{"id":1430170,"date":"2025-03-17T06:12:54","date_gmt":"2025-03-17T03:12:54","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1430170"},"modified":"2025-03-17T06:12:54","modified_gmt":"2025-03-17T03:12:54","slug":"basarabia-oare-cat-va-mai-trebui-sa-asteptam","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1430170","title":{"rendered":"Basarabia. Oare c\u00e2t va mai trebui s\u0103 a\u015ftept\u0103m?"},"content":{"rendered":"<div class=\"entry-content entry clearfix\">\n<p><strong>Am studiat geografia si m-am concentrat pe zona Euro-Sovietica sperand ca prin aceasta specialitate imi voi spijini mai eficace tara si aspiratiile ei nationale. In acest sens, am publicat numeroase articole, am tinut conferinte si am scris cateva carti.<\/strong><\/p>\n<p>In Statele Unite, unde mi-am facut doctoratul, am facut lobby intens pe langa Congresul American vizand recuperarea Basarabiei. Evenimentele din decembrie 1989 mi-au dat noi sperante si am crezut ca in sfarsit aspiratia reintregirii se va implini. Una din primele intrebari pe care i le-am pus in calitate de reporter al Vocii Americii primului presedinte post-decembrist, Ion Iliescu, a fost despre relatiile sale personale cu Gorbaciov si posibilitatea reunificarii. Ulterior, am abordat problema cu Adrian Nastase cand acesta era ministru de externe, cu presedintele Emil Constantinescu, si cu liderul opozitiei Corneliu Coposu. Spre surprinderea mea, toti mi-au raspuns evaziv de parca aveau un consens sa nu discute despre unire. Intre timp, s-au scurs 35 de ani de asteptari zadarnice. Acum, se apropie o noua aniversare a unirii Basarabiei cu tara si doleantele natiunii sunt tot neimplinite. Oare cat va mai trebui sa asteptam?<\/p>\n<p>In conferintele pe care le-am sustinut am afirmat ca Basarabia ne-a fost rapita in conditii internationale nefavorabile noua si ca reunificarea se va infaptui tot in urma unor circumstante internationale, dar romanii de pe ambele maluri ale Prutului trebuie sa-si exprime clar si fara echivoc vointa de a trai impreuna intr-un singur stat. Am sustinut acest lucru in cercurile intime de basarabeni pe care i-am intalnit in prima mea vizita ca reporter la Chisinau in octombrie 1989. Si de atunci o repet si o retransmit cu toate ocaziile. Am cunoscut atunci romanii minunati care au mentinut spiritul national in toti anii blestemati ai ocupatiei Sovietice; cei care au declarat independenta republicii si au militat pentru reunire cu tara. I-am cunoscut pe neuitatul istoric Alexandru Mosanu, ajuns presedintele parlamentului de la Chisinau, pe poetul Grigore Vieru, care mi-a dedicat o poezie, pe Vasile Nedelciuc, Valeriu Matei, Mircea Druc, care mi-au ramas prieteni, precum si multi tineri care traiau drama renasterii nationale si speranta reunirii cu tara.<\/p>\n<p>In demersurile mele cu ocazia multor reveniri in tara am afirmat ca Romania are nevoie de un departament de studii strategice care sa abordeze metodic problema reunirii, problema securitatii interne, si in acelasi timp, problema integrarii economice a tarii in lumea moderna si inter-dependenta de azi. Cu alte cuvinte, un plan de tara obiectiv si judicios. Un asemenea plan nu poate fi conceput si aplicat insa decat de lideri competenti si onesti. Si aici suntem deficitari. Ori mai bine spus, numirile in asemenea posturi se fac pe criterii de clan si interese; cei ajunsi la putere nu au lucrat in interesul tarii, au lucrat si lucreaza in teresul lor personal. De fapt, acesta este unul din motivele pentru care in ultima vreme am sustinut categoric ca trebuie inlocuita cu orice pret gasca mafiota care conduce tara de 35 de ani. Acesti indivizi lacomi si nesatui nu au nevoie de un plan de tara; ei isi apara drepul de a fura in mod nestanjenit.