{"id":1421244,"date":"2025-01-27T10:15:12","date_gmt":"2025-01-27T07:15:12","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1421244"},"modified":"2025-01-27T10:15:12","modified_gmt":"2025-01-27T07:15:12","slug":"costica-bradatan-o-democratie-perfecta-nu-a-existat-si-nu-poate-exista","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1421244","title":{"rendered":"Costic\u0103 Br\u0103d\u0103\u021ban: \u201eO democra\u0163ie perfect\u0103 nu a existat \u015fi nu poate exista\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Costic\u0103 Br\u0103d\u0103\u021ban. Surs\u0103 foto: NIAS<\/p>\n<\/div>\n

Este autorul unui volum \u00een care, \u00eentr-o lume ghidat\u0103 dup\u0103 un cult al succesului, face un elogiu e\u0219ecului, oferind, totodat\u0103, pilde de umilitate. L-a scris motiv\u00e2nd c\u0103 e\u0219ecul, fie el fizic, politic, social sau biologic, \u201ear putea fi cel mai bun lucru care ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103: aceast\u0103 trezire existen\u0163ial\u0103 este exact lucrul de care avem nevoie dac\u0103 vrem s\u0103 \u00een\u0163elegem cine suntem. Nicio vindecare nu e posibil\u0103 dac\u0103 nu e precedat\u0103 de aceast\u0103 \u00een\u0163elegere\u201d.<\/strong><\/p>\n

L-am invitat pe Costic\u0103 Br\u0103d\u0103\u021ban, profesor de studii umaniste \u00een SUA, la Texas Tech University, la un dialog despre valoarea terapeutic\u0103 pe care o poate avea e\u0219ecul, chiar cel mai catastrofal e\u0219ec politic, despre modul \u00een care o na\u021biune poate e\u0219ua, despre fanatizarea mul\u021bimilor \u0219i unele cauze care le \u00eemping s\u0103 caute sensul \u00een discursuri populiste, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, despre modul \u00een care extremele politice se alimenteaz\u0103 reciproc, dar \u0219i despre democra\u021bie \u0219i criza sensului acesteia. Cu privirea spre tabloul politic al zilelor noastre, Costic\u0103 Br\u0103d\u0103\u021ban spune: \u201eM\u0103 tem c\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o epoc\u0103 post-democratic\u0103\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e<\/strong>E\u015fecul dac\u0103 e g\u00e2ndit \u015fi asumat cum trebuie, poate s\u0103 duc\u0103 la un proces de iluminare\u201d<\/h4>\n
\n

CV Costic\u0103 Br\u0103d\u0103\u021ban<\/strong><\/p>\n

Costic\u0103 Br\u0103d\u0103\u021ban<\/strong>\u00a0(n\u0103scut \u00een 1971) este profesor de studii umaniste la Texas Tech University, SUA, \u0219i profesor onorific de filozofie la University of Queensland, Australia. Absolvent al Facult\u0103\u021bii de Filozofie, Universitatea din Bucure\u0219ti, este doctor, \u00een aceea\u0219i disciplin\u0103, al Universit\u0103\u021bii Durham din Regatul Unit.<\/p>\n

Redactor pentru filozofie \u0219i religie la\u00a0Los Angeles Review of Books<\/em>, coordonator a dou\u0103 colec\u021bii de carte, \u201ePhilosophical Filmmakers\u201d (Bloomsbury) \u0219i \u201eNo Limits\u201d (Columbia University Press), a publicat eseuri \u0219i editoriale \u00een\u00a0The New York Times, Washington Post, Times Literary Supplement, Time Magazine<\/em>.<\/p>\n

C\u0103r\u021bile sale, \u00een care pledeaz\u0103 pentru o filozofie durabil\u0103, transformatoare prin recuperarea unor surse mult timp ignorate, precum miturile, literatura, misticismul \u0219i istoria artei \u0219i a filmului, au fost elogios \u00eent\u00e2mpinate \u0219i traduse \u00een numeroase limbi:\u00a0The Other Bishop Berkeley: An Exercise in Reenchantment<\/em>\u00a0(Fordham University Press, 2006),\u00a0Dying for Ideas: The Dangerous Lives of the Philosophers<\/em> (Bloomsbury, 2015; Humanitas, 2018), Elogiu e\u0219ecului. Patru pilde de umilitate<\/em><\/a> (Spandugino, 2024). \u00cen preg\u0103tire sunt volumele Against Conformity<\/em>\u00a0(Princeton University Press) \u0219i\u00a0The Prince and the Hermit<\/em>\u00a0(Penguin).<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Editura Spandugino<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00centr-o lume \u00een care exist\u0103 un cult al succesului, \u00eentr-o lume aflat\u0103 \u00een permanent\u0103 goan\u0103 dup\u0103 statut, avere, putere, influen\u0163\u0103 social\u0103, dumneavoastr\u0103, domnule Costic\u0103 Br\u0103d\u0103\u0163an, face\u0163i un Elogiu e\u0219ecului<\/em>. \u015ei afirma\u0163i c\u0103 acesta nu urm\u0103re\u0219te \u201ee\u0219ecul ca un scop \u00een sine, ci umilitatea c\u0103reia \u00eei d\u0103 na\u0219tere \u0219i procesul de vindecare pe care \u00eel declan\u0219eaz\u0103\u201d. E\u0219ecul, \u00een\u0163eles \u015fi asumat, poate avea, a\u015fadar, o valoare terapeutic\u0103?<\/strong><\/p>\n

