{"id":1453576,"date":"2025-12-21T06:00:48","date_gmt":"2025-12-21T03:00:48","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1453576"},"modified":"2025-12-21T06:00:48","modified_gmt":"2025-12-21T03:00:48","slug":"johann-nepomuk-preyer-carturar-si-jurist-primul-primar-de-factura-moderna-al-timisoarei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1453576","title":{"rendered":"Johann Nepomuk Preyer, c\u0103rturar \u0219i jurist, primul primar de factur\u0103 modern\u0103 al Timi\u0219oarei"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Cei mai mul\u021bi din timi\u0219orenii trecu\u021bi de prima tinere\u021be \u00ee\u0219i amintesc c\u0103 pe timpuri exista o strad\u0103 destul de important\u0103, \u00een cartierul Iosefin, ce purta un nume cu rezonan\u021b\u0103 oarecum german\u0103, strada Preyer, \u00een limbajul colocvial al localnicilor, de\u0219i administra\u021bia puterii populare a botezat-o Iosif Ranghe\u021b. <\/strong><\/p>\n

Poate pentru c\u0103 acel Iosif a fost un ins de trist\u0103 amintire din nomenclatura comunist\u0103, juc\u00e2nd un rol nefast \u00een istoria Rom\u00e2niei din perioada anilor \u201930\u2013\u201950, lumea nu voia s\u0103 \u0219tie de acest nume de strad\u0103 cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 proletcultist\u0103, continu\u00e2nd s\u0103 se refere la strada Preyer. Unii nici m\u0103car nu \u0219tiau c\u0103 acesta este de fapt numele unei persoane care a contribuit la dezvoltarea ora\u0219ului.<\/p>\n

Ca o repara\u021bie t\u00e2rzie, dar binemeritat\u0103, dup\u0103 schimbarea regimului, \u00een anii \u201990, strada \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat vechiul nume. \u0218i pe bun\u0103 dreptate. Johann Nepomuk Preyer a fost primarul vizionar al Timi\u0219oarei, care a urnit cetatea pe calea dezvolt\u0103rii urbane temeinice. Nu a fost timi\u0219orean prin na\u0219tere \u0219i nici nu s-a stins aici, dar a fost, prin excelen\u021b\u0103, timi\u0219orean.
<\/a>
\nJohann Nepomuk Preyer vine pe lume pe 28 octombrie 1805, \u00een Lugoj, \u00eentr-o familie de origine german\u0103 respectabil\u0103, originar\u0103 din K\u00f6ln, pe Rin, stabilit\u0103 \u00een Austria, la Viena, la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea. Tat\u0103l lui Johann N. Preyer, Georgius Preyer, s-a n\u0103scut \u00een 1761 la Viena, \u00een Leopoldstadt, \u0219i a venit, la 1789, \u00een Banat, ca func\u021bionar administrativ, la Lugoj. Mama sa era fiica unui ofi\u0163er din armata imperial\u0103, din garnizoana de la V\u00e2r\u015fe\u0163, Josepha von Leyritz. Johann a fost primul copil din cei \u0219apte ai familiei. P\u0103rintele s\u0103u era executor judec\u0103toresc, o misie ce nu era de ici, de colo \u00een acei ani.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul Johann \u00eencepe \u0219coala la m\u00e2n\u0103stirea fra\u021bilor minori\u021bi din Lugoj. Sose\u0219te prima dat\u0103 la Timi\u0219oara cu ocazia studiilor la Gimnaziului Piarist, dup\u0103 care porne\u0219te la drum spre Szeged, pentru a urma Liceul Filosofic. Aici i se treze\u0219te interesul pentru \u0219tiin\u021bele juridice \u0219i ajunge la Academia de Drept din Pesta. Preyer a mai studiat dreptul la facult\u0103\u021bile din Oradea \u0219i Bratislava, unde \u0219i absolv\u0103 \u00een anul 1824. Revine apoi la Pesta, pentru examenul de diplom\u0103 de liber\u0103 practic\u0103 \u00een avocatur\u0103, pe care-l trece cu distinc\u021bie \u00een 1828. P\u00e2n\u0103 \u00een 1830 a lucrat ca meditator, iar apoi a intrat \u00een serviciul juridic din ora\u0219ul s\u0103u natal. Dup\u0103 1832 devine un c\u0103utat expert economic \u0219i financiar.<\/p>\n

