{"id":1421188,"date":"2025-02-07T14:24:21","date_gmt":"2025-02-07T11:24:21","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1421188"},"modified":"2025-02-07T14:24:21","modified_gmt":"2025-02-07T11:24:21","slug":"ruxandra-hurezean-sunt-un-jurnalist-bogat-in-amintiri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1421188","title":{"rendered":"Ruxandra Hurezean: \u201eSunt un jurnalist bogat \u00een amintiri\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Ruxandra Hurezean. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Ruxandra Hurezean se num\u0103r\u0103 printre extrem de pu\u0163inii jurnali\u015fti din Rom\u00e2nia care mai scriu reportaje. \u015etie \u2013 \u015fi \u00eei \u015fi place \u2013 s\u0103 asculte omul cu care vorbe\u015fte, \u015ftie s\u0103-l determine s\u0103-i a\u015feze sufletul \u00een palm\u0103 \u015fi, astfel, ace\u015fti oameni devin eroii unor extraordinare reportaje jurnalistice. O parte din ele, pe care le-a scris de-a lungul a zece ani, din 2013 \u00een 2023, le-a adunat \u00eentr-un nou volum: C\u0103l\u0103torie \u00een miezul vie\u0163ii<\/em>. Portrete, comunit\u0103\u0163i, istorii, pove\u015fti dintr-o lume \u00een mi\u015fcare <\/em>(Humanitas, 2024).<\/strong><\/p>\n

\u201eS<\/strong>unt un jurnalist bogat\u00a0 \u00een amintiri, \u00een lec\u021biile de via\u021b\u0103 pe care le-am primit, \u00een cunoa\u0219terea care mi s-a oferit. \u00cei sunt recunosc\u0103toare fiec\u0103rei zile tr\u0103ite printre oameni, \u00een mun\u021bi, \u00een mine, \u00een mahalale sau pe str\u0103zile marilor ora\u0219e, \u00een spitale, \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate sate\u2026\u201d, spune <\/strong>Ruxandra Hurezean pe care am invitat-o s\u0103 accepte, de data aceasta, rolul celui care r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103rile jurnalistului.\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e<\/strong>Reportajul poate oferi cam tot ce avem nevoie ca s\u0103 \u00een\u021belegem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lumea \u00een care tr\u0103im\u201d<\/h4>\n
\n

CV Ruxandra Hurezean<\/strong><\/p>\n

Este absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Istorie \u0219i Filosofie din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f Bolyai\u201d din Cluj\u2011Napoca, cu specializarea Sociologie.<\/p>\n

Lucreaz\u0103 \u00een pres\u0103 de peste 30 de ani, timp \u00een care s-a specializat \u00een reportajul social. A condus redac\u021bii \u0219i a contribuit la \u00eenfiin\u021barea de publica\u021bii, lucr\u00e2nd pentru presa local\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103. Acum este jurnalist\u0103 la revista Sinteza \u015fi la PressHub.<\/p>\n

Este autoarea a cinci volume de reportaje, memorialistic\u0103 \u0219i proz\u0103 scurt\u0103: Povestea sa\u0219ilor din Transilvania. Spus\u0103 chiar de ei<\/em> (Editura \u0218coala Ardelean\u0103, 2016), Cri\u021b. Istoria, pove\u0219tile \u0219i via\u021ba unui sat de sa\u0219i<\/em> (Editura \u0218coala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca, 2016, reeditat\u0103 la Curtea Veche, 2017), Storytelling in Dalnic Village<\/em>, volum la care este co-autor \u00eempreun\u0103 cu Br\u00eendu\u015fa Armanca \u015fi Gazda Arpad (Curtea Veche), Cartea \u00een\u0103l\u021bimilor: Povestea unei vie\u021bi de explorator, <\/em>volum \u00ce\u2019publicat \u00eempreun\u0103 cu alpinistul \u0219i exploratorul David Neac\u0219u (Humanitas, 2023), C\u0103l\u0103torie \u00een miezul vie\u0163ii<\/em>. Portrete, comunit\u0103\u0163i, istorii, pove\u015fti dintr-o lume \u00een mi\u015fcare<\/em> (Humanitas, 2024).<\/p>\n