Ar trebui s\u0103 aib\u0103, cel pu\u0163in \u00een lectura pe care o propun \u00een cartea asta. \u00cen general, \u00eens\u0103, e\u015fecul este fie neglijat, fie ascuns sub pre\u015f, fie nici m\u0103car nu i se recunoa\u015fte existen\u0163a. Spunem, de exemplu, c\u0103 e\u015fecul nu este al nostru, ci al altuia, sau c\u0103 de fapt nici nu e e\u015fec (ci doar \u201eo treapt\u0103 spre succes\u201d sau ceva de genul \u0103sta), \u015fi atunci e foarte u\u015for s\u0103-l ratezi. Exist\u0103 \u015fi e\u015fecuri minore, evident, cu care nu merit\u0103 s\u0103 ne batem prea mult capul, dar sunt unele care ne zdruncin\u0103 \u015fi ne redefinesc, iar pe acestea nu ne putem permite s\u0103 le ignor\u0103m pentru c\u0103 altfel, pe termen lung, vom pl\u0103ti un pre\u0163 prea mare. Tipul acesta de e\u015fec serios trebuie numit, \u00een\u0163eles, asumat, digerat. \u00centr-un astfel de caz, deci, ar putea exista \u015fi o dimensiune terapeutic\u0103 a e\u015fecului. Nu \u00een sens clinic, ci \u00eentr-un sens mai larg, simbolic. \u00cen budism apare ideea aceasta, \u015fi la fel \u00een filosofia antic\u0103, la Boetius, de exemplu. Ceea ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lui Boetius \u00een celula aceea de \u00eenchisoare e un proces de vindecare prin filosofare: filosofia i se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 totodat\u0103 ca doctor \u015fi ca terapie. E\u015fecul dac\u0103 e g\u00e2ndit \u015fi asumat cum trebuie, poate s\u0103 duc\u0103 la un proces de iluminare \u2013 de \u00een\u0163elegere superioar\u0103 \u2013 care produce o muta\u0163ie interioar\u0103 \u00een persoana c\u0103reia i se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eE\u015fecul politic este prin defini\u0163ie unul colectiv\u201d<\/h4>\n

Identifica\u0163i patru tipuri ale e\u015fecului: fizic, politic, social \u015fi biologic. Tipul fizic \u015fi cel biologic invit\u0103, \u00een opinia mea, la exerci\u0163ii de introspec\u0163ie. \u00cen cazul celui politic \u015fi al celui social, se poate produce o asumare colectiv\u0103 a e\u015fecului?<\/strong><\/p>\n

\u00cen cazul celui politic, e\u015fecul este prin defini\u0163ie unul colectiv \u2013 dup\u0103 cum colective sunt \u015fi reu\u015fitele politice \u2013, dar de obicei nu e asumat ca atare. O societate care reu\u015fe\u015fte \u2013 ca societate \u2013 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 i s-a \u00eent\u00e2mplat ceva grav, c\u0103 a e\u015fuat, \u015fi mai ales care g\u0103se\u015fte o cale de ie\u015fire din criz\u0103, a\u015fa ceva mi se pare extraordinar. S-a \u00eent\u00e2mplat asta, de pild\u0103, \u00een Japonia, la sf\u00e2r\u015fitul celui de al doilea r\u0103zboi mondial. Japonezii au \u00een\u0163eles atunci, \u00een majoritatea lor, ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu ei \u015fi \u015fi-au asumat-o, ceea ce i-a ajutat \u00een c\u00e2\u0163iva ani s\u0103 se repun\u0103 pe picioare. \u00cen Germania (de vest) postbelic\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva similar. C\u00e2nd \u00eens\u0103 a c\u0103zut URSS, lucrurile acestea nu s-au \u00eent\u00e2mplat: societatea rus\u0103 nu a trecut printr-un proces de \u00een\u0163elegere colectiv\u0103, n-a fost pus\u0103 \u00een situa\u0163ia s\u0103 se vad\u0103 \u00een oglind\u0103, \u015fi s\u0103-\u015fi asume un trecut inconfortabil. Or, rezultatul se vede ast\u0103zi din plin. Profilul antropologic cu care lucreaz\u0103 Vladimir Putin \u00een Rusia este cel al lui homo sovieticus<\/em>, at\u00e2t de u\u015for de min\u0163it, de manipulat, de controlat, de st\u0103p\u00e2nit. S\u0103 ne amintim de toate deceniile de control sovietic \u015fi de ingineria social\u0103 at\u00e2t de complet\u0103 \u015fi necru\u0163\u0103toare. Rusia post-sovietic\u0103 niciodat\u0103 nu l-a abandonat pe homo sovieticus<\/em> \u015fi nu s-a dezis de el. Dimpotriv\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Despre e\u0219ecul politic spune\u0163i c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 mai insidios dec\u00e2t cel al lucrurilor \u0219i e mult mai devastator: \u201eO parte din noi moare odat\u0103 cu fiecare catastrof\u0103 politic\u0103 pe care o tr\u0103im.\u201d \u00cen aceste condi\u021bii, poate fi e\u0219ecul politic o pild\u0103 de umilitate? <\/strong><\/p>\n