Fiind un simpatizant al reformatorilor cu vederi liberale din Ungaria, a fost considerat, el \u00eensu\u0219i, revolu\u021bionar. <\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anii de dup\u0103 1830, situa\u021bia financiar\u0103 a municipalit\u0103\u021bii s-a deteriorat drastic, Timi\u0219oara devenind scena a numeroase conflicte politice. Pozi\u021bia privilegiat\u0103 a Timi\u0219oarei, de ora\u0219-cetate, foarte bine ap\u0103rat, ce avea ca menire principal\u0103 doar activitatea militar\u0103, era de mult dep\u0103\u0219it\u0103. Ora\u0219ul a devenit, cu timpul, un serios pol al manufacturilor \u0219i al industriei incipiente. \u00cens\u0103 aceste activit\u0103\u021bi erau strangulate de zidurile for\u021b\u0103re\u021bei. <\/p>\n

Preyer a fost un sus\u021bin\u0103tor al moderniz\u0103rii. Ca purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al delega\u021biilor \u0219i autor de peti\u021bii menite s\u0103 \u00eencurajeze cet\u0103\u021benii s\u0103 ia m\u0103suri de auto-ajutorare, Preyer \u0219i-a dob\u00e2ndit numero\u0219i adversari \u00een cercurile conservatoare, ceea ce l-a discreditat la curtea vinez\u0103. Prin urmare, nu a putut s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00een aplicare ideile de politic\u0103 municipal\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1842. <\/p>\n

\u00cen 1844 a fost ales primar al Timi\u0219oarei \u0219i a exercitat o influen\u021b\u0103 considerabil\u0103 asupra politicii din capitala Banatului. \u00cen timpul Revolu\u021biei Maghiare din 1848\/49, armata revolu\u021bionar\u0103 maghiar\u0103 a asediat Timi\u0219oara, ap\u0103rarea cet\u0103\u021bii ajung\u00e2nd \u00een grija garnizoanei austriece de sub comanda generalului Georg von Rukavina.<\/p>\n

Pe 9 august 1849, armata revolu\u021bionar\u0103 a fost \u00eenvins\u0103 \u00een afara Timi\u0219oarei, pun\u00e2ndu-se astfel cap\u0103t mi\u0219c\u0103rilor de emancipare na\u021bional\u0103 ce au cuprins mai tot continentul european \u00een 1848.
\nJohann Preyer a r\u0103mas, ini\u021bial, \u00een func\u021bia de edil. A reu\u0219it s\u0103 restaureze ora\u0219ul, care fusese grav avariat de asediu, \u0219i s\u0103-i dezvolte poten\u021bialul economic. \u00cen anii 1850, Preyer a c\u00e2\u0219tigat mai multe procese pentru ora\u0219ul s\u0103u, dar a fost considerat un adversar nedorit de autorit\u0103\u021bile militare, ce nu vedeau cu ochi buni apropierea activit\u0103\u021bilor civile de p\u0103r\u021bile centrale, militarizate.
\nAtunci (ca \u0219i acum) politica nu se f\u0103cea doar cu idealuri \u0219i principii \u00eenalte, ci \u0219i prin jocuri murdare, pe sub mas\u0103. Adversarii s\u0103i au reu\u0219it, pe nea\u0219teptate, ca pe 8 februarie 1858 s\u0103 for\u021beze un act de demitere a primarului incomod.<\/p>\n

Printre realiz\u0103rile de cea mai mare \u00eensemn\u0103tate din mandatul lui Johann Nepomuk Preyer s-au num\u0103rat premierele tehnice foarte \u00een vog\u0103 \u00een epoc\u0103: conectarea Timi\u0219oarei la re\u021beaua telegrafic\u0103 a monarhiei; construirea unei uzine de gaz; introducerea iluminatului public cu gaz; conectarea Timi\u0219oarei la re\u021beaua feroviar\u0103 \u0219i dezvoltarea ora\u0219ului \u00eentr-un important nod de transport, iar la acestea se mai pot ad\u0103uga: fondarea asocia\u021biei caselor de economii: a societ\u0103\u021bii muzicale \u0219i a unei academii de drept. Despre acest prim centru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior din Timi\u0219oara trebuie, din p\u0103cate, s\u0103 spunem c\u0103 a func\u021bionat foarte pu\u021bin, facultatea de drept \u0219i filosofie fiind dizolvat\u0103 \u00een 1848, ca urmare a conflictelor militare legate de revolu\u021bie. <\/p>\n

