{"id":1373090,"date":"2026-01-22T07:32:27","date_gmt":"2026-01-22T04:32:27","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1373090"},"modified":"2026-01-22T07:32:27","modified_gmt":"2026-01-22T04:32:27","slug":"premierul-canadei-discurs-fabulos-la-davos-trezirea-omenirii-la-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1373090","title":{"rendered":"Premierul Canadei, discurs fabulos la Davos: Trezirea omenirii la realitate!"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Premierul Canadei, discurs fabulos la Davos: Trezirea omenirii la realitate!<\/h1>\n
\n
\"OrtodoxINFO\"<\/a><\/p>\n
\n
\n
Externe<\/a><\/span>4.7k vizualiz\u0103ri\t\t<\/span>1 comentariu<\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
Share<\/span><\/div>\n<\/div>\n
20 Min Read<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n
\n
\n
\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
SHARE<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Au existat \u00een timp unele discursuri considerate mai apoi istorice, cel mai adesea prin enun\u021barea crud\u0103 a realit\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 perdea sau diploma\u021bie. Au provocat la vremea respectiv\u0103 discomfort masiv, indignare, dar \u0219i treziri de con\u0219tiin\u021b\u0103. Ceva asem\u0103n\u0103tor credem c\u0103 s-a petrecut acum la Davos, unde premierul Canadei, Mark Carney, a sus\u021binut un discurs pe c\u00eet de \u0219ocant, pe at\u00eet de onest, de direct, despre realitatea care ne \u00eenconjoar\u0103 \u00een acest moment pe planeta numit\u0103 P\u0103m\u00eent. Sf\u00eer\u0219itul iluziilor, sf\u00eer\u0219itul autoam\u0103girii c\u0103 dreptul interna\u021bional ar \u021bine piept for\u021bei brute. Reproducem integral discursul, pentru c\u0103 merit\u0103.<\/span><\/p>\n

Preambul.<\/p>\n

Frederick Douglass, fost sclav eliberat, a \u021binut un discurs pe 5 iulie 1852, chiar dup\u0103 s\u0103rb\u0103toarea independen\u021bei SUA). A spus direct publicului alb: s\u0103rb\u0103toarea libert\u0103\u021bii este o minciun\u0103 ipocrit\u0103 pentru milioane de sclavi. A expus ipocrizia fondatorilor \u0219i a na\u021biunii care se pretindea \u201e\u021bara liber\u0103\u201d, \u00een timp ce \u021binea sclavi. A \u0219ocat prin limbaj dur \u0219i prin contrastul brutal cu retorica patriotic\u0103 \u2013 mul\u021bi au fost revolta\u021bi, dar discursul a accelerat mi\u0219carea abolitionist\u0103. Sojourner Truth, fost\u0103 sclav\u0103, discursul \u2013 \u201eNu sunt \u0219i eu femeie?\u201d (1851, Conven\u021bia pentru Drepturile Femeilor, Ohio)
\nO fost\u0103 sclav\u0103, vorbind \u00eentr-o sal\u0103 plin\u0103 de albi \u0219i femei albe, a expus rasismul din mi\u0219carea sufragist\u0103 \u0219i sexismul din societatea american\u0103 \u2013 un discurs scurt, dar extrem de direct \u0219i personal, care a for\u021bat audien\u021ba s\u0103 vad\u0103 contradic\u021biile propriilor valori. V\u00e1clav Havel \u2013 discursul de Anul Nou 1990 (ca pre\u0219edinte proasp\u0103t ales). A \u00eenceput cu: \u201e\u021aara noastr\u0103 nu \u00eenflore\u0219te.\u201d Dup\u0103 decenii de propagand\u0103 comunist\u0103 care pretindea progres \u0219i fericire, a spus direct c\u0103 societatea e corupt\u0103 moral, mincinoas\u0103 \u0219i \u00een declin. A demascat \u201evia\u021ba \u00een minciun\u0103\u201d \u2013 exact ca \u00een eseul s\u0103u celebru. A \u0219ocat prin refuzul de a continua fic\u021biunea oficial\u0103 \u0219i prin asumarea responsabilit\u0103\u021bii colective.
\nPatrick Henry \u2013 \u201eDa\u021bi-mi libertatea sau da\u021bi-mi moartea!\u201d (1775, Conven\u021bia din Virginia)
\nA rupt iluzia c\u0103 un compromis cu Anglia mai era posibil: \u201eSuntem ap\u021bi s\u0103 ne \u00eenchidem ochii \u00een fa\u021ba unui adev\u0103r dureros \u0219i s\u0103 ascult\u0103m c\u00e2ntecul sirenelor p\u00e2n\u0103 ne transform\u0103 \u00een fiare.\u201d A numit pacea cu tirania o iluzie fatal\u0103 \u2013 discursul a fost considerat extrem de radical \u0219i periculos la vremea lui, dar a mobilizat rezisten\u021ba. Robert F. Kennedy \u2013 Kansas 1968, a vorbit despre inegalitate extrem\u0103, s\u0103r\u0103cie \u0219i consumerism gol: a spus c\u0103 SUA se m\u0103soar\u0103 gre\u0219it (prin PIB, nu prin calitatea vie\u021bii reale) \u0219i c\u0103 na\u021biunea e bolnav\u0103 moral. A expus iluzia prosperit\u0103\u021bii americane \u00een plin r\u0103zboi din Vietnam \u0219i tulbur\u0103ri rasiale \u2013 un discurs incomod, onest, care a anticipat crizele anilor \u201960\u2013\u201970.<\/p>\n

