{"id":1469161,"date":"2014-01-05T20:20:43","date_gmt":"2014-01-05T17:20:43","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469161"},"modified":"2014-01-05T20:20:43","modified_gmt":"2014-01-05T17:20:43","slug":"timisoara-ramane-doar-centru-de-prelevare-de-organe-nu-de-transplant","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1469161","title":{"rendered":"Timi\u015foara r\u0103m\u00e2ne doar centru de prelevare de organe, nu de transplant"},"content":{"rendered":"
\n

\"transplant<\/a><\/p>\n

\"transplantConform datelor Agen\u0163iei Na\u0163ionale de Transplant, date publicit\u0103\u0163ii de Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, anul trecut, \u00een \u0163ar\u0103 au fost realizate 300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat \u015fi unul de cord. Cu toate acestea, Timi\u015foara pare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mai degrab\u0103 un centru de prelevare. \u00cen plus, pu\u0163ine din organele prelevate pe plan local r\u0103m\u00e2n \u00een vestul \u0163\u0103rii. Fenomenul este explicat prin compatibilit\u0103\u0163ile de pe celebra list\u0103 de a\u015fteptare. <\/strong><\/p>\n

\n\t\u00a0\n<\/p>\n

Timi\u015foara, doar surs\u0103 de organe prelevate<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConform Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, pe l\u00e2ng\u0103 cele 300 de transplanturi de rinichi, 118 transplanturi de ficat \u015fi unul de cord, realizate \u00een 2013, au fost acreditate 51 de unit\u0103\u0163i sanitare cu paturi pentru activit\u0103\u0163ile de prelevare \u015fi transplant de cord, transplant he\u00adpa\u00adtic \u015fi pancreatic, transplant renal, dar \u015fi pentru prelevare de organe, \u0163esuturi \u015fi celule.\n<\/p>\n

\u201c\u00cen anul 2014, programul na\u0163ional de transplant al\u0103turi de cel de can\u00adcer \u015fi diabet vor reprezenta priorit\u0103\u0163i na\u0163ionale \u015fi vor fi tratate la adev\u0103rata lor valoare, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 devin\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului, pro\u00adgrame etalon\u201d,<\/em> sus\u0163in reprezentan\u0163ii Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.\n<\/p>\n

\n\tCu toate acestea, \u00een urm\u0103 cu trei luni tot Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii acuza Agen\u00ad\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Transplant c\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 ca o institu\u0163ie birocra\u00adtic\u0103, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 nu este mul\u0163umit de organizarea activit\u0103\u0163ilor de transplant. \u201cNu este o institu\u0163ie care s\u0103 prognozeze, care s\u0103 ajute la elaborarea programelor, care s\u0103 mo\u00adnitorizeze \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 registrul de trans\u00adplant a\u015fa cum ar fi normal \u00een orice \u0163ar\u0103 civilizat\u0103. Drept pentru care, a\u00adv\u00e2nd a\u015fa de multe deficien\u0163e, trebuie reorganizat\u0103\u201d,<\/em> spunea, \u00een luna octom\u00adbrie a anului trecut, ministrul S\u0103n\u0103\u00adt\u0103\u0163ii, Eugen Nicol\u0103escu<\/strong>. Acesta ad\u0103u\u00adga c\u0103, atunci c\u00e2nd va fi f\u0103cut\u0103 reorganizarea tuturor institu\u0163iilor subordonate ministerului, \u015fi A.N.T va intra \u00een acest proces.\n<\/p>\n

\n\tRaportat la ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe plan local, la Timi\u015foara activitatea de prelevare a fost sus\u0163inut\u0103 anul trecut, p\u00e2n\u0103 \u00een septembrie av\u00e2nd loc 14 prelev\u0103ri de organe, f\u0103cute la Clinica de Anestezie \u015fi Terapie Intensiv\u0103 a Spitalului Jude\u0163ean.\n<\/p>\n

\n\tPu\u0163ine din organele prelevate pe plan local au fost, \u00eens\u0103, atribuite unor pacien\u0163i din vestul \u0163\u0103rii.\u00a0\n<\/p>\n

