{"id":1300055,"date":"2026-01-19T16:35:07","date_gmt":"2026-01-19T13:35:07","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1300055"},"modified":"2026-01-19T16:35:07","modified_gmt":"2026-01-19T13:35:07","slug":"decredibilizarea-deliberata-a-aplicarii-dreptului-in-instantele-si-parchetele-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1300055","title":{"rendered":"Decredibilizarea deliberat\u0103 a aplic\u0103rii dreptului \u00een instan\u021bele \u0219i parchetele rom\u00e2ne\u0219ti"},"content":{"rendered":"
\n

Decredibilizarea deliberat\u0103 a aplic\u0103rii dreptului \u00een instan\u021bele \u0219i parchetele rom\u00e2ne\u0219ti<\/h1>\n
\n

Scris de: av. dr. Ion POPA, fost judec\u0103tor | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
2 January 2026 16:21<\/div>\n
Vizualizari: 22281<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

<\/span>Rezumat <\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Lucrarea de fa\u021b\u0103 \u0219i-a propus s\u0103 aprofundeze \u0219i s\u0103 argumenteze limitativ acea zon\u0103 aplicativ\u0103<\/i> a dreptului, inclusiv de normare, zon\u0103 de larg\u0103 \u0219i cotidian\u0103 expunere public\u0103 prin care dreptul ca \u0219tiin\u021b\u0103 este livrat cet\u0103\u021bii sub forma unui rezultat concret decis de aplicatorii de drept, pe baza unei norme de drept adoptat\u0103 de reprezentan\u021bii politici ai cet\u0103\u021bii la un moment dat. Chiar \u0219i \u00een aceast\u0103 zon\u0103 limitat\u0103 de analiz\u0103 a fost avut \u00een vedere numai procesul de livrare a dreptului \u00een instan\u021bele \u0219i parchetele rom\u00e2ne\u0219ti de c\u0103tre resursa uman\u0103 a judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, normele \u00een temeiul c\u0103rora au ac\u021bionat, precum \u0219i consecin\u021bele activit\u0103\u021bii lor curente. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

<\/p>\n

Au fost identificate, cu prec\u0103dere ulterior anului 2005, demersuri normative promovate politic \u0219i sus\u021binute civic, nu doar intern, ci \u0219i extern, de destabilizare \u0219i decredibilizare deliberat\u0103 a resursei umane din instan\u021bele \u0219i parchetele din Rom\u00e2nia. Consecin\u021bele negative ale acestor demersuri au ap\u0103rut inevitabil \u00een timp nu numai prin date statistice acut negative, ci \u0219i printr-o accentuat\u0103 percep\u021bie public\u0103 negativ\u0103 fa\u021b\u0103 de aplicatorii efectivi ai dreptului, calitatea \u201eprodusului\u201d livrat \u0219i implicit fa\u021b\u0103 de principiul ca atare de drept \u0219i dreptate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cuvinte-cheie: drept, resurs\u0103 uman\u0103, judec\u0103tori, procurori, decredibilizare, influen\u021b\u0103 politic\u0103.<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Introducere <\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Succint, \u0219tiin\u021ba dreptului, dreptul, au ca obiect specific de preocupare realitatea juridic\u0103 a unei organiz\u0103ri sociale umane la un moment dat, realitate juridic\u0103 abordat\u0103 analitic \u00een corela\u021bie cu toate celelalte segmente ale sistemului social, pe baza unei metodologii specifice[1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Dreptul, \u00een\u021beles ca un cumul de norme, principii, reguli, concepte ale unei organiz\u0103ri sociale, nu constituie o \u0219tiin\u021b\u0103 abstract\u0103, exponat sau trofeu de vitrin\u0103, ci o modalitate de reglementare \u0219i punere \u00een practic\u0103 a acestor norme, principii, etc., una dintre c\u0103ile prin care societatea uman\u0103 de-a lungul existen\u021bei sale a reu\u0219it s\u0103-\u0219i consolideze bazele organiz\u0103rii \u0219i evolu\u021biei. Dreptul, ca \u0219tiin\u021b\u0103 aplicativ\u0103, a fost livrat cet\u0103\u021bii sub dou\u0103 forme: 1.prin adoptarea de norme de organizare \u0219i func\u021bionare a institu\u021biilor statale\/suprastatale, inclusiv a celor chemate s\u0103 aplice\/impun\u0103 o anumit\u0103 realitate juridic\u0103 \u0219i 2.prin presta\u021bia individual\u0103 a celor \u00eenvesti\u021bi s\u0103 aplice efectiv dreptul \u00een limita normelor adoptate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ne vom referi \u00een continuare la ambele aspecte, abordate corelativ, insist\u00e2nd asupra cauzelor ce au determinat o realitate notorie a prezentului \u0219i anume vizibila reticen\u021b\u0103, la limita respingerii, a cet\u0103\u021beanului fa\u021b\u0103 de ceea ce semnific\u0103 drept, dar mai ales fa\u021b\u0103 de aplicatorii acestuia \u00een via\u021ba cotidian\u0103, limit\u00e2ndu-ne \u00een analiz\u0103 la deciden\u021bii normei de drept \u0219i la aplicatorii acesteia \u00een instan\u021bele \u0219i parchetele rom\u00e2ne\u0219ti. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

R\u00e2ndurile de fa\u021b\u0103 au fost generate \u00een principal de reuniunea \u0219tiin\u021bific\u0103 a Academiei de \u0218tiin\u021be Juridice din Rom\u00e2nia[2]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i de tema acesteia \u2013 Criza dreptului \u00een lumea contemporan\u0103[3]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/span><\/a>, <\/i><\/b>dar \u0219i conjunctural de demersul cutumiar deja de destabilizare\/decredibilizare a aplicatorilor dreptului din justi\u021bia rom\u00e2n\u0103, prin reluarea ciclic\u0103 \u00een spa\u021biul public de circa 25 ani, inexplicabil de agresiv de data aceasta, a unor campanii de demonizare a pensiilor de serviciu (botezate \u201especiale\u201d) ale magistra\u021bilor \u00een principal (dar \u0219i ale altor categorii profesionale – poli\u021bi\u0219ti, militari, servicii secrete, diploma\u021bi), campanii \u00een\u021besate deliberat de egalitarism deformat[4]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, promovate de entit\u0103\u021bi cu poten\u021bial public manipulator (media, re\u021bele de socializare), av\u00e2nd ca lider ipocrizia postdecembrist\u0103, politicianul rom\u00e2n. Am inclus \u0219i acest considerent conjunctural \u00een justificarea genezei lucr\u0103rii de fa\u021b\u0103, pentru c\u0103 astfel de campanii reluate periodic aduc, al\u0103turi de \u201ec\u00e2\u0219tigul\u201d politic scontat de procente electorale[5]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i de ostilizarea deliberat\u0103 a diverselor categorii sociale \u0219i\/sau profesionale, inevitabile consecin\u021be negative, voite sau ignorate, prin for\u021barea\/incitarea unei depopul\u0103ri masive pe termen scurt, chiar anticipate[6]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, a unor institu\u021bii publice fundamentale, de c\u0103tre o resurs\u0103 uman\u0103 \u00eenalt calificat\u0103 aflat\u0103 la v\u00e2rful capacit\u0103\u021bii profesionale[7]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

A\u0219a cum ar\u0103tam, vom insista \u00een analiza resursei umane \u00een domeniul justi\u021biei, component\u0103 de baz\u0103 al\u0103turi de lumea avocaturii, a notariatelor \u0219i a consilierilor juridici \u00een general, a succesului\/e\u0219ecului \u0219tiin\u021bei dreptului \u00een zona sa aplicativ\u0103. Vom \u00eencerca s\u0103 eviden\u021biem, pe de o parte, acele cauze \u0219i decizii ce au influen\u021bat \u00een timp starea actual\u0103 a resursei umane din justi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i responsabilitatea normativ\u0103 a deciden\u021bilor politici \u0219i profesionali \u00een materie[8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, iar pe de alt\u0103 parte, consecin\u021bele ac\u021biunilor acestora \u00een activitatea curent\u0103 de aplicare efectiv\u0103 a dreptului, \u00een condi\u021biile \u00een care gestionarea resursei umane nu trebuie privit\u0103 doar prin ea \u00eens\u0103\u0219i ca fenomen administrativ de \u00eencadrare, pensionare, transfer, promovare, etc., ci ca o adev\u0103rat\u0103 strategie de livrare aplicativ\u0103 de calitate a \u0219tiin\u021bei dreptului c\u0103tre cetatea rom\u00e2neasc\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen termeni analitici, cei ce aplic\u0103 dreptul \u00een instan\u021be \u0219i parchete peste tot \u00een lume (decizii, interpret\u0103ri), constituie resursa uman\u0103 a autorit\u0103\u021bii judec\u0103tore\u0219ti \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sensul s\u0103u mai permisiv \u0219i care include \u0219i procurorii, nu doar judec\u0103torii. Nu este necesar s\u0103 mai argument\u0103m c\u0103 modul de selectare, promovare, evaluare, sanc\u021bionare a resursei umane din domeniul justi\u021biei are consecin\u021be directe asupra calit\u0103\u021bii, celerit\u0103\u021bii, independen\u021bei \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii actului de justi\u021bie pe care un Stat este obligat s\u0103 \u00eel asigure cet\u0103\u021benilor s\u0103i. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din p\u0103cate, indiferent de perspectiva din care ne-am propune s\u0103 analiz\u0103m acest domeniu \u00een Rom\u00e2nia post decembrist\u0103, vom constata o realitate care se impune cu titlu de notorietate \u0219i anume c\u0103 \u00een prezent, la 34 ani de la momentul de debut al noii noastre societ\u0103\u021bi, resursa uman\u0103, adic\u0103 aplicatorii dreptului din justi\u021bia rom\u00e2n\u0103, se afl\u0103 \u00eentr-o<\/i><\/b>consistent\u0103 criz\u0103 de efectiv numeric[9]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/span><\/a>, \u00een deriv\u0103 conceptual\u0103 \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00eentr-o constant\u0103 \u0219i acut\u0103 criz\u0103 de credibilitate societal\u0103[10]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

C\u00e2teva preciz\u0103ri prealabile sunt necesare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Indiferent de forma de organizare a societ\u0103\u021bii, modific\u0103rile normative ce au fost impuse de factorul politic \u00een leg\u0103tur\u0103 cu resursa uman\u0103 din justi\u021bia rom\u00e2n\u0103 au fost precedate\/\u00eenso\u021bite de tot felul de justific\u0103ri\/fundament\u0103ri publice, unele obiective\/profesionale \u0219i de bun\u0103 credin\u021b\u0103 generate de nevoile sistemului judiciar \u0219i\/sau ale justi\u021biabilului rom\u00e2n \u00een leg\u0103tur\u0103 cu eficien\u021ba resursei umane \u00een raport de complexitatea cauzelor, cu celeritatea actului de justi\u021bie ori restric\u021bii bugetare, altele bazate pe elemente extranee sistemului de drept \u0219i \u0219tiin\u021bei dreptului, respectiv ideologii \u0219i interese politice\/geopolitice de grup intern, dar mai ales extern, amintind aici doar acel delir cu consecin\u021be catastrofale al \u201ereformei de \u00eentinerire\u201d for\u021bat\u0103 sub flamura \u201edecomuniz\u0103rii<\/i>\u201d din anul 2005, asupra c\u0103ruia vom reveni. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen general fiecare modificare asupra resursei umane a avut \u00een vedere, cel pu\u021bin declarativ, c\u00e2teva criterii de baz\u0103: 1.obliga\u021bia Statului de a asigura serviciul public de justi\u021bie independent\u0103<\/i><\/b> la costuri bugetare rezonabile, menite s\u0103 asigure \u00eens\u0103 \u0219i cointeresarea resursei umane 2.dreptul cet\u0103\u021beanului de liber acces la o justi\u021bie profesionist\u0103, independent\u0103 \u0219i impar\u021bial\u0103, 3.preg\u0103tirea profesional\u0103 \u0219i eficientizarea activit\u0103\u021bii resursei umane pe fiecare grad de jurisdic\u021bie prin prisma statutului societal al magistratului \u0219i a mijloacelor puse la dispozi\u021bie. Specificul acestui domeniu este acela c\u0103 o decizie nu \u00ee\u0219i produce efecte imediate, ci \u00een timp mai mult sau mai pu\u021bin \u00eendelungat \u0219i tocmai de aceea astfel de decizii, pe de o parte, nu pot fi apreciate ca efect, pozitiv sau negativ, dec\u00e2t la o oarecare distan\u021b\u0103 temporal\u0103 de momentul adopt\u0103rii, c\u00e2nd de multe ori este deja prea t\u00e2rziu[11]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, iar pe de alt\u0103 parte, tocmai de aceea atari decizii nu ar fi trebuit\/nu ar trebui l\u0103sate la \u00eendem\u00e2na unor deciden\u021bi nepricepu\u021bi sau de rea credin\u021b\u0103, cu interese conjuncturale diferite sau opuse unui rezultat de calitate. Principalele c\u0103i de optimizare a parametrilor cost-calitate-celeritate au fost mai mereu acelea\u0219i: v\u00e2rsta de \u00eencadrare \u00een raport direct cu v\u00e2rsta de pensionare, echilibrul genera\u021biilor active \u00een sistem[12]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, vechimea \u00een profesie necesar\u0103 promov\u0103rii la unitatea superioar\u0103, modalitatea de promovare \u0219i de ob\u021binere a gradului profesional superior, num\u0103rul de judec\u0103tori ce compun un complet de judecat\u0103 (fond \u0219i c\u0103i de atac), num\u0103rul c\u0103ilor de atac[13]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, etc. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ne vom ocupa aici de acele aspecte ce implic\u0103 persoana \u0219i cariera celui ce aplic\u0103 dreptul, f\u0103r\u0103 a le dezvolta \u0219i pe cele ce vizeaz\u0103 strict doar elemente de organizare judiciar\u0103 (de exemplu num\u0103rul c\u0103ilor de atac).<\/span><\/span><\/span>\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