Preyer a fost, pe bun\u0103 dreptate, numit ulterior \u201eunul dintre cei mai capabili, ingenio\u0219i \u0219i energici primari ai Timi\u0219oarei\u201d \u0219i \u201eun finan\u021bator prin excelen\u021b\u0103\u201d. A f\u0103cut tot ce a putut s\u0103-\u0219i atrag\u0103 de partea sa burghezia implicat\u0103 \u00een industrializare \u0219i multe societ\u0103\u021bi ce aveau poten\u021bial financiar.<\/p>\n

Nici dup\u0103 \u00eendep\u0103rtarea lui de la conducerea civil\u0103 a ora\u0219ului nu a abandonat func\u021biile publice. Din 1861 p\u00e2n\u0103 \u00een 1876 a servit la Timi\u0219oara ca judec\u0103tor, pre\u0219edinte al tribunalului penal \u0219i, din 1871, ca prim-judec\u0103tor al Cur\u021bii Regale.<\/p>\n

Preyer scriitor
\nProduc\u021bia literar\u0103 a lui Preyer a reflectat educa\u021bia sa umanist\u0103: s-a str\u0103duit s\u0103 recreeze modele clasice ale literaturii, p\u00e2n\u0103 atunci preponderent scrise \u00een limbile francez\u0103 \u0219i italian\u0103, \u00een limba german\u0103, accesibil\u0103 popula\u021biei.
\nOperele sale literare, din 1828 p\u00e2n\u0103 la moarte, au fost tipice perioadei \u0219i au avut o semnifica\u021bie regional\u0103. Versuri \u0219i articole scurte ale t\u00e2n\u0103rului Preyer au ap\u0103rut \u00een revista \u201eIris\u201d din Pesta, iar la Timi\u0219oara a lucrat pentru primarul Josef Klapka, care publica \u201eJurnalul Banat pentru Agricultur\u0103, Comer\u021b, Art\u0103 \u0219i Industrie\u201d \u0219i, la fel ca Klapka, a patronat teatrul or\u0103\u0219enesc \u00een limba german\u0103. Scrierile istorice \u0219i sociale ale lui Preyer au avut cel mai mare impact \u00een r\u00e2ndurile intelectualit\u0103\u021bii locale.<\/p>\n

Cu prima sa carte, \u201eStarea anterioar\u0103 \u0219i actual\u0103 a \u021b\u0103ranului maghiar, \u00eempreun\u0103 cu o descriere a consecin\u021belor \u0219i efectelor sale\u201d, publicat\u0103 \u00een 1838, a abordat condi\u021biile agrare din partea maghiar\u0103 a imperiului \u0219i a c\u0103utat modalit\u0103\u021bi de a elimina \u00eenapoierea \u00eenc\u0103 existent\u0103 \u00een domeniu. Societatea s\u0103teasc\u0103, de\u0219i se dezvolta destul de mult dup\u0103 reformele \u00eencepute \u00een prima parte secolului al XVIII-lea, \u00eenc\u0103 era tarat\u0103 de metodele \u00eenvechite de produc\u021bie \u0219i de rela\u021biile dintre proprietarii de terenuri \u0219i lucr\u0103torii agricoli, ce aminteau de epocile feudale. Preyer s-a ghidat, \u00een carte, dup\u0103 principiul s\u0103u: \u201eF\u0103r\u0103 dezvoltare intelectual\u0103, niciun progres nu este de conceput\u201d.<\/p>\n

