{"id":1437506,"date":"2023-11-14T12:31:57","date_gmt":"2023-11-14T09:31:57","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1437506"},"modified":"2023-11-14T12:31:57","modified_gmt":"2023-11-14T09:31:57","slug":"mesajul-deputatului-silviu-feodor-presedintele-crlr-cu-prilejul-zilei-dobrogei-14-noiembrie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1437506","title":{"rendered":"Mesajul deputatului Silviu FEODOR, pre\u0219edintele CRLR, cu prilejul Zilei Dobrogei (14 noiembrie)!"},"content":{"rendered":"
\nMesajul, rostit ast\u0103zi de la tribuna Parlamentului Rom\u00e2niei, de c\u0103tre deputatul Silviu FEODOR, pre\u0219edintele CRLR, cu prilejul Zilei Dobrogei (14 noiembrie)!<\/p>\n

Stimate Domnule Pre\u0219edinte al Camerei Deputa\u021bilor,<\/p>\n

Doamnelor \u0219i Domnilor deputa\u021bi,
\nDragi dobrogeni \u0219i dragi rom\u00e2ni,<\/p>\n

\u00cemi revine deosebita onoare, cinste, bucurie \u0219i pl\u0103cere, ca ast\u0103zi, 14 noiembrie 2023, cu ocazia Zilei Dobrogei, c\u00e2nd marc\u0103m 145 de ani de la unirea cu \u021bara-mam\u0103, Rom\u00e2nia, s\u0103 transmit un mesaj din partea Grupului parlamentar al minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale.
\nLegea nr. 230\/2015 privind instituirea Zilei Dobrogei a fost adoptat\u0103 de Senat \u00een data de 19 noiembrie 2013, pe 9 septembrie 2015 ea a fost votat\u0103 de plenul Camerei Deputa\u0163ilor, \u00een calitate de for decizional, iar pe data de 7 octombrie 2015, aceasta a fost publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I, nr. 750, cu intrare \u00een vigoare din data de 10 octombrie 2015.
\nDe ce 14 noiembrie? Pentru c\u0103 \u00een ziua de 14 noiembrie 1878, Principele Carol I al Rom\u00e2niei a trecut Dun\u0103rea, fiind \u00eent\u00e2mpinat peste tot \u00een Dobrogea cu mare bucurie. Aici a dat citire faimoasei sale \u201eProclama\u021bii c\u0103tre dobrogeni\u201d, gener\u00e2nd, astfel, procesul de instalare a administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een aceast\u0103 str\u0103veche provincie, p\u0103m\u00e2nt h\u0103r\u0103zit cu o istorie zbuciumat\u0103 de-a lungul veacurilor.
\nDobrogea este \u021binutul dintre Dun\u0103re \u0219i Marea cea Mare, situat la r\u0103scruce de drumuri \u00eentre Orient \u0219i Occident, locul unde se \u00eent\u00e2lnesc cel mai vechi \u0219i cel mai nou p\u0103m\u00e2nt al \u021b\u0103rii, Podi\u0219ul Dobrogei, pe de o parte, \u0219i Delta Dun\u0103rii, pe de alt\u0103 parte. Este teritoriul care a intrat \u00een componen\u021ba \u021b\u0103rii odat\u0103 cu dob\u00e2ndirea, prin lupte cr\u00e2ncene, a independen\u021bei acesteia, independen\u021b\u0103 pentru care Rom\u00e2nia \u0219i poporul rom\u00e2n au pl\u0103tit cu s\u00e2ngele osta\u0219ilor c\u0103zu\u021bi la datorie pe c\u00e2mpurile de b\u0103t\u0103lie ale R\u0103zboiului ruso-rom\u00e2no-turc din 1877-1878, care a consfin\u021bit pe deplin intrarea Rom\u00e2niei \u00een sfera select\u0103 a statelor europene moderne.