1. Legea nr. 58\/1968[14]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/i><\/b>pentru organizarea judec\u0103toreasc\u0103<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Potrivit art.23 din lege \u201epricinile, precum \u015fi cererile de competenta judec\u0103toriilor, se judec\u0103 \u00een complet format din 2 judec\u0103tori<\/b><\/i>\u201d, iar potrivit art. 26 \u201erecursurile \u015fi recursurile extraordinare se judec\u0103 \u00een complet format din 3 judec\u0103tori<\/i>\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea, conform art. 53 \u201edup\u0103 6 luni<\/i><\/b> de func\u0163ionare efectiv\u0103 judec\u0103torii stagiari sunt examinati sub aspectul cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite \u00een vederea acord\u0103rii dreptului de a exercita unele atribu\u0163ii de judecat\u0103<\/b>. Judec\u0103torii stagiari de la judec\u0103torii particip\u0103 la activitatea de judecat\u0103 numai<\/b> \u00een completele \u00een care cel\u0103lalt judec\u0103tor este ales<\/b><\/i>\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Stagiul de preg\u0103tire pentru un judec\u0103tor stagiar era de 2 ani, la sf\u00e2r\u0219itul c\u0103rora stagiarul era obligat s\u0103 se prezinte pentru a sus\u021bine examenul de capacitate pentru a deveni judec\u0103tor definitiv. Nesus\u021binerea sau nepromovarea examenului echivala cu \u00eendep\u0103rtarea din func\u021bie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Reiese din dispozi\u021biile citate preocuparea legiuitorului socialist sub dou\u0103 aspecte.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sub un prim aspect, <\/span><\/i><\/b>a consacrat exclusiv<\/i><\/b> completul colegial de 2 \u0219i respectiv 3 judec\u0103tori[15]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, garan\u021bie a unei consult\u0103ri\/deliber\u0103ri \u0219i a unui rezultat previzibil superior calitativ din munca a doi oameni, nu a unuia singur, asupra aceleia\u0219i chestiuni de solu\u021bionat. Adoptarea exclusiv\u0103 a modelului colegial avea \u00een mod cert avantajul unei mai mari siguran\u021be calitative, dar costa, iar \u00een unele situa\u021bii de redus\u0103 complexitate a cauzei dedus\u0103 judec\u0103\u021bii, acest cost al angren\u0103rii a doi judec\u0103tori pentru o sarcin\u0103 ce putea fi \u00eendeplinit\u0103 \u00een acelea\u0219i condi\u021bii de calitate de unul singur, ap\u0103rea ca fiind o cheltuial\u0103 bugetar\u0103 nejustificat\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sub un al doilea aspect, <\/span><\/i><\/b>\u00een considera\u021bia aceluia\u0219i concept al asigur\u0103rii profesionalismului judec\u0103torului \u0219i implicit a calit\u0103\u021bii muncii acestuia,legea nu a permis judec\u0103torului stagiar, insuficient preg\u0103tit, s\u0103 judece dec\u00e2t dup\u0103<\/i><\/b> o perioad\u0103 de acomodare \u0219i acumulare de 6 luni<\/i><\/b> \u0219i \u00een urma unei examin\u0103ri profesionale, iar participarea la judecat\u0103 a stagiarului a fost permis\u0103 doar pe \u201elocul doi\u201d <\/i><\/b>\u00een completul de judecat\u0103 al\u0103turi de un judec\u0103tor definitiv<\/i><\/b> (\u201eales\u201d<\/i>[16]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>), \u00eenl\u0103tur\u00e2nd astfel orice ipotez\u0103 \u00een care completul de doi judec\u0103tori ar fi putut fi format din doi stagiari, respectiv doi judec\u0103tori insuficient \u00eenc\u0103<\/i><\/b> preg\u0103ti\u021bi profesional.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Legea a fost modificat\u0103 prin Decretul nr. 84\/1973 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rom\u00e2nia[17]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, legaliz\u00e2nd nu doar institu\u021bia judec\u0103torului unic \u0219i aria de cuprindere a cauzelor ce pot fi solu\u021bionate de acesta, dar recunosc\u00e2nd chiar \u0219i dreptul judec\u0103torului stagiar cu un an vechime de a solu\u021biona astfel de cauze[18]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Trec\u00e2nd peste enun\u021bul de propagand\u0103 politic\u0103 al oric\u0103rui act normativ din acea vreme, scopul acestor modific\u0103ri a fost clar exprimat \u00een Expunerea de motive a Decretului \u0219i trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem \u0219i ast\u0103zi, peste ani, pertinen\u021ba sa managerial\u0103: \u201e\u00eendeplinirea sarcinii trasate de Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 a Partidului Comunist Rom\u00e2n din 19 – 21 iulie 1972, privind ridicarea \u00een continuare a calit\u0103\u0163ii \u015fi sporirea operativit\u0103\u0163ii \u00een activitatea de judecat\u0103<\/b>, face necesar\u0103 rezolvarea de c\u0103tre un singur judec\u0103tor<\/b> \u015fi a altor pricini de importan\u0163\u0103 mai redus\u0103, de competen\u0163a judec\u0103toriilor, \u00een afar\u0103 de cele care se rezolv\u0103 \u00een prezent \u00een acest mod<\/i> (litigii de munc\u0103 \u2013 n.n.)\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2. Legea nr. 60\/1968[19]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/i><\/b> pentru organizarea \u015fi func\u021bionarea Procuraturii Republicii Socialiste Rom\u00e2nia<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din perspectiva temei de fa\u021b\u0103, legea procuraturii RSR enumera atribu\u021biile procurorilor f\u0103r\u0103 a distinge \u00eentre stagiar \u0219i definitiv, ceea ce a permis ca procurorii stagiari s\u0103 poat\u0103 \u00eendeplini, legal \u0219i teoretic, atribu\u021bii ale unui procuror definitiv indiferent de gradul de jurisdic\u021bie. Conceptul a fost preluat, cu consecin\u021be grave, vom detalia, \u00een Legea nr. 247\/2005, conform c\u0103reia procurori de la gradul de baz\u0103 al ierarhiei parchetului puteau activa la parchetul general, nu numai \u00een func\u021bii de execu\u021bie, ci \u0219i de conducere.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Comun ambelor legi referitoare la instan\u021bele \u0219i parchetele socialiste era faptul c\u0103 numirea \u00een func\u021bie era politic\u0103 integral, at\u00e2t pentru judec\u0103tori, ale\u0219i periodic de consiliile populare, c\u00e2t \u0219i pentru procurori, numi\u021bi de procurorul general, numit la r\u00e2ndul s\u0103u de Marea Adunare Na\u021bional\u0103, at\u00e2t \u00een func\u021bii de execu\u021bie, c\u00e2t \u0219i de conducere. Acest tip de selec\u021bie avea \u00eens\u0103 \u0219i o latur\u0103 \u201epozitiv\u0103\u201d, anume c\u0103 determinarea (dependen\u021ba) politic\u0103 nu era mascat\u0103, ci asumat\u0103 deschis de autorit\u0103\u021bile vremii,<\/i><\/b> spre deosebire de perioada post decembrist\u0103, \u00een care condi\u021bionarea politic\u0103 pentru func\u021biile de conducere a fost men\u021binut\u0103 pentru parchetele centrale, dar a disp\u0103rut asumarea politic\u0103<\/i><\/b> a numirilor, aspect pe care \u00eel vom analiza distinct[20]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/i><\/b><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

2. Legea nr. 92\/1992 <\/span><\/i><\/b>pentru organizarea judec\u0103toreasc\u0103[21]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Legea de organizare judec\u0103toreasc\u0103 adoptat\u0103 \u00een anul 1992 a urmat \u00een general acelea\u0219i principii de gestionare curent\u0103 a resursei umane ca \u0219i Legea nr. 58\/1968 (\u00eencadrare, promovare, preg\u0103tire profesional\u0103, sanc\u021bionare, pensionare, cuprinz\u00e2nd \u00eens\u0103 \u0219i elemente de organizare judiciar\u0103[22]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>), cu o singur\u0103 \u0219i fundamental\u0103 deosebire \u0219i anume eliminarea dependen\u021bei judec\u0103torului de scaun \u00een evolu\u021bia carierei sale profesionale de decizia direct\u0103<\/i><\/b> a factorului politic[23]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Tendin\u021ba de eliminare a influen\u021bei politice sau m\u0103car de reducere a acesteia asupra gestiunii resursei umane din justi\u021bie a fost marcat\u0103 \u0219i de \u00eenfiin\u021barea Consiliului Superior al Magistraturii, institu\u021bie profesional\u0103[24]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> competent\u0103 (teoretic, cel pu\u021bin) aproape \u00een exclusivitate s\u0103 dispun\u0103 asupra carierei judec\u0103torilor \u0219i procurorilor[25]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Legea a men\u021binut acelea\u0219i condi\u021bii cumulative de admitere \u00een magistratur\u0103 (apt medical, reputa\u021bie, cet\u0103\u021bean rom\u00e2n, licen\u021biat \u00een drept, etc.), f\u0103r\u0103 a men\u021biona o limit\u0103 de v\u00e2rst\u0103 minim\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 a impune condi\u021bia obligatorie a unui examen\/concurs, a men\u021binut obligativitatea unei stagiaturi de 2 ani \u0219i a examenului de capacitate permi\u021b\u00e2nd\/restric\u021bion\u00e2nd, aproape identic Legii nr. 58\/1968, accesul stagiarilor la actul de judecat\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cu privire la promovare, at\u00e2t pentru func\u021biile de execu\u021bie, c\u00e2t \u0219i pentru cele \u00een func\u021bii de conducere, legea a stabilit anumite praguri de vechime \u00een profesie (de exemplu 6 ani pentru promovarea la tribunal \u0219i 10 ani la curtea de apel), f\u0103r\u0103 a impune condi\u021bii de examinare sau concurs, ci doar \u201eo activitate meritorie, atestat\u0103 prin notele calificative acordate de \u015fefii ierarhici \u015fi inspectori<\/i>\u201d (art. 67)[26]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Men\u021binerea \u00een func\u021bie a magistra\u021bilor era posibil\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 65 ani, 68 ani \u0219i respectiv 70 ani, \u00een raport de gradul de jurisdic\u021bie \u0219i gradul profesional al magistratului. \u00cen cuprinsul legii nu existau alte norme referitoare la pensionarea magistra\u021bilor, aceasta decurg\u00e2nd implicit din reglement\u0103rile comune ale Codului muncii aplicabile tuturor categoriilor profesionale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prin prevederile sale de principiu privind resursa uman\u0103, Legea nr.92\/1992 nu era prin ea \u00eens\u0103\u0219i generatoare de perturb\u0103ri ale politicii de resurse umane care s\u0103 influen\u021beze decisiv calitatea\/celeritatea actului de justi\u021bie \u0219i percep\u021bia public\u0103 a acestei activit\u0103\u021bi. Ceea ce nu a avut \u00een vedere \u00eens\u0103 legiuitorul acelui timp sau a evaluat gre\u0219it a fost \u201edauna colateral\u0103\u201d a punerii concrete \u00een func\u021biune a noului grad de jurisdic\u021bie \u00eenfiin\u021bat, respectiv cur\u021bile de apel, \u00een num\u0103r de 15 \u0219i parchetele aferente, ceea ce presupunea nu doar \u00eencadrarea unui num\u0103r impresionant de judec\u0103tori (respectiv procurori) la noile instan\u021be (parchete) \u00eenfiin\u021bate, ci \u0219i mi\u0219c\u0103ri for\u021bate \u00een mas\u0103[27]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> ale resursei umane \u00een \u00eentreg sistemul de justi\u021bie[28]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Astfel, \u00eenceperea func\u021bion\u0103rii acestor entit\u0103\u021bi de grad superior a presupus\/impus transferul \u00een mas\u0103 al unor judec\u0103tori de la tribunal la cur\u021bile de apel[29]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, de la judec\u0103torii c\u0103tre tribunalele depopulate, ceea ce a generat inevitabil \u0219i logic depopularea judec\u0103toriilor \u0219i nevoia angaj\u0103rii \u00een mas\u0103 <\/i><\/b>la nivelul judec\u0103toriilor, doar pe baz\u0103 de dosar, a foarte multor persoane din alte domenii juridice, necompetitive profesional \u0219i nefamiliarizate nu doar cu specificul profesional al muncii de judec\u0103tor\/procuror, dar nici cu restric\u021biile de via\u021b\u0103 impuse acestor profesii. Noii \u00eencadra\u021bi au fost \u00eenvesti\u021bi instantaneu, f\u0103r\u0103 niciun stagiu prealabil, cu puterea legal\u0103 de a decide dintr-o postur\u0103 pentru care tot legiuitorul prevedea \u00een acela\u0219i act normativ necesitatea unui stagiu de preg\u0103tire, acumulare \u0219i acomodare de 2 ani pentru nivelul \u201e\u00eencep\u0103tor\u201d al carierei de magistrat[30]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De\u0219i noua lege a provocat vizibil la acea vreme \u0219i mult timp dup\u0103, consecin\u021be negative \u00een calitatea \u201elivr\u0103rii\u201d dreptului \u0219i a percep\u021biei publice, prin mi\u0219c\u0103rile \u00een mas\u0103 ale unei resurse umane insuficient calificate \u00een bun\u0103 parte, apreciem c\u0103 legiuitorul anului 1992 nu a ac\u021bionat deliberat pentru bulversarea sistemului, ci doar a subevaluat dificult\u0103\u021bile inerente schimb\u0103rii profunde a sistemului judiciar prin \u00eenfiin\u021barea unui nou grad de jurisdic\u021bie[31]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i a supraevaluat capacitatea sistemului \u0219i chiar a fragilei noi societ\u0103\u021bi democratice de a asigura \u00eentr-un timp foarte scurt nu numai logistica, ci mai ales resursa uman\u0103 corespunz\u0103tor calificat\u0103 profesional. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