Evenimentele din 1848 au dovedit validitatea ideilor reformiste ale lui Preyer.
<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a>
\nAmbi\u021bia sa rezida \u00een poezia liric\u0103, pe care a \u00eenceput-o \u00een 1828 \u0219i pe care a compilat-o \u00een 1858 \u00een antologia \u201eVer sacrum. Gedichte\u201d (\u201eVer Sacrum. Poeme\u201d). Poezia sa a fost predominant politic\u0103 \u0219i filosofico-confesional\u0103. Aforismele, povestirile \u0219i ghicitorile lui Preyer publicate \u00een \u201eIris\u201d, din Pesta, \u201eSammler\u201d, din Viena, \u0219i \u00een ziarul \u201eTemeswar\u201d al lui Klapka, au fost \u00eens\u0103 repede uitate.
\nEforturile lui Preyer de a \u00eenfiin\u021ba un teatru regional german au fost semnificative. \u00cenrevist a \u201eDer Spiegel\u201d din Budapesta a publicate recenzii teatrale ale Teatrului Or\u0103\u0219enesc German din Timi\u0219oara. Ca politician local, a sprijinit activit\u0103\u021bile teatrului \u0219i a c\u0103utat s\u0103-l ajute s\u0103-\u0219i dezvolte un repertoriu independent, prin propriile piese. Drama sa din 1853, \u201eCanova, despre un artist\u201d, a fost prima lucrare a lui Preyer care a descris retragerea artistului \u00een via\u021ba privat\u0103. Piesa trecut \u00een mare parte neobeservat\u0103.<\/p>\n

\u00cen mod similar, drama \u201eSulio\u021bii\u201d, scris\u0103 \u00een 1854, nu a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 aprobarea publicului \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care orice critic\u0103 social\u0103 era suprimat\u0103 de cenzur\u0103. Aceasta trata lupta Greciei pentru independen\u021b\u0103. <\/p>\n

Drama \u201eSulio\u021bii\u201d este semnificativ\u0103, introduc\u00e2ndu-ne \u00een evenimente contemporane lui.
\nPreyer, \u00een prima parte a vie\u021bii sale, evenimente cu mare rezonan\u021b\u0103 \u00een toat\u0103 Europa acelui timp: r\u0103zboiul pentru independen\u021ba Greciei, cu actele de eroism ale arom\u00e2nilor sulio\u021bi din Epir contra lui Ali Pa\u0219a din Tepelen.
\nAluziile la aspira\u021biile maghiare pentru libertate erau prea evidente pentru a fi trecute cu vederea dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea revolu\u021biei. Preyer a terminat tragedia \u201eHannibal\u201d \u00een 1860, dar a reu\u0219it s\u0103 o publice abia \u00een 1882, deoarece echivalarea Ungariei cu Cartagina \u0219i c\u0103derea acesteia erau evidente pentru orice spectator. Spre deosebire de celelalte piese ale sale, dramaturgul \u00eensu\u0219i a c\u0103utat o reprezentare la Viena \u0219i M\u00fcnchen, dar nu a g\u0103sit pe nimeni dispus s\u0103 sus\u021bin\u0103 Ungaria \u0219i cauza acesteia. <\/p>\n

Dup\u0103 demiterea sa din func\u021bia de primar, Preyer a c\u0103utat s\u0103-\u0219i ofere o deta\u0219are geografic\u0103 de realit\u0103\u021bile b\u0103n\u0103\u021bene \u0219i a plecat \u00eentr-o recluziune auto-impus\u0103. A locuit \u00een Gmunden, pe malul lacului Traunsee, din 1858 p\u00e2n\u0103 \u00een 1861, consider\u00e2nd ace\u0219ti ani exilul s\u0103u, timp \u00een care a r\u0103mas totu\u0219i foarte productiv ca scriitor.
\n\u00cen octombrie 1860 forma\u021biunea \u201eVoivodina S\u00e2rbeasc\u0103 \u0219i Banatul Timi\u0219an\u201d a fost desfiin\u021bat\u0103, iar teritoriul a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre Ungaria (Banatul \u0219i Ba\u010dka) \u0219i Slavonia (Syrmia).
<\/a><\/p>\n