A fost premiat\u0103 \u00een mai multe r\u00e2nduri de Asocia\u021bia Profesioni\u0219tilor din Pres\u0103 Cluj \u0219i a primit Premiul Mass-Media al Ambasadei Germaniei la Bucure\u0219ti, pentru reportajele privind istoria \u0219i prezentul minorit\u0103\u021bii germane din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Ruxandra, sunt fascinat\u0103 de C\u0103l\u0103toria \u00een miezul vie\u0163ii, <\/em><\/a>la care ne-ai invitat prin intermediul celui mai nou volum al t\u0103u de reportaj jurnalistic. \u00cen pove\u015ftile oamenilor este de fapt miezul vie\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

Da, \u00een pove\u0219tile lor este via\u021ba \u0219i-n tot ce am tr\u0103it \u00eempreun\u0103 \u00een istoria noastr\u0103 recent\u0103. \u00cen fiecare zi, \u00een fiecare zbatere, fiecare nelini\u0219te \u0219i fiecare strop de putere care ne-a ajutat s\u0103 mergem mai departe.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

E\u015fti, de ani de zile, specializat\u0103 \u00een reportaj jurnalistic \u2013 care cere \u015fi curiozitate vie, \u015fi mult\u0103 munc\u0103, adesea similar\u0103 cu cea de investiga\u0163ie, dar nu prea mai este solicitat de trusturile de pres\u0103, aflate \u00een goan\u0103 dup\u0103 senza\u0163ional. C\u00e2nd \u015fi de ce ai optat pentru acest gen jurnalistic?<\/strong><\/p>\n

Am lucrat pe domeniul politic mul\u021bi ani, \u00eens\u0103 \u00een paralel realizam c\u00e2te un reportaj. Cum preg\u0103tirea mea este \u00een domeniul filosofiei \u0219i sociologiei, mi-am dat seama cur\u00e2nd c\u0103 reportajul poate fi mai mult dec\u00e2t un gen jurnalistic. El poate oferi o poveste util\u0103, un model de via\u021b\u0103, dar poate servi \u0219i ca document sociologic, antropologic. \u0218i, mai ales, el poate oferi explica\u021bii ale unor fenomene profunde, mai pu\u021bin vizibile. Altfel spus, reportajul poate oferi cam tot ce avem nevoie ca s\u0103 \u00een\u021belegem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lumea \u00een care tr\u0103im. Am ales acest mod de a face pres\u0103 pentru complexitatea lui, \u00eemi oferea ocazia s\u0103 explorez un subiect \u00een profunzime. \u0218i s\u0103 ofer o imagine de ansamblu, pentru c\u0103 el r\u0103spunde mai multor \u00eentreb\u0103ri, \u00ee\u021bi ofer\u0103 mai multe unghiuri din care prive\u0219ti subiectul.<\/p>\n

\u201eNu-\u0219i vor pune vie\u021bile \u0219i g\u00e2ndurile \u00een palma ta dac\u0103 nu simt c\u0103 \u00ee\u021bi pas\u0103\u201d<\/h4>\n

Pove\u015ftile pe care le-ai inclus \u00een aceast\u0103 carte sunt impresionante, toate. Un plus de farmec este conferit de modul \u00een care le scrii, ceea ce m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 empatizezi cu oamenii pe care \u00eei \u00eent\u00e2lne\u015fti \u015fi care \u00ee\u0163i devin personaje. Gre\u015fesc?<\/strong><\/p>\n