\n\tDe\u015fi exist\u0103 \u015fi pe plan local tehni\u00adc\u0103 \u015fi echip\u0103 de medici specializa\u0163i pe opera\u0163ii de transplant, Timi\u015foara r\u0103m\u00e2ne mai departe doar centru de prelevare, nu de transplant.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen plus, faptul c\u0103 extrem de pu\u00ad\u0163ine organe prelevate aici r\u0103m\u00e2n \u00een vestul \u0163\u0103rii este explicat prin com\u00adpatibilit\u0103\u0163ile de pe celebra list\u0103 de a\u015fteptare.\n<\/p>\n

Departe de media european\u0103 de transplanturi<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tCert este c\u0103, la nivel na\u0163ional, po\u00adtrivit statisticilor Institutului Clinic Fundeni din Bucure\u015fti, de la \u00eencepu\u00adturile transplantului \u00een Rom\u00e2nia \u015fi p\u00e2\u00adn\u0103 \u00een prezent au fost realizate aproxi\u00admativ 3.000 de transplanturi de ri\u00adnichi, 398 de transplanturi de ficat, 60 de inim\u0103 \u015fi mai pu\u0163in de zece de pan\u00adcreas.\n<\/p>\n

\n\tDe asemenea, 400 de bolnavi se afl\u0103 pe lista de a\u015fteptare pentru un ficat, aproximativ 3.000, pentru un rinichi, 114, pentru o inim\u0103 \u015fi 65, pen\u00adtru un pancreas.\n<\/p>\n

\n\tCa s\u0103 se \u00eencadreze \u00een media euro\u00adpean\u0103, \u00een Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 existe 300 de donatori \u00een fiecare an. Lucru foarte greu de realizat \u00een condi\u0163iile \u00een care exist\u0103 un singur centru de trans\u00adplant hepatic, la Fundeni, trei centre pentru transplant renal \u2013 la Bucure\u015fti, la Cluj-Napoca \u015fi la Ia\u015fi \u2013, \u015fi dou\u0103 centre de transplant cardiac la Bucu\u00adre\u015fti \u015fi la T\u00e2rgu-Mure\u015f.\n<\/p>\n

\n\tP\u00e2n\u0103 acum, \u00een activitatea de pre\u00adlevare de organe \u015fi de transplant erau implicate doar c\u00e2teva spitale din Ora\u00addea, Timi\u015foara, T\u00e2rgu-Mure\u015f, dar \u015fi Spitalul Floreasca \u015fi Bagdasar-Arseni, din Bucure\u015fti, anul trecut intr\u00e2nd \u00een program \u00eenc\u0103 aproximativ 30 de centre.\n<\/p>\n

Transplanturi de cord la Timi\u015foara?<\/strong>
<\/h4>\n

\n\tTocmai din cauza num\u0103rului redus de transplanturi realizate la Timi\u015foara, \u00een compara\u0163ie cu prelev\u0103rile, sunt saluta\u00adre toate \u00eencerc\u0103rile de impulsionare a acti\u00advit\u0103\u0163ii de transplant \u00een ora\u015ful de pe Bega.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen acest sens, speran\u0163e vin de la Institutul de Boli Cardiovasculare, din Timi\u015foara, unde o colaborare cu Spitalul Universitar \u201eRebro\u201d, din Zagreb, Croa\u0163ia, ar putea preg\u0103ti terenul pentru reluarea transplanturilor de inim\u0103 \u00een ora\u015ful de pe Bega, la 13 ani dup\u0103 ce acestea au fost \u00eentrerupte din lips\u0103 de finan\u0163are.\n<\/p>\n

\n\tPotrivit conducerii Clinicii de Chirur\u00adgie Cardiovascular\u0103 din cadrul institutu\u00adlui, speran\u0163ele \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie sunt \u00eendrept\u0103\u0163ite de cre\u015fterea num\u0103rului \u015fi calit\u0103\u0163ii managementului donorilor la Spitalul Jude\u0163ean Timi\u015foara, cu peste 20 de recolt\u0103ri de organe pe an, dar \u015fi asi\u00adgur\u0103rile din partea Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u00ad\u0163ii, legate de existen\u0163a banilor \u00eentr-un fond destinat programului de transplant, fond accesat \u00een ultimii doi ani de cele dou\u0103 centre de profil acreditate, la Bu\u00adcure\u015fti \u015fi la T\u00e2rgu Mure\u015f.\n<\/p>\n