Nu doar c\u0103 poate, dar ar trebui s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Umilitatea asta \u0163ine de noi, de un spirit civic pe care ar trebui s\u0103-l avem. Se produce, de exemplu, prin institu\u0163ii \u015fi prin oameni care propun dezbateri pe teme inconfortabile. Dar \u0163ine \u015fi de un anume noroc istoric. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 c\u0103derea comunismului \u00een Polonia, Germania sau Cehoslovacia e un lucru, iar la noi e cu totul altceva. Noi, \u00een Rom\u00e2nia, nu am avut dezbaterile dureroase \u015fi c\u0103utarea de sine pe care le-au avut ei. La ei privitul \u00een oglind\u0103 a fost nu \u015ftiu dac\u0103 complet, dar destul de onest \u015fi nemilos. S\u0103 ne g\u00e2ndim doar la deschiderea arhivelor STASI, la procesul prin care est-germanii \u015fi-au descoperit trecutul \u015fi au trebuit s\u0103 se confrunte cu ei \u00een\u015fi\u015fi, cu propriile mizerii \u015fi tr\u0103d\u0103ri. La noi, deschiderea arhivelor s-a am\u00e2nat nepermis de mult, iar c\u00e2nd a avut loc, a fost f\u0103cut\u0103 cu jum\u0103t\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103. De exemplu, nu i-a vizat deloc de colaboratorii Securit\u0103\u0163ii din interiorul Bisericii, \u015fi care n-au fost deloc pu\u0163ini. Iar acum vedem rezultatul: o parte a Bisericii Ortodoxe delireaz\u0103 daco-get, c\u00e2nt\u00e2nd exact acela\u015fi c\u00e2ntec primitiv-na\u021bionalist pe care-l c\u00e2nt\u0103 fosta Securitate \u00een general. O armonizare perfect\u0103 \u00eentre fo\u015fti generali de securitate \u015fi actuali ierarhi ai Bisericii. Apoi, la noi lustra\u0163ia a fost un e\u015fec complet. Iar acum se v\u0103d consecin\u0163ele. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, cu partidele a c\u0103ror doctrin\u0103 \u201csuveranist\u0103\u201d e f\u0103cut\u0103 dup\u0103 dictare de la Moscova sau cu C\u0103lin Georgescu, fa\u021b\u0103 de care politicienii fo\u015fti nomenclaturi\u015fti ai anilor 1990 par adev\u0103rate lumini intelectuale \u015fi mari spirite democratice, este \u015focant. Pe de alt\u0103 parte, oamenii \u0103\u015ftia nu au ap\u0103rut din senin. Au fost tot timpul acolo, nu i-a deranjat nimeni \u015fi s-au putut reproduce nestingherit.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Germenii acestui ultrana\u0163ionalism care se manifest\u0103 pregnant pe scena politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a ultimilor ani i-am mo\u015ftenit din perioada comunist\u0103, din na\u0163ionalismul ceau\u015fist care i-a luat, la r\u00e2ndu-i, din legionarism. <\/strong>Dup\u0103 1990 ultrana\u0163ionalismul a fost continuat de Vatra Rom\u00e2neasc\u0103, Rom\u00e2nia Mare, PUNR. Acum acest electorat \u015fi-a descoperit vehiculul electoral, \u00een AUR, SOS, POT.<\/strong><\/p>\n

