{"id":1420767,"date":"2025-05-16T13:30:35","date_gmt":"2025-05-16T10:30:35","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1420767"},"modified":"2025-05-16T13:30:35","modified_gmt":"2025-05-16T10:30:35","slug":"oliver-jens-schmitt-tendintele-care-ameninta-astazi-democratia-in-romania-sunt-mostenirea-legionarismului-si-a-ceausismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1420767","title":{"rendered":"Oliver Jens Schmitt: \u201eTendin\u021bele care amenin\u021b\u0103 ast\u0103zi democra\u021bia \u00een Rom\u00e2nia sunt mo\u0219tenirea legionarismului \u0219i a ceau\u0219ismului\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

\u201eDac\u0103 extrema dreapt\u0103 ar prelua puterea, s-ar putea ajunge la un scenariu similar celui din ianuarie 1938\u201d, avertizeaz\u0103 istoricul elve\u0163ian Oliver Jens Schmitt, un foarte bun cunosc\u0103tor al societ\u0103\u0163ii \u015fi al politicii rom\u00e2ne\u015fti din interbelic p\u00e2n\u0103 azi. Este, de altfel, autorul primei biografii fundamentate \u015ftiin\u0163ific a conduc\u0103torului mi\u015fc\u0103rii legionare, Corneliu Zelea Codreanu, volum care are la baz\u0103 o documentare \u00eentins\u0103 pe zece ani, inclusiv \u00een arhive din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate \u015fi \u00een presa vremii, Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea \u015fi c\u0103derea \u201eC\u0103pitanului\u201d<\/em> (Humanitas, 2018).<\/strong><\/p>\n

L-am invitat pe Oliver Jens Schmitt, profesor de Istorie sud-est-european\u0103 la Universitatea din Viena, la un dialog despre situa\u0163ia de pe scena politic\u0103 din Rom\u00e2nia, dar privind \u015fi retrospectiv, spre interbelic. Vorbe\u015fte despre paralela \u00eentre legionarismul interbelic \u015fi situa\u0163ia actual\u0103 \u015fi despre o continuitatea situa\u0163iei din anii \u201930. Despre cauzele ascensiunii extremei drepte \u00een Rom\u00e2nia. Despre modul \u00een care regimul Putin colaboreaz\u0103 cu partide de extrem\u0103 dreapt\u0103 din Europa. Despre elementele care plaseaz\u0103 AUR, SOS, POT \u00een zona extremist\u0103. Despre rad\u0103cinile \u201esuveranismului\u201d rom\u00e2nesc \u015fi forma \u00een care mo\u0219tenirea legionarismului \u0219i a ceau\u0219ismului se reg\u0103se\u015fte azi \u00een agenda acestor partide. Despre cauzele pactiz\u0103rii unor clerici din BOR cu extrema dreapt\u0103. Cu privire la votul din 18 mai, profesorul Oliver Jens Schmitt aten\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u201esoarta \u021b\u0103rii \u0219i a genera\u021biilor viitoare este \u00een joc\u201d.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e\u00cen <\/strong>furia \u00eempotriva elitelor conduc\u0103toare, mul\u021bi oameni au crezut \u00een promisiunile de salvare ale legionarilor\u201d<\/h4>\n
\n