Sunt toate discursuri istorice \u00eentre care putem a\u0219eza discursul lui Carney la Davos.<\/p>\n

Ast\u0103zi voi vorbi despre o ruptur\u0103 \u00een ordinea mondial\u0103, sf\u00eer\u0219itul unei fic\u021biuni pl\u0103cute \u0219i \u00eenceputul unei realit\u0103\u021bi dure, \u00een care geopolitica, \u00een care marile puteri principale, geopolitica, nu este supus\u0103 unor limite, unor constr\u00eengeri.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, a\u0219 vrea s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 celelalte \u021b\u0103ri, \u00een special puterile intermediare precum Canada, nu sunt neputincioase. Ele au capacitatea de a construi o nou\u0103 ordine care s\u0103 cuprind\u0103 valorile noastre, precum respectul pentru drepturile omului, dezvoltarea durabil\u0103, solidaritatea, suveranitatea \u0219i integritatea teritorial\u0103 a diferitelor state.<\/p>\n

Puterea celor mai pu\u021bin puternici \u00eencepe cu onestitatea.<\/p>\n

Se pare c\u0103 \u00een fiecare zi ni se reaminte\u0219te c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o er\u0103 a rivalit\u0103\u021bii marilor puteri, c\u0103 ordinea bazat\u0103 pe reguli se estompeaz\u0103, c\u0103 cei puternici pot face ceea ce pot, iar cei slabi trebuie s\u0103 suporte ceea ce trebuie.<\/p>\n

\u0218i acest aforism al lui Tucidide este prezentat ca inevitabil, ca logica natural\u0103 a rela\u021biilor interna\u021bionale care \u00ee\u0219i reafirm\u0103 prezen\u021ba.<\/p>\n

\u0218i \u00een fa\u021ba acestei logici, exist\u0103 o tendin\u021b\u0103 puternic\u0103 a \u021b\u0103rilor de a se conforma pentru a se descurca, de a acomoda, de a evita problemele, de a spera c\u0103 supunerea va cump\u0103ra siguran\u021b\u0103.<\/p>\n

Ei bine, nu va face asta.<\/p>\n

Deci, care sunt op\u021biunile noastre?<\/p>\n

\u00cen 1978, disidentul ceh V\u00e1clav Havel, mai t\u00eerziu pre\u0219edinte, a scris un eseu numit \u201ePuterea celor neputincio\u0219i\u201d, \u0219i \u00een el a pus o \u00eentrebare simpl\u0103: cum s-a sus\u021binut sistemul comunist?<\/p>\n

\u0218i r\u0103spunsul s\u0103u a \u00eenceput cu un v\u00eenz\u0103tor de legume.<\/p>\n

\u00cen fiecare diminea\u021b\u0103, acest comerciant pune un afi\u0219 \u00een vitrina sa: \u201eMuncitori din toat\u0103 lumea, uni\u021bi-v\u0103\u201d. El nu crede \u00een asta, nimeni nu crede, dar pune afi\u0219ul oricum pentru a evita problemele, pentru a semnala conformarea, pentru a se descurca. \u0218i pentru c\u0103 fiecare comerciant de pe fiecare strad\u0103 face acela\u0219i lucru, sistemul persist\u0103 \u2013 nu doar prin violen\u021b\u0103, ci prin participarea oamenilor obi\u0219nui\u021bi la ritualuri pe care ei \u00een\u0219i\u0219i le \u0219tiu \u00een mod privat a fi false.<\/p>\n