3. Legea nr. 56\/1993, legea Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru c\u0103, probabil, prevedea modalit\u0103\u021bi diferite de accedere, pentru c\u0103, probabil, judec\u0103torii instan\u021bei supreme aveau prin chiar lege statut de demnitari, spre deosebire de judec\u0103torii celorlalte instan\u021be \u0219i se dorea a li se configura un alt tip de percep\u021bie public\u0103 sau pur \u0219i simplu din tradi\u021bie istoric\u0103 anterioar\u0103 regimului socialist[32]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, legiuitorul anului 1993 a considerat oportun s\u0103 adopte o lege separat\u0103 pentru instan\u021ba suprem\u0103 fa\u021b\u0103 de legea de organizare comun\u0103 celorlalte instan\u021be de judecat\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen forma sa ini\u021bial\u0103, aparent, numirea la instan\u021ba suprem\u0103 nu era influen\u021bat\u0103 politic, numirea fiind concretizat\u0103 prin decret al pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei, la propunerea CSM<\/i><\/b>, pe un mandat de 6 ani, cu posibilitatea re\u00eenvestirii (art.13). \u00cen realitate, legea nu prevedea dac\u0103 pre\u0219edintele politic al \u021b\u0103rii putea refuza sau nu propunerea CSM, iar dac\u0103 nu \u00eei era interzis o putea face oric\u00e2nd, la fel cum legea nu interzicea numirea unui pre\u0219edinte al instan\u021bei supreme din afara sistemului[33]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Tot \u00een fapt, CSM nu avea dec\u00e2t teoretic decizia formal\u0103 de a propune, pentru c\u0103 toate propunerile de numire, documentate de serviciul de resurse umane al Ministerului Justi\u021biei, erau transmise \u00een fapt CSM de c\u0103tre ministrul justi\u021biei, astfel \u00eenc\u00e2t accederea la instan\u021ba suprem\u0103 era dependent\u0103 direct de omul politic ministrul justi\u021biei \u0219i de partidul din care acesta f\u0103cea parte. Singura deosebire fa\u021b\u0103 de reglementarea socialist\u0103 era aceea c\u0103 judec\u0103torii nu mai erau ale\u0219i de Marea Adunare Na\u021bional\u0103, iar \u00een \u201e\u00eemprejur\u0103ri excep\u021bionale…de c\u0103tre Consiliul de Stat\u201d<\/i>, ci erau numi\u021bi de pre\u0219edintele politic al \u021b\u0103rii la propunerea \u00een realitate a omului politic ministrul justi\u021biei. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru c\u0103, pe de o parte, procedura de numire faptic\u0103 era aproape integral decis\u0103 politic, dar \u0219i pentru c\u0103 speran\u021ba re\u00eenvestirii<\/i><\/b> (un fel de \u201erealegere\u201d antedecembrist\u0103 a judec\u0103torilor de c\u0103tre consiliile populare) politice \u00een func\u021bie \u00eenso\u021bea inevitabil parcursul profesional al judec\u0103torului \u201esuprem\u201d ce nu putea \u201egre\u0219i\u201d fa\u021b\u0103 de politicul ce-l numise \u0219i care urma s\u0103 decid\u0103 sau nu \u0219i re\u00eenvestirea, apreciem c\u0103 aceast\u0103 reglementare nu putea, conceptual, s\u0103 constituie un pas \u00eenainte spre \u00eenfiin\u021barea\/consolidarea la acel nivel a unei resurse umane care s\u0103 aplice real independent \u0219i impar\u021bial norma de drept, cel pu\u021bin din perspectiva percep\u021biei publice[34]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

4. Legea nr. 142\/1997<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

De\u0219i nu a constituit \u00een sine o lege de organizare judec\u0103toreasc\u0103, ci doar un act normativ modificator al legii nr. 92\/1992, Legea nr.142\/1997 a constituit prima \u00eencercare deliberat\u0103 de deturnare (reu\u0219it\u0103 temporar), a scopului pentru care anumite persoane sunt \u00eenvestite s\u0103 aplice dreptul \u00een instan\u021be \u0219i parchete, cel al \u00eenf\u0103ptuirii unui act de justi\u021bie independent \u0219i impar\u021bial. Afirma\u021bia poate fi sus\u021binut\u0103 \u0219i analizat\u0103 acum la mul\u021bi ani de la adoptarea legii, dintr-o perspectiv\u0103 \u0219tiin\u021bific-istoric\u0103, un inventar la rece al unei prime etape de acaparare a resursei umane decidente la v\u00e2rf \u00een sistemul de justi\u021bie rom\u00e2nesc \u0219i a c\u0103ilor de realizare practic\u0103 a acestui deziderat, \u00een principal prin concentrarea integral\u0103 a puterii de decizie a numirilor la nivelul ministrului justi\u021biei[35]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, dar \u00een paralel \u0219i prin epurarea celor ce se aflau deja \u00een mandatul de conducere la momentul adopt\u0103rii legii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

a.<\/span><\/i><\/b> F\u0103r\u0103 excep\u021bie, fie c\u0103 a fost sau nu membru al partidelor politice aflate la putere, ministrul justi\u021biei din Rom\u00e2nia, ca de altfel peste tot \u00een lume, a constituit exponentul acestora \u00een modul conceptual de gestionare a sistemului de justi\u021bie \u0219i implicit a resursei umane. Legea nr.142\/1997 a devenit punct de referin\u021b\u0103 \u0219i model de inspira\u021bie pentru mai t\u00e2rziu (anul 2005) asupra modalit\u0103\u021bilor normative \u0219i aplicative de acaparare a \u00eentregii decizii de aplicare a dreptului legiferat la v\u00e2rful instan\u021belor \u0219i parchetelor \u0219i folosirea acesteia \u00een beneficiul interesului de grup (intern, extern, politic, economic, etc.): <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– de\u0219i potrivit art. 134 alin.1 din Constitu\u021bie \u201eConsiliul Superior al Magistraturii propune Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei numirea \u00een func\u0163ie a judec\u0103torilor \u015fi a procurorilor…\u201d<\/i>, noua modificare a anulat practic textul constitu\u021bional \u0219i a condi\u021bionat propunerile Consiliului de propunerea prealabil\u0103 a ministrului justi\u021biei[36]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Consiliul a fost redus astfel la o unic\u0103 variant\u0103 de lucru, de a trimite pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei nu propriile sale propuneri, a\u0219a cum prevedea Constitu\u021bia, ci pe cele ale ministrului justi\u021biei[37]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, a\u0219a cum prevedea noua lege modificat\u0103, de\u0219i constitu\u021bional ar fi trebuit s\u0103 fie invers[38]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– pentru a \u00eenl\u0103tura orice echivoc cu privire la numirea procurorului general, legea a prev\u0103zut expres \u00een art. 44 alin.2 c\u0103 \u201eProcurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 Curtea Suprem\u0103 de Justi\u0163ie este promovat \u015fi eliberat din func\u0163ie de Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei,<\/i>la propunerea ministrului justi\u0163iei<\/i><\/b>\u201d, norma citat\u0103 \u00eenl\u0103tur\u00e2nd \u00een felul acesta orice implicare a CSM, chiar \u0219i m\u0103car la nivel consultativ. La r\u00e2ndul s\u0103u, procurorul general a c\u0103rui numire depindea exclusiv de ministrul justi\u021biei \u0219i inevitabil obedient \u00een raport cu acesta exercita \u201edirect sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor\u201d<\/i>, \u00een\u021beleg\u00e2nd prin aceast\u0103 formulare generic\u0103 \u0219i permisiv\u0103 nu doar controlul asupra activit\u0103\u021bii profesionale curente, ci \u0219i asupra \u00eentregului domeniu al gestiunii resursei umane din sistemul parchetelor (delegare, deta\u0219are, transfer, promovare func\u021bii de execu\u021bie, dar mai ales de conducere, etc.)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– toate dispozi\u021biile ministrului politic al justi\u021biei, inclusiv cele profesionale, au devenit obligatorii pentru procurori; ministrul avea drept de control la instan\u021be \u0219i parchete \u0219i era titularul ac\u021biunii disciplinare inclusiv pentru judec\u0103tori (art. 37, art.38, art. 44, art.124).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

b.<\/span><\/i><\/b> Epurarea \u00een mas\u0103 a conduc\u0103torilor de instan\u021be\/parchete afla\u021bi \u00een func\u021bie la data intr\u0103rii \u00een vigoare a legii printr-o procedur\u0103 ad-hoc ex lege<\/i> de \u201eintervievare\u201d. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen \u201etemeiul\u201d acestei proceduri derulat\u0103 \u00een perioada octombrie 1997 – februarie 1998 zeci de conduc\u0103tori de instan\u021be\/parchete au fost \u00eenl\u0103tura\u021bi din func\u021bie[39]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, de\u0219i se aflau \u00eenc\u0103 \u00een exercitarea mandatului de conducere[40]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Aceast\u0103 manier\u0103 brutal\u0103 \u0219i nelegal\u0103 de \u00eenlocuire a unora cu al\u021bii \u201emai conform gustului\u201d[41]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/span><\/a><\/i> ministrului \u0219i grupului politic din spatele s\u0103u a creat premisele apari\u021biei unui nou tip de imixtiune politic\u0103 \u00een justi\u021bie, trec\u00e2nd de la etapa romantic\u0103 a influen\u021b\u0103rii unei decizii individuale a magistratului la cea a influen\u021bei de grup<\/i><\/b>, grup constituit de numero\u0219ii noi conduc\u0103tori promova\u021bi de noul ministru peste lege, uni\u021bi \u00een jurul aceluia\u0219i om \u0219i interese \u0219i datori\/dispu\u0219i s\u0103-\u0219i exercite influen\u021ba \u00een sistem nu neap\u0103rat doar \u00een spe\u021be individuale. Personalizarea unei astfel de realit\u0103\u021bi ar fi nerelevant\u0103, pentru c\u0103 analiza noastr\u0103 nu vizeaz\u0103 persoane anume identificate, ci doar semnaleaz\u0103 conceptul inevitabil de \u00eendatorare a acestora c\u0103tre cel ce i-a promovat \u00een mas\u0103 \u0219i preferen\u021bial \u00een condi\u021biile de mai sus \u0219i la crearea condi\u021biilor de apari\u021bie \u00een sistemul de justi\u021bie a unor \u201egrup\u0103ri\u201d de magistra\u021bi cu aceea\u0219i genez\u0103<\/i><\/b> \u0219i cu aceea\u0219i prezumtiv\u0103 \u00eendatorare colectiv\u0103 <\/i><\/b>c\u0103tre o anumit\u0103 persoan\u0103 sau o anumit\u0103 ideologie[42]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor am amintit mai sus despre interesele externe \u00een gestiunea resursei umane din sistemul judiciar rom\u00e2nesc. Acum, la mul\u021bi ani trecu\u021bi din perioada 1997-2003, putem afirma pe baza chiar a Rapoartelor Comisiei europene din acea vreme \u0219i ulterior p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2022 c\u0103 nu numai mesajul, ci \u0219i con\u021binutul acestora, pozitiv sau negativ, era determinat selectiv \u0219i partizan \u00een func\u021bie de forma\u021biunea politic\u0103 aflat\u0103 la putere \u00een Rom\u00e2nia \u0219i deciziile acesteia nu doar \u00een zona de justi\u021bie. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Toate reglement\u0103rile adoptate prin Legea nr. 142\/1997 s-au suprapus primei alternan\u021be politice la putere \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 post decembrist\u0103[43]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i au constituit prima demonstra\u021bie normativ\u0103 \u0219i aplicativ\u0103 a unui concept dezvoltat ulterior anului 2005 nu doar de subordonare individual\u0103 a unor factori de conducere ai autorit\u0103\u021bii judec\u0103tore\u0219ti \u00een fa\u021ba unor anumite grup\u0103ri ale politicului, ci \u0219i de folosire a unor entit\u0103\u021bi create \u00een cadrul autorit\u0103\u021bii judec\u0103tore\u0219ti, \u00een special a parchetelor, pentru lichidarea oric\u0103ror zone ale societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti (politice, economice, elite profesionale, categorii profesionale, organiza\u021bii sindicale, lideri influen\u021bi sau cu poten\u021bial de influen\u021b\u0103 la nivel local sau na\u021bional), potrivnice unui anumit curent \u0219i impuneri dictate de regul\u0103 din zona extern\u0103 \u021b\u0103rii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru a nu r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-un spa\u021biu teoretic de expunere, amintim c\u0103 Rapoartele din perioada 1997-2000 nu numai c\u0103 nu prevedeau vreo critic\u0103 ori aten\u021bionare, dar nu aminteau deloc despre confiscarea atribu\u021biilor Consiliului Superior al Magistraturii de c\u0103tre politicul ministru al justi\u0163iei, limit\u00e2ndu-se s\u0103 evoce \u00een to\u021bi ace\u0219ti patru ani \u00eentr-un singur raport (1997) doar c\u0103 acest Consiliu exist\u0103. Mesajul \u0219i con\u021binutul Rapoartelor s-au schimbat radical \u00een sens critic \u00eencep\u00e2nd cu anul 2001, nefiind o coinciden\u021b\u0103 c\u0103 \u00een acela\u0219i an puterea politic\u0103 se schimbase din nou la Bucure\u0219ti \u00een urma alegerilor din anul 2000, partidul neagreat (PSD) \u00eenlocuindu-i la putere pe \u201eagrea\u021bii\u201d din perioada 1997-2000. Cu aceast\u0103 ocazie, autorii europeni ai Rapoartelor 2001-2004 \u0219i-au reamintit brusc nu numai c\u0103 Ministerul Justi\u0163iei \u201eare \u00eenc\u0103 o mare influen\u0163\u0103 asupra acestei institu\u0163ii<\/i> (CSM \u2013 n.a.)\u201d, ci \u0219i c\u0103 aceast\u0103 influen\u021b\u0103 pune \u00een pericol[44]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> grav independen\u021ba justi\u021biei \u0219i a magistra\u021bilor, f\u0103r\u0103 nicio remarc\u0103 despre faptul c\u0103 \u201einfluen\u021ba periculoas\u0103\u201d fusese legiferat\u0103 \u0219i exercitat\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 1997 de c\u0103tre guvernarea \u201eagreat\u0103\u201d[45]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