CV Oliver Jens Schmitt<\/strong><\/p>\n

Oliver Jens Schmitt (n\u0103scut \u00een 1973) pred\u0103 Istorie sud\u2011est\u2011european\u0103 la Universitatea din Viena. Temele sale de cercetare privesc, printre altele, fascismul \u00een Europa de Est, cu accent pe Rom\u00e2nia, societ\u0103\u021bile urbane din estul Mediteranei \u00een secolul al XIX\u2011lea, societatea \u0219i politica \u00een Imperiul Otoman t\u00e2rziu, evolu\u021biile socioculturale din spa\u021biul albanez, istoria imperiului maritim al Vene\u021biei sau istoria Balcanilor \u00een Evul Mediu t\u00e2rziu. \u00centre anii 2017 \u0219i 2022 a fost pre\u0219edintele Sec\u021biei de Filozofie \u0219i Istorie a Academiei Austriece de \u0218tiin\u021be. Din 2017 este director \u0219tiin\u021bific la Institutul pentru Studiul Monarhiei Habsburgice \u0219i al Balcanilor din cadrul Academiei Austriece de \u0218tiin\u021be. Printre c\u0103r\u0163ile sale, traduse \u00een mai multe limbi, se num\u0103r\u0103:\u00a0Kosovo: Kurze Geschichte einer zentralbalkanischen Landschaft<\/em>\u00a0(Kosovo: Scurt\u0103 istorie a unui \u021binut central\u2011balcanic<\/em>, 2008),\u00a0Skanderbeg: Der neue Alexander auf dem Balkan<\/em>\u00a0(Skanderbeg: Noul Alexandru din Balcani<\/em>, 2009, tr. rom. 2014),\u00a0Die Albaner: Eine Geschichte zwischen Orient und Okzident<\/em>\u00a0(Albanezii: O istorie \u00eentre Orient \u0219i Occident<\/em>, 2012) \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Bernd J. Fischer,\u00a0A Concise History of Albania<\/em>, 2022. Editura Humanitas a publicat mai multe lucr\u0103ri ale sale, traduse din limba german\u0103:\u00a0Corneliu Zelea Codreanu: Ascensiunea \u0219i c\u0103derea \u201eC\u0103pitanului\u201c<\/em>\u00a0(2018),\u00a0Rom\u00e2nia \u00een 100 de ani. Bilan\u021bul unui veac de istorie<\/em>\u00a0(2018),\u00a0Balcanii \u00een secolul XX: O istorie postimperial\u0103<\/em>\u00a0(2022) \u0219i\u00a0Biserica de stat, sau Biserica \u00een stat? O istorie a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, 1918\u20132023<\/em>\u00a0(2023).<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Humanitas<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

Domnule Oliver Jens Schmitt, a\u0163i studiat ani de zile legionarismul din Rom\u00e2nia \u2013 ne-a\u0163i dat \u015fi un volum foarte valoros: Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea \u015fi c\u0103derea \u201eC\u0103pitanului\u201d<\/em> \u2013, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cunoa\u015fte\u0163i \u015fi replicile acestuia, din zilele noastre. A\u0163i afimat, zilele trecute, la conferin\u0163a sus\u0163inut\u0103 la invita\u0163ia Humanitas, \u00een seria de conferin\u021be \u201eDespre lumea \u00een care tr\u0103im\u201d, c\u0103 putem vorbi nu doar despre o paralel\u0103 \u00eentre legionarismul interbelic \u015fi situa\u0163ia actual\u0103, ci despre o continuitate a situa\u0163iei din anii \u201930. La ce anume v\u0103 referi\u0163i? <\/strong><\/p>\n

La 10 februarie 1938, regele Carol al II-lea a pus cap\u0103t parlamentarismului democratic constitu\u021bional printr-o lovitur\u0103 de stat \u0219i a instaurat o dictatur\u0103. Cum \u0219i de ce s-a sf\u00e2r\u0219it prima dictatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 nu a fost niciodat\u0103 discutat pe larg \u00een Rom\u00e2nia, \u00een afara cercurilor de speciali\u0219ti. Chiar \u0219i atunci, o parte considerabil\u0103 a popula\u021biei era influen\u021bat\u0103 de ideile de extrem\u0103 dreapta, iar mul\u021bi oameni erau furio\u0219i pe o elit\u0103 politic\u0103 par\u021bial disfunc\u021bional\u0103 \u0219i corupt\u0103. \u00cen furia lor \u00eempotriva elitelor conduc\u0103toare, mul\u021bi oameni au crezut \u00een sloganurile \u0219i promisiunile de salvare ale legionarilor, de\u0219i ace\u0219tia nu aveau nici cea mai mic\u0103 competen\u021b\u0103 politic\u0103, \u00een special \u00een domeniul economic. Legionarii au beneficiat \u00eens\u0103 \u0219i de un sprijin considerabil din partea BOR \u0219i a elitelor politice \u0219i culturale. C\u00e2nd regele a dat lovitura de stat, majoritatea politicienilor s-au adaptat dictaturii pentru a-\u0219i continua cariera \u00een noul sistem.<\/p>\n