Havel a numit asta \u201ea tr\u0103i \u00een minciun\u0103\u201d.<\/p>\n

Puterea sistemului nu vine din adev\u0103rul s\u0103u, ci din dorin\u021ba fiec\u0103ruia de a juca rolul ca \u0219i cum ar fi adev\u0103rat, iar fragilitatea sa vine din aceea\u0219i surs\u0103. C\u00eend chiar \u0219i o singur\u0103 persoan\u0103 \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 joace rolul, c\u00eend v\u00eenz\u0103torul de legume \u00ee\u0219i scoate afi\u0219ul, iluzia \u00eencepe s\u0103 se crape. Prieteni, este timpul ca companiile \u0219i \u021b\u0103rile s\u0103-\u0219i scoat\u0103 afi\u0219ele din vitrin\u0103.<\/p>\n

Timp de decenii, \u021b\u0103ri precum Canada au prosperat sub ceea ce am numit ordinea interna\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe reguli. Ne-am al\u0103turat institu\u021biilor sale, am l\u0103udat principiile sale, am beneficiat de predictibilitatea sa. \u0218i datorit\u0103 asta, am putut urm\u0103ri politici externe bazate pe valori sub protec\u021bia sa.<\/p>\n

\u0218tiam c\u0103 povestea ordinii interna\u021bionale bazate pe reguli era par\u021bial fals\u0103, c\u0103 cei mai puternici se excepteaz\u0103 pe sine c\u00eend le convine, c\u0103 regulile comerciale sunt aplicate asimetric. \u0218i \u0219tiam c\u0103 dreptul interna\u021bional se aplic\u0103 cu grade diferite de rigoare \u00een func\u021bie de identitatea acuzatului sau a victimei.<\/p>\n

Aceast\u0103 fic\u021biune era util\u0103, iar hegemonia american\u0103, \u00een special, a ajutat la furnizarea de bunuri publice, c\u0103i maritime deschise, un sistem financiar stabil, securitate colectiv\u0103 \u0219i sprijin pentru cadre de rezolvare a disputelor.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 am pus afi\u0219ul \u00een vitrin\u0103. Am participat la ritualuri \u0219i am evitat \u00een mare m\u0103sur\u0103 s\u0103 semnal\u0103m decalajele dintre retoric\u0103 \u0219i realitate.<\/p>\n

Acest compromis nu mai func\u021bioneaz\u0103. S\u0103 fiu direct. Suntem \u00een mijlocul unei rupturi, nu al unei tranzi\u021bii.<\/p>\n

\u00cen ultimele dou\u0103 decenii, o serie de crize \u00een finan\u021be, s\u0103n\u0103tate, energie \u0219i geopolitic\u0103 au scos la iveal\u0103 riscurile integr\u0103rii globale extreme. Dar mai recent, marile puteri au \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 integrarea economic\u0103 drept arme, tarifele drept p\u00eerghie, infrastructura financiar\u0103 drept coerci\u021bie, lan\u021burile de aprovizionare drept vulnerabilit\u0103\u021bi de exploatat.<\/p>\n

Nu po\u021bi tr\u0103i \u00een minciuna beneficiului reciproc prin integrare, c\u00eend integrarea devine sursa subordon\u0103rii tale.<\/p>\n

Institu\u021biile multilaterale pe care s-au bazat puterile medii \u2013 OMC, ONU, COP \u2013 arhitectura \u00eens\u0103\u0219i a rezolv\u0103rii colective a problemelor este sub amenin\u021bare. \u0218i ca urmare, multe \u021b\u0103ri trag aceea\u0219i concluzie: trebuie s\u0103 dezvolte o autonomie strategic\u0103 mai mare, \u00een energie, hran\u0103, minerale critice, finan\u021be \u0219i lan\u021buri de aprovizionare.<\/p>\n

\u0218i acest impuls este de \u00een\u021beles. O \u021bar\u0103 care nu se poate hr\u0103ni singur\u0103, alimenta singur\u0103 sau ap\u0103ra singur\u0103 are pu\u021bine op\u021biuni. C\u00eend regulile nu te mai protejeaz\u0103, trebuie s\u0103 te protejezi singur.<\/p>\n