\nAxul central al istoriei rom\u00e2nilor \u00eel reprezint\u0103 ideea unirii, iar \u00eencorporarea regiunii Dobrogei de Nord \u00een Principatele Rom\u00e2ne este una dintre cele mai importante etape \u00een procesul \u00eendeplinirii proiectului de \u021bar\u0103, formarea statului na\u021bional unitar rom\u00e2n, proiect \u00eenceput o dat\u0103 cu Unirea Moldovei cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, la Bucure\u0219ti, \u00een 24 ianuarie 1859, \u0219i \u00eencheiat cu momentul glorios de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
\n\u00centre cele dou\u0103 Uniri, a existat aceast\u0103 treapt\u0103 spre progres \u0219i civiliza\u021bie, un moment istoric trecut cu vederea, \u00een mod nedrept \u0219i total nejustificat: unirea Dobrogei cu patria\u2013mam\u0103, Rom\u00e2nia, \u00een anul 1878. Cu toate c\u0103 mult\u0103 vreme a fost trecut\u0103 \u00een plan secund, aceast\u0103 reu\u0219it\u0103 istoric\u0103 a fost \u00eenf\u0103ptuit\u0103 \u00een urma unui r\u0103zboi greu, R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 din 1877-1878, \u00een care Armata Rom\u00e2n\u0103 s-a acoperit de glorie pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 ale Bulgariei, la Plevna, Rahova, Sm\u00e2rdan sau Vidin.
\nUnirea Dobrogei cu Rom\u00e2nia este un moment de maxim\u0103 importan\u021b\u0103 pentru istoria Rom\u00e2niei \u0219i a poporului rom\u00e2n, \u021bara noastr\u0103 ob\u021bin\u00e2nd prin aceasta accesul la Marea Neagr\u0103, un c\u00e2\u0219tig strategic, politic \u0219i economic inestimabil \u0219i indiscutabil, despre care nu prea s-a vorbit, de\u0219i a fost con\u0219tientizat, la vremea aceea, \u0219i de clasa politic\u0103, \u0219i de opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Iar cel care a legat la propriu Dobrogea de statul rom\u00e2n a fost regele Carol I, \u00een timpul c\u0103ruia, \u00een anul 1885, s-a construit Podul de la Cernavod\u0103, cel mai mare din Europa la acea vreme, o realizare inginereasc\u0103 deosebit\u0103, datorat\u0103 geniului vizionar al lui Anghel Saligny, omul care a garantat cu propria via\u021b\u0103 calitatea \u0219i tr\u0103inicia podului.
\nCa o garan\u021bie a respectului statului rom\u00e2n fa\u021b\u0103 de minorit\u0103\u021bile na\u021bionale aflate pe teritoriul Dobrogei, fa\u021b\u0103 de religia musulman\u0103, regele Carol I construie\u0219te \u00eentre anii 1910 \u0219i 1913 moscheea din Constan\u021ba, cunoscut\u0103 \u0219i ca Moscheea Carol, un monument de arhitectur\u0103, prima cl\u0103dire construit\u0103 din elemente de beton armat din Rom\u00e2nia.
\nAst\u0103zi, c\u00e2nd spunem Dobrogea, ne g\u00e2ndim, evident, la litoral, la Constan\u021ba, la sta\u021biunile din sudul litoralului, \u00eens\u0103 g\u00e2ndul ne duce \u0219i la Delta Dun\u0103rii, un \u021binut mirific \u00een care natura \u0219i omul \u00ee\u0219i \u00eengem\u0103neaz\u0103 destinele. Dup\u0103 includerea \u00een anul 1991 a Deltei Dun\u0103rii \u00een Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, drept rezerva\u021bie a biosferei, Parlamentul Rom\u00e2niei reglementeaz\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1993 regimul juridic al Rezerva\u021biei Biosferei Delta Dun\u0103rii, prin Legea nr. 82\/1993, prin implicarea direct\u0103 a Grupului parlamentar al minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale.
\nDobrogea este una dintre cele mai interesante \u0219i mai bogate regiuni multiculturale din Rom\u00e2nia, tezaurul s\u0103u patrimonial, multietnic \u0219i multiconfesional, identific\u00e2ndu-se at\u00e2t prin valorile colective, c\u00e2t \u0219i prin cele specifice comunit\u0103\u021bilor minoritare, care convie\u021buiesc pe aceste meleaguri, \u00een pace \u0219i \u00een\u021belegere, dintotdeauna. Aici, istoria nu a cunoscut conflicte interetnice, astfel c\u0103 Dobrogea poate reprezenta o lec\u021bie de via\u021b\u0103, o \u0219coal\u0103 a convie\u021buirii armonioase \u00eentre oameni de limbi, culturi \u0219i credin\u021be diferite.