\u00cenainte de 10 februarie 1938, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei, timp de aproape dou\u0103 luni, \u021bara a fost guvernat\u0103 de un guvern de extrem\u0103 dreapta instituit de Carol al II-lea. Acesta era condus de poetul Octavian Goga \u0219i de profesorul antisemit din Ia\u0219i, A.C. Cuza. Ei \u0219i sus\u021bin\u0103torii lor au aruncat \u021bara \u00een haos economic \u00een doar c\u00e2teva zile \u0219i, deoarece se apropiau de Germania nazist\u0103, au zguduit \u00eencrederea celor mai importan\u021bi alia\u021bi ai Rom\u00e2niei, Fran\u021ba \u0219i Marea Britanie, \u00een fiabilitatea politic\u0103 a acesteia.<\/p>\n

Din aceast\u0103 scurt\u0103 schi\u021b\u0103 se pot observa paralele cu situa\u021bia actual\u0103: criza de legitimitate a partidelor tradi\u021bionale, furia \u0219i disperarea multor aleg\u0103tori, demagogia f\u0103r\u0103 scrupule, punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a alian\u021belor importante, incompeten\u021ba politic\u0103 a salvatorilor autoproclama\u021bi, pr\u0103bu\u0219irea iminent\u0103 a politicii economice, complicitatea BOR, a partidelor \u0219i a intelectualilor \u0219i jurnali\u0219tilor na\u021bionali\u0219ti. \u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00een anii 1930, extrema dreapt\u0103 a propagat \u0219i a recurs la violen\u021b\u0103, legionarii au radicalizat cultura politic\u0103 \u0219i au f\u0103cut violen\u021ba acceptabil\u0103 \u00een societate.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eExisten\u021ba tendin\u021belor neolegionare se datoreaz\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i faptului c\u0103 nici justi\u021bia, nici aparatul de securitate nu au aplicat legile existente\u201d<\/h4>\n

Rom\u00e2nia a mai cunoscut, \u00een perioada post-decembrist\u0103, puseuri de extremism pe scena politic\u0103 \u015fi \u00een societate \u2013 cu Vatra Rom\u00e2neasc\u0103, PRM, PUNR \u2013, dar \u00een ultimii patru-cinci ani, de c\u00e2nd \u00een scen\u0103 a ap\u0103rut AUR, partid urmat de SOS \u015fi POT, autointitulate \u201esuveraniste\u201d, mul\u0163i avem senza\u0163ia unei explozii de extremism, agresivitatea contamin\u00e2nd \u015fi spa\u0163iul public. Ce crede\u0163i c\u0103 a influen\u0163at aceast\u0103 ascensiune a extremei drepte \u00een Rom\u00e2nia \u015fi cum explica\u0163i votul pe care foarte mul\u0163i rom\u00e2ni \u00eel dau unor politicieni care fac apologia legionarismului \u015fi a comunismului, care amenin\u0163\u0103, prin politicile lor, s\u0103 genereze ur\u0103 de clas\u0103, s\u0103 ne arunce \u00eentr-un regim autocratic \u015fi chiar s\u0103 scoat\u0103 Rom\u00e2nia de pe traiectoria euroatlantic\u0103? <\/strong><\/p>\n