Dar s\u0103 fim cu ochii deschi\u0219i asupra direc\u021biei \u00een care duce asta.<\/p>\n

O lume a fort\u0103re\u021belor va fi mai s\u0103rac\u0103, mai fragil\u0103 \u0219i mai pu\u021bin sustenabil\u0103. \u0218i exist\u0103 un alt adev\u0103r. Dac\u0103 marile puteri abandoneaz\u0103 chiar \u0219i aparen\u021ba regulilor \u0219i valorilor \u00een favoarea urm\u0103ririi ne\u00eengr\u0103dite a puterii \u0219i intereselor lor, c\u00ee\u0219tigurile din tranzac\u021bionalism vor deveni mai greu de replicat.<\/p>\n

Hegemonii nu pot monetiza continuu rela\u021biile lor.<\/p>\n

Alia\u021bii se vor diversifica pentru a se proteja \u00eempotriva incertitudinii.<\/p>\n

Vor cump\u0103ra asigur\u0103ri, vor cre\u0219te op\u021biunile pentru a reconstrui suveranitatea \u2013 suveranitate care odat\u0103 era \u00eentemeiat\u0103 pe reguli, dar va fi din ce \u00een ce mai ancorat\u0103 \u00een capacitatea de a rezista presiunii.<\/p>\n

Aceast\u0103 sal\u0103 \u0219tie c\u0103 asta este managementul clasic al riscului. Managementul riscului cost\u0103, dar acel cost al autonomiei strategice, al suveranit\u0103\u021bii poate fi \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bit.<\/p>\n

Investi\u021biile colective \u00een rezilien\u021b\u0103 sunt mai ieftine dec\u00eet ca fiecare s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 propria fort\u0103rea\u021b\u0103. Standardele \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite reduc fragmentarea. Complementarit\u0103\u021bile sunt sum\u0103 pozitiv\u0103. \u0218i \u00eentrebarea pentru puterile medii precum Canada nu este dac\u0103 s\u0103 ne adapt\u0103m la noua realitate \u2013 trebuie. \u00centrebarea este dac\u0103 ne adapt\u0103m pur \u0219i simplu construind ziduri mai \u00eenalte, sau dac\u0103 putem face ceva mai ambi\u021bios.<\/p>\n

Acum, Canada a fost printre primele care au auzit apelul de trezire, ceea ce ne-a condus la o schimbare fundamental\u0103 a posturii noastre strategice.<\/p>\n

Canadienii \u0219tiu c\u0103 vechile noastre presupuneri confortabile \u2013 c\u0103 geografia \u0219i apartenen\u021ba la alian\u021be ne confer\u0103 automat prosperitate \u0219i securitate \u2013 acea presupunere nu mai este valabil\u0103. \u0218i noua noastr\u0103 abordare se bazeaz\u0103 pe ceea ce Alexander Stubb, pre\u0219edintele Finlandei, a numit \u201erealism bazat pe valori\u201d.<\/p>\n

Sau, spus altfel, ne propunem s\u0103 fim at\u00eet principiali, c\u00eet \u0219i pragmatici \u2013 principiali \u00een angajamentul nostru fa\u021b\u0103 de valorile fundamentale, suveranitate, integritate teritorial\u0103, interzicerea folosirii for\u021bei, cu excep\u021bia cazurilor \u00een concordan\u021b\u0103 cu Carta ONU, \u0219i respect pentru drepturile omului, \u0219i pragmatici \u00een recunoa\u0219terea c\u0103 progresul este adesea incremental, c\u0103 interesele diverg, c\u0103 nu fiecare partener va \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i toate valorile noastre.<\/p>\n

A\u0219a c\u0103 ne angaj\u0103m pe scar\u0103 larg\u0103, strategic, cu ochii deschi\u0219i. Lu\u0103m lumea a\u0219a cum este, nu a\u0219tept\u0103m o lume pe care ne-am dori s\u0103 fie.<\/p>\n

Ne calibr\u0103m rela\u021biile astfel \u00eenc\u00eet profunzimea lor s\u0103 reflecte valorile noastre \u0219i prioritiz\u0103m angajamentul larg pentru a ne maximiza influen\u021ba, av\u00eend \u00een vedere fluiditatea lumii \u00een acest moment, riscurile pe care le prezint\u0103 \u0219i miza pentru ceea ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