\n\tLa Institutul de Boli Cardiovasculare din Timi\u015foara, programul de transplant cardiac a fost organizat din 1997, rezul\u00adtatul fiind prima recoltare de cord pe plan local, cu interven\u0163ia de transplant realizat\u0103 la T\u00e2rgu Mure\u015f, \u00een ianuarie 2000, iar \u00een luna mai a aceluia\u015fi\u00a0 an a fost efectuat la Timi\u015foara primul \u015fi singurul transplant de cord, la un t\u00e2n\u0103r de 16 an, \u00eenainte ca \u00eentregul program s\u0103 fie sistat.\n<\/p>\n

Mentalit\u0103\u0163i care se schimb\u0103 greu <\/strong>
<\/h4>\n

\n\tConform statisticilor Euro\u00adstat, \u00een spa\u0163iul comunitar, \u00een fiecare zi mor 12 oameni care a\u015fteapt\u0103 un transplant. \u00cen mo\u00admentul de fa\u0163\u0103, aproximativ 60.000 de europeni sunt pe lis\u00adte\u00adle de a\u015fteptare pentru trans\u00adplanturi. 81% din europeni sus\u00ad\u0163in \u00een principiu posibilitatea de a dona organe \u00een caz de moarte ce\u00adrebral\u0103, \u00eens\u0103 doar 12% au f\u0103cut demersuri legale \u00een acest sens.\n<\/p>\n

\n\tPe principiul c\u0103 \u015fansele pacien\u0163ilor care au nevoie de un transplant cresc odat\u0103 cu scurtarea timpului de a\u015fteptare, anul trecut s-a luat ini\u0163iativa adopt\u0103rii, la nivelul Comisiei Europene, a unor reguli comu\u00adni\u00adtare comune \u00een acest dome\u00adniu, reguli care ar putea face transplanturile mai simple, mai rapide \u015fi mai sigure.\n<\/p>\n

\n\t\u00cen elaborarea noilor regle\u00adment\u0103ri s-a plecat de la consta\u00adtarea c\u0103 \u00een multe cazuri coor\u00addo\u00adnarea \u00eentre state a listei de do\u00adnatori cu cea de primitori de or\u00adgane are limite serioase, \u00een spe\u00adcial din cauza riscului de trafic cu organe. Organiza\u0163ii deja exis\u00adtente, precum Eurotransplant \u015fi Scandiatransplant, acoper\u0103 un num\u0103r limitat de state U.E. \u015fi de aceea, Parlamentul Euro\u00adpean dezbate o directiv\u0103 euro\u00adpea\u00adn\u0103 ce prevede ca fiecare stat membru s\u0103 aib\u0103 o autoritate na\u0163ional\u0103 (public\u0103 sau privat\u0103 non-profit) care s\u0103 impun\u0103, \u00een cadrul unui program na\u0163ional de calitate, siguran\u0163a organelor \u015fi corectitudinea procedurilor. A\u00adceste reguli vor consolida sigu\u00adran\u0163a primitorilor de organe \u015fi vor facilita schimbul de organe \u00eentre statele membre U.E., impun\u00e2nd standarde comune.\n<\/p>\n

\n\tDe\u015fi fenomenul v\u00e2nz\u0103rii de organe pe pia\u0163a neagr\u0103 persis\u00adt\u0103, deputa\u0163ii europeni nu au p\u0103rut s\u0103-\u015fi schimbe opiniile avute an\u00adterior pe aceast\u0103 tem\u0103, subli\u00adniind importan\u0163a evit\u0103rii recom\u00adpenselor financiare pentru do\u00adnarea de organe, pentru \u00eempie\u00addicarea traficului cu organe. Donatorilor li se va permite ast\u00adfel s\u0103 ofere organe rudelor a\u00adpropiate, \u00een cazuri urgente, c\u00e2nd nu se poate g\u0103si un alt organ \u00een alt\u0103 parte.\n<\/p>\n