Ideile extremi\u0219tilor au fost tolerate ani de zile sau sus\u021binute mai mult sau mai pu\u021bin deschis de c\u0103tre o parte a BOR, a Academiei Rom\u00e2ne, a mass-media, dar \u0219i de politicieni din partide oficial pro-europene, precum PSD \u0219i PNL. Ele nu provin de la marginea societ\u0103\u021bii, ci nu au disp\u0103rut din centrul acesteia. T\u0103cerea BOR \u00een acest moment istoric, t\u0103cerea conducerii Academiei arat\u0103 unde se situeaz\u0103 cu adev\u0103rat aceste institu\u021bii: \u00eentotdeauna de partea celor puternici \u0219i, de preferin\u021b\u0103, de partea ultrana\u021bionali\u0219tilor antiliberali. Existen\u021ba tendin\u021belor neolegionare se datoreaz\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i faptului c\u0103 nici justi\u021bia, nici aparatul de securitate nu au aplicat legile existente. Aceast\u0103 inactivitate trebuie interpretat\u0103 ca o toleran\u021b\u0103 tacit\u0103. Doar pu\u021bini intelectuali \u0219i jurnali\u0219ti au abordat \u00een mod repetat tendin\u021bele neolegionare, iar la nivel politic nu a existat nimeni care s\u0103 ia m\u0103suri decisive \u00eempotriva acestora. Mul\u021bi politicieni sperau s\u0103 c\u00e2\u0219tige voturi din tab\u0103ra na\u021bionalist\u0103 \u0219i nimeni nu a \u00eendr\u0103znit s\u0103 intre \u00een conflict cu BOR. Astfel, tendin\u021bele care amenin\u021b\u0103 ast\u0103zi democra\u021bia \u00een Rom\u00e2nia nu sunt noi \u0219i nu provin din periferia societ\u0103\u021bii. Ele sunt mo\u0219tenirea legionarismului \u0219i a ceau\u0219ismului. O istorie care nu a fost asumat\u0103 ajunge ast\u0103zi s\u0103 afecteze societatea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Faptul c\u0103 aceste idei influen\u021beaz\u0103 mul\u021bi oameni se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 succesul economic semnificativ al Rom\u00e2niei din 1990 \u00eencoace a afectat societatea \u00een mod inegal. Pe de o parte, a ap\u0103rut o clas\u0103 mijlocie urban\u0103 de succes \u0219i bine educat\u0103, al c\u0103rei nivel de trai nu difer\u0103 cu mult de cel al grupurilor sociale comparabile din Occident. Pe de alt\u0103 parte, \u00een mediul rural \u0219i \u00een ora\u0219ele mici, \u00een special \u00een sud \u0219i est, exist\u0103 \u00een continuare o s\u0103r\u0103cie mare. Aceasta afecteaz\u0103 grupuri importante ale popula\u021biei, cum ar fi pensionarii sau grupurile tradi\u021bional marginalizate, cum ar fi romii. S\u0103r\u0103cia \u0219i lipsa perspectivelor au for\u021bat multe persoane s\u0103 emigreze. Dac\u0103 acum c\u00e2\u021biva ani diaspora \u00eenc\u0103 credea \u00een promisiunile de reform\u0103 personificate de Klaus Iohannis, e\u0219ecul total al acestuia a distrus aceast\u0103 speran\u021b\u0103 \u0219i a f\u0103cut multe persoane vulnerabile la sloganuri emo\u021bionale \u00een care \u00ee\u0219i reg\u0103sesc durerea, dezam\u0103girea \u0219i furia. Av\u00e2nd \u00een vedere furia enorm\u0103, este u\u0219or pentru extremi\u0219ti s\u0103 foloseasc\u0103 elemente ale ultrana\u021bionalismului istoric antioccidental \u0219i antidemocratic. Deoarece legionarismul \u0219i ceau\u0219ismul au fost prea pu\u021bin abordate \u00een \u0219coli, cunoa\u0219terea propriei istorii este redus\u0103. \u00cen plus, multe persoane din diaspora, dar \u0219i din regiunile mai s\u0103race ale Rom\u00e2niei au sentimentul c\u0103 sunt doar defavorizate din punct de vedere economic, ci \u0219i c\u0103 nu sunt respectate, de aceea sloganurile na\u021bionaliste (\u201erespect\u201d) prind u\u0219or. Mul\u021bi oameni simt o profund\u0103 dorin\u021b\u0103 de r\u0103zbunare fa\u021b\u0103 de sistemul politic, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de societ\u0103\u021bile occidentale \u00een care tr\u0103iesc. Gre\u0219elile politice, precum blocarea ader\u0103rii la Schengen de c\u0103tre Austria, au ad\u00e2ncit aceste sentimente.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