\u00cen anii \u201990 aceast\u0103 mi\u015fcare era marginal\u0103. Acum au revenit \u00een for\u0163\u0103 \u015fi ocup\u0103 un spa\u0163iu enorm, aproape 40 de procente din electorat. Ceea ce mi se pare de asemenea incredibil e faptul c\u0103 oameni stabili\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate, de ani de zile, sunt conecta\u0163i la acest nucleu \u201csuveranist,\u201d ei care prin tot ceea ce fac \u0219i sunt reprezint\u0103 exact opusul \u201esuveranismului\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Vorbi\u0163i despre o valoare terapeutic\u0103 pe care o poate avea \u015fi cel mai catastrofal e\u0219ec politic. A\u0163i putea indica un e\u0219ec politic din istoria recent\u0103, care a avut un astfel de efect terapeutic?<\/strong><\/p>\n

Cazul Germaniei de Vest, dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, este un exemplu bun. \u00cen Germania de Est, discursul public era constituit altfel din cauza ideologiei. Esticii nu \u015fi-au asumat niciodat\u0103 nazismul, iar rezultatele se v\u0103d \u015fi ast\u0103zi: mi\u015fc\u0103rile neonaziste \u00eenfloresc mai ales \u00een Est, unde nu a existat un proces de con\u015ftiin\u0163\u0103, de clarificare moral\u0103 colectiv\u0103. Japonia este un alt caz foarte interesant. Au fost \u00eenfr\u00e2n\u0163i, apoi s-au \u015fi trezit cu dou\u0103 explozii catastrofale, dar felul \u00een care s-au ridicat mi se pare admirabil. Au f\u0103cut-o printr-o absorb\u0163ie a valorilor democratice moderne, dar \u015fi prin recurs la propriile valori \u015fi tradi\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Parafraz\u00e2ndu-l pe Cioran, spune\u021bi c\u0103 \u201enu doar indivizii pot sf\u00e2r\u0219i prin a se rata, ci \u0219i societ\u0103\u021bile, popoarele \u0219i na\u021biunile\u201d. Ce presupune e\u015fecul colectiv al unei societ\u0103\u0163i, al unei na\u0163iuni?<\/strong><\/p>\n

Presupune c\u0103 nu ajunge s\u0103 existe oameni individuali care s\u0103 aib\u0103 o idee foarte clar\u0103 \u00een privin\u0163a a ceea sunt sau ceea ce vor s\u0103 fie. Oamenii \u0103\u015ftia, care individual pot avea idei \u015fi inten\u0163ii admirabile, c\u00e2nd se adun\u0103 laolalt\u0103, ca polis, nu reu\u015fesc s\u0103 fac\u0103 mare lucru. Nu exist\u0103 o maturitate civic\u0103 suficient\u0103 care s\u0103-i determine s\u0103 renun\u0163e la orgolii personale, s\u0103 fac\u0103 concesii, compromisuri, s\u0103 cad\u0103 de acord. Astea sunt lucruri care se \u00eenva\u0163\u0103 de-a lungul multor genera\u0163ii, \u015fi ajung \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 de codul genetic cultural al unei comunit\u0103\u0163i. Dar \u0163ine cumva \u015fi de un anume noroc istoric. Sunt comunit\u0103\u0163i care pot s\u0103 se regrupeze, dup\u0103 un episod catastrofic. Unele \u00eens\u0103 nu o pot face nicidecum, r\u0103m\u00e2n \u00eentr-o perpetu\u0103 stare incipient\u0103, ceva foarte aproape de haos.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eMul\u0163imea \u00eel percepe pe histrionul din fa\u0163a ei ca pe o promisiune de sens \u00eentr-o lume ce pare s\u0103 nu mai aib\u0103 nicio noim\u0103\u201d<\/h4>\n

\u201cCriza sensului democra\u0163iei este, \u00een esen\u0163\u0103, o criz\u0103 a e\u015fecului colectiv \u2013 declan\u015fat\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, de o criz\u0103 a povestitului colectiv. E acela\u015fi motiv pentru care oamenii caut\u0103 sens \u2013 alternativ sau chiar concomitent \u2013 \u00een teorii ale conspira\u0163iei\u201d, am citat, din nou, din Elogiu e\u015fecului<\/em>. Ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u0163ie de genul acesta, accentuat\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu pandemia din 2020-2022, c\u00e2nd teoriile conspira\u0163iei au proliferat. <\/strong>Nu cumva vorbim doar despre educa\u0163ie deficitar\u0103, despre o defectare a busolei morale colective?<\/strong><\/p>\n

