{"id":1421122,"date":"2025-02-14T12:50:40","date_gmt":"2025-02-14T09:50:40","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1421122"},"modified":"2025-02-14T12:50:40","modified_gmt":"2025-02-14T09:50:40","slug":"constantin-flondor-am-trait-mereu-teama-de-propria-ascendenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1421122","title":{"rendered":"Constantin Flondor: \u201eAm tr\u0103it mereu teama de propria ascenden\u0163\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Constantin Flondor. Foto: Galeria Jecza<\/p>\n<\/div>\n

C\u00e2nd auzi numele Constantin Flondor, ceea ce \u00ee\u0163i vine instantaneu \u00een minte este statutul s\u0103u de pictor consacrat \u015fi apreciat, de co-fondator \u015fi membru al legendarelor grup\u0103ri artistice 1+1+1, Sigma \u0219i Prolog. Mai pu\u0163in\u0103 lume, cred, \u015ftie c\u0103 este descendent al vechii \u015fi ilustrei familii de boieri bucovineni Flondor. <\/strong><\/p>\n

L-am invitat pe Constantin Flondor la un dialog, dar nu despre pictur\u0103, de data aceasta. Am vorbit despre familia sa, despre drama de a-\u015fi p\u0103r\u0103si pentru totdeauna casa, nevoi\u0163i s\u0103 se refugieze din fa\u0163a urgiei ruse, despre teama de propria ascenden\u0163\u0103 cu care au tr\u0103it zeci de ani, \u00een timpul regimului comunist, despre Cern\u0103u\u0163iul natal, \u00een care s-a re\u00eentors abia dup\u0103 65 de ani, \u00a0dar pe care p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii s\u0103i nu l-au mai rev\u0103zut niciodat\u0103, dorul de cas\u0103 mocnind \u00een ei p\u00e2n\u0103 al sf\u00e2r\u015fit. \u201eT\u0103ia\u0163i-mi o felie de p\u00e2ine a\u015fa de sub\u0163ire ca s\u0103 pot vedea prin ea Cern\u0103u\u0163iul\u201d, spunea bunica sa matern\u0103. \u00cen aceast\u0103 re\u00eentoarcere \u00een timp am avut.o al\u0103turi \u015fi pe so\u0163ia lui Constantin Flondor, Sanda, un minu\u0163ios depozitar al amintirilor familiei.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201e<\/strong>Patru Flondori au fost numi\u021bi cavaleri sub Imperiul Austriac\u201d<\/h4>\n
\n

CV Constantin Flondor<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut \u00een 16 decembrie 1936, la Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n

Este absolvent al Institutului \u201eNicolae Grigorescu\u201c, Bucure\u015fti (1954-1960).<\/p>\n

Co-fondator al grupurilor\u00a0 \u201c1+1+1\u201d (1966), \u201cSigma\u201d (1969) \u015fi \u201eProlog\u201d (1985).<\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1968 a avut zeci de expozi\u021bii personale, de grup \u0219i colective \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, Austria, Fran\u0163a, Germania, Italia, Norvegia, Republica Moldova, Ungaria.<\/p>\n

Premii\/distinc\u0163ii (selec\u021bie):<\/strong> Premiul pentru cariera de excep\u0163ie, la Gala \u201cConstantin Br\u00e2ncoveanu\u201d (2024), Ordinul Na\u021bional \u201ePentru Merit\u201d \u00een grad de Cavaler, conferit de Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei (2019), Premiul \u201eIon Andreescu\u201d pentru Pictur\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne (2006), Meritul Cultural al Rom\u00e2niei, \u00een Grad de Ofi\u0163er (2004), Marele Premiu al Uniunii Arti\u0219tilor Plastici pentru \u00eentreaga activitate (2003), Premiul \u201eThe Ionel Jianou\u201d ARRA, Los Angeles USA (1993).<\/p>\n<\/blockquote>\n

Dom<\/strong>nule Constantin Flondor, lumea v\u0103 \u015ftie ca fiind pictorul recunoscut interna\u021bional, co-fondator \u015fi membru al grup\u0103rilor artistice 1+1+1, Sigma \u0219i Prolog. Mai pu\u0163in\u0103 lume, cred, \u015ftie c\u0103 sunte\u0163i parte a unei a\u015fa-numite istorii cu blazon, c\u0103 sunte\u0163i un descendent al vechii \u015fi ilustrei familii de boieri bucovineni Flondor. P\u00e2n\u0103 \u00een ce an coboar\u0103 r\u0103d\u0103cinile arborelui genealogic al familiei.<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> P\u00e2n\u0103 pe la 1500. Fiind o familie destul de cunoscut\u0103, am g\u0103sit un material consistent privind genealogia familiei \u0219i cu trimiteri directe la cei patru Flondori numi\u021bi cavaleri (\u201evon\u201d) din anii 1787 sub Imperiul Austriac. Din cele povestite de familie, ascenden\u021bii mei direc\u021bi provin din cei patru: Vasile, Dumitru, Gheorghe \u015fi Constantin. Concret ai mei spuneau c\u0103 ne tragem din Vasile Flondor.<\/p>\n

Cercet\u00e2nd dup\u0103 Revolu\u0163ie Arhivele Statului, am aflat c\u0103 Vasile nu a avut de fapt urma\u0219i. Dilem\u0103. Din aproape \u00een aproape, am ajuns \u00eens\u0103 la altul din cei patru numi\u021bi, respectiv, la Constantin, cu vreo opt-nou\u0103 urma\u0219i, printre care \u0219i un fiu, Vasile, care la r\u00e2ndul lui, l-a avut pe Dumitru. De aici, \u00een fine, originea familiei mele. De la Constantin apar astfel dou\u0103 ramuri: una basarabean\u0103, \u00a0din care descinde tat\u0103l meu, iar cealalt\u0103 din Bucovina \u2013 a lui Iancu Flondor.<\/p>\n

