{"id":1438228,"date":"2025-03-05T11:49:51","date_gmt":"2025-03-05T08:49:51","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1438228"},"modified":"2025-03-05T11:49:51","modified_gmt":"2025-03-05T08:49:51","slug":"35-de-ani-de-la-proclamatia-de-la-timisoara-marcati-printr-o-editie-de-gala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1438228","title":{"rendered":"35 de ani de la Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara, marca\u0163i printr-o edi\u0163ie de gal\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Foto: Ilie Virgil Pascal<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen 11 martie se \u00eemplinesc 35 de ani de la lansarea Proclama\u021biei de la Timi\u0219oara, document fundamental al Revolu\u021biei Rom\u00e2ne din decembrie 1989. Pentru a marca acest moment, Societatea Timi\u0219oara \u00eempreun\u0103 cu Prim\u0103ria Timi\u0219oara, prin Casa de Cultur\u0103 a Municipiului \u0219i Visit Timi\u0219oara, organizeaz\u0103 o serie de ac\u021biuni prin care reafirm\u0103 principiile \u0219i valorile fondatoare ale documentului.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Evenimentele dedicate anivers\u0103rii \u00eencep \u00een 11 martie, cu lansarea pe traseu a unui tramvai inscrip\u021bionat tematic de artistul Dan Perjovschi<\/strong> \u0219i cu o expozi\u021bie cu fotografiile lui Liviu Tulbure<\/strong>, f\u0103cute \u00een primele luni ale anului 1990, ilustr\u00e2nd impactul pe care Proclama\u021bia l-a avut \u00een r\u00e2ndul timi\u0219orenilor. Expozi\u021bia, care are loc \u00een Pia\u021ba Victoriei (\u00een fa\u021ba intr\u0103rii \u00een Infocentrul turistic), este completat\u0103 de texte ale unor personalit\u0103\u021bi marcante care, de-a lungul timpului, au reflectat asupra acestui document esen\u021bial, printre care Regele Mihai I al Rom\u00e2niei, Vladimir Tism\u0103neanu sau Ana Blandiana.<\/p>\n

Pentru a readuce \u00een aten\u021bia publicului amploarea sus\u021binerii Proclama\u021biei, pe fa\u021bada de pe strada Alba Iulia a Garnizoanei va fi amplasat un mesh de mari dimensiuni, cu semn\u0103turile celor 189.510 sus\u021bin\u0103tori din 1990. De asemenea, pe cl\u0103direa Operei Na\u021bionale va fi montat\u0103 o pl\u0103cu\u021b\u0103 multilingv\u0103 (rom\u00e2n\u0103, maghiar\u0103, german\u0103, s\u00e2rb\u0103, englez\u0103), marc\u00e2nd locul unde, pe 11 martie 1990, Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara a fost citit\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een public, de la balconul Operei.<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia de la Timi\u0219oara a fost un act de curaj \u0219i viziune, un manifest al timi\u0219orenilor care visau la un viitor democratic autentic. E legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum ar fi ar\u0103tat Rom\u00e2nia dac\u0103 punctul 8 ar fi fost aplicat \u0219i c\u00e2\u021bi dintre cei care au avut acces la putere \u00een ultimii 35 de ani nu ar fi ajuns acolo. Ast\u0103zi, la 35 de ani distan\u021b\u0103, \u00een vremurile dificile pe care le tr\u0103im avem responsabilitatea s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 libertatea \u0219i democra\u021bia se ap\u0103r\u0103 \u00een fiecare zi<\/em>\u201d, spune primarul Dominic Fritz.<\/p>\n

Momentul central al ac\u021biunilor va avea loc s\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 martie, de la ora 10.30, la Cinema Studio, unde istoricul francez Thierry Wolton<\/strong> va sus\u021bine o conferin\u021b\u0103 despre impactul regimurilor comuniste \u00een Europa. Aceasta va fi urmat\u0103 de dezbaterea pe tema \u201eCum citim azi Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara\u201d, la care vor participa Horia-Roman Patapievici, Sabina Fati, Vasile B\u0103nescu, Florian Mihalcea, Florin Negru\u021biu <\/strong>\u015fi Vladimir Tism\u0103neanu<\/strong> (online). Dezbaterea va fi moderat\u0103 de Br\u00eendu\u0219a Armanca<\/strong>, iar participarea este liber\u0103, cu \u00eenscriere recomandat\u0103 peacest link.<\/strong><\/a><\/p>\n