Educa\u0163ia precar\u0103 joac\u0103 un rol important \u00een proliferarea teoriilor conspira\u0163ioniste, dar sunt \u015fi alte cauze. Una ar fi ideea ce a\u0163i citat-o, pe care am preluat-o de fapt de la Umberto Eco (care, la r\u00e2ndul lui, a luat-o de la Karl Popper), \u015fi care \u0163ine de secularizarea radical\u0103 a Occidentului de ast\u0103zi. \u00cen secolul XIX Dumnezeu moare, nu-i a\u015fa?, dispare ca factor decisiv ce dirijeaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a \u015fi via\u0163a oamenilor (inclusiv via\u0163a lor colectiv\u0103, politic\u0103), \u015fi atunci apare nevoia de a pune ceva \u00een loc. Dumnezeu fusese un d\u0103t\u0103tor de sens \u015fi un garant al sensului, at\u00e2t al sensului personal \u2013 ca individ te sim\u0163eai ocrotit, m\u00e2ntuit sau m\u00e2ntuibil, \u201eales\u201d \u2013, dar \u015fi al sensului colectiv, politic: comunit\u0103\u0163i \u00eentregi se vedeau \u00eentr-un anumit fel \u00een raport cu Dumnezcu, cu istoria, cu lumea aceasta, \u015fi cu lumea cealalt\u0103. Or, dup\u0103 cutremurul acesta catastrofic care a avut loc \u00een secolul XIX, sensul nu a mai fost dat de altceva. Oamenii s-au trezit dintr-o dat\u0103 orfani metafizic. Umberto Eco s-a ocupat de conspira\u0163ii mult\u0103 vreme, cu mult \u00eenainte de pandemia noastr\u0103 recent\u0103, c\u00e2nd conspira\u0163iile au r\u0103s\u0103rit ca ciupercile. Italienii au \u015fi creat un cuv\u00e2nt special pentru a desemna g\u00e2ndirea conspirativ\u0103: dietrologia (\u015ftiin\u0163a lucrurilor din spate), iar Eco era fascinat de toat\u0103 chestia asta dietrologic\u0103. Pendulul lui Foucault,<\/em> de pild\u0103, e aproape numai despre asta. \u015ei tot a\u015fa, Cimitirul din Praga<\/em>. \u00cen vremurile din urm\u0103, g\u00e2ndirea lui Eco cap\u0103t\u0103, mi se pare, o nou\u0103 relevanta. El a fost un om al timpului sau, dar ca orice artist mare a v\u0103zut ceva \u015fi din ceea ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eC\u00e2nd Dumnezeu intr\u0103 \u00eentr-un con de umbr\u0103, oamenii se str\u00e2ng \u00een jurul politicianului carismatic care le d\u0103 fie \u0219i iluzia unui sens. Vor \u00eenghi\u021bi atunci orice le va spune, p\u00e2n\u0103 \u0219i cea mai t\u00e2mpit\u0103 balivern\u0103, socotindu-l salvator\u201d, afirma\u0163i. Este o situa\u021bie pe care au tr\u0103it-o, de pild\u0103, germanii \u00een anii \u201930, cu Hitler, o situa\u0163ie pe care unele societ\u0103\u0163i risc\u0103 s\u0103 o repete. \u00cen Rom\u00e2nia zilelor noastre, de pild\u0103, avem nu doar partide extremiste, ultrana\u021bionaliste, de genul AUR sau SOS, care au confiscat religia, au ideologizat-o, ci avem \u015fi politicieni extremi\u015fti cu veleit\u0103\u0163i de salvatori ai na\u0163iei, avem un personaj politic controversat, ap\u0103rut intempestiv pe scena politic\u0103 \u015fi care se viseaz\u0103 pre\u015fedinte al \u0163\u0103rii, prezentat ca figur\u0103 mesianic\u0103, fiind numit de unii chiar \u201eomul lui Dumnezeu\u201d, C\u0103lin Georgescu, pe care l-a\u021bi men\u021bionat. C\u00e2nd caut\u0103 mul\u021bimile sensul \u00een discursuri populiste?<\/strong><\/p>\n