\n\u021ainut aflat la r\u0103scruce de v\u00e2nturi, \u0219i la propriu, \u0219i la figurat, se constituie \u00eentr-un furnizor de energie verde, av\u00e2nd un colosal poten\u021bialul eolian \u0219i fotovoltaic, pe care \u00eel pune \u00een valoare prin contribu\u021bia la sistemul energetic na\u021bional.
\n\u00cens\u0103, Dobrogea se m\u00e2ndre\u0219te mai ales cu oamenii s\u0103i, cu personalit\u0103\u021bile care fac cinste spa\u021biului acesta, \u00eenc\u0103rcat de istorie \u0219i legende:
\n\u2022 academicianul Grigore Moisil, marele matematician rom\u00e2n, p\u0103rintele informaticii rom\u00e2ne\u0219ti, n\u0103scut la Tulcea, pe locul casei lui p\u0103rinte\u0219ti fiind edificat, din 2009, Centrul Cultural Multietnic al ru\u0219ilor lipoveni;
\n\u2022 Krikor Zambaccian, de etnie armean\u0103, faimos colec\u021bionar \u0219i critic de art\u0103, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne;
\n\u2022 Ibrahim Themo, medic albanez, renumit oftalmolog;
\n\u2022 Panait Cerna, de etnie bulgar\u0103, poetul romantic \u0219i filosoful Dobrogei, epigonul lui Mihai Eminescu;
\n\u2022 Carol Feldman, scriitor, actor, regizor, jurnalist, traduc\u0103tor \u00een idi\u015f, ebraic\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, memorialist;
\n\u2022 Alexandridi Anton, de etnie greac\u0103, primul primar al Constan\u021bei de dup\u0103 momentul unirii Dobrogei, din 1878;
\n\u2022 medicul de origine italian\u0103, Alexandru Pesamosca, renumit \u00een \u00eentreaga lume pentru activitatea remarcabil\u0103 \u00een chirurgia pediatric\u0103, al c\u0103rui pacient am fost \u0219i eu \u00een copil\u0103rie;
\n\u2022 marele l\u0103utar, violonist, pianist \u0219i compozitor George Pantazi-Boulanger, n\u0103scut la Sulina, etnic rrom;
\n\u2022 poetul \u0219i jurnalistul Mehmet Niyazi, de etnie t\u0103tar\u0103;
\n\u2022 Kemal Karpat, de etnie turc\u0103, istoric \u0219i politolog de talie mondial\u0103, profesor universitar, consilier la Casa Alb\u0103 pentru doi pre\u0219edin\u021bi americani, Jimmy Carter \u0219i Ronald Reagan;
\n\u2022 scriitorul Virgil Ri\u021bco, profesor etnic ucrainean;
\n\u2022 Ivan Patzaichin, renumitul campion na\u021bional, european, mondial \u0219i olimpic la canoe, cvadruplu laureat cu aur olimpic, precum \u0219i un mare antrenor, apar\u021bin\u00e2nd comunit\u0103\u021bii ru\u0219ilor lipoveni.
\nAce\u0219tia reprezint\u0103 doar o mic\u0103 parte din pleiada de personalit\u0103\u021bi apar\u021bin\u00e2nd minorit\u0103\u021bilor, pe care Dobrogea le-a dat Rom\u00e2niei.
\nCu sprijinul statului rom\u00e2n, al unor importante organisme guvernamentale \u0219i nonguvernamentale, prin Departamentul pentru Rela\u021bii Interetnice, se organizeaz\u0103 \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 multiple activit\u0103\u021bi culturale, educa\u021bionale \u0219i sportive, la care particip\u0103 numero\u0219i reprezentan\u021bi ai minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, nu doar din Dobrogea, ci \u0219i din alte regiuni ale \u021b\u0103rii.