\u201ePunctul 8 intr\u0103 \u0219i el cuminte \u0219i obosit \u00een cartea de istorie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd aceea\u0219i sintagm\u0103: \u00abce ar fi fost dac\u0103?\u00bb- folosit\u0103 mereu, an dup\u0103 an, ca titlu al fiec\u0103rui articol pe care jurnali\u0219tii se simt, \u00eenc\u0103, obliga\u021bi s\u0103 \u00eel scrie. Sunt 35 de ani\u2026\u201d, spune Florian Mihalcea, pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Timi\u0219oara.<\/p>\n

Tot pe 15 martie, de la ora 13.30, la Cinema Studio, va avea loc ceremonia de decernare a Premiilor Societ\u0103\u021bii Timi\u0219oara, eveniment care recunoa\u0219te contribu\u021biile remarcabile la promovarea valorilor democratice \u0219i civice. Lista premian\u021bilor va fi anun\u021bat\u0103 oficial \u00een 11 martie, ora 11, \u0103n cadrul unei conferin\u021be de pres\u0103 organizat\u0103 \u00een tramvaiul inscrip\u021bionat de Dan Perjovschi. Dup\u0103 conferin\u021ba de pres\u0103 va fi dezvelit\u0103 pl\u0103cu\u021ba de pe cl\u0103direa Operei.<\/p>\n

Pe 11 martie, la ora 18, \u00een Amfiteatrul B al Spitalului Jude\u021bean din Timi\u015foara, va avea loc o dezbatere pe marginea unei emisiuni de acum 20 de ani, \u201eTeVezi din Banat\u201d, moderat\u0103 de Mircea Todoran<\/strong>. \u00cen cadrul emisiunii, acesta i-a avut ca invita\u021bi pe Daniel Vighi, Florian Mihalcea<\/strong> \u0219i Doru Botoiu<\/strong>, membri ai Societ\u0103\u021bii Timi\u0219oara, discut\u00e2nd despre 15 ani de la lansarea Proclama\u021biei \u0219i ini\u021biativele pentru adoptarea unei legi a lustra\u021biei. La dezbatere vor participa Florian Mihalcea, Doru Botoiu, Marcel Tolcea \u0219i Viorel Marineasa. Cu aceast\u0103 ocazie va fi proiectat si filmul citirii Proclama\u021biei de c\u0103tre George \u0218erban, \u00een 11 martie 1990.<\/p>\n

Biblioteca Central Universitar\u0103 va vernisa \u00een 11 martie, la ora 12, o expozi\u021bie de carte \u0219i pres\u0103 ilustrativ\u0103 pentru Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara.<\/p>\n

La Memorialul Revolu\u021biei poate fi vizitat\u0103 sala expozi\u021biei de fotografie dedicate Proclama\u021biei \u0219i evenimentelor anilor 1990-1991 \u00een instantanee surprinse de fotograful Liviu Tulbure.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Surs\u0103 foto: Corneliu Vaida<\/p>\n<\/div>\n

Declara\u021bii despre Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara, f\u0103cute de-a lungul celor 35 de ani:<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia a definit obiectivele pe care Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 le ating\u0103 dac\u0103 vrea s\u0103 fie primit\u0103 \u00een familia european\u0103 a na\u021biunilor libere\u2026Proclama\u021bia scotea la iveal\u0103 c\u0103 exist\u0103 principii eterne, care se situeaz\u0103 deasupra calculelor politice m\u0103runte.\u201d (Regele Mihai I al Rom\u00e2niei<\/strong>, la 20 de ani de la Proclama\u021bie)<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia de la Timi\u0219oara este adev\u0103rata Cart\u0103 a Revolu\u021biei rom\u00e2ne.\u201d (Vladimir Tism\u0103neanu<\/strong>)<\/p>\n

\u201eTo\u021bi au reg\u0103sit \u00een Proclama\u021bie aceea\u0219i mare dorin\u021b\u0103 din decembrie: \u00eenchiderea definitiv\u0103 a capitolului comunist din istoria Rom\u00e2niei.\u201d (George \u0218erban<\/strong>)<\/p>\n