Am avut \u0219ansa de a citi cartea unui istoric din Republica Moldova, Nicolae Dergaci, originar chiar din Hlina, locul unde au locuit \u0219i a existat un conac proprietate a Flondorilor din Basarabia. Aici am g\u0103sit de asemenea un monument funerar \u00a0pe care apare \u00een slavon\u0103: \u201eDimitrie Vasilievici Flondor, 10 octombrie 1840 \u2013 27 august 1896\u201d, a\u0219adar, clar, e vorba de un ascendent al nostru unde Vasile e tat\u0103l lui Dumitru \u0219i fiul lui Constantin. Aceste date apar consemnate \u0219i de Dergaci, \u00een cartea sa Hlina.\u00cen c\u0103utarea timpului trecut <\/em>(Chi\u0219in\u0103u, 2012), fapt ce \u00eemi confirm\u0103 c\u0103 eram pe drumul cel bun \u00een cercetarea arborelui nostru.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii lui Constantin Flondor, Claudia \u015fi Dumitru, \u00een 1930, la Cern\u0103u\u0163i, pe strada Iancu Flondor. Foto: Arhiva familiei<\/p>\n<\/div>\n

\u201e\u00centreaga mea copil\u0103rie am fost avertizat de p\u0103rin\u0163i s\u0103 nu pomenesc c\u0103 m\u0103 trag din neamul Flondorilor\u201d<\/h4>\n

Renumele familiei, implicarea unora dintre Flondori \u00een Marea Unire de la 1918, apoi \u00een politica liberal\u0103 din Bucovina interbelic\u0103 au avut \u00eens\u0103 \u015fi un revers, \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201940 ai secolului trecut: represiunea comunist\u0103, intrarea \u00een aten\u0163ia regimului sovietic drept \u201edu\u015fmani ai poporului\u201d. Dup\u0103 anexarea de c\u0103tre URSS a Bucovinei, familia dumneavoastr\u0103 a tr\u0103it nu doar drama statutului de refugiat, ci \u0219i, ani zile, pericolul de a fi deportat\u0103 \u00een Siberia. Ave\u0163i \u00een familie oameni care au trecut prin pu\u015fc\u0103rii, prin lag\u0103re? \u00cen afar\u0103 de Gheorghe T. Flondor, rezidentul regal al \u0163inutului Cern\u0103u\u0163i, rezidentul regal al \u0163inutului Cern\u0103u\u0163i, care a sf\u00e2r\u015fit, \u00een anii \u201970, \u00eentr-un bordei \u00een B\u0103r\u0103gan, unde i-a fost impus domiciliu obligatoriu, asta dup\u0103 o condamnare de zece ani de \u00eenchisoare pentru \u201eactivitate \u00eempotriva clasei muncitoare\u201d. El \u015fi cu Nicu Flondor l-au avertizat pe tat\u0103l dumneavoasr\u0103m, \u00een 1940, c\u0103 vin ru\u015fii\u2026<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Da, Nicu Flondor era pe atunci primar al Cern\u0103u\u0163iului. Ru\u015fii d\u0103duser\u0103 un ultimatum c\u0103 \u00een dou\u0103-trei zile vin \u00een Cern\u0103u\u0163i. Am plecat rapid, abia am putut face un pachet cu haine \u015fi m\u00e2ncare. Am prins ultimul tren care pleca din Cern\u0103u\u0163i. \u00ce\u0219i aminte\u0219te fratele meu, Sergiu, de pe geam se vedeau cum vin ru\u015fii\u2026<\/p>\n

M-a\u0163i \u00eentrebat dac\u0103 am avut oameni din familie \u00een pu\u015fc\u0103rii, \u00een lag\u0103re. \u00cen afar\u0103 de cel pe care l-a\u0163i men\u0163ionat \u015fi dumneavoastr\u0103, a mai fost \u00eenchis \u015eerban Flondor \u2013\u00a0 am aflat ulterior de la so\u0163ia lui, Nadeja, pe care am cunoscut-o dup\u0103 1990. Avea atunci vreo 94 de ani \u015fi locuia \u00een Germania.<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Ea a plecat cu fiii \u00een Germania, el nu a vrut s\u0103 plece.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Constantin Flondor \u015fi fratele s\u0103u, Sergiu, \u00een 1940, la Cern\u0103u\u0163i, pe strada Arboroasa. Foto: Arhiva familiei<\/p>\n<\/div>\n

\u00cen\u0163eleg c\u0103 ura regimului sovietic a mers p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t au fost devalizate mormintele familiei. C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Morm\u00e2ntul lui Iancu Flondor, aflat l\u00e2ng\u0103 Storojine\u0163, a fost distrus. Abia l-au mai identificat. Apoi, mul\u0163i ani, a fost \u00eengrijit \u00een tain\u0103.<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Nu doar morm\u00e2ntul lui Iancu Flondor\u00a0 a fost distrus, ci \u015fi conacul lor din Storojine\u0163. A ars, incendiat de ru\u015fi. Dup\u0103 1990, morm\u00e2ntul are un monument nou, o cruce.<\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Prin 2015 la Hlina, pe piatra funerar\u0103\u00a0 a lui Dumitru, am montat\u00a0 o plac\u0103 de bronz, \u015fi am \u00eenscrip\u021bionat \u00a0o cruce ortodox\u0103 \u0219i numele str\u0103bunicului \u00een rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n

\u00centreaga mea copil\u0103rie am fost avertizat de p\u0103rin\u0163i, mai ales de mama, s\u0103 nu pomenesc c\u0103 m\u0103 trag din neamul Flondorilor. M-au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 spun c\u0103, sunt din Basarabia \u0219i, deci, nu am nicio leg\u0103tur\u0103 cu Iancu Flondor, c\u0103 nu am avut nici avere, c\u0103 tata nu a f\u0103cut politic\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, eu cred c\u0103 noi am avut un \u00eenger c\u0103 am sc\u0103pat.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e\u00cen pragul lui 1944 \u00eencepuse s\u0103 se contureze ideea plec\u0103rii noastre definitive din Cern\u0103u\u0163i\u201d<\/h4>\n

A\u0163i tr\u0103it personal drama refugiului. \u00cen 1940 tat\u0103l dumneavoastr\u0103, Dumitru Flondor, aflase c\u0103 \u201evin ru\u0219ii\u201d. Iar \u00een calea lor, se \u015ftia, nu era de stat\u2026 Nu a\u0163i plecat cu to\u0163ii \u00eempreun\u0103, \u00een Rom\u00e2nia. Bunicii materni au plecat \u00een Germania. De ce?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Se semnase Pactul Ribbentrop-Molotov \u015fi, \u00een baza acelei \u00een\u0163elegeri, bunica fiind de origine austriac\u0103, au plecat \u00een Austria, la Graz. Dar nu au stat mult acolo, doar c\u00e2teva luni. Au revenit \u00een Rom\u00e2nia \u015fi ne-am re\u00eent\u00e2lnit la Bucure\u015fti.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Constantin \u015fi Sergiu Flondor, al\u0103turi de prin\u0163i, la Cern\u0103u\u0163i, la \u00eenceputul anilor 1940. Foto: Arhiva familiei<\/p>\n<\/div>\n