<\/p>\n<p>Aflu totusi ca si alti confrati de buna credinta din tara si din Basarabia sunt framantati de reintregirea si refacerea Romaniei. Unul dintre ei este Alecu Renita, ziarist din Chisinau pe care l-am intlanit in 1989 cand era un tinat si idealist membru al primului parlament al Moldovei. Confratele Alecu, acum un om matur, cumpatat si realist, e macinat de dorul reunirii tarii. In acest scop, el a elaborat un memoriu competent si obiectiv si l-a trimis tuturor liderilor romani. Nu i-a raspuns insa nimeni. Memoriul a fost publicat la 2 Noembrie 2023 in saptamanalul Literatura si Arta care apare la Chisinau. Domnul Renita intelege bine situatia dificila prin care trece tara si nu acuza pe nimeni, dar nici nu renunta la ideal. Recent, am avut un schimb de idei si scrisorile primite de la el m-au miscat profund. M-au miscat cu atat mai mult cu cat nu-i mai misca deloc pe guvernantii din Bucuresti.<\/p>\n<p>Ideile din mesajele primite de la Alecu Renita nu sunt acuzatii sau reprosuri la adresa nimanui; sunt constatari, doleante si regrete, pentru ca, asa cum imi scrie: \u201eNoi, romanii basarabeni, facem tot posibilul sa convingem clasa politica de la Bucuresti sa-si asume responsabilitatea pentru cel mai important proiect romanesc- reintregirea Romaniei.\u201d (8 Martie 2025). Iata insa extrase selective din analizele sale referitoare la ce s-a intamplat de-a lungul anilor:<\/p>\n<p>\u2026.\u201dCeea ce \u0219tiu, ca deputat \u00een primul Parlament rom\u00e2nesc de la Chi\u0219in\u0103u (1990-1994), e c\u0103 Iliescu, \u00een urma unor \u00een\u021belegeri cu Gorbaciov, probabil \u00een data de 7 iunie 1990 la Moscova, i-a jurat acestuia c\u0103 Rom\u00e2nia nu va pune problema Basarabiei \u0219i re\u00eentoarcerea ei \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc. Viclean \u0219i perfid, Iliescu a manipulat sentimentele sincere ale elitei rom\u00e2nilor basarabeni care, la acea vreme de relativ\u0103 libertate, rupea destul de rapid Basarabia (RSSM) de Moscova \u0219i o apropia de Bucure\u0219ti (1989-1991).<\/p>\n<p>\u00cens\u0103, pe durata celor 35 de ani, conduc\u0103torii de la Cotroceni, i-au purtat cu vorbe \u00een\u0219el\u0103toare de unire pe frunta\u0219ii Mi\u0219c\u0103rii de Eliberare Na\u021bional\u0103, p\u00e2n\u0103 cand mai mult de trei sferturi au decedat, iar alt sfert, din nucleul nostru, ceva mai t\u00e2n\u0103r, a fost \u201ecorupt\u201d cu titluri academice, distinc\u021bii ale statului rom\u00e2n \u0219i elogii peste elogii pentru a nu pune problema re\u00eentregirii\u2026 Uniunile de crea\u021bie din Basarabia \u2013 din motoare ale de\u0219tept\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 au fost transformate \u00een epave, secte \u0219i \u201eaziluri de profitori\u201d, f\u0103r\u0103 niciun impact real asupra popula\u021biei intoxicate de rusofilie subversiva\u2026.<\/p>\n<p>\u00cenc\u0103 din 1990, Moscova a f\u0103cut o mi\u0219care de un impact ucig\u0103tor pentru Mi\u0219carea de Eliberare Na\u021bional\u0103 din Basarabia \u2013 s\u0103 influen\u021beze \u0219i s\u0103 dicteze procesele de unificare de la Chi\u0219in\u0103u \u2013 prin re\u021beaua sa de la Bucure\u0219ti, prin Iliescu \u0219i oamenii s\u0103i. Faptul c\u0103 rom\u00e2nii basarabeni au crezut orbe\u0219te \u00een conducerea\/conducerile\/ de la Cotroceni a dus la fragmentarea multipl\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii noastre de Unire cu Rom\u00e2nia. Sunt multe, chiar prea multe fapte, care pot confirma c\u0103 la comanda Moscovei, \u00eendeosebi \u00een perioada 1990-2004, conduc\u0103torii de la Cotroceni au contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la spargerea unit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti de la Chi\u0219in\u0103u \u0219i anihilarea treptat\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii de Rena\u0219tere \u0219i Reunificare pe cale pa\u0219nic\u0103 a rom\u00e2nilor de pe ambele maluri ale Prutului.