5. Legile justi\u021biei 2004<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Sub aceast\u0103 denumire au fost promovate \u0219i adoptate Legea nr. 303\/2004 privind statutul magistra\u021bilor, Legea nr. 304 privind organizarea judiciar\u0103 \u0219i Legea nr. 317\/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, temei pentru \u00eenchiderea capitolului 24, Justi\u021bie \u0219i Afaceri Interne, treapt\u0103 prealabil\u0103 obligatorie a parcursului de aderare a Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Adoptarea acestor legi \u201ela pachet\u201d a constituit indiscutabil un mare pas \u00eenainte[46]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u00een promovarea conceptului de resurs\u0103 uman\u0103 real independent\u0103 \u00een activitatea curent\u0103 de aplicare a normei de drept \u00een justi\u021bia rom\u00e2n\u0103, \u00een principal prin:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– recrutarea magistra\u021bilor numai prin concurs<\/i><\/b>, majoritar cov\u00e2r\u0219itor prin Institutul Na\u021bional al Magistraturii \u0219i \u00een mic\u0103 parte prin concurs direct pentru persoane cu o vechime \u00een specialitate de cel pu\u021bin 5 ani<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– obligativitatea promov\u0103rii magistra\u021bilor prin concurs na\u021bional din treapt\u0103 \u00een treapt\u0103<\/i><\/b>, pentru func\u021biile de execu\u021bie \u0219i numai prin concurs pentru cele de conducere<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– conturarea administrativ\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare a Consiliului Superior al Magistraturii,<\/i><\/b> cu aparat propriu de lucru[47]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i buget distinct, av\u00e2nd \u00een coordonare alte dou\u0103 institu\u021bii esen\u021biale \u00een formarea unei resurse umane profesioniste, respectiv Institutul Na\u021bional al Magistraturii \u0219i \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Grefieri, institu\u021bii care la r\u00e2ndul lor beneficiau de un aparat propriu de lucru<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– eliminarea deciziei politice a ministrului justi\u021biei<\/i><\/b> \u0219i implicit a \u00eentregii structuri politice din spatele s\u0103u din procedurile de recrutare, promovare \u0219i sanc\u021bionare a magistra\u021bilor, inclusiv \u00een privin\u021ba func\u021biilor de conducere ale Parchetului General, competen\u021b\u0103 ce a fost atribuit\u0103 Consiliului Superior al Magistraturii[48]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– s-a prev\u0103zut expres obliga\u021bia prealabil\u0103 pentru cel ce candida la o func\u021bie de conducere la un anumit nivel de a avea deja c\u00e2\u0219tigat gradul profesional al acelui nivel. Prevederea era at\u00e2t de logic\u0103, \u00eenc\u00e2t firesc nici nu ar mai fi trebuit inclus\u0103 \u00een textul legal, fiind elementar c\u0103 nu po\u021bi conduce o unitate superioar\u0103 \u00een ierarhie, dac\u0103 nu ai c\u00e2\u0219tigat \u00een prealabil gradul profesional de execu\u021bie<\/i><\/b> corespunz\u0103tor acelei unit\u0103\u021bi. Ulterior \u00eens\u0103, prin abrogarea acestui text \u00een anul 2005, s-a v\u0103dit c\u00e2t de important era locul s\u0103u \u00een arhitectura unei legi de reglementare a resursei umane la nivelul parchetelor, dispari\u021bia sa permi\u021b\u00e2nd promovarea \u00een mas\u0103 \u00een func\u021bii de conducere la parchetul general a unor procurori care nu de\u021bineau gradul profesional al acestui nivel \u0219i care, evident prin prisma experien\u021bei profesionale reduse \u0219i necertificate de un concurs, erau \u00eenc\u0103 insuficient preg\u0103ti\u021bi pentru func\u021biile respective \u0219i vulnerabili decizional pe cale de consecin\u021b\u0103[49]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Legile justi\u021biei adoptate \u00een anul 2004 nu au fost perfecte, dar \u00eentruneau condi\u021biile necesare pentru construirea unei resurse umane independente, impar\u021biale \u0219i profesioniste, apt\u0103 s\u0103 livreze aplicativ un drept pe m\u0103sur\u0103, precum \u0219i pentru o favorabilitate \u00een consecin\u021b\u0103 a percep\u021biei publice. Nu a fost s\u0103 fie. Fisurile legilor justi\u021biei[50]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> ce puteau fi u\u0219or remediate fie normativ, fie aplicativ, au fost dimpotriv\u0103 \u201evalorificate\u201d distructiv, nu doar normativ prin modific\u0103rile din anul 2005, dar \u0219i factual, prin ac\u021biunile concrete ale pre\u0219edin\u021bilor \u021b\u0103rii (2005-2020)[51]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> ori ale grupului de procurori din CSM[52]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span>\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

5. Legea nr. 247\/2005<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ca \u0219i \u00een cazul Legii nr. 92\/1992, nici aceast\u0103 lege nu a fost dec\u00e2t o lege de modificare a legilor justi\u021biei. Am considerat necesar s\u0103 o eviden\u021biem distinct pentru c\u0103 modific\u0103rile normative promovate \u00een anul 2005 au constituit un regres normativ de substan\u021b\u0103, cu efecte acut negative nu doar asupra evolu\u021biei aplicatorilor dreptului din justi\u021bie (\u00een special parchete) \u0219i a percep\u021biei lor publice, dar mai ales asupra a ceea ce semnific\u0103 \u00een fa\u021ba cet\u0103\u021beanului justi\u021bia unui stat de drept \u2013 aflarea adev\u0103rului, procesul echitabil (independen\u021b\u0103, impar\u021bialitate, profesionalism), protejarea victimei, a ordinii de drept. Evolu\u021bia ulterioar\u0103 a practicii judiciare, preponderent cov\u00e2r\u0219itor la nivelul parchetelor centrale, DNA, DIICOT, dar \u0219i al structurilor teritoriale ale acestor entit\u0103\u021bi, a scos \u00een eviden\u021b\u0103 o realitate de necontestat \u00een materie de resurse umane: 1. fie legiuitorul a urm\u0103rit deliberat promovarea imediat\u0103, direc\u021bionat\u0103 \u0219i discre\u021bionar\u0103 \u00een mas\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel a competen\u021bei insuficiente, mai exact a procurorilor de la e\u0219aloanele inferioare f\u0103r\u0103 niciun fel de concurs 2. fie s-a urm\u0103rit deliberat promovarea pe acela\u0219i \u0219ablon a acelor procurori care, suplimentar fa\u021b\u0103 de prima ipotez\u0103, aveau disponibilitatea aplic\u0103rii normei de drept cu sau la limita relei credin\u021be. \u00cen oricare dintre cele dou\u0103 situa\u021bii, rezultatele ob\u021binute au constituit un dezastru al activit\u0103\u021bii unor parchete nu numai din perspectiva statisticii[53]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, ci \u0219i prin efectele distructive asupra destinului a mii de oameni cerceta\u021bi \u0219i apoi achita\u021bi de instan\u021be \u0219i asupra echilibrului social, economic \u0219i politic al \u021b\u0103rii[54]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Vom analiza pe scurt, prin prisma temei de fa\u021b\u0103, fiecare dintre cele trei legi modificate \u00een anul 2005 \u0219i efectele produse.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

5.1. Legea nr. 303\/2004 privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

– caracteristica de baz\u0103 a modific\u0103rilor aduse acestei legi a constituit-o reducerea drastic\u0103 a stagiilor de vechime necesare promov\u0103rii \u00een func\u021bii de execu\u021bie \u0219i de conducere, \u00een unele cazuri chiar la jum\u0103tate, justificarea oficial\u0103 fiind aceea de a permite \u201etinerilor reformi\u0219ti\u201d[55]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> din justi\u021bie s\u0103 promoveze c\u00e2t mai rapid \u0219i c\u00e2t mai sus \u00een ierarhiile sistemului. M\u0103sura \u00een sine nu ar fi neap\u0103rat condamnabil\u0103[56]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, dar ceea ce nu s-a spus la vremea respectiv\u0103 a fost c\u0103 pentru a nivela drumul \u201etinerilor reformi\u0219ti\u201d era necesar ca posturile pe care ace\u0219tia le vizau s\u0103 fie eliberate rapid de titularii ce le ocupau cu mandat pe o perioad\u0103 dat\u0103, titulari cu experien\u021b\u0103 ajun\u0219i acolo prin concurs, dar considera\u021bi de noua guvernare ca fiind tributari unei g\u00e2ndiri de sorginte comunist\u0103[57]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Astfel a ap\u0103rut dublul fenomen de \u201ejuvenilizare\u201d a resursei umane, pe de o parte \u0219i de \u201edecomunizare\u201d pe de alt\u0103 parte. La vremea respectiv\u0103 \u00eens\u0103 nimeni nu a recunoscut c\u0103 \u201e\u00eentinerirea\u201d semnifica \u00een realitate epurare[58]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, de\u0219i din comentarii calificate ap\u0103rute mult mai t\u00e2rziu am aflat c\u0103 aceste fenomene erau nu doar cunoscute, ci \u0219i privite favorabil european \u0219i sus\u021binute ca realit\u0103\u021bi istorice inevitabile[59]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– o alt\u0103 form\u0103 de \u201ejuvenilizare\u201d rapid\u0103 \u0219i peste r\u00e2nd a constituit-o legiferarea dreptului judec\u0103torilor cu grad de tribunal de a-\u0219i depune candidatura pentru instan\u021ba suprem\u0103, elud\u00e2nd astfel concursul de promovare de la tribunal la curtea de apel. Au ap\u0103rut astfel situa\u021bii \u00een care judec\u0103tori respin\u0219i chiar de dou\u0103 ori la concursul <\/i><\/b>de promovare pentru curtea de apel s\u0103 fie promova\u021bi la instan\u021ba suprem\u0103, pe baza unui interviu \u0219i a unui vot ale Plenului CSM[60]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– atribu\u021bia Consiliului Superior al Magistraturii de a propune pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii numirea v\u00e2rfurilor Parchetului General (inclusiv DNA \u0219i DIICOT), a fost transferat\u0103 omului politic<\/i><\/b> ministrul justi\u021biei, Consiliului r\u0103m\u00e2n\u00e2ndu-i doar s\u0103 avizeze consultativ<\/i> propunerile ministrului. \u00cen felul acesta \u00eentregul circuit al numirii conducerii parchetelor centrale a devenit eminamente politic.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– a fost legiferat \u00eempotriva Constitu\u021biei dreptul procurorului general de a delega procurori \u00een func\u021bii de execu\u021bie \u0219i de conducere[61]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, f\u0103r\u0103 obliga\u021bia procurorului general m\u0103car de a informa Consiliul asupra deleg\u0103rilor dispuse <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– a fost eliminat\u0103 obliga\u021bia pentru cel delegat \u00een condi\u021biile de mai sus de procurorul general de a avea gradul profesional corespunz\u0103tor unit\u0103\u021bii la care urma s\u0103 fie delegat, fapt ce a permis o \u201ejuvenilizare\u201d masiv\u0103 la v\u00e2rful parchetului general, inclusiv \u00een func\u021bia de procuror general, a unor persoane obiectiv insuficient preg\u0103tite pentru acele posturi[62]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– a fost legiferat dreptul pre\u0219edintelui politic de a refuza nelimitat propunerile de numire a procurorilor \u00een func\u021bii de conducere la nivel central (Parchet General, DNA \u0219i DIICOT). M\u0103sura garanta pre\u0219edintelui un control discre\u021bionar al deciziei finale, chiar \u0219i, sau mai ales \u00een ipoteza \u00een care ministrul justi\u021biei s-ar fi situat \u00eentr-o alt\u0103 tab\u0103r\u0103 politic\u0103 dec\u00e2t cea a pre\u0219edintelui, ipotez\u0103 materializat\u0103 \u00een via\u021ba real\u0103 \u0219i tran\u0219at\u0103 fie prin debarcarea ministrului care propusese nepotrivit[63]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, fie a guvernului[64]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, fie prin troc politic pre\u0219edinte-prim-ministru[65]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, oricum \u00eentotdeauna \u00een favoarea pre\u0219edintelui, \u00eenvestit prin lege drept \u201est\u0103p\u00e2n al inelelor\u201d \u00een domeniul vital al gestiunii resursei umane la v\u00e2rf \u00een justi\u021bia rom\u00e2n\u0103, respectiv instan\u021ba suprem\u0103[66]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i parchetul general cu toate structurile sale, inclusiv DNA \u0219i DIICOT[67]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Chiar \u0219i f\u0103r\u0103 o analiz\u0103 aprofundat\u0103 a dispozi\u021biilor legale de mai sus, se putea previziona o realitate sumbr\u0103 parcursului viitor de recrutare \u0219i promovare a resursei umane la conducerea justi\u021biei rom\u00e2ne, dar mai ales a consecin\u021belor negative ale acestora \u00een \u201elivrarea dreptului\u201d c\u0103tre cetate, previziuni \u00eemplinite ulterior anului 2005 \u0219i percepute public ca atare, \u00een pofida inven\u021biilor\/interven\u021biilor laudative brutale ale factorilor externi. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/i>5.2. Legea nr. 304\/2004 privind organizarea judiciar\u0103<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