\u015ei bunica patern\u0103?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Bunicul meu, Jorge Flondor, nu mai tr\u0103ia atunci, murise de grip\u0103 spaniol\u0103, prin 1918.<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: \u00cen 1940, ea, Natalia Flondor a r\u0103mas \u00een Basarabia, la Cupcina, la fratele ei, Victor Andrie\u0219.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cine a fost familia Romanowski la care v-a\u0163i refugiat, la Bucure\u015fti?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Romanowski era o bun\u0103 prieten\u0103 a mamei care, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a devenit \u015fi na\u015fa noastr\u0103, a mea \u015fi a fratelui meu, Sergiu. Ne-a \u00eendr\u0103git mult. \u015ei ea a fost din Cern\u0103u\u0163i, dar s-a mutat la Bucure\u015fti, dup\u0103 c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cei mai mul\u0163i refugia\u0163i basarabeni \u015fi-au p\u0103r\u0103sit definitiv locul natal \u00een iunie 1940, c\u00e2nd URSS a confiscat Bucovina. Familia dumneavoastr\u0103 s-a re\u00eentors acas\u0103 un an mai t\u00e2rziu, dar nu pentru mult timp. Cum de v-a\u0163i \u00eentors, cum a\u0163i reu\u015fit, mai ales c\u0103 \u00een acel an, \u00een aprilie avusese loc masacrul de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong> : Din c\u00e2te \u015ftiu, s-au re\u00eentors dup\u0103 episodul de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103. Acea tragedie era o necunoscut\u0103. Nu \u015ftiu care a fost ra\u0163ionamentul lor c\u00e2nd s-au \u00eentors, probabil dorul de acas\u0103, cert este c\u0103 am revenit cu to\u0163ii. Probabil, s-au g\u00e2ndit c\u0103 vor putea s\u0103 revin\u0103 la via\u0163a dinainte, dup\u0103 ce armata rom\u00e2n\u0103 intervenise \u00een 1942, eliber\u00e2nd teritoriile. Nu ne-am mai \u00eentors, \u00eens\u0103, \u00een casa de pe strada Arboroasa, ci am locuit pe o alt\u0103 strad\u0103, Vasilko num\u0103rul 8, \u00eentr-un imobil proprietate al unei familii de evrei. Dar, din nou, \u00een pragul lui 1944 \u00eencepuse s\u0103 se contureze ideea plec\u0103rii noastre definitive din Cern\u0103u\u0163i. Erau deja semne c\u0103 nem\u0163ii vor pierde r\u0103zboiul \u015fi c\u0103 ru\u015fii tot vin \u015fi vin \u015fi vin.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

A doua plecare \u00een pribegie a fost, a\u015fadar, \u00een 1944. Aceea a fost definitiv\u0103. Cu ce a\u021bi plecat de acas\u0103?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Nu am putut lua tot. O parte doar, bagaje pe care le-am trimis cu trenul marfar \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Constantin \u015fi Sergiu Flondor, al\u0103turi de tat\u0103l lor, \u00een 1943, la Cern\u0103u\u0163i, pe strada Vasilco. Foto: Arhiva familiei<\/p>\n<\/div>\n

\u201e<\/strong>\u00cen primii ani ai comunismului, se \u00eent\u00e2lneau la biseric\u0103 \u015fi se pl\u00e2ngeau: \u00abUite unde am ajuns\u00bb\u201d<\/h4>\n

Am aflat c\u0103 v-a\u0163i luat \u015fi pianina. V-a\u0163i a\u015fteptat s\u0103 primi\u0163i o locuin\u0163\u0103 decent\u0103 \u00een Rom\u00e2nia?<\/strong><\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Au luat pianina pentru c\u0103 era un obiect valoros, la care \u021binea mult tat\u0103l lui, putea chiar s\u0103 fie v\u00e2ndut, s\u0103 le asigure, o vreme, o surs\u0103 de subzisten\u0163\u0103.<\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Am luat \u015fi mobilier. \u00cen dormitorul nostru de aici, din Timi\u015foara, este mobil\u0103 adus\u0103 din Cern\u0103u\u0163i. \u015ei candelabrul din cristal din \u00eenc\u0103perea aceasta este adus tot din Cern\u0103u\u0163i, fusese cump\u0103rat de la Viena, probabil prin anii 1920. \u00cen Oltenia, la Podari, unde nou\u0103, refugia\u0163ilor, ne-au fost repartizate ni\u015fte c\u0103su\u0163e, majoritatea mobilierului a r\u0103mas \u00eempachetat. Nu aveam unde s\u0103-l punem. Pianina am v\u0103zut-o despachetat\u0103 abia dup\u0103 ce am ajuns la Timi\u015foara.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

C\u00e2t timp a\u0163i stat \u00een colonia de la Livezile-Podari, \u00een jude\u0163ul Dolj?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Aproape patru ani. Acolo era o fabric\u0103 de zah\u0103r \u00een construc\u0163ie, iar pe strada principal\u0103 erau case nou construite, abia terminate pentru viitorii angaja\u0163i. Viitorii locatari am fost noi, refugia\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i veni\u0163i in corpore. Era vorba despre fo\u015fti angaja\u0163i ai fabricii de zah\u0103r din Jujca, unde a lucrat \u015fi tat\u0103l meu.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Fabricile au avut acela\u015fi patronat?<\/strong><\/p>\n

Sanda Flomdor:<\/strong> Da, acela\u015fi.<\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Directorul fabricii de la Jujca, Poruznic \u00eel chema, a fost pus pe aceea\u015fi func\u0163ie \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, la Podari. Apoi, \u00een scurt timp au venit ru\u015fii. Tata, \u00eens\u0103, s-a descurcat. \u015etiind ruse\u015fte,\u00a0 s-a angajat c\u00e2nd ca tractorist, c\u00e2nd ca \u015fofer la ei. Cu banii din aceast\u0103 munc\u0103 a lui am supravie\u0163uit noi.<\/p>\n

Nu pot uita epigrama care \u00eel define\u0219te pe tata din acea vreme. S\u0103 o scrie fusese un act de curaj. Ca o premoni\u021bie, dup\u0103 decenii!, spune mult, (epigrama era conceput\u0103 probabil chiar de tata \u00eempreun\u0103 cu careva din refugia\u021bi):<\/p>\n