\nDe asemenea, trebuie men\u021bionat\u0103 implicarea autorit\u0103\u021bilor jude\u021bene \u0219i locale privind promovarea identit\u0103\u021bii etnice, bazat\u0103 pe multiculturalitate, av\u00e2nd ca fundament: unitatea \u00een diversitate.
\nUn suport extrem de important \u00eel constituie \u0219i sprijinul statului rom\u00e2n prin Secretariatul de Stat pentru Culte \u00een realizarea de lucr\u0103ri de repara\u021bie \u0219i consolidare la unele cl\u0103diri de cult apar\u021bin\u00e2nd confesiunilor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, precum \u0219i construc\u021bia unora noi.
\nCu trei secole \u00een urm\u0103, Dobrogea a fost poart\u0103 de intrare \u0219i loc de salvare a credin\u021bei \u00eenainta\u0219ilor mei, iar \u00een zilele noastre s-a dovedit a fi poart\u0103 de intrare \u0219i loc de salvare pentru semenii no\u0219tri refugia\u021bi ucraineni, c\u00e2nd implicarea organiza\u021biilor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, a reprezentan\u021bilor acestora a avut o mare \u00eensemn\u0103tate \u00een sprijinul \u0219i ajutorul oferit.
\nImportant de subliniat este faptul c\u0103 liderii asocia\u021biilor etnice, precum \u0219i liderii spirituali ai confesiunilor minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale au stabilit ca prioritate educa\u021bia \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul, \u00eentruc\u00e2t un om cu valori spirituale \u0219i cu un \u00eenalt nivel de cultur\u0103 este un om al p\u0103cii.
\nToate acestea ne \u00eendrept\u0103\u021besc s\u0103 spunem c\u0103 Dobrogea a fost, este \u0219i va fi un t\u0103r\u00e2m al p\u0103cii \u0219i al armoniei, un \u021binut \u00een care rom\u00e2nii \u00eempreun\u0103 cu celelalte grupuri etnice construiesc o istorie comun\u0103, contribuind la prosperitatea material\u0103, cultural\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a acestui \u021binut binecuv\u00e2ntat de Dumnezeu.
\nDe noi depinde ca toate acestea s\u0103 se constituie, pe mai departe, drept model de convie\u021buire, de \u00een\u021belegere \u0219i de respect reciproc \u00eentre to\u021bi cei care tr\u0103iesc \u00een Dobrogea.
\nV\u0103 invit, dragi prieteni, s\u0103 vizita\u021bi minunata zon\u0103 a \u021b\u0103rii, unde devine valabil\u0103 reciproca celebrului proverb: \u201eOmul sfin\u021be\u0219te locul\u201d.<\/p>\n

La mul\u021bi ani, dobrogeni!
\nLa mul\u021bi ani, Dobrogea!
\nLa mul\u021bi ani, Rom\u00e2nia!\u201d<\/p>\n

https:\/\/youtu.be\/kBjBgFAVKSY?si=S8rcWS6W94pnPkYK<\/p><\/div>\n

Source URL: https:\/\/infotulcea.ro\/mesajul-deputatului-silviu-feodor-presedintele-crlr-cu-prilejul-zilei-dobrogei-14-noiembrie\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mesajul, rostit ast\u0103zi de la tribuna Parlamentului Rom\u00e2niei, de c\u0103tre deputatul Silviu FEODOR, pre\u0219edintele CRLR, cu prilejul Zilei Dobrogei (14 noiembrie)! Stimate Domnule Pre\u0219edinte al Camerei Deputa\u021bilor, Doamnelor \u0219i Domnilor deputa\u021bi, Dragi dobrogeni \u0219i dragi rom\u00e2ni, \u00cemi revine deosebita onoare, cinste, bucurie \u0219i pl\u0103cere, ca ast\u0103zi, 14 noiembrie 2023, cu ocazia Zilei Dobrogei, c\u00e2nd marc\u0103m […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[221],"class_list":["post-1437506","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-infotulcea-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1437506","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1437506"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1437506\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1437506"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1437506"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1437506"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}