Inevitabil, cred eu, dac\u0103 faci pres\u0103, \u00ee\u021bi \u0219i pas\u0103 de lumea \u00een care tr\u0103ie\u0219ti. S\u0103-i \u00een\u021belegi pe oameni, s\u0103 te fr\u0103m\u00e2nte problemele lor, cum tr\u0103iesc, ce nenonociri \u00eei pot lovi \u0219i de ce se pot ag\u0103\u021ba ca s\u0103 se salveze, asta vrei s\u0103 \u00een\u021belegi \u0219i s\u0103 dai mai departe. \u00cen fond, vrei s\u0103 \u00een\u021belegi via\u021ba \u0219i asta nu are cum s\u0103 te lase indiferent. Cred c\u0103 felul \u00een care te apropii de subiect, de oameni, conteaz\u0103 foarte mult. Nu vor povesti cu tine, nu-\u0219i vor pune vie\u021bile \u0219i cele mai \u00eentunecate sau luminoase g\u00e2nduri \u00een palma ta dac\u0103 nu simt c\u0103 \u00ee\u021bi pas\u0103, c\u0103 nu o faci pentru a avea o \u0219tire bomb\u0103, c\u0103 nu te intereseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd senza\u021bionalul, ci s\u0103 spui lumii ceva relevant, util, un sens \u0219i un \u00een\u021beles, un sentiment de care este nevoie.\u00a0 Ca s\u0103 le c\u00e2\u0219tigi \u00eencrederea trebuie s\u0103 fii cu adev\u0103rat de \u00eencredere. Nu po\u021bi mima. Trebuie s\u0103 fii m\u0103car egalul lor \u00een nivelul de \u00een\u021belegere a lucrurilor.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Victor, \u00eengrijitorul de la Palatul Sch\u00f6nbrunn. Foto: Ruxadra Hurezean<\/p>\n<\/div>\n

Subiectele, personajele \u0163i-au ie\u015fit pur \u015fi simplu \u00een cale sau unele au fost intens c\u0103utate?<\/strong><\/p>\n

Pe cele mai multe le-am c\u0103utat, pentru c\u0103 subiectele au leg\u0103tur\u0103 cu actualitatea de cele mai multe ori. Adic\u0103, am avut atacuri teroriste \u00een Fran\u021ba, m-am dus la Tulcea s\u0103 aflu cum a fost posibil s\u0103 convie\u021buiasc\u0103 acolo 22 de etnii diferite f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea \u00een cap, care a fost secretul? C\u00e2nd se \u00eemplineau 100 de ani de c\u00e2nd se decernau premiile Pulitzer am decis s\u0103 merg \u00een Ungaria, la Mak\u00f3 (c\u00e2ndva Mac\u0103u) unde s-a n\u0103scut el, dar \u0219i pentru c\u0103, tot atunci, \u00een \u021bara vecin\u0103 se \u00eenchideau ziarele de opozi\u021bie.<\/p>\n

\u00cens\u0103, am avut parte \u0219i de \u00eent\u00e2lniri miraculoase ca s\u0103 spun a\u0219a. Felul \u00een care l-am \u00eent\u00e2lnit pe Viktor, fost \u00eengrijitor la Schonbrunn, pare de necrezut! \u0218i acum ne trec lacrimile pe am\u00e2ndoi c\u00e2nd ne amintim. Pornisem cu g\u00e2ndul s\u0103 fac un reportaj pe urmele lui Dinicu Golescu, s\u0103 actualizez zicala lui: \u201eMai bine gr\u0103dinar la Sch\u00f6nbrunn dec\u00e2t domn \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Speram s\u0103 \u00een\u021beleg mai multe despre rela\u021bia noastr\u0103 cu Europa, s\u0103 intuim decalajul, percep\u021bia cultural\u0103\u2026 Ei bine, r\u0103spunsul de la Palat a fost c\u0103 \u00eengrijitorii sunt \u00een vacan\u021b\u0103 \u0219i nu se poate, s\u0103 revin alt\u0103 dat\u0103. \u00cens\u0103, eu plecasem oricum spre Viena, renun\u021b\u00e2nd la ideea de a mai face reportajul. Eram acolo, c\u0103utam o strad\u0103 \u0219i, vorbind rom\u00e2ne\u0219te, \u00eemi r\u0103spunde un domn mai \u00een v\u00e2rst\u0103 care se ofer\u0103 s\u0103 ne ajute. \u00cel iau de bra\u021b \u0219i facem c\u00e2\u021biva pa\u0219i \u00eempreun\u0103. \u00cel \u00eentreb c\u00e2nd a venit \u00een Viena, de unde e, ce face acolo\u2026 \u00cemi r\u0103spunde c\u0103 este din Valea Timocului, a venit \u00een capitala Austriei prin anii \u201970, a lucrat \u00eentr-o tipografie, c\u00e2nd tipografia s-a \u00eenchis, s-a angajat \u00eengrijitor la Sch\u00f6nbrunn. M-am oprit \u00een mijlocul str\u0103zii \u0219i m-am uitat la domnul Victor s\u0103 v\u0103d dac\u0103 nu visez. Apoi am f\u0103cut cale \u00eentoars\u0103 \u0219i am pornit spre Sch\u00f6nbrunn s\u0103 afl\u0103m povestea acestui om care s-a ridicat deasupra destinului, a istoriei \u0219i a \u021b\u0103rilor \u00een care a tr\u0103it. \u00a0Reportajul este \u00een carte.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Ruxandra Hurezean<\/p>\n<\/div>\n