E foarte interesant cum s-a produs aceast\u0103 \u201cmoarte a lui Dumnezeu\u201d. Nietzsche \u00eencepe s\u0103 o simt\u0103, iar apoi formuleaz\u0103 ideea. C\u00e2nd a spus-o prima oar\u0103, nu a avut niciun ecou. T\u0103cere total\u0103. El \u00eensu\u015fi spunea c\u0103 ia un timp ca, dup\u0103 fulger, s\u0103 se produc\u0103 \u015fi tunetul. Nietzsche a f\u0103cut afirma\u0163ia aceasta \u00een anii 80 ai secolului XIX, dar abia \u00een secolul XX a \u00eenceput s\u0103 se priceap\u0103 semnifica\u0163ia mai ad\u00e2nc\u0103 a spusei lui. Ca un fel de confirmare, avem mi\u015fc\u0103rile populiste, \u201ef\u0103r\u0103 nici un Dumnezeu\u201d \u00een Italia, Germania \u015fi alte locuri (inclusiv Rom\u00e2nia), unde se produce exact lucrul acesta: ni\u015fte m\u0103sc\u0103rici \u2013 \u015fi Hitler, \u015fi Mussolini erau histrioni extraordinari \u2013 au \u00eenceput dintr-o dat\u0103 s\u0103 delireze incontinent, \u015fi \u00een loc s\u0103 fie trimi\u015fi la balamuc, toat\u0103 lumea a \u00eenceput s\u0103 se uite la ei ca la ni\u015fte dumnezei. Vi se pare cunoscut\u0103 situa\u0163ia\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Nu spunea nimic \u015fi, cu toate acestea, fascina mul\u021bimi\u2026<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 acolo un schimb emo\u0163ional foarte intens, de natura erotic\u0103, \u00eentre vorbitor \u015fi mul\u0163imile \u00eenfometate de sens din fa\u0163a lui, toat\u0103 lumea aia \u00eennebunit\u0103 de absen\u0163a sensului \u00eentr-o lume tot mai secularizat\u0103. Mul\u0163imea \u00eel percepe pe histrionul din fa\u0163a ei ca pe o promisiune de sens \u00eentr-o lume ce pare s\u0103 nu mai aib\u0103 nicio noim\u0103. Nu conteaz\u0103 c\u0103 spune bazaconii \u2013 tot ce conteaz\u0103 e c\u0103-i satisface (sau pare s\u0103-i satisfac\u0103) o nevoie emo\u0163ional\u0103 vital\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

A\u015f ad\u0103uga la ceea ce spune\u0163i un fragment din Elogiu e\u015fecului<\/em>, unde scrie\u0163i despre fanatizare, despre seduc\u021bia \u2013 ira\u021bional\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 limite \u2013 pe care un lider politic o poate exercita asupra mul\u021bimilor: \u201eCe tr\u0103ie\u0219te mul\u021bimea care \u00eel ascult\u0103 este o juisare colectiv\u0103, ira\u021bional\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 limite. <\/strong>Ambele p\u0103r\u021bi \u2013 cel care seduce \u0219i cel sedus \u2013 au devenit o singur\u0103 fiin\u021b\u0103 acum, cufundat\u0103 \u00eentr-un act de copula\u021bie mistico-politic\u0103. (\u2026) Dac\u0103 le-ar spune c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul este plat, ar c\u0103lca \u00een picioare pe oricine ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 spun\u0103 altceva\u201d. Acolo am fost \u00een anii \u201930 \u2013 \u201940, cu Mussolini \u015fi Hitler, acolo am ajuns azi, cu unii politicieni.<\/strong><\/p>\n

Un caz ilustrativ \u00een acest sens la noi este chiar acest Georgescu. Dac\u0103 \u00eencerci s\u0103-l ascul\u0163i, discursul lui este \u2013 intelectual vorbind \u2013 o chestie jenant\u0103\u00a0: omul \u0103sta deschide mereu gura \u015fi, oric\u00e2t de mult s-ar chinui, nu iese niciodat\u0103 nimic inteligibil. \u015ei, totu\u015fi, exist\u0103 sute de mii de oameni care l-au votat \u015fi care sunt \u00eennebuni\u0163i de pl\u0103cere ascult\u00e2ndu-l.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

E fanatism.<\/strong><\/p>\n

E, probabil, un fel de fanatism, dar nici nu \u015ftiu c\u00e2t ne mai folose\u015fte la ceva cuv\u00e2ntul \u0103sta.<\/p>\n

Ca s\u0103 revenim \u00eens\u0103 la contextul mai larg al \u00eentreb\u0103rii dumneavoastr\u0103, situa\u0163ia aceasta spune ni\u015fte lucruri despre starea spiritual\u0103 general\u0103 a omului de ast\u0103zi. C\u0103ci lucrurile acestea nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar \u00een Rom\u00e2nia. E o situa\u0163ie aproape generalizat\u0103. M\u0103 tem c\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o epoc\u0103 post-democratic\u0103. Pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, aceasta e o situa\u0163ie \u201enormal\u0103\u201d: istoric vorbind, democra\u0163ia este anormal\u0103, democra\u0163ia este excep\u0163ia. Absen\u0163a democra\u0163iei este regul\u0103, starea noastr\u0103 natural\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e<\/strong>Extremele se alimenteaz\u0103 reciproc, \u00ee\u015fi ofer\u0103 reciproc legitimitate\u201d<\/h4>\n