\u0218i nu ne mai baz\u0103m doar pe puterea valorilor noastre, ci \u0219i pe valoarea puterii noastre.<\/p>\n

Construim acea putere acas\u0103.<\/p>\n

De c\u00eend guvernul meu a preluat mandatul, am redus taxele pe venituri, pe c\u00ee\u0219tiguri de capital \u0219i pe investi\u021biile de afaceri. Am eliminat toate barierele federale la comer\u021bul interprovincial. Acceler\u0103m investi\u021bii de un trilion de dolari \u00een energie, AI, minerale critice, noi coridoare comerciale \u0219i mai departe. \u00cei dubl\u0103m cheltuielile de ap\u0103rare p\u00een\u0103 la sf\u00eer\u0219itul acestui deceniu \u0219i o facem \u00een moduri care s\u0103 ne construiasc\u0103 industriile interne.<\/p>\n

\u0218i ne diversific\u0103m rapid \u00een afara grani\u021belor. Am convenit asupra unui parteneriat strategic cuprinz\u0103tor cu Uniunea European\u0103, inclusiv aderarea la SAFE, mecanismul european de achizi\u021bii \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii. Am semnat alte 12 acorduri comerciale \u0219i de securitate, pe patru continente, \u00een \u0219ase luni. \u00cen ultimele c\u00eeteva zile, am \u00eencheiat noi parteneriate strategice cu China \u0219i Qatar. Negociem acorduri de liber schimb cu India, ASEAN, Thailanda, Filipine \u0219i Mercosur.
\nFacem \u0219i altceva. Pentru a contribui la rezolvarea problemelor globale, urm\u0103rim ceea ce numim geometrie variabil\u0103, cu alte cuvinte, coali\u021bii diferite pentru probleme diferite, bazate pe valori \u0219i interese comune. Astfel, \u00een ceea ce prive\u0219te Ucraina, suntem un membru de baz\u0103 al Coali\u021biei Voluntarilor \u0219i unul dintre cei mai mari contributori per capita la ap\u0103rarea \u0219i securitatea acesteia.
\n\u00cen privin\u021ba suveranit\u0103\u021bii arctice, ne situ\u0103m ferm al\u0103turi de Groenlanda \u0219i Danemarca \u0219i sus\u021binem pe deplin dreptul lor unic de a decide viitorul Groenlandei.
\nAngajamentul nostru fa\u021b\u0103 de Articolul 5 al NATO este neclintit, a\u0219a c\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 cu alia\u021bii no\u0219tri din NATO, inclusiv cu Poarta Nordic\u0103 Baltic\u0103, pentru a consolida \u00een continuare flancurile nordic \u0219i vestic ale Alian\u021bei, inclusiv prin investi\u021biile f\u0103r\u0103 precedent ale Canadei \u00een radare peste orizont, submarine, aeronave \u0219i trupe pe teren, trupe pe ghea\u021b\u0103.
\nCanada se opune ferm tarifelor legate de Groenlanda \u0219i solicit\u0103 discu\u021bii concentrate pentru a atinge obiectivele noastre comune de securitate \u0219i prosperitate \u00een Arctica.
\n\u00cen ceea ce prive\u0219te comer\u021bul plurilateral, sus\u021binem eforturile de a construi o punte \u00eentre Parteneriatul Trans-Pacific \u0219i Uniunea European\u0103, care ar crea un nou bloc comercial de 1,5 miliarde de oameni. \u00cen domeniul mineralelor critice, form\u0103m cluburi de cump\u0103r\u0103tori, ancorate \u00een G7, astfel \u00eenc\u00eet lumea s\u0103 poat\u0103 diversifica aprovizionarea, \u00eendep\u0103rt\u00eendu-se de sursele concentrate. Iar \u00een domeniul inteligen\u021bei artificiale, cooper\u0103m cu democra\u021bii care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acelea\u0219i valori, pentru a ne asigura c\u0103 nu vom fi, \u00een cele din urm\u0103, for\u021ba\u021bi s\u0103 alegem \u00eentre hegemonii statali \u0219i gigan\u021bii hiperscalari.