A fost previzibil\u0103 apari\u0163ia acestor partide pe scena politic\u0103, dup\u0103 2020, sau le vede\u0163i ca pe ni\u015fte \u201elebede negre\u201d, a\u015fa cum, la alegerile preziden\u0163iale din noiembrie 2024, a fost C\u0103lin Georgescu?<\/strong><\/p>\n

Cei care s-au interesat de extrema dreapt\u0103 au putut observa de-a lungul multor ani c\u0103 aceste tendin\u021be se intensific\u0103. \u00cen special de la invazia rus\u0103 din Crimeea, aceste tendin\u021be au devenit \u0219i mai vizibile. Ortodoxismul \u0219i antioccidentalismul latent au ie\u0219it la suprafa\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 din 2014, \u00een campania electoral\u0103 a lui Victor Ponta. Nu se poate spune c\u0103 aceste semne nu au fost observate. Doar c\u0103, odat\u0103 cu alegerea \u0219i realegerea lui Klaus Iohannis, fantomele trecutului p\u0103reau s\u0103 fi disp\u0103rut. Prin urmare, curentele ortodoxiste \u0219i na\u021bionaliste din interiorul \u0219i din afara institu\u021biilor statului nu au fost luate \u00een serios; a\u0219a cum s-a men\u021bionat, legile \u00eempotriva activit\u0103\u021bilor neolegionare au r\u0103mas liter\u0103 moart\u0103 \u0219i nu au fost aplicate de justi\u021bie \u00een mod consecvent. Nu se poate clarifica \u00een totalitate dac\u0103 acest lucru s-a datorat neglijen\u021bei sau complicit\u0103\u021bii. Dar c\u00e2nd a izbucnit pandemia, reprezentan\u021bii extremei drepte erau preg\u0103ti\u021bi. \u0218i au fost sus\u021binu\u021bi de sistem, ceea ce a culminat cu alegerile din noiembrie 2024, c\u00e2nd George Simion \u0219i C\u0103lin Georgescu au fost sus\u021binu\u021bi \u00een mod ascuns de partidele consacrate. Nu putem dec\u00e2t s\u0103 subliniem c\u0103 extremismul din Rom\u00e2nia provine din interiorul sistemului de putere, nu este o opozi\u021bie autentic\u0103 venit\u0103 din exterior.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eDe ani de zile, Rusia a creat agen\u021bi de influen\u021b\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri europene \u0219i exploateaz\u0103 \u00een mod \u021bintit punctele slabe\u201d<\/h4>\n

\u201eRegimul lui Vladimir Putin colaboreaz\u0103 \u00een mod deschis \u015fi sub acoperire cu partidele de extrem\u0103 dreapt\u0103 din Europa, de mul\u0163i ani\u201d, spunea\u0163i \u00eentr-un interviu, anul trecut. Sunt oameni care nu \u00een\u0163eleg nici rolul pe care \u00eel joac\u0103 propaganda rus\u0103 \u00een ascensiunea \u015fi expansiunea acestor forma\u0163iuni politice extremiste, nici interesul Rusiei. Le pute\u0163i explica?<\/strong><\/p>\n