Extremismul de dreapta al zilelor noastre \u2013 care poart\u0103 cu ostenta\u0163ie cruci, icoane, care confisc\u0103 discursul religios \u015fi care are un filon comun cu legionarismul anilor \u201820, \u201830, \u201940 \u2013 nu cumva este un efect \u015fi al unor agresive politici de st\u00e2ng\u0103 radical\u0103 \u00eendreptate, de ani de zile, \u0219i \u00eempotriva religiei, o reac\u0163ie la acestea? <\/strong><\/p>\n

S-ar putea citi \u015fi \u00een cheia aceasta. Pe de alt\u0103 parte, st\u00e2nga radical\u0103 are ea \u00eens\u0103\u015fi o ap\u0103sat\u0103 dimensiune religioas\u0103, ceea ce mi se pare fascinant. St\u00e2nga radical\u0103 este o form\u0103 de religie. Exist\u0103, de exemplu, o dimensiune post-cre\u015ftin\u0103 \u00een mi\u015fcarea woke: au preluat o serie de idei centrale din cre\u015ftinism, f\u0103r\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 acest lucru, de fapt f\u0103r\u0103 ca nici m\u0103car s\u0103-\u015fi dea seama. Ideea de isp\u0103\u015fire prin confesiune ritual\u0103 (c\u00e2nd \u00ee\u0163i pui abundent cenu\u015f\u0103 \u00een cap \u00een v\u0103zul tuturor, spui c\u00e2t de tic\u0103los ai fost \u015fi promi\u0163i solemn c\u0103 o s\u0103 te \u00eendrep\u0163i), ideea de p\u0103cat originar (\u201eprivilegiile\u201d culpabile cu care te-ai n\u0103scut), ideea c\u0103 cei neprivilegia\u0163i, victimele de tot felul, sunt oameni oarecum superiori (\u201eFerici\u0163i cei ce fl\u0103m\u00e2nzesc \u015fi \u00eenseteaz\u0103 de dreptate, ca aceia se vor s\u0103tura.\u00a0\u201d)\u00a0 \u2013 toate astea sunt luate, la gr\u0103mad\u0103, din cre\u015ftinism. Este, evident, o situa\u0163ie profund ironic\u0103: o mi\u015fcare explicit atee se dovede\u015fte a fi, de fapt, alimentat\u0103 de vechi idei religioase.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Extrema dreapt\u0103 percepe cealalt\u0103 extrem\u0103 nu doar ca lipsit\u0103 de credin\u0163\u0103, ci ca o distrug\u0103toare a religiei, a credin\u0163ei, a tradi\u0163iilor. \u015ei, atunci, iat\u0103, apar \u201esalva\u0163ioni\u015ftii\u201d\u2026<\/strong><\/p>\n

Pentru mi\u015fc\u0103rile de dreapta extrem\u0103, st\u00e2nga extrem\u0103 e \u00eentotdeauna un cadou, o mare binefacere c\u0103ci \u00eei justific\u0103 existen\u0163a. \u015ei invers. Exact asta a f\u0103cut Hitler ca s\u0103 preia puterea; a spus c\u0103 numai el poate s\u0103 salveze poporul german de ciuma ro\u015fie. Apoi Stalin a spus ceva tras la indigo: numai el putea salva lumea de Hitler. Extremele au mereu nevoie una de alta pentru a exista. Se alimenteaz\u0103 reciproc, \u00ee\u015fi ofer\u0103 reciproc legitimitate, nu pot tr\u0103i una fa\u0163\u0103 alta. A great love affair.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eTot timpul exist\u0103 pericolul ca un demagog f\u0103r\u0103 scrupule s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103 deturneze democra\u021bia\u201d<\/h4>\n

V\u0103 citez din nou: \u201e\u00cen forma ei ideal\u0103, democra\u021bia n-a reu\u0219it s\u0103 se instituie \u00eenc\u0103, dar oamenii n-au \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 spere. Este unul din visurile care dau via\u021b\u0103 istoriei.\u201d \u00cen\u0163eleg c\u0103 pentru asta ar fi nevoie de un exerci\u0163iu de umilitate \u015fi personal\u0103, \u0219i colectiv\u0103. Cum arat\u0103, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, democra\u021bia \u00een forma ideal\u0103? Nu cumva idealul este sinonim cu utopia \u00een cazul acesta? <\/strong><\/p>\n