\n\tUn indicator al concep\u0163ii\u00adlor mai mult sau mai pu\u0163in \u00eenve\u00adchite cu privire la donarea de organe poate fi considerat \u015fi nu\u00adm\u0103rul de donatori, care dife\u00adr\u0103 enorm de la stat la stat. Da\u00adc\u0103 \u00een Spania, la un milion de oa\u00ad\u00admeni exist\u0103 34,6 de don\u0103ri, \u00een Rom\u00e2nia sunt doar 0,5.\n<\/p>\n

\"Mihai<\/a><\/p>\n

\"Mihai\u00cen Rom\u00e2nia, un pas \u00eenainte pentru armonizarea legisla\u0163iei \u00een domeniul transplantului cu cea european\u0103 l-a constituit crea\u00adrea Registrului Na\u0163ional de Transplant, o uria\u015f\u0103 baz\u0103 de da\u00adte cu ajutorul c\u0103reia se asigur\u0103 monitorizarea activit\u0103\u0163ii de transplant conform procedu\u00adri\u00adlor stabilite de Agen\u0163ia Na\u0163io\u00adnal\u0103 de Transplant. Timi\u015ful are o persoan\u0103 desemnat\u0103 pentru gestionarea datelor \u00een cadrul Registrului Na\u0163ional de Trans\u00adplant \u2013 e vorba despre medicul Tiberiu R\u0103zvan B\u0103rdan<\/strong>, de la Centrul de Hemodializ\u0103 \u015fi Transplant Renal al Spitalului Jude\u0163ean Timi\u015foara.<\/p>\n

\n\t\u00cen ceea ce prive\u015fte acordul dat pentru prelev\u0103rile de orga\u00adne de c\u0103tre familiile pacien\u0163ilor ajun\u015fi \u00een moarte cerebral\u0103, fostul director al Spitalului Ju\u00adde\u0163ean, medicul Mihai Ionac<\/strong>, a demarat \u00eenc\u0103 de acum \u015fase ani o campanie menit\u0103 s\u0103 schimbe concep\u0163iile timi\u015fenilor cu privire la acordul de principiu pentru donarea de organe.\n<\/p>\n

\"OLYMPUS<\/a><\/p>\n

\"OLYMPUSAcesta sus\u00ad\u0163ine c\u0103 este \u00eembucur\u0103tor c\u0103 s-a constatat, \u00een Timi\u015f, o cre\u015ftere a cazurilor de donare de orga\u00adne: \u201cLucrurile s-au schimbat mult \u00een bine, iar motivul pentru care s-a produs aceast\u0103 schim\u00adbare \u00een bine \u0163ine de modul de abordarea al familiilor. Sunt colegii de la Terapie Intensiv\u0103 care se ocup\u0103 nemijlocit de aceste chestiuni \u015fi au \u00eenv\u0103\u0163at, cu ajutorul unor cursuri de spe\u00adcia\u00adlitate, cum s\u0103 transmit\u0103 me\u00adsa\u00adjul corect c\u0103tre familiile pa\u00adcien\u0163ilor ajun\u015fi \u00een moarte cere\u00adbral\u0103, pentru ca acestea s\u0103 nu ia o decizie \u00eempinse de senti\u00admente, ci de anumite eviden\u0163e, de chestiuni ra\u0163ionale\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u201c\u00centr-adev\u0103r, oamenii sunt mult mai bine informa\u0163i \u00een pre\u00adzent, fa\u0163\u0103 de ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een urm\u0103 cu cinci \u2013 zece ani. Au tre\u00adcut anii, s-au schimbat genera\u00ad\u0163iile \u015fi mentalit\u0103\u0163ile, dup\u0103 cum s-au schimbat \u015fi procedurile me\u00addicale. \u015ei implicarea corpu\u00adlui medical \u00een consilierea fami\u00adliilor este mult mai mare. Ca un rezultat cumulat al acestor chestiuni, lucrurile s-au schim\u00adbat \u00een bine, \u00eens\u0103 nu \u00eentr-un mod spectaculos\u201d,<\/em> consider\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, medicul Leonida Iancu<\/strong>, \u015fefului Serviciului de Ambulan\u0163\u0103 al Jude\u0163ului Timi\u015f.<\/p>\n

\n
\n