De\u0219i este o lege care, a\u0219a cum o arat\u0103 \u0219i denumirea, nu ar fi trebuit s\u0103 cuprind\u0103 dec\u00e2t dispozi\u021bii referitoare la organizarea judiciar\u0103, Legea nr. 304\/2004 a\u0219a cum a fost modificat\u0103 \u00een anul 2005, cuprindea dou\u0103 dispozi\u021bii referitoare la gestionarea resursei umane \u0219i cariera magistra\u021bilor, str\u0103ine scopului pentru care legea a fost g\u00e2ndit\u0103 \u0219i adoptat\u0103 ini\u021bial. Aceste dou\u0103 dispozi\u021bii, respectiv art. 75 \u0219i art. 87 din lege, au prev\u0103zut o modalitate \u201especial\u0103\u201d de promovare a procurorilor \u00een structurile centrale \u0219i teritoriale ale DNA \u0219i DIICOT. Prin acest procedeu, procurori afla\u021bi la baza ierarhiei \u0219i cu o vechime de doar trei ani ca definitivi \u00een profesie, au fost \u00een mas\u0103 \u201eteleporta\u021bi\u201d la v\u00e2rful ierarhiei, pe baza doar a unui \u201einterviu\u201d sus\u021binut \u00een fa\u021ba \u0219efului structurii, ori a unei \u201ecomisii\u201d numit\u0103 tot de c\u0103tre acesta.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Puse \u00een practic\u0103 imediat dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a legii, aceste prevederi au anulat practic orice principiu ori regul\u0103 a meritocra\u021biei \u0219i au \u00eenc\u0103lcat flagrant dispozi\u021bii imperative ale Legii nr. 303\/2004 referitoare la stabilitatea pe post a procurorului[68]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, modalit\u0103\u021bile de promovare a acestuia[69]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, preg\u0103tirea profesional\u0103[70]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i competen\u021ba decizional\u0103 a celui \u00een drept s\u0103 dispun\u0103 promovarea[71]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen alt\u0103 ordine de idei, dar tot din perspectiva resursei umane, se poate dac\u0103 nu afirma, cel pu\u021bin suspiciona rezonabil, c\u0103 dispozi\u021biile de mai sus au urm\u0103rit direct vulnerabilizarea individual\u0103 a t\u00e2n\u0103rului procuror teleportat \u0219i nestabil pe post prin \u00eendatorarea\/dependen\u021ba sa decizional\u0103 fa\u021b\u0103 de cei ce \u00eel \u201eselec\u021bionaser\u0103\u201d. Traseul brusc ascendent prin eludarea examenelor de promovare impuse de legea cadru a statutului, \u00eenso\u021bit de beneficiile nesperate de un \u00eencep\u0103tor, coroborat cu temerea sa permanent\u0103, generat\u0103 de lipsa stabilit\u0103\u021bii pe post, de a fi revocat intempestiv, nu puteau avea alt rezultat dec\u00e2t dependen\u021ba\/\u00eendatorarea celui privilegiat fa\u021b\u0103 de cei ce l-au privilegiat, respectiv \u0219efii parchetelor centrale, titulari ai deciziei de promovare\/revocare. Acest sentiment uman de \u00eendatorare, de neevitat \u00een condi\u021biile date, a generat firesc pe baza <\/span>principiului reciprocit\u0103\u021bii<\/i> o deschidere total\u0103 \u00een activitatea de \u201elivrare a dreptului\u201d a t\u00e2n\u0103rului procuror neexperimentat \u0219i discre\u021bionar promovat, fa\u021b\u0103 de tot felul de sugestii\/recomand\u0103ri\/indica\u021bii\/\u00eendrum\u0103ri \u0219i influen\u021be din partea celor ce deciseser\u0103\/recomandaser\u0103 ridicarea sa profesional\u0103<\/span>[72]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iat\u0103 cum, printr-o succesiune de mecanisme legislative de \u00eendatorare a procurorilor de caz fa\u021b\u0103 de \u0219efii lor, dublat\u0103 de o \u00eendatorare a acestor \u0219efi fa\u021b\u0103 de oamenii politici ce \u00eei numiser\u0103 pe ei \u00een func\u021bie, structurile politice aflate la putere au reu\u0219it s\u0103 creeze un sistem de influen\u021b\u0103 direct\u0103 a agendei unui procuror de caz, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 o comunicare direct\u0103 cu acesta[73]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Din p\u0103cate, vulnerabilizarea individual\u0103 a celor teleporta\u021bi \u0219i a \u0219efilor lor numi\u021bi politic, prin \u00eendatorare, coroborat\u0103 cu lipsa de experien\u021b\u0103 profesional\u0103 \u00een marea majoritate a cazurilor, a condus inevitabil la vulnerabilizarea sistemului de parchete ca atare \u0219i o cutumizare colectiv\u0103 a deturn\u0103rii normei de drept, rezultatele statistice dezastruoase expuse mai sus \u0219i abuzurile dovedite \u0219i nesanc\u021bionate[74]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anchetele derulate la v\u00e2rf gener\u00e2nd \u00een percep\u021bia public\u0103 sintagma cu iz de dictatur\u0103 \u0219i deloc favorabil\u0103 parchetului rom\u00e2nesc, \u201erepublica procurorilor\u201d[75]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

5.3. Legea nr. 317\/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Principala remarc\u0103 asupra modific\u0103rii acestei legi o constituie deposedarea CSM de competen\u021ba de a propune numirea \u0219i revocarea procurorului general, despre care am men\u021bionat deja \u00een supra.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De\u0219i cu efect minor asupra componen\u021bei CSM, este de amintit din perspectiva juveniliz\u0103rii for\u021bate pe toate planurile, acordarea unui loc suplimentar judec\u0103torilor de la judec\u0103torii \u00een defavoarea celor de la cur\u021bile de apel. Din perspectiva evalu\u0103rii resursei umane, aceast\u0103 modificare a accentuat anomalia prezent\u0103 \u00een CSM \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u021bare \u0219i \u00een prezent \u0219i anume ca judec\u0103tori cu grad de curte de apel candida\u021bi la func\u021bia de judec\u0103tori ai instan\u021bei supreme s\u0103 fie evalua\u021bi \u00een procedura derulat\u0103 la CSM de judec\u0103tori \u0219i procurori cu grad inferior \u00een ierarhia instan\u021belor \u0219i parchetelor. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

6. Legea nr. 242\/2018, Legea nr. 207\/2018, Legea nr. 234\/2018 \u0219i OUG nr. 92\/2018<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Toate actele normative de mai sus sunt acte modificatoare ale legilor justi\u021biei adoptate \u00een anul 2004 \u0219i mutilate \u00een anul 2005. Au fost amintite pentru c\u0103, spre deosebire de modific\u0103rile 2005, cele ale anului 2018 chiar au fost benefice sistemului de justi\u021bie rom\u00e2nesc \u0219i implicit statutului de independen\u021b\u0103 al resursei umane din justi\u021bie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Trebuie precizat c\u0103 \u00een tradi\u021bia unei pozi\u021bion\u0103ri distructive a forurilor europene, \u00een principal prin MCV, aceste modific\u0103ri venite din partea for\u021belor politice \u201eneagreate\u201d la putere \u00een Rom\u00e2nia anului 2018, au fost \u00eent\u00e2mpinate cu o agresivitate \u0219i o mobilizare de for\u021be inexplicabile aparent prin raportare la con\u021binutul textelor modificatoare. Sloganul propagandistic de baz\u0103 al celor mobiliza\u021bi \u00eempotriva legilor 2018 era \u201ese subordoneaz\u0103 politic justi\u021bia\u201d[76]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, slogan evident fals, pentru c\u0103 modific\u0103rile aduceau dovedit prin ele \u00eensele independen\u021b\u0103 nu subordonare \u0219i ipocrit pentru c\u0103 justi\u021bia la v\u00e2rf era de mult subordonat\u0103, din anul 2005, dar fa\u021b\u0103 de \u201eagrea\u021bi\u201d. \u201ePericolul\u201d real \u00een 2018 pentru artizanii 2005 era ca aceast\u0103 subordonare s\u0103 dispar\u0103, fapt care se pare<\/i><\/b> c\u0103 nu putea fi permis. Au fost mobilizate \u00een fa\u021ba \u201epericolului\u201d for\u021be considerabile interne \u0219i externe pe toate planurile, ong-uri, magistra\u021bi \u201etineri \u0219i reformi\u0219ti\u201d individual sau \u00een asociere, proteste violente la propriu, ambasade, MCV, pre\u0219edintele \u021b\u0103rii, parlament european, victoria fiind ob\u021binut\u0103 \u00een cele din urm\u0103 prin apogeul \u00eencarcer\u0103rii \u00een anul 2019 a liderului partidului ce promovase acele modific\u0103ri.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Am analizat la timpul respectiv \u00een detaliu noile acte normative[77]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, concluzia fiind una pozitiv\u0103 din perspectiva independen\u021bei, impar\u021bialit\u0103\u021bii \u0219i preg\u0103tirii profesionale a resursei umane[78]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, singura deficien\u021b\u0103 re\u021binut\u0103 fiind aceea c\u0103 legiuitorul nu a \u00eendr\u0103znit mai mult cu privire la cariera procurorilor[79]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Trec\u00e2nd peste detaliile benefice ale modific\u0103rii fiec\u0103rei legi \u00een parte[80]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, ne vom referi doar la dou\u0103 dintre acestea, cruciale pentru tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 (sau putea s\u0103 \u00eensemne) resurs\u0103 uman\u0103 independent\u0103, impar\u021bial\u0103 \u0219i profesionist\u0103 \u00een aplicarea dreptului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prima<\/span><\/i><\/b> modificare vizeaz\u0103 atribuirea c\u0103tre sec\u021bia de judec\u0103tori a CSM a competen\u021bei de a decide promovarea \u00een func\u021bie de execu\u021bie la instan\u021ba suprem\u0103<\/i>, f\u0103r\u0103 \u201eaportul\u201d blocului votant ai sec\u021biei de procurori, precum \u0219i a competen\u021bei de a decide numirea \u00een func\u021bie a conducerii instan\u021bei supreme<\/i>, f\u0103r\u0103 \u201eaportul\u201d politic al pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii. Aceste modific\u0103ri au fost men\u021binute \u0219i \u00een prezent.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cea de a doua<\/span><\/i><\/b> modificare notabil\u0103 cu poten\u021bial uria\u0219 de depolitizare a \u00eentregului sistem de parchete \u0219i instan\u021be, profesionalism \u0219i independen\u021b\u0103 a constituit-o \u00eenfiin\u021barea Sec\u021biei de Investigare a Infrac\u021biunilor din Justi\u021bie (SIIJ) ce avea competen\u021ba de a cerceta toate<\/i><\/b> acuza\u021biile penale \u00eempotriva magistra\u021bilor[81]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Vechea competen\u021b\u0103 a cercet\u0103rii acuza\u021biilor penale \u00eempotriva magistra\u021bilor apar\u021binea DNA, presta\u021bia abuziv\u0103 \u0219i nelegal\u0103 a acestei entit\u0103\u021bi \u00een domeniu fiind sanc\u021bionat\u0103 \u201echirurgical\u201d \u0219i \u00een detaliu \u00eentr-un Raport al Inspec\u021biei Judiciare din anul 2018[82]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acest context ap\u0103rea ca logic\u0103 \u0219i necesar\u0103 \u00eenfiin\u021barea noii entit\u0103\u021bi SIIJ, care elimina prin chiar organizarea, func\u021bionarea \u0219i competen\u021bele sale legiferate, orice suspiciune de imixtiune ori presiune \u00een activitatea celor ce aplicau dreptul \u00een sistemul rom\u00e2nesc de justi\u021bie: numirea resursei umane de execu\u021bie \u0219i de conducere a fost atribuit\u0103 exclusiv CSM, respectiv o comisie format\u0103 din doi judec\u0103tori<\/i><\/b> \u0219i un procuror, 18 ani vechime profesional\u0103 pentru procurorii numi\u021bi; grad profesional de curte de apel; mandat stabil de 3 ani re\u00eennoibil cu alte dou\u0103 mandate de c\u00e2te trei ani; eliminarea oric\u0103rei contribu\u021bii sau aviz\u0103ri a politicului; competen\u021b\u0103 total\u0103 pe faptele magistra\u021bilor, inclusiv pe cele de corup\u021bie. Riscul ca aceast\u0103 entitate a parchetelor chiar s\u0103 ac\u021bioneze independent nu putea fi acceptat de artizanii\/protectorii \u201emodelului\u201d 2005, dar mai ales nu putea fi acceptat riscul ca, prin eficien\u021ba dovedit\u0103, principiile sale de organizare \u0219i func\u021bionare total nepolitice s\u0103 devin\u0103 un precedent periculos de contagios<\/i><\/b> ce se putea extinde \u0219i la nivelul parchetului general, DNA, DIICOT \u0219i chiar la nivel european. Pentru prevenirea acestor \u201eriscuri\u201d, \u00een anul 2019 noua putere politic\u0103 \u201eagreat\u0103\u201d instalat\u0103 la Bucure\u0219ti, cu sprijin entuziast \u0219i consistent UE, a abrogat bazele normative ale SIIJ \u0219i a decis astfel desfiin\u021barea acestei entit\u0103\u021bi independente, unice \u00een istoria reglement\u0103rii parchetelor \u00een Rom\u00e2nia[83]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

7. Legile justi\u021biei 2022<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Legile justi\u021biei adoptate \u00een anul 2004 au fost abrogate prin Legea nr. 303\/2022, Legea nr. 304\/2022 \u0219i Legea nr. 305\/2022, p\u0103str\u00e2nd aceea\u0219i denumire, respectiv legea privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor, legea privind organizarea judiciar\u0103 \u0219i legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Nu vom insista asupra acestora pentru c\u0103 practic nu au adus nimic nou fa\u021b\u0103 de legile abrogate, p\u0103str\u00e2nd \u00een linii mari tot ce era bun[84]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, dar \u0219i ce nu era bun \u00een legisla\u021bia anterioar\u0103 din perspectiva resursei umane[85]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. De\u0219i nu a adus nimic nou \u00een legisla\u021bia privind justi\u021bia \u0219i magistra\u021bii rom\u00e2ni, legile din anul 2022 au st\u00e2rnit entuziasm \u0219i aprobare unanim\u0103 la Comisia European\u0103 care a decis pe baza acestei \u201enotabile\u201d realiz\u0103ri normative s\u0103 ridice monitorizarea MCV \u00een anul 2022. F\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 ridicarea MCV este de salutat, mecanismul v\u0103dindu-se \u00een timp prin rapoarte succesive grosolan partizane \u0219i f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu realitatea[86]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, de a nu fi deloc util justi\u021biei rom\u00e2ne, ba dimpotriv\u0103. \u00cens\u0103\u0219i ridicarea acestui mecanism, justificat\u0103 public \u0219i formal de adoptarea unor legi care nu aduceau nimic nou \u00een legisla\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 despre justi\u021bie, dovede\u0219te c\u0103 mecanismul nu avea nicio leg\u0103tur\u0103 cu \u201eprogresele\u201d, \u201eindependen\u021ba\u201d \u0219i \u201ereformele\u201d justi\u021biei rom\u00e2ne, ori cu \u201esuccesele\u201d luptei anticorup\u021bie[87]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Monitorizarea \u00een timp a modului de aplicare efectiv\u0103 a acestui mecanism, instituirea, men\u021binerea \u0219i apoi ridicarea sa pare<\/i><\/b> a fi fost determinat\u0103 de conjuncturile temporale de influen\u021b\u0103\/imixtiune a UE \u00een politica intern\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i de modul \u00een care politicienii rom\u00e2ni cedau sau nu acestor influen\u021be\/imixtiuni[88]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. Oricum, fie c\u0103 cedau \u0219i li se promitea c\u0103 mecanismul va fi ridicat, fie c\u0103 nu cedau \u0219i se inventau noi \u0219i noi exigen\u021be, mecanismul a fost men\u021binut 18 ani, dovedindu-se un instrument util doar celor ce l-au impus.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