\nAcesta nu este un multilateralism naiv, nici nu se bazeaz\u0103 pe institu\u021biile existente. Este vorba despre construirea de coali\u021bii care func\u021bioneaz\u0103 \u2013 problem\u0103 cu problem\u0103, al\u0103turi de parteneri care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc suficient teren comun pentru a ac\u021biona \u00eempreun\u0103.
\n\u00cen unele cazuri, aceasta va \u00eensemna marea majoritate a na\u021biunilor.
\nCeea ce face acest demers este s\u0103 creeze o re\u021bea dens\u0103 de conexiuni \u00een domeniul comer\u021bului, investi\u021biilor \u0219i culturii, la care vom putea apela \u00een fa\u021ba provoc\u0103rilor \u0219i oportunit\u0103\u021bilor viitoare.
\nSus\u021bin c\u0103 puterile mijlocii trebuie s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempreun\u0103, deoarece dac\u0103 nu suntem la mas\u0103, suntem \u00een meniu.
\nDar a\u0219 mai spune c\u0103 marile puteri, pentru moment, \u00ee\u0219i pot permite s\u0103 ac\u021bioneze singure. Ele au dimensiunea pie\u021bei, capacitatea militar\u0103 \u0219i p\u00eerghiile necesare pentru a dicta condi\u021biile. Puterile mijlocii nu au acest lux.
\nAtunci c\u00eend negociem doar bilateral cu un hegemon, negociem dintr-o pozi\u021bie de sl\u0103biciune. Accept\u0103m ceea ce ni se ofer\u0103. Concur\u0103m \u00eentre noi pentru a fi cei mai acomodan\u021bi.
\nAceasta nu este suveranitate. Este o simulare a suveranit\u0103\u021bii, \u00een timp ce accept\u0103m subordonarea. \u00centr-o lume a rivalit\u0103\u021bii dintre marile puteri, \u021b\u0103rile aflate la mijloc au o alegere \u2013 s\u0103 concureze \u00eentre ele pentru favoruri sau s\u0103 se uneasc\u0103 pentru a crea o a treia cale cu impact.
\nNu ar trebui s\u0103 l\u0103s\u0103m ascensiunea puterii dure s\u0103 ne orbeasc\u0103 fa\u021b\u0103 de faptul c\u0103 puterea legitimit\u0103\u021bii, a integrit\u0103\u021bii \u0219i a regulilor va r\u0103m\u00eene puternic\u0103, dac\u0103 alegem s\u0103 o exercit\u0103m \u00eempreun\u0103 \u2013 ceea ce m\u0103 aduce din nou la Havel.
\nCe \u00eenseamn\u0103 pentru puterile mijlocii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een adev\u0103r?
\n\u00cen primul r\u00eend, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 numeasc\u0103 realitatea. S\u0103 nu mai invoc\u0103m ordinea interna\u021bional\u0103 bazat\u0103 pe reguli ca \u0219i cum ar mai func\u021biona a\u0219a cum este prezentat\u0103. S\u0103 o numim a\u0219a cum este \u2013 un sistem al rivalit\u0103\u021bii tot mai intense dintre marile puteri, \u00een care cei mai puternici \u00ee\u0219i urm\u0103resc interesele, folosind integrarea economic\u0103 ca instrument de constr\u00eengere.
\n\u00censeamn\u0103 s\u0103 ac\u021bion\u0103m consecvent, aplic\u00eend acelea\u0219i standarde alia\u021bilor \u0219i rivalilor. Atunci c\u00eend puterile mijlocii critic\u0103 intimidarea economic\u0103 dintr-o direc\u021bie, dar r\u0103m\u00een t\u0103cute c\u00eend aceasta vine din alt\u0103 parte, p\u0103str\u0103m firma \u00een vitrin\u0103.
\n\u00censeamn\u0103 s\u0103 construim ceea ce pretindem c\u0103 sus\u021binem, \u00een loc s\u0103 a\u0219tept\u0103m revenirea vechii ordini. \u00censeamn\u0103 crearea de institu\u021bii \u0219i acorduri care func\u021bioneaz\u0103 a\u0219a cum sunt descrise. \u0218i \u00eenseamn\u0103 reducerea p\u00eerghiilor care permit constr\u00eengerea \u2013 adic\u0103 construirea unei economii interne puternice. Ar trebui s\u0103 fie prioritatea imediat\u0103 a fiec\u0103rui guvern.