Partidul austriac FP\u00d6 a semnat un acord oficial cu partidul lui Vladimir Putin. Marine Le Pen a primit \u00een 2014 milioane de euro pentru campania electoral\u0103. Reprezentan\u021bii partidului german AfD \u00eentre\u021bin rela\u021bii str\u00e2nse cu autorit\u0103\u021bile ruse. Rusia sus\u021bine \u00een toat\u0103 Europa partide extremiste de dreapta \u0219i de st\u00e2nga (\u00een Germania, de exemplu, \u201eB\u00fcndnis Sahra Wagenknecht\u201d) \u0219i lanseaz\u0103 atacuri hibride \u00eempotriva partidelor care sus\u021bin Ucraina sau combat influen\u021ba rus\u0103. Acest lucru este evident \u00een actuala campanie electoral\u0103 pentru Pre\u0219edin\u021bia Poloniei. De ani de zile, Rusia a creat agen\u021bi de influen\u021b\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri europene \u0219i exploateaz\u0103 \u00een mod \u021bintit punctele slabe \u2013 \u00een Austria, de exemplu, nu doar FP\u00d6 coopereaz\u0103. Rusia a infiltrat serviciile secrete austriece, numero\u0219i fo\u0219ti \u0219efi de guvern au lucrat pentru companii ruse, iar reprezentan\u021bi importan\u021bi ai industriei \u0219i ai mediului de afaceri doresc s\u0103 reia c\u00e2t mai repede posibil rela\u021biile comerciale cu Rusia. Rusia exploateaz\u0103 sentimentele antiamericane, de exemplu \u00een r\u00e2ndul social-democra\u021bilor, iar conservatorii sunt atra\u0219i de afaceri lucrative. \u00cen alte \u021b\u0103ri, Biserica Ortodox\u0103 este o poart\u0103 de intrare, iar vechile sentimente antioccidentale sunt instrumentalizate. Abia c\u00e2nd pericolul devine prea mare, cum va fi \u00een Rom\u00e2nia \u00een noiembrie 2024, va deveni clar ce \u00eenseamn\u0103 un r\u0103zboi hibrid \u0219i c\u00e2t de departe a ajuns Rusia. \u00cen majoritatea \u021b\u0103rilor europene, oamenii vor s\u0103 nege realitatea \u2013 de aici \u0219i tendin\u021ba de a da vina pe Ucraina, victima agresiunii ruse, pentru conflict. Oamenii vor pace \u0219i lini\u0219te acas\u0103, indiferent dac\u0103 casa vecinului arde.<\/p>\n

\u201eSuveranismul e a atins apogeul sub Nicolae Ceau\u0219escu, din mo\u0219tenirea c\u0103ruia deriv\u0103 \u0219i ideile suveraniste actuale\u201d<\/h4>\n

Sus\u0163in\u0103torii AUR, SOS, POT sus\u0163in c\u0103 acestea nu sunt partide extremiste. Care sunt argumentele care arat\u0103 indubitabil pozi\u0163ionarea lor \u00een zona extremist\u0103, nu doar \u00een cea populist\u0103?<\/strong><\/p>\n

Violen\u021ba verbal\u0103 \u0219i fizic\u0103, gorificarea legionarismului \u0219i a lui Ion Antonescu, minimalizarea dictaturii comuniste, respingerea democra\u021biei liberale, combaterea libert\u0103\u021bii presei, dispre\u021bul \u0219i amenin\u021barea minorit\u0103\u021bilor de orice fel, na\u021bionale, religioase, sexuale, punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a alian\u021belor fundamentale ale Rom\u00e2niei, adic\u0103 NATO \u0219i UE.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen zona \u201esuveranist\u0103\u201d exist\u0103 simpatii nedisimulate pentru mi\u015fcarea legionar\u0103 \u2013 semnale similare transmite \u015fi fostul candidat pro-rus la Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei, \u00a0C\u0103lin Georgescu. \u00cen ac\u0163iunile \u015fi discursurile lor exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi elemente din retorica ultrana\u0163ionalist\u0103, na\u0163ionalist-comunist\u0103. Care este azi punctul de convergen\u0163\u0103, ce le une\u015fte?<\/strong><\/p>\n