\u201eTextul (Proclama\u021biei) apare ca un amestec de vise conjuncturale, ale anului 1990, \u0219i aspira\u021bii ne\u00eemplinite \u00eenc\u0103. \u00cen contextul celor petrecute, era normal ca ast\u0103zi documentul s\u0103 par\u0103 un gest revolu\u021bionar cumva romantic.\u201d\u00a0 (George \u0218erban<\/strong>)<\/p>\n

\u201eAceasta cart\u0103 a ne\u00eencheiatei noastre revolu\u021bii civice sintetiza, \u00eentr-un moment extrem de tulbure, plin de incoeren\u021be \u0219i duplicit\u0103\u021bi, imperativul clarit\u0103\u021bii morale. Era un apel la transparen\u021b\u0103, responsabilitate, demnitate. Proclama\u021bia i-a isterizat pe nomenclaturi\u0219tii grupa\u021bi \u00een jurul tandemului Iliescu-Roman. Era \u0219i r\u0103m\u00e2ne un text esen\u021bial pentru consolidarea democratic\u0103 din Rom\u00e2nia, un luminos punct referen\u021bial, o afirmare categoric\u0103 a identit\u0103\u021bii nostre europene.\u201d (Vladimir Tism\u0103neanu<\/strong>)<\/p>\n

\u201eNumai \u00een\u021beleg\u00e2nd ce-ar fi fost dac\u0103 Punctul 8 de la Timi\u0219oara ar fi \u00eenvins, putem \u00een\u021belege \u0219i cine e responsabil de murdarele mistere ale Revolu\u021biei, de nefunc\u021bionarea justi\u021biei p\u00e2n\u0103 la prescrierea crimelor \u0219i dispari\u021bia vinova\u021bilor, de abjecta \u00eempletire \u00eentre interesele mafiilor \u0219i cele ale serviciilor secrete.\u201d (Ana Blandiana<\/strong>)<\/p>\n

\u201eMarele merit al Proclama\u021biei e c\u0103 a coagulat \u00een jurul ei societatea civil\u0103 din Rom\u00e2nia. Pentru ani buni, textul acesta a fost contraponderea la propaganda fesenist-peremist-pesedist\u0103, cu toate n\u0103p\u00e2rlirile cunoscute.\u201d (Vasile Popovici<\/strong>)<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia de la Timi\u0219oara este parte integrant\u0103 a Revolu\u021biei rom\u00e2ne din decembrie 1989, reprezent\u00e2nd programul politic pe care mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 (\u2026) nu l-a avut.\u201d (Lucian-Vasile Szabo<\/strong>)<\/p>\n

\u201eEa era, simplu, Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara, document anonim, documentul ora\u0219ului r\u0103sculat, al str\u0103zii, fiindc\u0103 se voia a fi dezvoltarea pe puncte a lozincilor scandate \u00een zilele revolu\u021biei.\u201d\u00a0 (Vasile Popovici<\/strong>)<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia de la Timi\u0219oara a fost necesar\u0103 pentru a diminua deficitul democratic din societatea rom\u00e2neasc\u0103.\u201d (Lucian-Vasile Szabo<\/strong>)<\/p>\n

\u201eVedeta incontestabil\u0103 a Proclama\u021biei a fost punctul cu num\u0103rul 8. (\u2026) Punctul 8 a avut succes \u0219i pentru c\u0103 dep\u0103\u0219ea cadrul enun\u021burilor de idei. Venea cu o propunere concret\u0103: legea electoral\u0103 s\u0103 interzic\u0103 dreptul la candidatur\u0103 al fo\u0219tilor activi\u0219ti comuni\u0219ti \u0219i al ofi\u021berilor de securitate.\u201d\u00a0 (Harald Zimmerman<\/strong>)<\/p>\n

\u201eEu cred c\u0103 \u2018str\u0103mo\u0219ul\u2019 Proclama\u021biei este Victor Rebengiuc, care a f\u0103cut gestul de a aduce \u00een studioul 4 sulul de h\u00e2rtie igienic\u0103 pentru cuvenita igien\u0103 bucal\u0103.\u201d (Marcel Tolcea<\/strong>)<\/p>\n