\u201eCa s\u0103 \u0219tii cine e\u015fti tu ca majoritar, cred c\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tii cu ce alte culturi \u0219i istorii \u021bi-ai \u00eempletit via\u021ba\u201d<\/h4>\n

Da, este minunat. Comunitatea german\u0103 din Rom\u00e2nia, mai cu seam\u0103 cea s\u0103seasc\u0103 din Transilvania \u2013 cu istoria, dar \u015fi cu prezentul ei \u2013 este o tem\u0103 recurent\u0103 \u00een reportajele tale. De ce?<\/strong><\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 era foarte necunoscut\u0103 \u0219i este \u00eenc\u0103 nedrept de necunoscut\u0103. Nu doar nedrept pentru minoritatea german\u0103, ci mai ales pentru noi, majoritatea. Ca s\u0103 \u0219tii cine e\u015fti tu ca majoritar, cred c\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tii cu ce alte culturi \u0219i istorii \u021bi-ai \u00eempletit via\u021ba. Or, noi nu facem destul pentru cunoa\u0219terea istoriei comune. Am avut surpriza pl\u0103cut\u0103 s\u0103 descop\u0103r c\u0103 cititorii erau foarte interesa\u021bi, reportajele despre sa\u0219i aveau record de citiri \u00een publica\u021bia on-line unde au ap\u0103rut \u0219i acest lucru se \u00eent\u00e2mpla cu mai bine de 15 ani \u00een urm\u0103, iar interesul continu\u0103. Oamenii apreciaz\u0103 ideile \u0219i mesajele care le aduc un plus de cunoa\u0219tere dac\u0103 le oferi ceva relevant, documentat \u0219i scris pl\u0103cut nu \u00eempotmolit sau \u00een limbaj de lemn. Tuturor ne place s\u0103 afl\u0103m ceva interesant. De noi, de cei care lucr\u0103m \u00een domeniul comunic\u0103rii \u0219i de con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 depinde ce oferim.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 Ruxadra Hurezean<\/p>\n<\/div>\n

\u201eTo\u021bi m-au marcat\u201d<\/h4>\n

Te-a marcat \u00een mod deosebit povestea vreunuia dintre oamenii deveni\u0163i personaje de reportaj?<\/strong><\/p>\n