Respingerea democra\u021biei, a parlamentarismului, a statului de drept, a integr\u0103rii occidentale, a individualismului \u0219i a deschiderii culturale a \u021b\u0103rii. \u00cen ceea ce prive\u0219te forma, diferen\u021bele sunt mai mari: imita\u021bia lui Codreanu \u0219i Antonescu la Georgescu, grosol\u0103nia verbal\u0103 la Diana \u015eo\u015foac\u0103, adaptarea la publicul respectiv la Simion, care abia reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i ascund\u0103 agresivitatea.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Unde, c\u00e2t de ad\u00e2nc \u00een istorie s\u0103 c\u0103ut\u0103m r\u0103d\u0103cinile \u201esuveranismului\u201d, \u00eencurajat acum de propaganda (pro)rus\u0103?<\/strong><\/p>\n

Suveranismul economic se reg\u0103se\u0219te deja \u00een anii 1920 \u00een politica economic\u0103 a na\u021bional-liberalilor (\u201eprin noi \u00een\u0219ine\u201d). Importan\u021bi teoreticieni economici na\u021bionali\u0219ti g\u00e2ndeau \u00een mod similar \u00een anii 1930, la fel \u0219i legionarii. Totu\u0219i, aceast\u0103 ideologie a atins apogeul sub Nicolae Ceau\u0219escu, din mo\u0219tenirea c\u0103ruia deriv\u0103 \u0219i ideile suveraniste actuale. Dup\u0103 1989, postcomuni\u0219tii au \u00eencercat, \u00een primii ani ai lui Ion Iliescu, s\u0103 \u00eempiedice Rom\u00e2nia s\u0103 se apropie mai mult de Occident; c\u00e2nd acest demers a e\u0219uat, ultrana\u021bionali\u0219tii precum Vadim Tudor au cultivat aceast\u0103 idee; \u00eens\u0103 ideea c\u0103 trebuie s\u0103 se distan\u021beze de Occident a continuat s\u0103 planeze de-a lungul anilor \u00een p\u0103r\u021bi importante ale PSD (Ponta, Dragnea).<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201e\u00cen BOR, ambiguitatea este foarte pronun\u021bat\u0103\u201d<\/h4>\n

Sunt \u2013 nu \u015ftim c\u00e2t de numero\u015fi \u2013 clerici, chiar \u00eenal\u0163i ierarhi din Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, ortodoxi\u015fti, na\u0163ionali\u015fti, suverani\u015fti, antioccidentali, care pactizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 perdea cu extrema dreapt\u0103, cu neolegionarii. Nu \u00een aceea\u015fi situa\u0163ie se afl\u0103 Biserica Romano-Catolic\u0103 sau cea Greco-Catolic\u0103. Cum se explic\u0103 acest lucru?<\/strong><\/p>\n

Am\u00e2ndou\u0103 au fost victime ale persecu\u021biei regimului comunist, am\u00e2ndou\u0103 s-au opus regimului, spre deosebire de o parte important\u0103 a BOR. Comemorarea dictaturii comuniste de c\u0103tre bisericile men\u021bionate este clar\u0103, la fel \u0219i angajamentul lor fa\u021b\u0103 de democra\u021bie \u0219i integrarea \u00een Occident. \u00cen cazul BOR, \u00eens\u0103, ambiguitatea este foarte pronun\u021bat\u0103. Majoritatea elitei sale s-a acomodat cu dictatura, a profitat material de confiscarea propriet\u0103\u021bilor Bisericii Greco-Catolice \u0219i s-a identificat mult mai puternic cu ultrana\u021bionalismul regimului.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eDemocra\u021bia a fost sabotat\u0103 timp de ani de zile \u00een institu\u021biile statului\u201d<\/h4>\n