8. Consiliul Superior al Magistraturii<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00centr-o lucrare anterioar\u0103 dedicat\u0103 exclusiv acestei institu\u021bii responsabile cu gestionarea carierei celor ce aplicau dreptul \u00een Rom\u00e2nia[89]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> am concluzionat critic c\u0103, p\u00e2n\u0103 la acel moment temporal (2011), Consiliul nu s-a ridicat la \u00een\u0103l\u021bimea a\u0219tept\u0103rilor magistra\u021bilor \u0219i justi\u021biabililor rom\u00e2ni. Am constatat ulterior \u00een mandatul 2011-2016 c\u0103 se putea mult mai r\u0103u, reie\u0219ind prin compara\u021bie, c\u0103 prima promo\u021bie a CSM (2005-2011) s-a v\u0103dit a fi poate cea mai echilibrat\u0103 \u0219i echidistant\u0103 dintre cele trei de p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, mai ales \u00een condi\u021biile \u00een care CSM devenise \u201e\u021bint\u0103\u201d pentru ministra justi\u021biei de atunci, b\u00e2ntuit\u0103 de \u201ejuvenilism\u201d \u0219i \u201edecomunizare\u201d \u0219i pentru \u00eentregul grup ce o sprijinea (politic intern \u0219i extern, mediatic, ong-uri, \u201etinerii reformi\u0219ti\u201d din justi\u021bie ajun\u0219i peste noapte \u00een fruntea parchetelor centrale, etc.).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru c\u0103 lucrarea de fa\u021b\u0103 nu vizeaz\u0103 activitatea CSM, ci doar gestiunea resursei umane din justi\u021bie, putem aprecia la 19 ani de la \u00eenfiin\u021barea \u00een anul 2004 a \u201enoului\u201d CSM, cu aparat administrativ \u0219i buget propriu, c\u0103 institu\u021bia prin membrii celor trei \u201epromo\u021bii\u201d de p\u00e2n\u0103 acum a reu\u0219it s\u0103 contureze o imagine proprie de institu\u021bie profesional\u0103, f\u0103r\u0103 a putea \u00eens\u0103 elimina cu totul suspiciunile publice de influen\u021b\u0103 a politicului, cu prec\u0103dere \u00een zona sec\u021biei de procurori. Am detaliat argumentele \u0219i p\u00e2rghiile acestor suspiciuni, unele au fost reluate succint \u0219i \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103 \u0219i nu vom reveni. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe fondul activit\u0103\u021bii propriu-zise, activitatea CSM \u00een domeniul resurselor umane chiar poate fi caracterizat\u0103 \u00eentr-o not\u0103 de favorabilitate, \u00een pofida unor punctuale derapaje de nelegalitate[90]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, de dep\u0103\u0219ire a competen\u021belor legale de decizie[91]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, de abuz institu\u021bional[92]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, precum \u0219i a unor deficien\u021be legislative[93]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> ori aplicative[94]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> cu influen\u021b\u0103 negativ\u0103 de calitate \u0219i credibilitate. Oricum, indiferent de criticile pe care dovedit CSM-ul \u0219i le-a \u201emeritat\u201d \u00een timp, \u00eenfiin\u021barea \u0219i opera\u021bionalizarea acestei institu\u021bii ca gestionar al carierei profesionale a magistra\u021bilor, a constituit cert un c\u00e2\u0219tig al cet\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

9. Institutul Na\u021bional al Magistraturii<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Ca \u0219i \u00een cazul Consiliului Superior al Magistraturii, \u00eenfiin\u021barea \u0219i opera\u021bionalizarea plenar\u0103 a Institutului Na\u021bional al Magistraturii prin legile justi\u021biei din anul 2004 a constituit un cert beneficiu pentru sistemul de justi\u021bie rom\u00e2nesc din perspectiva aportului acestei institu\u021bii la recrutarea, formarea ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 a resursei umane din sistem. Spre deosebire \u00eens\u0103 de CSM, criticile pe care le-am formulat \u00een timp \u00een leg\u0103tur\u0103 cu INM nu au vizat activitatea pe fond a acestei institu\u021bii, ci conceptul promovat prin lege ce st\u0103 la baza \u00eentregii sale func\u021bion\u0103ri, \u00een sensul c\u0103 aceast\u0103 institu\u021bie a fost g\u00e2ndit\u0103 ca o etap\u0103 post-studen\u021beasc\u0103, un alt fel de facultate, o teoretizare suplimentar\u0103 \u0219i inutil\u0103 a unor materii asimilate deja \u00een timpul facult\u0103\u021bii, alternate cu ineficiente subiecte de spe\u021b\u0103 din practica instan\u021belor\/parchetelor[95]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u0219i pretinse stagii de practic\u0103 la instan\u021be \u0219i parchete[96]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Am mai afirmat, repet\u0103m \u0219i aici, faptul c\u0103 Institutul Na\u021bional al Magistraturii trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 port-drapelul preg\u0103tirii ini\u021biale \u0219i continue[97]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> a resursei umane din sistemul judiciar na\u021bional, dar nu din postura de a gestiona o vacan\u021b\u0103 post-studen\u021beasc\u0103 auditorilor, prin organizarea de cursuri recreative la sediul institu\u021biei, ci prin elaborarea unei programe na\u021bionale de preg\u0103tire specializat\u0103 pe care auditorii \u0219i \u00eendrum\u0103torii de practic\u0103 s\u0103 o respecte, alternat\u0103 cu examin\u0103ri na\u021bionale periodice pe baza acestei programe. Auditorii \u00ee\u0219i vor desf\u0103\u0219ura activitatea zilnic\u0103<\/i><\/b> pe baza programei na\u021bionale la instan\u021bele \u0219i parchetele din raza teritorial\u0103 a domiciliului lor, <\/i><\/b>asigur\u00e2nd astfel nu numai un raport numeric real eficient auditor-\u00eendrum\u0103tor la fiecare unitate, ci \u0219i consistente economii bugetare de la cheltuieli cu formatorii[98]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, cazarea \u0219i masa auditorilor, utilit\u0103\u021bi ale unit\u0103\u021bilor de cazare \u0219i ale sediului INM (central \u0219i filiale), etc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

10. Concluzii<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/i><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen considera\u021bia tuturor celor dezvoltate \u00een cuprinsul lucr\u0103rii de fa\u021b\u0103 putem re\u021bine c\u00e2teva scurte concluzii. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

a. Judec\u0103tori<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Din punctul nostru de vedere procesul de gestionare a carierei judec\u0103torului rom\u00e2n (recrutare, preg\u0103tire profesional\u0103, promovare, delegare, deta\u0219are, transfer, sanc\u021bionare) \u00een anul 2024, at\u00e2t din perspectiv\u0103 legislativ\u0103, c\u00e2t \u0219i de gestionare institu\u021bional\u0103, este unul compatibil cu statul de drept democratic, asigur\u00e2nd premisele unui act de justi\u021bie independent, impar\u021bial \u0219i profesionist de la instan\u021ba de fond p\u00e2n\u0103 la instan\u021ba suprem\u0103, f\u0103r\u0103 nicio fisur\u0103 normativ\u0103 care s\u0103 permit\u0103 interven\u021bia factorului politic sau de alt\u0103 natur\u0103 toxic\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acest context ar trebui logic ca \u0219i credibilitatea judec\u0103torului \u00een societate s\u0103 fie pe m\u0103sur\u0103, adic\u0103 la v\u00e2rf. Este fix invers, iar cauzele sunt multiple. Unele sunt generate de presta\u021biile individuale ale judec\u0103torilor[99]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, cu impact negativ \u00een societate. Cele mai numeroase \u00eens\u0103 \u0219i cu efect distructiv major vin \u00eens\u0103 din afara sistemului, \u00een principal dinspre acele segmente vizibile ale cet\u0103\u021bii, beneficiare ale unor puternice structuri logistice, financiare \u0219i de influen\u021b\u0103 \u0219i ale unor platforme de adresare manipulatorie c\u0103tre cet\u0103\u021beanul rom\u00e2n: politicieni (rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini), trusturi media[100]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, ong-uri, tot felul de anali\u0219ti, influenceri \u0219.a. Nu vom detalia asupra acestui aspect, nu am reu\u0219it s\u0103 identific\u0103m interesele zugr\u0103virii publice deliberate a unui judec\u0103tor na\u021bional necredibil[101]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, am inten\u021bionat doar s\u0103 semnal\u0103m discrepan\u021ba dintre un sistem performant \u0219i transparent de gestionare a resursei umane la instan\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i percep\u021bia public\u0103 negativ\u0103 a activit\u0103\u021bii acelei resurse umane. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

b. Procurori<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Spre deosebire de judec\u0103tori, gestionarea resursei umane din cadrul parchetelor, privit\u0103 \u00een ansamblu, a constituit, constituie \u0219i va constitui, prin prisma legisla\u021biei actuale, o problem\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– incontestabil, dependen\u021ba politic\u0103 a conducerii parchetelor centrale a fost \u0219i este \u0219i \u00een prezent o realitate[102]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, cu toate neajunsurile pe care le presupune dependen\u021ba \u00eentr-o profesie care este reglementat\u0103 constitu\u021bional \u00een cadrul autorit\u0103\u021bii judec\u0103tore\u0219ti, nu a celor politice, o profesie \u00een care deturnarea dreptului aplicativ prin activarea extern\u0103 a p\u00e2rghiilor profesionale decizionale poate determina facil \u201ecur\u0103\u021barea\u201d selectiv\u0103 a societ\u0103\u021bii de orice fel de \u201eindezirabili\u201d[103]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– men\u021bin\u00e2nd prin lege dependen\u021ba numirilor \u00een func\u021bie a v\u00e2rfurilor parchetelor centrale, politicul decizional va trebui s\u0103 \u00ee\u0219i asume responsabilitatea acestora, mai exact a \u00eentregii lor activit\u0103\u021bi, inclusiv e\u0219ecuri \u0219i abuzuri, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een mai toate \u021b\u0103rile europene \u00een care numirile sunt de competen\u021ba deciden\u021bilor politici, de regul\u0103 a executivului. \u00cen Rom\u00e2nia \u00eens\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu anul 2005, pre\u0219edin\u021bii \u021b\u0103rii, deciden\u021bi ai numirilor \u0219i toate structurile de sprijin preziden\u021bial au evitat orice form\u0103 de r\u0103spundere pentru activitatea celor numi\u021bi, sub pretextul ipocrit al independen\u021bei procurorilor \u00een activitatea lor, de\u0219i constitu\u021bional procurorii \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea pe principiul subordon\u0103rii ierarhice fa\u021b\u0103 de un procuror general numit de un pre\u0219edinte politic \u0219i sub autoritatea unui ministru ce face parte dintr-un guvern al c\u0103rui prim ministru este desemnat de acela\u0219i pre\u0219edinte politic.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– promovarea procurorilor, spre deosebire de cea a judec\u0103torilor, precum \u0219i accesul la unit\u0103\u021bile superioare (\u00een principal parchetul general) cunoa\u0219te \u0219i alte modalit\u0103\u021bi dec\u00e2t cea obiectiv\u0103 a concursului (delegare, teleportare), modalit\u0103\u021bi ce presupun mai mult sau mai pu\u021bin subiectivism \u0219i chiar discre\u021bionarism \u0219i amputeaz\u0103 competen\u021ba exclusiv\u0103 a CSM \u00een materie de resurse umane \u00een favoarea procurorului general \u0219i a \u0219efilor DNA \u0219i DIICOT. Opin\u0103m c\u0103 instituirea unei forme unice de promovare (prin concurs) \u00een \u00eentreaga ierarhie a parchetelor \u0219i atribuirea competen\u021bei exclusive de gestionare a \u00eentregii cariere profesionale c\u0103tre CSM, sec\u021bia de procurori nu poate fi dec\u00e2t benefic\u0103 procurorilor \u0219i sistemului de parchete, calit\u0103\u021bii aplicative a dreptului, precum \u0219i percep\u021biei publice asupra acestora.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