\u201e\u00cen abstract, Punctul 8 e infailibil. \u00cen concret, lucrurile se complic\u0103 pu\u021bin fiindc\u0103 \u2013 cel pu\u021bin din punctul de vedere al cre\u0219tinismului \u2013 oricine are \u0219ansa unui drum al Damascului.\u201d (Marcel Tolcea<\/strong>)<\/p>\n

\u201eCum ar fi fost dac\u0103 Punctul 8 al Proclama\u021biei de la Timi\u0219oara ar fi devenit lege \u0219i ar fi \u00eenvins, atunci, la \u00eenceputul tuturor posibilit\u0103\u021bilor? R\u0103spunsul este foarte greu de dat, pentru c\u0103 e dificil sau imposibil s\u0103-\u021bi imaginezi o lume \u00een care n-ai tr\u0103it niciodat\u0103.\u201d (Ana Blandiana<\/strong>)<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia de la Timi\u0219oara a fost punctul de zenit al revolu\u021biei rom\u00e2ne. Ea sintetiza genuin un program democratic maximal, cu o maturitate uimitoare pentru stadiul \u00een care se afla atunci societatea rom\u00e2neasc\u0103.\u201d (Romulus Rusan<\/strong>)<\/p>\n

\u201e\u00cen dup\u0103-amiaza zilei de 27 februarie 1990, atunci c\u00e2nd analizam \u0219i definitivam textul Proclama\u021biei noastre, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi membri ai Societ\u0103\u021bii Timi\u0219oara, \u00een sala de cenaclu a revistei Orizont, aveam sentimentul c\u0103 facem istorie.\u201d (Florian Mihalcea<\/strong>)<\/p>\n

\u201eS-a n\u0103pustit peste noi istoria, deodat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fim preg\u0103ti\u021bi\u2026 se \u021bineau tot soiul de \u00eent\u00e2lniri, unde toat\u0103 lumea striga, se zb\u0103tea, se \u00eempingeau pe la prezidii s\u0103-\u0219i spun\u0103 p\u0103rerea dup\u0103 decenii de mu\u021benie politic\u0103 impus\u0103.\u201d (Daniel Vighi<\/strong>)<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia este mai degrab\u0103 rodul min\u021bii unor umani\u0219ti, mai pu\u021bin \u0219tiutori ai politicii economice, av\u00e2nd, totu\u0219i, un instinct al democra\u021biei \u0219i al valorilor acesteia care s-au dovedit extrem de necesare viitoarei deveniri a clasei politice autohtone.\u201d\u00a0 (Daniel Vighi<\/strong>)<\/p>\n

\u201eCu Proclama\u021bia, ora\u0219ul martir Timi\u0219oara se va putea f\u0103li \u0219i peste 100 de ani. Reprezint\u0103 un moment de cotitur\u0103 \u00een via\u021ba noastr\u0103 \u0219i a na\u021biunii rom\u00e2ne.\u201d (George L\u00e2n\u0103<\/strong>)<\/p>\n

\u201eProclama\u021bia de la Timi\u0219oara nu a devenit niciodat\u0103 instrument de lucru pentru politicieni sau juri\u0219ti, ci a r\u0103mas doar un text folosit \u00een b\u0103t\u0103liile politice. Legea Lustra\u021biei (\u2026) a fost declarat\u0103 neconstitu\u021bional\u0103 de Curtea Constitu\u021bional\u0103.\u201d\u00a0 (Br\u00eendu\u0219a Armanca<\/strong>)<\/p>\n

\u201eLimba \u00een care Proclama\u021bia este scris\u0103 este o limb\u0103 eliberat\u0103 de povara resturilor comuniste. Ea este o limb\u0103 a oamenilor liberi, destinat\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre libertate.\u201d (Ioan Stanomir<\/strong>)<\/p>\n

\u201eCei care au scris Proclama\u021bia au conceput-o ca program politic pe termen lung, ca parte a unei revolu\u021bii neterminate, \u00een fapt, \u00een \u021binte imediate, dar \u0219i \u00een planul valorilor \u0219i al ideilor.\u201d (Smaranda Vultur<\/strong>)<\/p>\n

\n
\n