Educa\u0163ia ar fi, cred, calea cea mai sigur\u0103 pentru a stopa sau tempera ascensiunea extremismului, dar e \u015fi calea cea mai lung\u0103. Pe termen mediu, scurt ar exista antidot sau va trebui ca extrema dreapt\u0103 din Rom\u00e2nia s\u0103 ajung\u0103 la putere pentru a-\u015fi da m\u0103sura, pentru ca oamenii s\u0103 se conving\u0103 de toxicitatea ei, ceea ce pentru democra\u0163ie ar implica riscuri imense?<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 extrema dreapt\u0103 ar prelua puterea, s-ar putea ajunge la un scenariu similar celui din ianuarie 1938, sub guvernul Goga-Cuza: colaps economic, izolare \u00een politica extern\u0103, violen\u021be interne semnificative \u0219i persecu\u021bia celor cu opinii diferite. Goga \u0219i Cuza nu c\u00e2\u0219tigaser\u0103 \u00eens\u0103 alegerile, ci fuseser\u0103 numi\u021bi de rege. Dac\u0103 ast\u0103zi extrema dreapt\u0103 ar c\u00e2\u0219tiga alegerile, pre\u0219edintele s\u0103u ar avea \u00een spate majoritatea popula\u021biei \u0219i, probabil, \u0219i majoritatea \u00een Parlament, \u00eentr-o combina\u021bie \u00eentre AUR \u0219i PSD. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar fi mult mai puternic\u0103 dec\u00e2t predecesorii s\u0103i din 1938. \u00cen plus, extrema dreapt\u0103 se bucur\u0103 de simpatie \u00een special \u00een diaspora, care ar fi mult mai pu\u021bin afectat\u0103 de o criz\u0103 economic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dec\u00e2t oamenii care tr\u0103iesc \u00een \u021bar\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 extrema dreapt\u0103 nu va ajunge la putere, ar fi important\u0103 o ofensiv\u0103 \u00een domeniul educa\u021biei. Rom\u00e2nia nu va putea \u00eens\u0103 evita discu\u021biile despre cine este responsabil pentru ascensiunea extremei drepte. Faptul c\u0103 dup\u0103 1989 nu a avut loc o lustra\u021bie are consecin\u021be p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Faptul c\u0103 extremi\u0219tii au fost \u0219i sunt sus\u021binu\u021bi din interiorul sistemului de stat are leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 lips\u0103 a lustra\u021biei. Amenin\u021barea democra\u021biei \u00een Rom\u00e2nia este posibil\u0103 \u0219i pentru c\u0103 aceast\u0103 democra\u021bie a fost sabotat\u0103 timp de ani de zile \u00een institu\u021biile statului.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eSoarta \u021b\u0103rii \u0219i a genera\u021biilor viitoare este \u00een joc\u201d<\/h4>\n

Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unui vot decisiv, \u00een 18 mai. Ce ne-a\u0163i transmite nou\u0103, rom\u00e2nilor?<\/strong><\/p>\n

Pentru prima dat\u0103, rom\u00e2nii pot decide la urne orientarea \u021b\u0103rii lor, una f\u0103r\u0103 violen\u021b\u0103, lovituri de stat sau invazii. To\u021bi cet\u0103\u021benii vor suporta consecin\u021bele deciziei lor. Emo\u021biile sunt foarte puternice, dar sentimentele puternice nu sunt cele mai bune sf\u0103tuitoare. \u00cenainte de a introduce buletinul de vot \u00een urn\u0103, trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la faptul c\u0103 soarta \u021b\u0103rii \u0219i a genera\u021biilor viitoare este \u00een joc. Nu este momentul s\u0103 se exprime furia, ci s\u0103 se c\u00e2nt\u0103reasc\u0103 argumentele prezentate de candida\u021bi, s\u0103 se \u00eentrebe de ce nu to\u021bi candida\u021bii sunt dispu\u0219i s\u0103 participe la dezbateri deschise, ce programe politice concrete, dincolo de sloganuri, propun pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea situa\u021biei dintr-o \u021bar\u0103 fa\u021b\u0103 de care to\u021bi nutresc sentimente puternice. To\u021bi cei care se vor prezenta la urne vor fi \u00eentreba\u021bi \u00een viitor de copiii \u0219i nepo\u021bii lor ce au f\u0103cut \u00een aceast\u0103 zi istoric\u0103, dac\u0103 au votat \u0219i, dac\u0103 da, pe cine \u0219i de ce.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n