c. Institu\u021bii<\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Ne referim la cele dou\u0103 institu\u021bii cu privire la care am formulat deja considera\u021bii \u00een supra, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii \u0219i Institutul Na\u021bional al Magistraturii. Ne men\u021binem opiniile formulate \u00een sensul c\u0103 \u00eenfiin\u021barea \u0219i opera\u021bionalizarea acestora au constituit o necesitate \u0219i un succes \u0219i c\u0103 activitatea de la \u00eenfiin\u021bare p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cu excep\u021bia unor derapaje institu\u021bionale pe care le-am men\u021bionat deja \u0219i a altora individuale, a fost una situat\u0103 \u00een limitele de competen\u021b\u0103 atribuite de legiuitor, cu poten\u021bial real de asigurare a popul\u0103rii sistemului cu aplicatori\/livratori de drept de calitate. Men\u021bion\u0103m totu\u0219i \u0219i aici, punctual, nevoia unor modific\u0103ri legislative, prioritar \u0219i presant \u00een privin\u021ba Institutului Na\u021bional al Magistraturii, de modificare a conceptului teoretic actual de organizare \u0219i func\u021bionare a acestei institu\u021bii \u00een unul de real\u0103\/eficient\u0103 specializare practic\u0103 profesional\u0103[104]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>d. Vulnerabilit\u0103\u021bi <\/span><\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Sigur c\u0103 un sistem de justi\u021bie, nu doar \u00een Rom\u00e2nia prezint\u0103 o serie de vulnerabilit\u0103\u021bi specifice[105]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, mai ales \u00een zona reglement\u0103rii\/activit\u0103\u021bii celor chema\u021bi s\u0103 aplice dreptul \u00een instan\u021be \u0219i parchete. Nu ne vom referi aici dec\u00e2t la una dintre acestea, nu doar pentru c\u0103 a ap\u0103rut mai nou, de circa 7-8 ani \u00een sistemul rom\u00e2nesc, ci \u0219i datorit\u0103 pericolului major sistemic pe care \u00eel reprezint\u0103 pentru deturnarea a ceea ce constituie independen\u021ba, nu doar aplicativ\u0103 de data aceasta, a unui act de justi\u021bie \u00eentr-un stat de drept democratic. Ini\u021bial au fost acei \u201etineri reformi\u0219ti\u201d despre care am amintit \u0219i \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103. Ulterior ace\u0219tia au constituit noi asocia\u021bii de magistra\u021bi, de\u0219i \u00een Rom\u00e2nia existau deja numeroase asocia\u021bii de magistra\u021bi la care puteau adera[106]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>, unele fiind afiliate \u0219i asocia\u021biilor europene de profil. Asocierea profesional\u0103 \u00een sine a magistra\u021bilor este permis\u0103 legal \u0219i constituie \u00een opinia noastr\u0103 un fapt benefic. Toate asocia\u021biile profesionale au ac\u021bionat \u0219i s-au pronun\u021bat diferit \u00een timp, pro sau contra, pe diverse proiecte de legiferare ale domeniului justi\u021biei, \u00een func\u021bie \u00eens\u0103 doar de subiectul supus dezbaterii, nu \u00een func\u021bie de apartenen\u021ba politic\u0103 a ini\u021biatorului. Spre deosebire, asocia\u021biile nou \u00eenfiin\u021bate[107]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> au promovat consecvent o alt\u0103 modalitate de reac\u021bie, pozitiv\u0103 sau negativ\u0103, nu \u00een func\u021bie de propunere \u0219i impactul acesteia, ci \u00een func\u021bie de originea\/orientarea politic\u0103 a ini\u021biatorului. Astfel, orice demersuri ale unor anumite <\/i><\/b>for\u021be politice au fost mereu blamate \u0219i respinse, inclusiv prin particip\u0103ri fizice la manifesta\u021bii de protest, la fel cum orice demersuri ale unor anumite alte<\/i><\/b> for\u021be politice au fost mereu sus\u021binute, indiferent de fondul pozitiv sau nu al demersului. Acest mod de \u201eoperare\u201d al noilor asocia\u021bii creeaz\u0103 suspiciunea rezonabil\u0103 c\u0103 de fapt comanda lor colectiv\u0103 de reac\u021bie nu este la asocia\u021bie, ci \u00een afara acesteia \u0219i nu vizeaz\u0103 fondul problemei dezb\u0103tute, ci originea ini\u021biatorului, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t reac\u021biile punctuale ale asocia\u021biilor sunt mereu identice \u00een mesaj \u0219i coroborate temporal cu cele ale unor entit\u0103\u021bi civice la fel de pretins neutre, cu acela\u0219i mod de operare. Am considerat util s\u0103 semnal\u0103m aceast\u0103 realitate a sistemului judiciar rom\u00e2n. Riscul escalad\u0103rii de la etapa influen\u021bei externe a deciziei unui singur magistrat \u00een aplicarea dreptului \u00eentr-o spe\u021b\u0103 dat\u0103, la cea a coordon\u0103rii externe ale unor grup\u0103ri de magistra\u021bi asocia\u021bi<\/i><\/b> nu doar \u00een domeniul aplic\u0103rii propriu-zise a normei legale, apare ca destul de real \u0219i cu poten\u021bial previzibil de dezvoltare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Concluziv final,<\/span><\/i><\/b> putem aprecia pe baza datelor \u0219i faptelor invocate \u0219i analizate, c\u0103 \u00een perioada post decembrist\u0103 gestiunea resursei umane \u00een justi\u021bia rom\u00e2n\u0103 a constituit o p\u00e2rghie de influen\u021b\u0103 nu doar a calit\u0103\u021bii actului de justi\u021bie, ci a chiar exprim\u0103rii dreptului. Destabilizarea procesului de gestionare a resursei umane, cu consecin\u021ba deturn\u0103rii\/afect\u0103rii aplicative a normei de drept, s-a produs fie dintr-o eronat\u0103 evaluare a posibilit\u0103\u021bilor de reac\u021bie ale sistemului (Legea nr. 92\/1992, \u00eenfiin\u021barea \u0219i opera\u021bionalizarea cur\u021bilor de apel), fie a fost provocat\u0103 deliberat (Legea nr. 247\/2005, prefigurat\u0103 de Legea nr. 142\/1997). Insuficienta preg\u0103tire, \u00een primul caz \u0219i \u201ecapitularea\/subjugarea\u201d unora dintre aplicatorii de drept de la v\u00e2rful sistemului judiciar rom\u00e2n, \u00een cel de al doilea caz, nu au afectat negativ doar pe cei \u00een cauz\u0103, trec\u0103tori prin via\u021ba dreptului \u0219i a profesiei, ci au afectat \u00een principal percep\u021bia public\u0103 referitoare la corectitudinea \u00een general a aplicatorilor de drept, a normei de drept ca atare, a f\u0103uritorilor politici ai normei de drept, la dreptate, la justi\u021bie, \u00een general la tot ansamblul conceptual \u0219i organiza\u021bional pe care \u00eel presupun no\u021biunea \u0219i domeniul dreptului. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ar\u0103tam c\u0103 \u0219tiin\u021ba dreptului \u0219i dreptul nu sunt exponate, ci componente active societal, ce nu pot fi analizate exhaustiv \u00een lipsa \u0219i a unei raport\u0103ri aplicative. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 aplicativ\u0103 (normatori de drept, aplicatori de drept \u0219i presta\u021bia lor) traverseaz\u0103 vizibil, nu doar \u00een Rom\u00e2nia, o \u201ecriz\u0103\u201d creat\u0103 deliberat de deturnare \u0219i de decredibilizare, coordonatele analizate \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 argumente \u00een acest sens. Privind \u00een jur, nu am descoperit indicii c\u0103 pe viitor acest proces va fi stopat sau ameliorat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Studiul a fost publicat \u00een:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– portalul Universul Juridic (12 februarie 2024);<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– revista Universul juridic (februarie 2024);<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

– revista Reflec\u021bii (nr.2\/anul II, Academia de \u0218tiin\u021be Juridice din Rom\u00e2nia).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

avocat dr. Ion Popa, Baroul Bucure\u0219ti, membru corespondent al Academiei de \u0218tiin\u021be Juridice din Rom\u00e2nia<\/span><\/span><\/span><\/p>\n