\u201e\u00cendoap\u0103 ru\u0219i. \u0218i ei l-ndoap\u0103.<\/p>\n

Are ma\u0219in\u0103. Au \u0219i ei.<\/p>\n

A lui stricat\u0103. A lor \u0219chioap\u0103,<\/p>\n

Pierdut-a el, vor pierde ei\u201d (!!!)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Din familia dumneavoasr\u0103 a mai r\u0103mas cineva, atunci, \u00een 1944, la Cern\u0103u\u021bi? <\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Nu, n-a r\u0103mas nimeni. Plecase \u015fi Nicolae Flondor. El a fost singurul dintre cavaleri care ajunsese baron. S-a refugiat la Bra\u015fov, unde a \u015fi murit c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Sanda Flondor:<\/strong> Gheorghe Flondor a murit \u00eenainte. A stat \u00een primii ani la Sibiu, p\u00e2n\u0103 l-au arestat.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, a\u0163i p\u0103strat leg\u0103tura cu ceilal\u0163i Flondori pleca\u0163i din Cern\u0103u\u0163i?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Prea pu\u0163in. Mai mult tata, el a \u0163inut leg\u0103tura cu ni\u015fte veri\u0219oare stabilite la Bucure\u015fti. \u00cen primii ani ai comunismului, se \u00eent\u00e2lneau la biseric\u0103 \u015fi se pl\u00e2ngeau: \u201eUite unde am ajuns.\u201d<\/p>\n

Sanda Flondor:<\/strong> Ele erau fiicele surorilor bunicului patern. Tata lui Tinu (Constantin Flondor \u2013 n.r.) a fost plin de talente era super dotat.<\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Tata era tare talentat \u015fi la pictur\u0103, \u015fi la muzic\u0103, dar \u015fi la lucruri tehnice: repara, f\u0103cea l\u0103mpi, toat\u0103 ziua me\u0219terea. Se pricepea de asemenea \u0219i la croitorie (\u00een acele vremuri o \u00eendeletnicire foarte util\u0103). Cuno\u0219tea mai multe limbi: rom\u00e2n\u0103, german\u0103, francez\u0103, rus\u0103 \u0219i ceva polonez\u0103\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Pe bunicul matern l-a\u0163i pierdut la Podari?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong> : Da, \u00een 1944. Fratele meu, Sergiu, nu a scris \u00een carte din ce motiv a murit. \u00cen anul acela, se apucase s\u0103 fac\u0103 b\u0103ncu\u021be, o mas\u0103, era foarte inventiv \u015fi activ, nu-i pl\u0103cea s\u0103 piard\u0103 timpul. Acolo a fost \u00eenmorm\u00e2ntat, dar nu mai \u015ftim unde este morm\u00e2ntul. I-am pus o cruce \u00een cimitirul din Timi\u015foara, unde sunt \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u015fi p\u0103rin\u0163ii mei.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eTimi\u015foara avea multe \u00een comun cu Cern\u0103u\u0163iul, ca parte a fostului Imperiu\u201d<\/h4>\n

De la Podari a\u0163i plecat spre Timi\u0219oara, \u00een 1948. Cum de au ales p\u0103rin\u0163ii dumneavoastr\u0103 acest ora\u015f \u015fi nu au optat pentru Bucure\u015fti sau, pentru a fi mai aproape de cas\u0103, pentru Ia\u015fi? \u015ei cum au reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 aici?<\/strong><\/p>\n

Constatin Flondor:<\/strong> Timi\u015foara avea multe \u00een comun cu Cern\u0103u\u0163iul, fusese parte a fostului Imperiu. Primul care a ajuns la Timi\u015foara a fost fratele tat\u0103lui, Vi\u0163ea, Victor, cu bunica. Au stat undeva \u00een Fratelia. La un moment dat, Victor ne-a vizitat la Podari \u015fi l-a sf\u0103tuit pe tata s\u0103 vin\u0103 la Timi\u015foara, i-a spus c\u0103 e \u015fi aici o fabric\u0103 de zah\u0103r \u015fi \u00ee\u015fi poate face transferul. La pu\u0163in timp dup\u0103 aceea, tata s-a urcat \u00een tren \u015fi a plecat spre Timi\u015foara, a f\u0103cut cererea de transfer. Cu el au venit \u015fi o parte din refugia\u0163i, inclusiv cel care fusese director la Cern\u0103u\u0163i. \u00cen 1948 am plecat cu to\u0163ii spre Timi\u015foara.<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Nu mai puteau r\u0103m\u00e2ne la Podari. B\u0103ie\u0163ii crescuser\u0103, Sergiu intra la liceu, Tinu \u00een clasa a cincea, la Craiova.<\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Pe mine m-a impresionat foarte mult Timi\u015foara ca arhitectur\u0103. Atunci, copil fiind, nu mi-am dat seama de acest lucru, am realizat mult mai t\u00e2rziu. \u00cen plus, aici erau mul\u0163i germani, din satele din jur. C\u00e2nd mergeau la pia\u0163\u0103 mama \u015fi bunica \u2013 ea vorbea \u00een mare m\u0103sur\u0103 nem\u0163e\u015fte \u015fi acas\u0103 \u2013, toat\u0103 t\u00e2rguiala se f\u0103cea \u00een limba german\u0103. Aveam senza\u0163ia cumva c\u0103 eram tot la Cern\u0103u\u0163i. Timi\u015foara avea aerul de imperiu, de\u015fi aici amestecul de etnii era altul dec\u00e2t cel din Cern\u0103u\u021bi. De asemenea, Cern\u0103u\u021biul este cl\u0103dit pe c\u00e2teva dealuri pe c\u00e2nd Timi\u0219oara este la c\u00e2mpie.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Sanda \u015fi Constantin Flondor. Foto: Arhiva familiei<\/p>\n<\/div>\n

\u201eAm fost prudent la capitolul descenden\u0163ei din neamul de boieri Flondor\u201d<\/h4>\n