<\/a>
\nDup\u0103 ce Banatul a fost desprins din forma\u021biunea teritorial\u0103 administrativ\u0103 artificial\u0103 (ce s-a dovedit neviabil\u0103) numit\u0103 pompos \u201eVoivodina S\u00e2rbeasc\u0103 \u0219i Banatul Timi\u0219an\u201d, Johann Preyer s-a \u00eentors la Timi\u0219oara \u00een 1861, unde a publicat \u00een continuare.
\nA scris fic\u021biune, dar \u0219i studii de istorie social\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1876 \u0219i a ocupat func\u021bia de vicepre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Istorico-Arheologice din Sudul Ungariei.
\n\u00cen 1863, Preyer a publicat cea mai faimoas\u0103 lucrare a sa, o monografie despre ora\u0219ul liber regal Timi\u0219oara, considerat\u0103 un model \u00een Banat, mai ales pentru c\u0103 a fost prima relatare complet\u0103 a istoriei ora\u0219ului. Cartea i-a adus lui Preyer un premiu.
\nPagini de istorie are Johann N. Preyer despre istoria Timi\u015foarei de la \u00eenceputurile sale, de la o presupus\u0103 a\u015fezare Zambara (sau Zurobara, dup\u0103 alte surse) din provincia roman\u0103 Dacia Ripensis, devenit\u0103 apoi Beguey \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii avare.<\/p>\n

Prezen\u0163a lui Carol Robert de Anjou la Timi\u015foara<\/p>\n

\u00cen ce prive\u015fte istoria rom\u00e2nilor, a ungurilor \u015fi a uneia dintre cele mai importante dinastii occidentale, Preyer descrie prezen\u0163a lui Carol Robert de Anjou la Timi\u015foara, ajuns pe tronul Ungariei dup\u0103 stingerea dinastiei arpadiene, prin moartea regelui Andrei al III-lea.
\n\u00cen 1873, a publicat \u201eCondi\u021bia evreilor \u00een Banat, \u00een secolul al XVIII-lea\u201d. Aceasta a fost considerat\u0103 o lucrare deosebit\u0103. Temele istorice au fost prezentate \u0219i mai explicit \u00een dou\u0103 drame ale sale: \u201eL\u00e1szl\u00f3 de Hunyadi\u201d \u0219i epopeea \u00een versuri \u201eSalamon\u201d, pentru care a solicitat, f\u0103r\u0103 succes, publicarea la editura Cotta. Scopul lui Preyer era s\u0103 ob\u021bin\u0103 recunoa\u0219tere dincolo de sfera regional\u0103.<\/p>\n

S-a stins din via\u021b\u0103 \u00een octombrie 1888, la Kirchenberg, \u00een Austria Inferioar\u0103, unde se retr\u0103sese \u00een ultimii ani, duc\u00e2nd \u00een suflet nostalgia Timi\u0219oarei \u0219i a Banatului.
\nPersonalitate complex\u0103, Preyer a excelat ca istoric al Timi\u0219oarei, de la \u00eenceputurile \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile sale, a fost un gazetar activ, scriind articole politice \u0219i sociale, un poet \u0219i un dramaturg apreciat.<\/p>\n

A\u0219adar m\u0103car acea pl\u0103cu\u021b\u0103 de strad\u0103 din Iosefin, este binevenit\u0103 pentru a p\u0103stra \u00een memorie figura marcant\u0103 a lui Johann Nepomuk Preyer.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/www.banatulazi.ro\/johann-nepomuk-preyer-carturar-si-jurist-primul-primar-de-factura-moderna-al-timisoarei\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cei mai mul\u021bi din timi\u0219orenii trecu\u021bi de prima tinere\u021be \u00ee\u0219i amintesc c\u0103 pe timpuri exista o strad\u0103 destul de important\u0103, \u00een cartierul Iosefin, ce purta un nume cu rezonan\u021b\u0103 oarecum german\u0103, strada Preyer, \u00een limbajul colocvial al localnicilor, de\u0219i administra\u021bia puterii populare a botezat-o Iosif Ranghe\u021b. Poate pentru c\u0103 acel Iosif a fost un ins […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1453583,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185],"class_list":["post-1453576","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1453576","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1453576"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1453576\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1453583"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1453576"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1453576"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1453576"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}