<\/p>\n<p>Concomitent, \u201ecominterni\u0219tii\u201d de la Bucure\u0219ti au organizat campanii de pres\u0103 pentru a prezenta Basarabia \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc \u00een cele mai ur\u00e2te culori \u0219i a o lipsi, astfel, de\u00a0\u00a0mesajul ei rom\u00e2nesc, \u0219i \u00een primul r\u00e2nd, de cel de reunire cu Rom\u00e2nia. Iar Departamentul pentru R.Moldova din Guvernul Rom\u00e2niei, condus de o paia\u021b\u0103 narcisist\u0103, lacom\u0103, cosmopolit\u0103, lipsit\u0103 de orice sentiment rom\u00e2nesc, pe nume D.A., a izbutit s\u0103 dezvolte o re\u021bea clientelar\u0103 pe ambele maluri ale Prutului pe care a \u00eentre\u021binut-o cu milioane, \u00een diverse scopuri, inclusiv de corup\u021bie electoral\u0103, dar care, \u00een afar\u0103 de a experimenta transformarea Basarabiei \u00eentr-o sp\u0103l\u0103torie de bani pentru capitalul t\u0103inuit al mogulilor din diferite domenii de interese, s-a ocupat cel mai mult de diminuarea \u0219i lichidarea mesajului rom\u00e2nilor basarabeni de unire cu Rom\u00e2nia-Mam\u0103\u2026\u201d<\/p>\n<p>Este un mesaj dureros primit de la un frate basarabean cu inima franta. Si ca el sunt multi altii. I-am simtit personal sufleteste. In cercul de romani basarabeni pe care i-am cunoscut in 1989 m-am simtit spiritual ca in inchisoare la Aiud in 1959 cand eram inconjurat de cei mai buni romani si cand traiam intens sentimentul apartenentei noastre la acelasi neam.<\/p>\n<p>Cine ne-a adus in situatia de azi? Raspunsul l-am gasit azi dimineata in computer intr-o analiza neasteptata primita de la scriitorul Dan Culcer din Paris, dar semnata de profesor-inginer Ioan Romeo Manzala. Redau mai jos doar cateva epitete si expresii ilustrative referitoare la cei care conduc Romania si ce au facut ei din tara: O farsa sinistra; lideri abjecti care schimba etichete si slogane; degradare a demnitatii personale si nationale; politicieni incapabili sa-si asume o pozitie; oameni cu busola defecta\u2026<\/p>\n<p>Si pentru ca se apropie aniversarea Unirii Basarabiei cu tara, 27 Martie (1918), redau in incheiere cateva strofe din poezia Daniil Sihastru; poezia memorata la Aiud in 1959 si compusa de un basarabean intemnitat despre care am aflat mai tarziu ca se numea Andrei Ciurunga:<\/p>\n<p><em>Ajuns in vale, pe un riu in spume\u2026<\/em><\/p>\n<p><em>Asa cum scris-a pana de poet,<\/em><\/p>\n<p><em>Batranul Stefan glasui incet<\/em><\/p>\n<p><em>Catre sihastul ce-a fugit de lume.<\/em><\/p>\n<p><em>Cand am simtit ca trupul tarii zace<\/em><\/p>\n<p><em>M-am rasucit la Putna in mormant,<\/em><\/p>\n<p><em>Si-am rasturnat cinci veacuri de pamant<\/em><\/p>\n<p><em>De pe pieptarul meu, sa vin incoace.<\/em><\/p>\n<p><em>Au! Ma sminteste ochiul ce se zbate?<\/em><\/p>\n<p><em>Ori nu m-ajuta mintea sa inteleg?<\/em><\/p>\n<p><em>Hotarul tarii v-am lasat intreg,<\/em><\/p>\n<p><em>Si aflu acum Moldova jumatate.<\/em><\/p>\n<p><em>Vanduta-ti oare hoardelor de-afara<\/em><\/p>\n<p><em>In targul vremii, vreuna din mosii?<\/em><\/p>\n<p><em>Eu nu cunosc pe lume avutii<\/em><\/p>\n<p><em>Sa poata pretui in colt de tara!