\u00cemi dau seama acum, \u00een timp ce vorbim, c\u0103, \u00een familia dumneavoastr\u0103, \u00een cas\u0103 nu s-a vorbit prea mult despre tragedia prin care trecuse familia, despre abuzurile regimului stalinist. Gre\u015fesc?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong> : Da, a\u015fa e, nu s-a prea vorbit. Despre tragedia de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, am auzit abia dup\u0103 1989, c\u00e2nd am revenit \u00een Cern\u0103u\u0163i \u0219i am ascultat m\u0103rturia unui supravie\u021buitor, pe vremea aceea un pu\u0219tan. Acas\u0103, am fost \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 spunem c\u0103, de\u015fi suntem Flondori din Basarabia, nu am avut nici avere, nu am fost din neam boieresc. Men\u021bionez c\u0103 str\u0103bunii no\u015ftri din Basarabia au fost numi\u0163i de asemenea cavaleri (\u201dvon\u201d) .<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Eu am fost \u015focat\u0103 de acest aspect. Dac\u0103 suna cineva la u\u015f\u0103, toat\u0103 familia lor se tr\u0103gea \u00een spate. Nimeni nu mergea la u\u015f\u0103. \u015ei erau anii \u201960 deja.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Deci era o traum\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00een suflet.<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Da, a\u015fa a fost. Teama asta pe mine m-a \u00eenso\u0163it p\u00e2n\u0103 \u00een 1989. \u015ei \u00een facultate, la Bucure\u015fti, eram prudent la capitolul descenden\u0163ei din neamul de boieri Flondor. Era un pericol.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Fratele dumneavoastr\u0103, Sergiu, nu a fost admis la facultate din cauza dosarului de \u201eorigine nes\u0103n\u0103toas\u0103\u201d. Dumneavoastr\u0103 cum a\u0163i reu\u015fit s\u0103 fi\u0163i admis la Institutul de Arte Plastice din Bucure\u015fti?<\/strong><\/p>\n

Constatin Flondor:<\/strong> Eu fiind elev la Liceul de Arte din Timi\u015foara, unul dintre profesori era Iulius Podlipny, un celebru fost comunist ilegalist. Atunci cei care absolveau un liceu \u015fi doreau s\u0103 mearg\u0103 la facultate trebuaiu s\u0103 aib\u0103 o recomandare. A fost decisiv\u0103 recomandarea pozitiv\u0103 din partea lui Podlipny, a\u0219a am reu\u0219it cu dosarul. A contat \u015fi aparten\u0163a lui politic\u0103, de ilegalist, nu numai faptul c\u0103 era un profesionist de excep\u021bie. Asemeni tuturor celor preg\u0103ti\u0163i \u0219i sus\u021binu\u021bi de el, am intrat la facultate cu note de 9 \u015fi 10. Numai la rus\u0103 \u2013 culmea, ca s\u0103 intri la Arte se d\u0103dea admitere \u015fi la rus\u0103\u2026 \u2013\u00a0 am luat nota \u015fase \u015fi ceva. Era anul 1954.<\/p>\n

Teama asta de propria ascenden\u0163\u0103 am tr\u0103it-o mereu, cu accent pe dou\u0103 momente. Primul a fost \u00een facultate. \u00centre colegii mei era \u015fi unul care emigrat mai t\u00e2rziu \u00een America, unde a colaborat la ni\u015fte ziare importante, apoi a revenit \u00een Rom\u00e2nia iar acum este membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne; c\u00e2nd eram studen\u0163i, prin anul V, nu \u015ftiu cum a aflat c\u0103 am o r\u0103d\u0103cin\u0103 boiereasc\u0103 \u015fi de atunci, de c\u00e2te ori ne \u00eent\u00e2lneam la atelier, m\u0103 striga \u201eBaroane\u201d. Nu m\u0103 enerva, dar mi-era team\u0103. Mai t\u00e2rziu am aflat de la colegi c\u0103 era cam \u201eguraliv\u201d\u2026<\/p>\n

Al doilea moment a fost \u00eenainte de absolvire. Am luat o not\u0103 mic\u0103 la lucrarea de diplom\u0103, 7 sau 8, cu toate c\u0103 lucrarea era bun\u0103 \u2013 asta au spus-o to\u0163i cei care au v\u0103zut-o. Pe holul Institutului de Arte, un profesor care a trecut prin Timi\u015foara, cunoscutul pictor Catul Bogdan \u2013 el este cel care a realizat fresca bisericii din Mehala, iar la Catedrala Mitropolitan\u0103 a proiectat pavajul acela splendid \u2013 \u015ftiind c\u0103 sunt venit din Timi\u015foara, m-a \u00eentrebat: \u201eTu ai ceva probleme la dosar? La reparti\u0163ie vei avea dificult\u0103\u0163i\u201d. I-am r\u0103spuns c\u0103 nu \u0219i c\u0103 profesorul Podlipny vrea ca eu s\u0103 m\u0103 \u00eentorc profesor la Liceul de Art\u0103 din Timi\u015foara. \u00centr-adev\u0103r, la reparti\u0163ie\u00a0 am primit un post de profesor de desen tehnic la o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103 taman din Medgidia. Am \u00een\u0219tiin\u021bat: \u201es\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 profesorii Podlipny \u015fi Simion M\u0103rcu\u015f, care atunci era director, vor s\u0103 vin la Timi\u015foara\u201d. Mi-au dat o zi la dispozi\u0163ie s\u0103 vorbesc cu ei \u015fi s\u0103-i \u00eentreb dac\u0103 au anun\u021bat ministerul c\u0103 am post la Timi\u015foara. Vorbind cu tata la telefon, mi-a zis scurt: \u201eUrc\u0103 \u00een tren \u015fi vino acas\u0103!\u201d. Ceea ce am \u015fi f\u0103cut. Am fugit de la reparti\u0163ie. Am refuzat postul la Medgidia neprezent\u00e2ndu-m\u0103. A fost scandal, doar c\u0103 nici \u0219coala de acolo nu a f\u0103cut nimic.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eNoi nu lu\u0103m aici baroni!\u201d<\/h4>\n

Cum a\u0163i trecut peste episodul acesta, al refuz\u0103rii reparti\u0163iei? Nu era un act de frond\u0103 adus regimului?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Da, chiar a\u015fa a fost. O vreme s-au f\u0103cut eforturi s\u0103-mi dea \u201edezlegare\u201d de la Medgidia. La Timi\u015foara m-am angajat ca muncitor calificat, pictam decoruri pe care le f\u0103ceau profesioni\u015ftii, la Oper\u0103. Am stat acolo vreo doi ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1962. Atunci au re\u00eenceput presiunile. Bucure\u015ftiul trimisese la Oper\u0103 o h\u00e2rtie prin care \u00eei anun\u0163a pe cei de aici c\u0103 nu au dreptul s\u0103 \u0163in\u0103 angajat pe post de muncitor calificat un absolvent de facultate. A\u015fa c\u0103 m-au dat afar\u0103.<\/p>\n