To\u021bi m-au marcat. C\u00e2nd m\u0103 \u00eentorceam dup\u0103 c\u00e2te o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 din spitalul de oncologie sau de la minerii din Valea Jiului, din localit\u0103\u021bile de pe l\u00e2ng\u0103 grani\u021b\u0103 \u2013 \u201ef\u00e2\u0219ia mor\u021bii\u201d \u2013 sau scotoceam pe urmele unor eroi necunoscu\u021bi, cu greu \u00eemi reveneam. Ajungi s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103 retr\u0103ie\u0219ti scenele, vorbele, lacrimile, vezi urmele de gloan\u021be. \u00cel v\u0103d \u0219i azi pe Guido, un istrorom\u00e2n \u00een livada lui de m\u0103slini din Istria \u0219i-n cimitirul din cap\u0103tul ei unde \u00eemi ar\u0103ta crucea p\u0103rin\u021bilor\u2026 Acum \u0219i el este acolo, a f\u0103cut infarct\u00a0 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva veri. \u021ain leg\u0103tura cu sora lui pentru c\u0103 nu m\u0103 pot desp\u0103r\u021bi cu totul de el. Povestea lui \u0219i a ultimilor istrorom\u00e2ni, cea mai periclitat\u0103 minoritate din Europa, m-a marcat foarte mult. M\u0103 trezesc deseori pl\u0103nuind cum o s\u0103 plec din nou spre ei\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cum ajungi la sufletul unui om, cum \u00eel determini s\u0103 se deschid\u0103 \u00een fa\u0163a ta? <\/strong><\/p>\n

Nu e u\u0219or, dar nici imposibil nu e. Dac\u0103 ai un interes sincer pentru via\u021ba omului de l\u00e2ng\u0103 tine, asta se vede, se simte \u0219i ajut\u0103 enorm rela\u021bia, dialogul. E important s\u0103 nu te plasezi pe un piedestal, s\u0103 nu porne\u0219ti de la rolul t\u0103u de jurnalist, vezi-Doamne, mai presus de oamenii care sunt sub lupa ta de cercet\u0103tor. Nu e\u0219ti altceva dec\u00e2t un om ca to\u021bi ceilal\u021bi, pornit s\u0103 \u00eenve\u021bi de la ei.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Voca\u0163ia de a asculta este o mare calitate a ta. Se \u00eenva\u0163\u0103 sau e ceva ce \u0163ine de polite\u0163e, ceva cu care vii \u00een bagajul de acas\u0103?<\/strong><\/p>\n

Da, este o chestiune de educa\u021bie, negre\u0219it. Dar \u0219i de autocunoa\u0219tere, de raportare la lumea \u0219i timpul t\u0103u. Dac\u0103 ai o imagine corect\u0103 a ceea ce e\u0219ti \u0219i nu suferi de infatuare, po\u021bi s\u0103 te descurci bine \u00een aceast\u0103 meserie. Mul\u021bi jurnali\u0219ti, pentru c\u0103 lucreaz\u0103 \u00een preajma puterii, se molipsesc de la ea, au a\u0219a, un cine mi-s eu care-i face arogan\u021bi \u0219i plictisi\u021bi \u0219i expeditivi. Ei, nu e bine \u0219i nu e productiv. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 infatuarea se \u00eentoarce \u00eempotriva ta, te izoleaz\u0103 de subiectul muncii tale, te respinge.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Sunt \u015fi lec\u0163ii de via\u0163\u0103 pe care le-ai primit, \u00een anii de c\u00e2nd scrii reportaj, de la ace\u015fti oameni?<\/strong><\/p>\n

Sigur, foarte multe. Pot s\u0103 recunosc faptul\u00a0 c\u0103 nu am fost \u0219i nu sunt un jurnalist care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 bine sau f\u0103r\u0103 griji din meseria lui, dar sunt unul bogat \u00een amintiri, \u00een lec\u021biile de via\u021b\u0103 pe care le-am primit \u00een cunoa\u0219terea care mi s-a oferit. \u00cei sunt recunosc\u0103toare fiec\u0103rei zile tr\u0103ite printre oameni, \u00een mun\u021bi, \u00een mine, \u00een mahalale sau pe str\u0103zile marilor ora\u0219e, \u00een spitale, \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate sate\u2026 \u00a0Am \u00eenv\u0103\u021bat mult de la to\u021bi.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Ruxadra Hurezean. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

\u201eNu e u\u0219or s\u0103 vezi cum presa se prostitueaz\u0103, c\u0103 re\u021belele macin\u0103 v\u00e2nt \u0219i c\u0103 tu e\u0219ti tot mai singur\u201d<\/h4>\n