<\/em><\/p>\n<p><em>Au, nu cumva pe platose, otelul<\/em><\/p>\n<p><em>S-a ruginit de sutele de ani,<\/em><\/p>\n<p><em>De-au spart fagasul, vechii mei dusmani<\/em><\/p>\n<p><em>Si-au slobozit din sulite macelul.<\/em><\/p>\n<p><em>De ce nu suna ceasul de vecernii<\/em><\/p>\n<p><em>Din pieptul Putnei, clopot neinvins<\/em><\/p>\n<p><em>Ori taci si tu battane ori ti-a stins,<\/em><\/p>\n<p><em>Faclia vietii, viscolele iernii?<\/em><\/p>\n<p><em>Tarziu de tot, in noaptea de carbune<\/em><\/p>\n<p><em>Cu ochii grei de atata nepatruns,<\/em><\/p>\n<p><em>Se indura siahastrul cu\u2019n raspuns,<\/em><\/p>\n<p><em>Maria ta, eram in rugaciune.<\/em><\/p>\n<p><em>Si nu purta in sufletu-ti sminteala,<\/em><\/p>\n<p><em>Caci nu arcasii si-au iesit din minti<\/em><\/p>\n<p><em>Precupetind Moldova pe arginti,<\/em><\/p>\n<p><em>Asa cum le purtai in suflet bauiala.<\/em><\/p>\n<p><em>Ei zac in lanturi la limanul marii<\/em><\/p>\n<p><em>Si trag in juguri puse de calai,<\/em><\/p>\n<p><em>Bicile insa, nu le tin ai tai<\/em><\/p>\n<p><em>Si mana ce loveste nu-i a tarii.<\/em><\/p>\n<p><em>Potop hain de neamuri fara cruce,<\/em><\/p>\n<p><em>S-au napustit spre crucea ta,<\/em><\/p>\n<p><em>Dar in zadar se\u2019ncrancena spre ea,<\/em><\/p>\n<p><em>Ca prea e sus, si nu pot s-o apuce.<\/em><\/p>\n<p><em>Maria ta, insenineaza-ti fata<\/em><\/p>\n<p><em>Arcasii n-au uitat sa dea la semn<\/em><\/p>\n<p><em>Asteapta numai chiotul de\u2019indemn<\/em><\/p>\n<p><em>Sa rupa zaua, sa ia in maini saneata.<\/em><\/p>\n<p><em>Si-atunci vor arde testele dusmane<\/em><\/p>\n<p><em>Cu valvatai de sange si de fum,<\/em><\/p>\n<p><em>Si nu va fi zagaz pe nici\u2019un drum<\/em><\/p>\n<p><em>Sa le opreasca iuresul, Stefane.<\/em><\/p>\n<p><em>Si-ti vor zidi biserica frumoasa<\/em><\/p>\n<p><em>Cat se intinde cerul, coviltir,<\/em><\/p>\n<p><em>Sa intre neamu\u2019intreg sub patrafir<\/em><\/p>\n<p><em>Si sa-l primesti impartasit acasa.<\/em><\/p>\n<h3 class=\"wp-block-heading\">Prof. Dr. Nicolae Dima<\/h3>\n<div class=\"post-bottom-meta post-bottom-tags post-tags-modern\">\n<div class=\"post-bottom-meta-title\"> Cuvinte cheie<\/div>\n<p><span class=\"tagcloud\"><a href=\"https:\/\/60m.ro\/tag\/bucuresti\/\" rel=\"tag\">Bucuresti<\/a><a href=\"https:\/\/60m.ro\/tag\/chisinau-2\/\" rel=\"tag\">chisinau<\/a><a href=\"https:\/\/60m.ro\/tag\/ion-iliescu\/\" rel=\"tag\">ion iliescu<\/a><a href=\"https:\/\/60m.ro\/tag\/nicolae-dima\/\" rel=\"tag\">nicolae dima<\/a><a href=\"https:\/\/60m.ro\/tag\/unire\/\" rel=\"tag\">unire<\/a><a href=\"https:\/\/60m.ro\/tag\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\" rel=\"tag\">unirea basarabiei cu romania<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/60m.ro\/basarabia-oare-cat-va-mai-trebui-sa-asteptam\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Am studiat geografia si m-am concentrat pe zona Euro-Sovietica sperand ca prin aceasta specialitate imi voi spijini mai eficace tara si aspiratiile ei nationale. In acest sens, am publicat numeroase articole, am tinut conferinte si am scris cateva carti. In Statele Unite, unde mi-am facut doctoratul, am facut lobby intens pe langa Congresul American vizand [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[100],"class_list":["post-1430170","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-60m-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1430170","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1430170"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1430170\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1430170"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1430170"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1430170"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}