Sanda Flondor:<\/strong> Eu am zis c\u0103 m\u0103 c\u0103s\u0103toresc cu Tinu \u015fi m\u0103 duc la Medgidia. C\u00e2nd a auzit tata, v\u0103 da\u0163i seama\u2026<\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Au intervenit \u015fi tat\u0103l meu, \u015fi tat\u0103l ei, la Bucure\u015fti. Tata s-a dus acolo \u015fi s-a certat cu secretara institutului. Secretara era \u015fi ea probabil o securist\u0103 (am dedus apoi). Socrul meu a aflat ulterior c\u0103 exist\u0103 un post la Teatrul Maghiar din Timi\u015foara. Cei de la Teatrul Maghiar au fost \u015fi ei dr\u0103gu\u0163i cu mine: \u201eAvem locuri, te putem angaja, \u00eens\u0103 ai nevoie de o reparti\u0163ie. Du-te la Bra\u0163ele de Munc\u0103 \u015fi spune-le c\u0103 ai un post la noi, avem nevoie de acest\u0103 reparti\u021bie\u201d. M-am dus cu diplomele \u015fi func\u0163ionarul care a v\u0103zut c\u0103 scrie pe ele \u201eArte Plastice\u201d, m-a \u00eentrebat: \u201eAsta e ceva legat de mase plastice?\u201d Am r\u0103spuns afirmativ \u015fi mi-a dat reparti\u0163ia. A\u015fa m-am angajat la Teatrul Maghiar. Acolo am lucrat un an p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd socrul meu \u015fi tata au ob\u021binut \u00een fine \u201edezlegarea\u201d de la Medgidia. Am ajuns la Liceul de Arte din Timi\u015foara. M\u0103rcu\u015f \u015fi Podlipny nu interveniser\u0103 \u00een favoarea mea, dar s-au bucurat c\u0103 am ajuns profesor la Liceu.<\/p>\n

Sanda Flondor:<\/strong> Atunci s-a \u00eenfiin\u0163at la Universitatea de Vest o sec\u0163ie de Pedagogia Artei \u015fi foarte mul\u0163i de la liceu migraser\u0103 acolo. \u015ei astfel s-au creat posturi la liceu. C\u00e2nd a fost \u00eentrebat rectorul universit\u0103\u0163ii dac\u0103 nu poate \u015fi Flondor s\u0103 vin\u0103 s\u0103 predea acolo, a zis: \u201eNoi nu lu\u0103m aici baroni!\u201d.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 aceea a\u0163i avut probleme cu Securitatea, pe motiv de \u201edosar\u201d?<\/strong><\/p>\n

Nu. Mi-au zis unii c\u0103 e bine s\u0103 plec din Bucure\u015fti c\u00e2t mai departe, s\u0103 mi se scape urma. Dar la Securitate se \u015ftia. Dovad\u0103 e afirma\u0163ia rectorului de la universitate.<\/p>\n

Prin 1969,\u00a0 am fost ales \u00eempreun\u0103 cu grupul 1+1+1 s\u0103 reprezent\u0103m din partea Uniunii Arti\u015ftilor Plastici, Rom\u00e2nia la Bienala de la N\u00fcrnberg. A trebuit s\u0103 intervin\u0103 Consiliul Culturii din Bucure\u015fti ca s\u0103 \u00eemi dea drumul. Dup\u0103 1968 intervenise realaxarea aceea oficial\u0103. Rom\u00e2nia avea alt statut \u015fi s-au mai atenuat o vreme lucrurile. Cel pu\u0163in, a\u015fa am avut noi impresia.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Nu v-a tentat s\u0103 r\u0103m\u00e2ne\u0163i \u00een Occident?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Nu. Dar c\u00e2nd m-am \u00eentors \u00een \u0163ar\u0103, a trebuit s\u0103 depun o declara\u021bie scris\u0103 cu tot ce am f\u0103cut \u015fi unde am fost. La un moment dat, fiind profesor la liceu, mi-a zis o coleg\u0103 c\u0103 cei de la partid vor s\u0103 m\u0103 analizeze. M-am speriat. M-am g\u00e2ndit imediat dac\u0103 am vorbit ceva r\u0103u. Nu, nu vorbisem. Am aflat c\u0103 ei au vrut s\u0103 m\u0103 fac\u0103 director, dar eu nefiind membru de partid, nu puteau s\u0103 m\u0103 numeasc\u0103 \u00een func\u0163ie. A\u015fa c\u0103 m-au f\u0103cut brusc membru \u015fi m-au numit \u00een locul lui Simion M\u0103rcu\u015f (de altfel un om \u0219i profesor minunat), care la r\u00e2ndu-i avea probabil ceva la dosar. Ar mai fi fost bun poate pentru func\u021bia aceasta de director \u0219i Bertalan. Dar el era un nonconformist, un imprevizibil.
Sanda Flondor:<\/strong> Bertalan ne-a \u015fi zis primul, c\u00e2nd a aflat c\u0103 Tinu va fi \u201eanalizat\u201d de partid: \u201eAaa, te face director\u201d.\u00a0 Noi am r\u00e2s. P\u0103rea at\u00e2t de absurd.<\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Apoi, tot el, a zis c\u0103 e foarte bine: \u201eF\u0103-te director, c\u0103 ne aju\u0163i pe noi.\u201d Dar a fost greu s\u0103 fii director \u015fi s\u0103 ai prieteni subalterni (membri \u00een gruparea Sigma). La un moment dat, pentru c\u0103 Bertalan nu venise la cursuri \u015fi trebuia s\u0103 \u00eel \u201eoperez\u201d \u00een \u00a0condic\u0103, a venit la mine \u015fi mi-a tras un pumn. Atunci, pe moment, am refuzat s\u0103 mai fiu \u00een\u00a0 Sigma. Dup\u0103 o s\u0103ptam\u00e2n\u0103 \u00eens\u0103, cu ajutorul \u0219i insisten\u021ba colegilor, ne-am \u00eemp\u0103cat.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Constantin Flondor. Foto: TVR Cultural<\/p>\n<\/div>\n