C\u00e2nd \u015fi \u00een ce context ai \u00eenceput s\u0103 faci pres\u0103, Ruxandra? E\u015fti absolvent\u0103 de Filosofie.<\/strong><\/p>\n

\u00cenainte s\u0103 termin facultatea, imediat dup\u0103 Revolu\u021bie, \u00een efervescen\u021ba acelor primi ani de libertate am \u00eenceput s\u0103 colaborez la radio \u0219i \u00een publica\u021biile ap\u0103rute atunci. Era ceva nou, interesant, eliberator! Aveam ocazia s\u0103 scriu \u00een ziare adev\u0103rate nu cum era Sc\u00eenteia <\/em>pe care o citea tata, seara, la lamp\u0103. Participam \u0219i eu cu umilele mele cuvinte \u0219i idei la noua lume care se n\u0103\u0219tea. De la entuziasmul acela mi s-a tras.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

E\u015fti de peste 30 de ani de pres\u0103. Te-ai \u00eentrebat vreodat\u0103 \u2013 poate \u00een ultimii ani, de c\u00e2nd jurnalismul clasic pare c\u0103 \u00ee\u015fi pierde din valoare \u00een fa\u0163a unui pseudo-jurnalism promovat de \u015fi prin re\u0163elele de socializare: De ce am r\u0103mas<\/em>?<\/strong><\/p>\n

Da, recunosc, m-am \u00eentrebat. Sigur c\u0103 nu e u\u0219or s\u0103 vezi cum presa se prostitueaz\u0103, c\u0103 re\u021belele macin\u0103 v\u00e2nt \u0219i c\u0103 tu e\u0219ti tot mai singur. Dar nu chiar at\u00e2t de singur \u00eenc\u00e2t s\u0103 renun\u021bi. Ca un f\u0103cut, apare cineva care te trage de m\u00e2nec\u0103 exact c\u00e2nd e\u0219ti mai dezn\u0103d\u0103jduit: \u201eAm nevoie de tine, te rog, ascult\u0103-m\u0103\u201d. Sau afli ceva interesant \u0219i zici mai fac subiectul \u0103sta \u0219i apoi mai v\u0103d eu\u2026 \u0218i via\u021ba de jurnalist se \u00eennoad\u0103 \u0219i te prinde din nou \u00een mrejele ei\u2026 Mergi mai departe \u00een pofida a tot \u0219i a toate\u2026 S\u0103 nu se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 e doar o dependen\u021b\u0103 afectiv\u0103, e \u0219i acumulare de experien\u021b\u0103, de notorietate, evolu\u021bie profesional\u0103 \u0219i atunci ai teama asta c\u0103 ai arunca la co\u0219 tot ce ai acumulat, c\u0103 ar fi p\u0103cat.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ai avut vreodat\u0103 sentimentul c\u0103, \u00een lumea aceasta aflat\u0103 \u00eentr-o vitez\u0103 dement\u0103, \u00een care informa\u0163ia de pres\u0103 nu mai conteaz\u0103 nici m\u0103car 24 de ore, scrii \u00een van aceste pove\u015fti de via\u0163\u0103?<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 m\u00e2ine lumea s-ar lipsi de jurnali\u0219ti, de pove\u0219tile acestea nu s-ar putea lipsi. Ele \u00eei ajut\u0103 pe oameni s\u0103 existe \u00eempreun\u0103, s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 \u00eentre ei, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai mult dec\u00e2t propriile vie\u021bi. Uneori un model de supravie\u021buire \u00eei salveaz\u0103 \u0219i pe ceilal\u021bi. Pove\u0219tile de via\u021b\u0103 reale ale unor semeni ne arat\u0103 c\u0103 nu suntem singuri cu nelini\u0219tile noastre \u0219i c\u0103 din orice situa\u021bie au fost unii care au r\u0103zbit. Sau dac\u0103 n-au r\u0103zbit, s\u0103 vad\u0103 unde au gre\u0219it. \u00cen to\u021bi ceilal\u021bi suntem \u0219i noi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n
\n