Fragmentul acesta l-am scris acum c\u00e2\u0163iva ani, c\u00e2nd eram \u00eentr-o pas\u0103 destul de optimist\u0103. Acum situa\u0163ia mi se pare mult mai precar\u0103. Noi doar \u00eentrevedem democra\u0163ia \u00een forma ei ideal\u0103, nu putem avea access la ea. O democra\u0163ie perfect\u0103 nu a existat \u015fi nu poate exista. Mai nou \u00eens\u0103, se pare c\u0103 \u015fi democra\u0163iile imperfecte au mari probleme s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u0163\u0103. Dac\u0103, \u00eens\u0103, nu ai visul acesta utopic, te cople\u015fe\u015fte disperarea. Oric\u00e2t de greu ar fi, avem nevoie s\u0103 continu\u0103m s\u0103-l vis\u0103m.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eDemocra\u021bia d\u0103 gre\u0219 atunci c\u00e2nd nu las\u0103 destul loc e\u0219ecului\u201d. Ne pute\u021bi explica ce \u00eenseamn\u0103 acest lucru, corelat cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u00een Rom\u00e2nia, de pild\u0103? <\/strong><\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i, a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 dau un exemplu din istorie: democra\u0163ia atenian\u0103, ai c\u0103rei p\u0103rin\u0163i fondatori au prev\u0103zut faptul c\u0103 oamenii, vulnerabili, pot fi corup\u0163i \u015fi au creat institu\u0163ia ostracismului. Practic, puteai fi scos din joc pentru o anumit\u0103 perioad\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi f\u0103cut neap\u0103rat ceva, ci doar pentru riscurile pe care le prezentai, pentru ce puteai face.<\/p>\n

Democra\u0163ia modern\u0103 nu \u015ftiu c\u00e2t e de preg\u0103tit\u0103 s\u0103-\u015fi asume aceste riscuri. Vedem cum un lider sau un partid ales democratic ajunge la putere \u015fi, \u00een momentul acela, pune punct democra\u0163iei. Democra\u0163ia modern\u0103 e deseori arogant\u0103: se crede inatacabil\u0103, suficient de \u00eenarmat\u0103 \u00eempotriva pericolelor, dar de fapt nu are suficiente mijloace s\u0103 se apere. Nu conteaz\u0103 c\u00e2t de democratic\u0103 este o societate, tot timpul exist\u0103 pericolul ca un demagog f\u0103r\u0103 scrupule s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103 o deturneze. Dac\u0103 acestea riscuri sunt cumva prev\u0103zute \u00een Constitu\u0163ie, \u00een legile organice, situa\u0163ia este rezolvabil\u0103. Dac\u0103 nu sunt, Dumnezeu cu mila.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eMai po\u0163i tr\u0103i cu tine \u00eensu\u0163i dup\u0103 ce ai f\u0103cut \u00aborice\u00bb?\u201d<\/h4>\n

Umilitatea este echivalentul smereniei, un act cre\u0219tinesc deci. Afirma\u0163i, \u00eens\u0103, c\u0103 suntem din na\u0219tere destina\u021bi e\u0219ecului, c\u0103 via\u021ba este un interval \u00eentre dou\u0103 neanturi: cel dinaintea na\u0219terii \u0219i cel de dup\u0103 moarte. Apare, a\u015fadar, ideea de moarte v\u0103zut\u0103 e\u0219ec biologic, idee care contravine religiei cre\u0219tine. Cum ne folosesc aceste exerci\u021bii de umilitate, de acceptare a e\u0219ecului \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bare a unor lec\u021bii care decurg din ele dac\u0103, la final, nu ne a\u0219teapt\u0103 nimic? <\/strong><\/p>\n

Exerci\u0163iile astea de umilitate \u00ee\u015fi sunt propria r\u0103splat\u0103. Evident, exist\u0103 \u015fi solu\u0163ia unei r\u0103spl\u0103\u021bi \u00een lumea de dincolo, dar credin\u0163a este o stare de gra\u0163ie pe care o ai sau nu o ai. \u00cen mod natural, nu o avem. O au doar cei foarte noroco\u015fi (vizita\u0163i de gra\u0163ie) sau cei foarte dispu\u015fi s\u0103 se mint\u0103 pe sine. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, toat\u0103 situa\u0163ia asta e destul de incert\u0103. Ceea ce este cert este starea de finitudine cu care intr\u0103m \u00een lume, care ne define\u015fte, \u015fi \u00een miezul c\u0103reia ne reg\u0103sim tot timpul.<\/p>\n

Ce spune\u0163i are o implica\u0163ie care l-a preocupat intens pe Dostoievski: dac\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103, putem face orice. Este o \u00eentrebare perfect valid\u0103, dar r\u0103spunsul e \u00eentodeauna complicat c\u0103ci depinde foarte mult de insul care-\u015fi pune \u00eentrebarea. Mai po\u0163i tr\u0103i cu tine \u00eensu\u0163i dup\u0103 ce ai f\u0103cut \u201eorice\u201d? Te mai po\u0163i ui\u0163i \u00een oglind\u0103 dup\u0103 ce \u0163i-ai pus \u00een practic\u0103 toate fantasmele? Unii pot. Pentru al\u0163ii, \u00eens\u0103, decen\u0163a \u00ee\u015fi este propria r\u0103splat\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n