\u201eBunica vorbea deseori de dorul de Cern\u0103u\u0163i\u201d<\/h4>\n

\u00cen\u0163eleg c\u0103 doar mama dumneavoastr\u0103 a prins c\u0103derea comunismului, \u00een decembrie 1989. Cum a tr\u0103it momentele acelea? Ce a\u015ftept\u0103ri a avut? <\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Mama \u015fi fratele meu au tr\u0103it acele momente \u00een strad\u0103. Era 16 decembrie \u2013 zi cu tripl\u0103 semnifica\u0163ie pentru mine: e ziua mea de na\u015ftere, \u00eentr-o zi de 16 decembrie am cunoscut-o pe Sanda \u015fi, din 1989, a marcat \u00eenceputul c\u0103derii comunismului. \u00cen ziua aceea, \u00een 1989, aveam musafiri, familia Dorcescu, iar a doua zi \u00eei a\u015fteptam pe mama \u015fi pe Sergiu. Au venit pe jos de la actualul Teatru de P\u0103pu\u015fi, acolo locuiau, p\u00e2n\u0103 la noi, pe strada Dropiei. Au trecut prin Pia\u0163a \u00a0Maria, au v\u0103zut vitrinele sparte, \u00een Bega era aruncat\u0103 o ma\u015fin\u0103 de pompieri sau de armat\u0103. Nu au putut lua tramvaiul.
Sanda Flondor:<\/strong> Ne-a \u00eengrijorat foarte tare \u00eent\u00e2rzierea lor. Ei erau de o punctualitate exemplar\u0103 \u015fi nu \u015ftiam ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de nu ajung la ora stabilit\u0103. \u015etiam c\u0103 de acas\u0103 plecaser\u0103, dar nu am putut lua leg\u0103tura cu ei.<\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Vestea c\u0103derii comunismului a primit-o sub tensiunea \u00een care ne aflam cu to\u0163ii.<\/p>\n

Sanda Flondor:<\/strong> \u00cen interiorul ei nu \u015ftim ce a fost. Era foarte discret\u0103.<\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Cr\u0103ciunul acela a fost primul \u00een care am cump\u0103rat un pom, dar nu l-am \u00eempodobit. Era \u015fi bucurie, era \u015fi dram\u0103. Pe de o parte, eram bucuro\u015fi c\u0103 am sc\u0103pat de Ceau\u015fescu, pe de alta eram bulversa\u0163i de execu\u0163ia aceea f\u0103cut\u0103 chiar \u00een ziua de Cr\u0103ciun.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Constantin Flondor, la Cern\u0103u\u0163i, pe fosta strad\u0103 Iancu Flondor, \u00een 2010. Foto: Arhiva familiei<\/p>\n<\/div>\n

Cern\u0103u\u0163iul a mai apucat s\u0103-l vad\u0103? <\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Nu. Abia l-am dus pe Sergiu.<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Tat\u0103l lui, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103, m-a \u00eentrebat: \u201eDac\u0103 Rusia cedeaz\u0103 Bucovina, vii cu noi?\u201d<\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Ru\u015fii au zis, \u00een 1940, c\u0103 ne-au luat Bucovina vremelnic. Tata tr\u0103gea n\u0103dejdea \u015fi o \u00eentreba pe Sanda: \u201eTu vii?\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Deci el a murit cu dorul de cas\u0103, cu dorin\u0163a ca Bucovina natal\u0103 s\u0103 redevin\u0103 parte a Rom\u00e2niei. \u015ei bunica, la fel. \u201eT\u0103ia\u0163i-mi o felie de p\u00e2ine a\u015fa de sub\u0163ire \u015fi transparent\u0103 ca s\u0103 pot vedea prin ea Cern\u0103u\u0163iul\u201d, v\u0103 spunea bunica matern\u0103, l\u2019omama <\/em>Emilia Ivasiuc \u2013 dup\u0103 cum rezult\u0103 din cartea fratelui dumneavoastr\u0103, Sergiu Flondor, Dulce-amar. Povestea unui refugiat din Cern\u0103u\u0163i<\/em>. Nici ea nu l-a mai rev\u0103zut. <\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Ea vorbea deseori de dorul de Cern\u0103u\u0163i \u015fi de via\u0163a pe care a dus-o. Ea a fost foarte boem\u0103 \u00een tinere\u0163e. \u00cei pl\u0103cea, de exemplu, s\u0103 joace c\u0103r\u0163i. Juca poker. Nu o dat\u0103 \u015fi-a amanetat bijuteriile. Era casnic\u0103, iar bunicul a fost profesor de desen, apoi director la Colegiul de Fete din Cern\u0103u\u0163i. C\u00e2nd ne povestea de Viena, \u00eel descria ca fiind un ora\u015f foarte frumos, c\u00e2nta \u201eWien, Wien , nur du allein\u2026\u201d dar \u00een final spunea: \u201eAh, dar Cern\u0103u\u0163iul e mai frumos!\u201d<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Ne-a \u00eentrebat tata dac\u0103 am vrea s\u0103 ne mut\u0103m acolo, \u00een cazul \u00een care URSS va ceda Rom\u00e2niei Bucovina. \u201eDa, dac\u0103 merge\u0163i to\u0163i, vin \u015fi eu.\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u015ei mama nu a tr\u0103it cu sentimentul acesta?<\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor:<\/strong> Ba da, \u015fi ea, ne-a spus \u015fi ea de c\u00e2teva ori, dar era mai realist\u0103 \u0219i teama era prea mare. Tat\u0103l ei avea un frate care era pictor, Nicolae Ivasiuc. Era de origine ucrainean\u0103, dar ca educa\u0163ie era austriaco-rom\u00e2n. Ceea ce l-a costat via\u0163a. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie acest lucru nici mama, nici tata. Mama nu a aflat niciodat\u0103 care a fost soarta acestui unchi. Am aflat-o noi c\u00e2nd am ajuns la Cern\u0103u\u0163i. \u00cen 2010, avusesem o expozi\u0163ie acolo. Atunci am aflat de la angaja\u0163i ai muzeului c\u0103 Nicolae Ivasiuc \u2013 expusesem \u015fi o lucrare a lui, un pastel, portretul mamei mele c\u00e2nd era feti\u0163\u0103 de 15 ani \u2013 a fost executat, \u00een 1937. L-au chemat la Kiev pentru, chipurile, a-i da o comand\u0103, imediat l-au f\u0103cut cet\u0103\u021bean sovietic, profesor la Academia de Arte Kiev, apoi conform Marii Terori staliniste din anii \u201936-\u201938, au \u00eenceput anchete, acuza\u021bii ca spion, terorist, \u201edevia\u021bionist burghez\u201d, \u201eagent al inteligen\u021bei germane\u201d ca \u00een final, \u00een noembrie 1937, s\u0103 ajung\u0103 la 72 de ani \u00een fa\u021ba plutonului de execu\u021bie a NKVD, l\u00e2ng\u0103 Kiev.<\/p>\n