\nIar diversificarea interna\u021bional\u0103 nu este doar pruden\u021b\u0103 economic\u0103, ci \u0219i o baz\u0103 material\u0103 pentru o politic\u0103 extern\u0103 onest\u0103, deoarece statele \u00ee\u0219i c\u00ee\u0219tig\u0103 dreptul la pozi\u021bii principiale prin reducerea vulnerabilit\u0103\u021bii la represalii.
\nA\u0219adar, Canada. Canada are ceea ce lumea \u00ee\u0219i dore\u0219te. Suntem o superputere energetic\u0103. De\u021binem rezerve vaste de minerale critice. Avem cea mai educat\u0103 popula\u021bie din lume. Fondurile noastre de pensii se num\u0103r\u0103 printre cei mai mari \u0219i mai sofistica\u021bi investitori din lume. Cu alte cuvinte, avem capital, talent\u2026 avem \u0219i un guvern cu o capacitate fiscal\u0103 imens\u0103 de a ac\u021biona decisiv. \u0218i avem valorile la care mul\u021bi al\u021bii aspir\u0103.
\nCanada este o societate pluralist\u0103 care func\u021bioneaz\u0103. Spa\u021biul nostru public este zgomotos, divers \u0219i liber. Canadienii r\u0103m\u00een angaja\u021bi fa\u021b\u0103 de sustenabilitate. Suntem un partener stabil \u0219i de \u00eencredere \u00eentr-o lume care este orice, numai stabil\u0103 nu. Un partener care construie\u0219te \u0219i pre\u021buie\u0219te rela\u021biile pe termen lung.
\n\u0218i mai avem ceva. Avem recunoa\u0219terea a ceea ce se \u00eent\u00eempl\u0103 \u0219i determinarea de a ac\u021biona \u00een consecin\u021b\u0103. \u00cen\u021belegem c\u0103 aceast\u0103 ruptur\u0103 cere mai mult dec\u00eet adaptare. Cere onestitate fa\u021b\u0103 de lumea a\u0219a cum este.
\nScoatem firma din vitrin\u0103. \u0218tim c\u0103 vechea ordine nu se va \u00eentoarce. Nu ar trebui s\u0103 o depl\u00eengem. Nostalgia nu este o strategie, dar credem c\u0103, din aceast\u0103 fractur\u0103, putem construi ceva mai mare, mai bun, mai puternic, mai just. Aceasta este misiunea puterilor mijlocii, a \u021b\u0103rilor care au cel mai mult de pierdut \u00eentr-o lume a fort\u0103re\u021belor \u0219i cel mai mult de c\u00ee\u0219tigat din cooperarea autentic\u0103.
\nCei puternici au puterea lor.
\nDar noi avem \u0219i altceva \u2013 capacitatea de a \u00eenceta s\u0103 ne prefacem, de a nume realitatea, de a ne construi for\u021ba acas\u0103 \u0219i de a ac\u021biona \u00eempreun\u0103.
\nAceasta este calea Canadei. O alegem deschis \u0219i cu \u00eencredere, iar aceast\u0103 cale este larg deschis\u0103 oric\u0103rei \u021b\u0103ri dispuse s\u0103 o parcurg\u0103 al\u0103turi de noi.
\nV\u0103 mul\u021bumesc foarte mult. (Traducere \u0219i adaptare B.T.I.)<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
Distribuie<\/span><\/div>\n
Facebook<\/span><\/a>X<\/span><\/a>Whatsapp<\/span><\/a>Whatsapp<\/span><\/a>Telegram<\/span><\/a>Copy Link<\/span><\/a>Print<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

\u0218tirile sunt sub cenzur\u0103! Sprijini\u021bi OrtodoxINFO!<\/h2>\n

Guvernul nu dore\u0219te aflarea adev\u0103rului despre lovitura de stat \u0219i \u00eengenuncherea Rom\u00e2niei. \u00cencerc\u0103m s\u0103 men\u021binem viu acest site \u0219i s\u0103 v\u0103 punem la dispozi\u021bie informa\u021bii care s\u0103 fac\u0103 lumin\u0103 \u00een cea mai mare provocare pe care o tr\u0103im. Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO func\u021bioneaz\u0103 strict cu ajutorul cititorilor.
\nNe pute\u021bi sprijini printr-o dona\u021bie bancar\u0103<\/a> sau prin PayPal, complet\u00e2nd formularul de mai jos.<\/b><\/span><\/p>\n