{"id":1379746,"date":"2026-01-24T14:40:37","date_gmt":"2026-01-24T11:40:37","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1379746"},"modified":"2026-01-24T14:40:37","modified_gmt":"2026-01-24T11:40:37","slug":"unirea-principatelor-romane-24-ianuarie-1859","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1379746","title":{"rendered":"Unirea Principatelor Rom\u00e2ne 24 Ianuarie 1859"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Unirea Principatelor Rom\u00e2ne 24 Ianuarie 1859<\/h1>\n
\n
\"OrtodoxINFO\"<\/a><\/p>\n
\n
\n
Neamul rom\u00e2nesc<\/a><\/span>3.5k vizualiz\u0103ri\t\t<\/span>Comentarii<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
Share<\/span><\/div>\n<\/div>\n
4 Min Read<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n
\n
\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
SHARE<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\"Vatra<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n

\u00cen 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire \u2013 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.<\/b>\u00a0Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea \u00eenf\u0103ptuirii statului na\u021bional unitar rom\u00e2n.<\/p>\n

Unirea celor dou\u0103 principate<\/b>\u00a0a fost un proces care a \u00eenceput \u00een 1848, bazat pe puternica apropiere cultural\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. \u00cen anul 1848 s-a realizat uniunea vamal\u0103 \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.<\/p>\n

\u00cen Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor \u00een unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul \u201ePartidei Na\u021bionale\u201d, urm\u00e2nd ca ulterior \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103 secret\u0103 a Adun\u0103rii, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptat\u0103 \u00een unanimitate. Faptul \u00eemplinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otoman\u0103 \u0219i de Austria drept o \u00eenc\u0103lcare a Conven\u021biei de la Paris, \u00eens\u0103 \u00een textul Conven\u0163iei din 1858 nu se stipula ca domnii ale\u0219i \u00een cele dou\u0103 Principate s\u0103 fie persoane separate.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

\"Unirea<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n

\u00cen 1862<\/b>, cu ajutorul unioni\u0219tilor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul \u0219i Guvernul, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103, iar dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea sa de la putere \u00een 1866, unirea a fost consolidat\u0103 prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constitu\u021bia adoptat\u0103 la 1 iulie 1866, Principatele Unite \u00eencep s\u0103 se numeasc\u0103 oficial Rom\u00e2nia pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a \u00eenf\u0103ptuit Marea Unire a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia cre\u00e2ndu-se actualul stat.<\/p>\n

Alexandru Ioan Cuza<\/b>, \u00eenf\u0103ptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se tr\u0103gea dintr-o veche familie de moldoveani, din p\u0103r\u0163ile F\u0103lciului, familie de cluceri, sp\u0103tari, comi\u015fi, ispravnici. Cuza s-a n\u0103scut la 20 martie 1820. A \u00eenv\u0103\u0163at p\u00e2n\u0103 \u00een 1831 la Ia\u015fi, unde a avut colegi pe c\u00e2\u0163iva dintre viitorii s\u0103i colaboratori, \u00eentre ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde \u00ee\u015fi ia bacalaureatul \u00een litere. S-a \u00eentors apoi \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi a intrat \u00een armat\u0103. S-a c\u0103s\u0103torit \u00een 1844 cu Elena Rosetti.<\/p>\n

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza<\/b>\u00a0\u00een timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost \u00een primele r\u00e2nduri. A luat cuv\u00e2ntul la adunarea de la hotelul \u201ePetersburg\u201d din Ia\u015fi, cer\u00e2nd \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme democratice. Printre frunta\u015fii adun\u0103rii aresta\u0163i din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat \u015fi Cuza; a reu\u015fit apoi s\u0103 scape de sub paz\u0103 \u015fi s\u0103 fug\u0103 \u00een Transilvania. Cuza are ocazia s\u0103 participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3\/15 mai 1848, dup\u0103 care se retrage \u00een Bucovina. \u00cen timpul domnitorului Grigore Ghica s-a re\u00eentors \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een perioada preg\u0103tirii Unirii \u00eendeplinea func\u0163ia de p\u00e2rc\u0103lab de Gala\u0163i. Ca forma de protest fa\u0163\u0103 de falsificarea alegerilor pentru adun\u0103rile ad-hoc din Moldova, Cuza \u015fi-a dat demisia din func\u0163ia de p\u00e2rc\u0103lab. Patriot cu idei liberale, nu radicale \u00eensa, Cuza a fost acceptat chiar \u015fi de partizanii celor doi Sturza care candidau sus\u0163inu\u0163i de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputa\u0163ilor prezen\u0163i \u00een Moldova.<\/p>\n

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, de\u0219i scurt\u0103 (1859-1866)<\/b>, a fost perioada de maxim\u0103 dezvoltare a Rom\u00e2niei moderne. Prin recunoa\u0219terea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al Rom\u00e2niei si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constitu\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, reforma electorala, secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti, reforma agrara, a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, domnia lui\u00a0Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvolt\u0103rii moderne a Rom\u00e2niei.<\/b><\/p>\n

Primul pas important pe calea \u00eenf\u0103ptuirii statului na\u021bional unitar rom\u00e2n a fost f\u0103cut la 24 ianuarie 1859, dar\u00a0Marea Unire a avut loc \u00een 1918 \u00een Alba Iulia.<\/b><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Distribuie<\/span><\/div>\n
Facebook<\/span><\/a>X<\/span><\/a>Whatsapp<\/span><\/a>Whatsapp<\/span><\/a>Telegram<\/span><\/a>Copy Link<\/span><\/a>Print<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

\u0218tirile sunt sub cenzur\u0103! Sprijini\u021bi OrtodoxINFO!<\/h2>\n

Guvernul nu dore\u0219te aflarea adev\u0103rului despre lovitura de stat \u0219i \u00eengenuncherea Rom\u00e2niei. \u00cencerc\u0103m s\u0103 men\u021binem viu acest site \u0219i s\u0103 v\u0103 punem la dispozi\u021bie informa\u021bii care s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een cea mai mare provocare pe care o tr\u0103im. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO func\u021bioneaz\u0103 strict cu ajutorul cititorilor.
\nNe pute\u021bi sprijini printr-o dona\u021bie bancar\u0103<\/a> sau prin PayPal, complet\u00e2nd formularul de mai jos.<\/b><\/span><\/p>\n