Cred c\u0103 datorit\u0103 lui am ajuns eu pictor. Aveam nou\u0103 ani, ne aflam la Podari, bunica mea era la o partid\u0103 de poker \u00eentr-o camer\u0103. Era \u015fi un ofi\u021ber rus, care vorbea germana foarte bine. Pe un perete se afla reproducerea unui tablou de Ivasiuc, pe care l-am luat din Cern\u0103u\u0163i. A \u00eentrebat-o pe bunica ce e cu pictura aceea. Bunica \u00eei r\u0103spunde c\u0103 e a cumnatului ei: era o scen\u0103 din istoria Ucrainei, cu intrarea lui Bogdan Hmelni\u0163ki \u00een Kiev, pe cal alb, l\u00e2ng\u0103 o biseric\u0103 ortodox\u0103. I-a spus bunicii c\u0103 el cunoa\u015fte pictura, c\u0103 este expus\u0103 \u00een muzeul din Kiev. Mai t\u00e2rziu, la Timi\u015foara, prin 1949, am \u00eencercat s\u0103 fac un desen \u00een creion dup\u0103 reproducerea aceasta. Tata a fost foarte \u00eenc\u00e2ntat \u015fi, de c\u00e2te ori aveam oaspe\u0163i, spunea: \u201eLu\u0163 \u2013 a\u015fa m\u0103 alintau \u00een copil\u0103rie \u2013 adu desenul!\u201d. \u015ei se l\u0103uda cu el. At\u00e2ta mi-a alimentat orgoliul, \u00eenc\u00e2t mi-am zis: \u201eM\u0103 fac pictor\u201d. A\u015fa am ales Liceul de Arte, a\u015fa am ales Institutul de Arte Plastice, a\u015fa am ajuns aici-acum.<\/p>\n

Culmea e c\u0103, \u00een 1937, c\u00e2nd famiali era la Cern\u0103u\u0163i, ai mei nu au \u015ftiut nimic de soarta lui Nicolae Ivasiuc. Nu au reu\u015fit s\u0103 afle nimic nici ulterior prin Crucea Ro\u015fie. Nici de familia lui nu au \u015ftiut nimic. So\u0163ia lui Ivasiuc era de origine austriac\u0103, cu diminutivul Zilli, \u0219i au avut dou\u0103 fiice: Hella \u0219i Alexandra. Ai mie \u015ftiau c\u0103 probabil ele sunt undeva \u00een Germania, dar nu au \u015ftiut unde.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Constantin Flondor. Foto: Constantin Duma<\/p>\n<\/div>\n

\u201eVisul meu e \u0219i acum acela\u0219i, cu o Europ\u0103 unit\u0103, cu frontiere topite<\/em>, \u00een bun\u0103 \u00een\u021belegere f\u0103r\u0103 agresiuni\u201d<\/h4>\n

Dumneavoastr\u0103 a\u0163i rev\u0103zut Cern\u0103u\u0163iul foarte t\u00e2rziu, dup\u0103 65 de ani. De ce a durat at\u00e2t de mult p\u00e2n\u0103 v-a\u0163i re\u00eentors? <\/strong><\/p>\n

Constantin Flondor<\/strong>: Prima dat\u0103 am mers singur, invitat de Societatea pentru Cultur\u0103 \u0219i Literatur\u0103 Rom\u00e2n\u0103 din Bucovina, pe urm\u0103 a doua oar\u0103 m-am dus \u0219i cu Sanda. Casa mai exista, dar, cum v-am spus, nu era a noastr\u0103. Singura noastr\u0103 proprietate a fost la Hlina. Dar a fost ras\u0103 de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Sanda Flondor<\/strong>: Am fost \u015fi la Storojine\u0163, pentru sfin\u0163irea morm\u00e2ntului lui Iancu Flondor. A venit popula\u0163ia din zon\u0103 \u015fi au fost foarte emo\u0163iona\u0163i c\u00e2nd au auzit c\u0103 la ceremonie particip\u0103 un urma\u015f al Flondorilor. Aveau un cult pentru acest personaj, \u00eenc\u00e2t au \u00eencercat s\u0103 \u00eei s\u0103rute m\u00e2na lui Tinu. Una dintre localnice s-a dus acas\u0103 \u015fi a adus fotografia cu mama ei cununat\u0103 de unul dintre Flondori. Un alt localnic ne-a povesti c\u0103, \u00eentr-un an \u00een care au avut o recolt\u0103 proast\u0103, rom\u00e2nii au trimis vagoane cu gr\u00e2ne ca ajutor, doar c\u0103 acestea nu au mai ajuns la ei. \u015ei atunci Iancu Flondor \u015fi-a \u00eemp\u0103r\u0163it propria recolt\u0103 oamenilor. Ei nu pot s\u0103 uita lucrurile acestea, nici dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani!\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eCern\u0103u\u021biul a n\u0103scut \u00een mine doi timpi: visul \u0219i confruntarea, dou\u0103 dimensiuni care s-au hr\u0103nit reciproc\u201d, <\/strong>spune\u021bi. Tot \u00een tandem merg \u015fi acum cei doi timpi?<\/strong><\/p>\n

Da, balansez \u00eentre cele dou\u0103. Cei doi timpi se confrunt\u0103 continuu. Pe de o parte sunt amintirile extraordinare din copil\u0103rie, c\u00e2nd m\u0103 jucam \u00een curtea de pe strada Vasilco, sau de z\u0103pezile de acolo, de s\u0103niu\u015f, de Cr\u0103ciun, de bicicleta primit\u0103 cadou, cu care m\u0103 plimbam prin camere. Lumea de atunci era un vis. Pe de alt\u0103 parte, e cea palpabil\u0103, c\u00e2nd am v\u0103zut la maturitate Cern\u0103u\u0163iul cu cele frumoase \u015fi cele mai pu\u0163in frumoase, cu alte dimensiuni. Concrete\u021bea.<\/p>\n

Dar visul meu e \u0219i acum acela\u0219i, cu o Europ\u0103 unit\u0103, cu frontiere topite<\/em>, \u00een bun\u0103 \u00een\u021belegere f\u0103r\u0103 agresiuni.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u00een Puterea a Cincea.<\/em><\/p>\n

\n
\n