<\/span><\/span><\/p>\n
\n
\n

[1]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea \u00een expuneri aprofundate pe aceast\u0103 tem\u0103, prof. univ. dr. Nicolae Popa, Considera\u0163ii privid sistemul \u015ftiin\u0163elor juridice \u015fi rolul teoriei generale a dreptului<\/i>, prof. univ. dr. Simona Cristea, Doctrine Juridice,<\/i> Edi\u0163ia a VII-a revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103 Universul Juridic Bucure\u015fti, 2017, cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific ICJ Ion Fl\u0103m\u00e2nzeanu, Doctrina ca izvor de drept,<\/i> \u0219.a. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Bucure\u0219ti, Palatul Cotroceni 19-20 octombrie 2023.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Discut\u00e2nd despre drept, \u00een criz\u0103 sau nu, este de presupus abordarea sa ast\u0103zi ca apanaj al umanit\u0103\u021bii. Se pare c\u0103 m\u00e2ine va trebui, potrivit unor indicii europene neechivoce, s\u0103 reconsider\u0103m aceste coordonate prin includerea ca subiecte active a necuv\u00e2nt\u0103toarelor \u0219i a inteligen\u021bei artificiale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Chiar \u0219i \u00een epoca anterioar\u0103 anului 1989, a egalitarismului socialist, salarizarea diferen\u021biat\u0103 avea ca principiu de baz\u0103 rolul \u0219i importan\u021ba social\u0103 a muncii depuse. \u00cen prezent, deciden\u021bii democra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti au \u00een vedere doar \u201eprincipiul\u201d nivelator conform c\u0103ruia salariul din domeniul public nu poate dep\u0103\u0219i pe cel al pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii, tez\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u0219i de o ipocrizie major\u0103 pentru c\u0103 pre\u0219edintele \u021b\u0103rii, spre deosebire de ceilal\u021bi bugetari \u201ecompara\u021bi\u201d, nu tr\u0103ie\u0219te din salariu. Toate cheltuielile impuse de activit\u0103\u021bile pre\u0219edintelui, \u00eencep\u00e2nd de la cele cotidiene (m\u00e2ncare, cas\u0103, transport, \u00eembr\u0103c\u0103minte) \u0219i termin\u00e2nd cu cele de serviciu propriu-zis (activit\u0103\u021bi oficiale) \u0219i cele de relaxare (mare, munte, plaj\u0103, golf, excursii) sunt suportate din bani publici, nu din veniturile salariale ale pre\u0219edintelui. Trebuie subliniat, ca o realitate de necontestat \u0219i acceptat\u0103, c\u0103 \u201eindignarea\u201d \u0219i \u201emobilizarea\u201d politicienilor rom\u00e2ni post-aderare nu s-a manifestat niciodat\u0103 (cu excep\u021bia anilor 2017-2018) spre m\u0103rirea veniturilor mici, ci \u00eentotdeauna spre t\u0103ierea celor \u201eprea\u201d mari. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Conform unui sondaj intern (2019) al partidului aflat mai mereu \u00een fruntea preferin\u021belor electoratului, campaniile de demonizare a pensiilor speciale, inclusiv sau mai ales cele ale magistra\u021bilor, aduc un plus de peste 6 procente electorale. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u00centr-un acces salutar de ra\u021bionalitate pe aceast\u0103 tem\u0103, \u00een ceasul al 12 lea, pre\u0219edintele unuia dintre partidele aflate la guvernare \u00een prim\u0103vara 2023, M.C., a recunoscut c\u0103 o abordare otova \u0219i populist\u0103 a temei pensiilor speciale nu genereaz\u0103 echitate, ci haos perturbator \u00een institu\u021biile afectate (minister de interne, armat\u0103, servicii secrete, instan\u021be, parchete) \u0219i c\u0103 acest haos nu poate fi acceptat deliberat de partea rom\u00e2n\u0103 ca pre\u021b al unei tran\u0219e b\u0103ne\u0219ti dintr-un program european. Din p\u0103cate, similar mai tuturor liderilor politici rom\u00e2ni, c\u00e2nd peste dou\u0103 luni a ajuns prim ministru \u00een iunie 2023, s-a r\u0103zg\u00e2ndit \u0219i a uitat de pericolul haosului impus de programul de finan\u021bare european (PNRR), promov\u00e2nd normativ exact ceea ce negase anterior, provoc\u00e2nd previzibil ceea ce deja semnalase \u0219i anume haosul (proteste generalizate \u00een iunie 2023 prin \u00eencetarea activit\u0103\u021bii \u00een instan\u021be \u0219i parchete, sus\u021binute de CSM, declararea ca neconstitu\u021bional a proiectului de act normativ propus \u0219i adoptat de ale\u0219i). <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Relevant \u00een acest sens al depopul\u0103rii instan\u021belor \u0219i parchetelor prin politici neg\u00e2ndite sau g\u00e2ndite distructiv este faptul c\u0103 dac\u0103 \u00een anul 2020 s-au pensionat 174 de judec\u0103tori \u015fi 129 de procurori, iar \u00een anul 2021 s-au pensionat 248 de judec\u0103tori \u015fi 143 de procurori, s-a ajuns ca \u00een anul 2022 s\u0103 se pensioneze 464 de judec\u0103tori \u015fi 256 de procurori, pentru anul 2023 fiind eligibili un num\u0103r de 540 judec\u0103tori \u0219i 331 procurori. \u00cen total, num\u0103rul celor for\u021ba\u021bi s\u0103 plece prin pensionare pentru a nu-\u0219i pierde drepturile cuvenite la intrarea \u00een profesie este de peste 1527 magistra\u021bi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2025 (hot\u0103r\u00e2rea CSM nr. 90\/2023).<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ne referim aici la parlamentarii \u021b\u0103rii, la membrii guvernelor, mai ales la mini\u0219trii justi\u021biei, la pre\u0219edinte, precum \u0219i la tot complexul politic extern, de la comisia european\u0103 la ambasadorii occidentali acredita\u021bi \u00een Rom\u00e2nia. Av\u00e2nd \u00een vedere publicarea anterioar\u0103 a unei lucr\u0103ri \u00een care am tratat o tem\u0103 apropiat\u0103 celei de fa\u021b\u0103, Noaptea drept\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti,<\/i> publicat\u0103 la Universul Juridic \u00een anul 2021, am \u00eencercat evitarea unor abord\u0103ri repetitive. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Conform adresei nr. 4\/15061 din 26.07.2023 a CSM \u2013 Biroul de informare public\u0103, la 1 iulie 2023 existau \u00een sistemul instan\u021belor din Rom\u00e2nia un num\u0103r de 1055 posturi vacante de judec\u0103tori, dintr-un total de 5066 posturi (circa 20%), \u0219i 860 posturi vacante de procurori, dintr-un total de 2981 posturi, schemele de personal activ la nivelul parchetelor fiind ocupate \u00een medie la nivel de 55%-60%, \u00een condi\u021biile \u00een care existau\/exist\u0103 unit\u0103\u021bi de parchet la nivelul judec\u0103toriilor cu un singur procuror \u00eencadrat dintr-o schem\u0103 de \u00eencadrare de 10.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Conform unui sondaj prezentat pe postul tv digi 24 jurnal \u0219tiri, ora 15, 21.07.2023, \u00eencrederea \u00een justi\u021bie cobor\u00e2se la un catastrofal, practic inexistent, prag de \u00eencredere de 8%<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Exemplificativ, \u00een perioada anilor 1999-2000, c\u00e2nd s-au produs disponibiliz\u0103ri masive ale minerilor, Tribunalul Gorj a fost asaltat de zeci de mii de litigii de munc\u0103. S-a apreciat atunci la nivel de minister al justi\u021biei, c\u0103 este necesar\u0103 suplimentarea masiv\u0103 a num\u0103rului de posturi de judec\u0103tor \u0219i ocuparea definitiv\u0103<\/i><\/b> a acestora. Momentul de criz\u0103 a trecut, iar Tribunalul Gorj a r\u0103mas cu o schem\u0103 ocupat\u0103 de circa 35 judec\u0103tori care, datorit\u0103 inamovibilit\u0103\u021bii nu puteau fi \u201emuta\u021bi\u201d la un alt tribunal, ajung\u00e2ndu-se ca un judec\u0103tor s\u0103 intre \u00een \u0219edin\u021ba de judecat\u0103 o dat\u0103 pe lun\u0103, cu circa 5 dosare pe rol, \u00een condi\u021biile \u00een care celelalte tribunale aveau o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de circa 30-40 dosare\/judec\u0103tor s\u0103pt\u0103m\u00e2nal.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ace\u0219ti doi parametri au fost re\u021binu\u021bi, printre al\u021bii, \u0219i \u00een studiul Analiza vulnerabilit\u0103\u0163ilor sistemului judiciar rom\u00e2n. Solu\u0163ii \u015fi propuneri de modernizare, <\/i>efectuat \u00een anul 2010 de Centrul pentru analiz\u0103 \u0219i dezvoltare institu\u021bional\u0103 (CADI), pag.31: \u201eObiective pe termen mediu – … rezolvarea dezechilibrelor din punct de vedere al gradului de \u00eenc\u0103rcare, al intr\u0103rilor \u015fi ie\u015firilor din sistem \u015fi al reprezent\u0103rii disporpor\u0163ionate a unor genera\u0163ii \u00een interiorul corpului magistra\u0163ilor\u201d. \u00cen acela\u0219i studiu a mai fost re\u021binut\u0103 drept cauz\u0103 a lipsei unei coeren\u021be decizionale \u00een timp, prezen\u021ba \u00een aparatul propriu al CSM a unui num\u0103r \u00eensemnat de magistra\u0163i deta\u015fa\u0163i, f\u0103r\u0103 o preg\u0103tire de specialitate minim\u0103 \u00een domeniul resurselor umane. Din p\u0103cate, aceast\u0103 lips\u0103 de preg\u0103tire, dar \u0219i de continuitate \u00een func\u021biile ce decid asupra resursei umane din justi\u021bia rom\u00e2n\u0103 este prezent\u0103 \u0219i la nivelul membrilor CSM, schimba\u021bi la 6 ani, dar \u0219i al secretarului general al CSM, cu un mandat limitat la 4 ani. Deficien\u021ba remarcat\u0103 \u00een studiul amintit este prezent\u0103 \u00een toate compartimentele administrative ale CSM, acestea fiind conduse de magistra\u021bi deta\u0219a\u021bi care \u00eens\u0103, dup\u0103 ce au dob\u00e2ndit experien\u021b\u0103 \u00een acel post administrativ, revin la instan\u021be\/parchete ca efect al expir\u0103rii duratei de deta\u0219are, fiind \u00eenlocui\u021bi tot cu magistra\u021bi deta\u0219a\u021bi, nepreg\u0103ti\u021bi pentru specificul \u0219i detaliile noului loc de munc\u0103, iar ciclul se repet\u0103 de 18 ani.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Un alt exemplu de bun\u0103 inten\u021bie, dar cu consecin\u021be dezastruoase a fost OUG nr. 58\/2003. La sugestia unui expert francez de preaderare, domnul Pierre Truche, fost pre\u0219edinte al instan\u021bei supreme \u00een Fran\u021ba, \u00een ideea unei practici unitare \u00een solu\u021bionarea recursurilor, s-a dispus prin actul normativ amintit ca toate recursurile s\u0103 fie solu\u021bionate de o singur\u0103 instan\u021b\u0103<\/i><\/b>, respectiv instan\u021ba suprem\u0103. Consecin\u021ba a fost c\u0103 toate cur\u021bile de apel au trimis dosarele de recurs la \u00ceCCJ, iar instan\u021ba suprem\u0103 s-a blocat nu doar \u00een solu\u021bionarea juridic\u0103 a recursurilor primite, c\u0103rora li s-au acordat termene de peste trei ani, dar s-a blocat \u0219i fizic prin lipsa spa\u021biului de depozitare a dosarelor primite. Dispozi\u021bia a fost ulterior abrogat\u0103 prin OUG nr.65\/2004. \u00cen acela\u0219i registru al bunelor inten\u021bii ratate se include \u0219i Ordonan\u0163a Guvernului nr. 13\/1998 care, \u00een ideea reducerii uria\u0219ului volum de munc\u0103 de la instan\u021be, coroborat cu insuficien\u021ba resursei umane, a consfin\u021bit obliga\u021bia motiv\u0103rii \u00een fapt \u0219i \u00een drept a hot\u0103r\u00e2rii doar \u00een acele cauze \u00een care s-a declarat calea de atac, scutind astfel pe judec\u0103tor de o parte consistent\u0103 a muncii sale. M-am num\u0103rat printre judec\u0103torii care la acea vreme s-au bucurat naiv \u015fi egoist de noua reglementare. S-a v\u0103dit ulterior c\u0103 actul normativ a fost neoportun \u0219i prejudiciant, lipsa considerentelor din hot\u0103r\u00e2rile judec\u0103tore\u015fti neatacate f\u0103c\u00e2nd imposibil\u0103 aprecierea \u00een cazul unor litigii ulterioare a inciden\u0163ei prescrip\u0163iei dreptului la ac\u0163iune ori a execut\u0103rii silite, a autorit\u0103\u021bii de lucru judecat ori a formul\u0103rii \u00een termen a unor demersuri administrative, etc. Ordonan\u021ba a fost abrogat\u0103 la pu\u021bin peste un an de la publicare, prin O.U.G. nr. 290\/2000. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Publicat\u0103 \u00een Buletinul Oficial nr. 169 din 27 decembrie 1968. Am ales ca punct de plecare Legea nr. 58\/1968 pentru c\u0103 a fost abrogat\u0103 doar \u00een anul 1992, supravie\u021buind momentului decembrie 1989 \u0219i \u0219i-a produs efecte \u0219i \u00een noul tip de societate. Este de remarcat cu privire la concizia acestei legi c\u0103 \u00een limita a doar 88 articole a reu\u0219it s\u0103 cuprind\u0103 at\u00e2t reglement\u0103ri ale statutului judec\u0103torului, c\u00e2t \u0219i ale organiz\u0103rii judiciare, \u00een condi\u021biile \u00een care reglement\u0103rile normative \u00een vigoare \u00een prezent au avut nevoie pentru acelea\u0219i domenii de peste 550 articole. Sigur c\u0103 epocile difer\u0103, dar totu\u0219i..<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Cu excep\u021bia litigiilor de munc\u0103 ce se judecau de un judec\u0103tor \u0219i doi asesori populari.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Potrivit art. 42 din Legea nr. 58\/1968 \u201epre\u015fedin\u0163ii tribunalelor jude\u0163ene \u015fi cel al Tribunalului municipiului Bucure\u015fti, judec\u0103torii acestor tribunale, precum \u015fi judec\u0103torii de la judec\u0103torii, sunt ale\u015fi <\/b>\u015fi revoca\u0163i de consiliile populare jude\u0163ene sau, dup\u0103 caz, de Consiliul Popular al municipiului Bucure\u015fti, la propunerea Ministerului Justi\u0163iei\u201d. <\/i>Faptul c\u0103 judec\u0103torii depindeau direct de consiliile populare, la \u201ealegerea\u201d ori \u201erealegerea\u201d lor \u00een func\u021bie, ne scute\u0219te de orice comentariu cu privire la independen\u021ba de facto a judec\u0103torilor astfel ale\u0219i fa\u021b\u0103 de unicul decident politic de atunci. Trebuie s\u0103 preciz\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 ulterior decembrie 1989, p\u00e2n\u0103 la adoptarea Legii nr. 92\/1992 de organizare judec\u0103toreasc\u0103, nu s-a mai pus problema alegerii vreunui judec\u0103tor de c\u0103tre consiliile populare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Publicat \u00een Buletinul Oficial nr.20 din 27 februarie 1973. Este util de semnalat c\u0103 de\u0219i Legea nr. 58\/1968 fusese adoptat\u0103 de Marea Adunare Na\u021bional\u0103, ca organ legiuitor suprem, modificarea acesteia s-a produs printr-un act emis de Consiliul de Stat. \u201eTradi\u021bia\u201d s-a p\u0103strat \u0219i \u00een vremea noastr\u0103, multe legi organice adoptate de Parlament, inclusiv privind justi\u021bia, au fost modificate prin ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103 ale guvernului. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Conform art. 53 alin.2 din Legea nr. 58\/1968 \u201ejudec\u0103torii stagiari de la judec\u0103torii particip\u0103 la activitatea de judecat\u0103 \u00een completele \u00een care cel\u0103lalt judec\u0103tor este ales. Dup\u0103 1 an de func\u021bionare efectiv\u0103, judec\u0103torii stagiari pot judeca cererile \u015fi pricinile prev\u0103zute \u00een art. 23 alin. 4.”<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Publicat\u0103 \u00een Buletinul Oficial nr. 169 din 27 decembrie 1968. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Acest tip de corectitudine a asum\u0103rii numirii procurorilor \u00een func\u021bii de conducere \u00een special, dar nu numai, func\u021bioneaz\u0103 ast\u0103zi \u00een mai toate statele U.E., semnific\u00e2nd de fapt responsabilizarea factorului politic ce \u00eel nume\u0219te pe procuror \u00een func\u021bia de conducere central\u0103 sau local\u0103, pentru eventuale derapaje \u00een activitate ale celui numit. \u00cen Rom\u00e2nia acest tip de responsabilizare a fost \u201efentat\u201d, sub argumentul nobil, dar fals \u0219i ipocrit, al respect\u0103rii independen\u021bei procurorului. Pentru a dep\u0103\u0219i stadiul teoretiz\u0103rii, amintim c\u0103 relativ recent, \u00een anul 2015, ministrul german al justi\u021biei l-a demis \u00een 24 ore pe data de 5 august 2015, pe procurorul general, pe motiv c\u0103 acesta ar fi procedat gre\u0219it profesional<\/span><\/i><\/b>\u00eentr-o spe\u021b\u0103 dat\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, factorul politic de numire a procurorului general, respectiv pre\u0219edintele \u021b\u0103rii \u0219i ministrul justi\u021biei, ar fi dat din umeri (\u0219i chiar a\u0219a au \u0219i reac\u021bionat fa\u021b\u0103 de toate derapajele procurorilor generali, dar mai ales ale \u0219efei DNA din perioada 2013-2019, cu excep\u021bia ministrului justi\u021biei Tudorel Toader) cu argumentul c\u0103 gre\u0219eala profesional\u0103<\/span><\/i><\/b> oric\u00e2t de grav\u0103, nu este treaba lor, procurorul general numit fiind independent!<\/i><\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>Publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr.197 din 13 august 1992.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Este vorba despre \u00eenfiin\u021barea cur\u021bilor de apel \u0219i a Consiliului Superior al Magistraturii. \u00cen acest context temporal \u0219i normativ se impune s\u0103 amintim c\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 48\/03.02.1992 s-a dispus \u201e\u00eenfiin\u0163area \u015fi organizarea Institutului Na\u0163ional pentru Preg\u0103tirea \u015fi Perfec\u0163ionarea Magistra\u0163ilor\u201d, precursor al Institutului Na\u0163ional al Magistraturii, \u00eenfiin\u021bat ca atare doar \u00een anul 1997, prin Legea nr. 142\/1997. De\u015fi con\u0163inea dispozi\u0163ii am\u0103nun\u0163ite cu privire la admiterea \u00een Institut, desf\u0103\u015furarea cursurilor, drepturile cursan\u0163ilor etc., Hot\u0103r\u00e2rea Guvernului nr. 48\/1992 nu a fost preluat\u0103, normativ, \u00een cuprinsul Legii de organizare judec\u0103toreasc\u0103 nr. 92\/1992.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Reamintim c\u0103 potrivit reglement\u0103rii anterioare a Legii nr. 58\/1968, at\u00e2t judec\u0103torii cu func\u021bii de conducere, c\u00e2t \u0219i cei cu func\u021bie de execu\u021bie erau ale\u0219i\/reale\u0219i periodic \u00een func\u021bie de consiliile populare jude\u021bene \u0219i al municipiului Bucure\u0219ti.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Consiliul era format din 15 membri judec\u0103tori \u0219i procurori, ale\u0219i la 4 ani de Senat \u0219i Camera Deputa\u021bilor. \u00cenfiin\u021barea CSM a fost inedit\u0103 doar prin raportare la perioada socialist\u0103, pentru c\u0103 anterior acestei perioade institu\u021bia a existat \u0219i func\u021bionat \u00een sistemul judiciar rom\u00e2nesc \u00eencep\u00e2nd cu anul 1909. Pentru detalii privind competen\u021bele, organizarea \u0219i func\u021bionarea acestei institu\u021bi din anul 1909 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, a se vedea Ion Popa, Consiliul Superior al Magistraturii, de la succes institu\u021bional la e\u0219ec func\u021bional<\/i>, Editura Universul Juridic, 2011. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Competen\u021ba institu\u021bional\u0103 a gestion\u0103rii carierei profesionale a magistra\u021bilor a fost recunoscut\u0103 Consiliului prin Constitu\u021bia Rom\u00e2niei adoptat\u0103 \u00een anul 1991. \u00cen Legea de organizare judec\u0103toreasc\u0103 din anul 1992, atribu\u021biile \u00een materie au fost detaliate \u00een art. 73: \u201ea) propune Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei numirea \u00een func\u0163ie a judec\u0103torilor \u015fi a procurorilor, cu excep\u0163ia celor stagiari; b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea \u015fi \u00eencetarea din func\u0163ia de judec\u0103tor; c) valideaz\u0103 examenele de capacitate ale magistra\u0163ilor; d) \u00eendepline\u015fte rolul de consiliu de disciplin\u0103 al judec\u0103torilor; e) d\u0103 avize, la solicitarea ministrului justi\u0163iei, \u00een probleme privind administrarea justi\u0163iei. Consiliul Superior al Magistraturii exercit\u0103 orice alte atribu\u0163ii prev\u0103zute de lege\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>Reglement\u0103ri privind o form\u0103 de examen necesar\u0103 dob\u00e2ndirii unui grad profesional superior, erau cuprinse ini\u021bial \u00een Legea nr.52\/1991 de salarizare a personalului din justi\u021bie. Dispozi\u021biile acesteia au fost preluate \u00een noua lege de salarizare, Legea nr. 50\/1996, care a abrogat Legea nr. 52\/1991. Examinarea se realiza pe baza unor norme metodologice aprobate prin Ordin al ministrului justi\u021biei \u0219i care presupunea o prob\u0103 scris\u0103, analiza unei probleme de drept la alegerea candidatului \u0219i probe orale la diferite materii (de regul\u0103 civil, penal, procedur\u0103 civil\u0103 \u0219i procedur\u0103 penal\u0103). Pe baza gradului c\u00e2\u0219tigat, judec\u0103torul putea fi, atunci sau ulterior, promovat la instan\u021ba superioar\u0103. Ulterior, Legea nr. 92\/1992 a fost modificat\u0103 prin Ordonan\u0163a de Urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 179\/1999, unde, la art. 66 s-a introdus un nou alineat (4\/1) conform c\u0103ruia \u201epromovarea \u00een func\u0163ii superioare de execu\u0163ie la tribunale, cur\u0163i de apel \u015fi la parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 aceste instan\u0163e a magistra\u0163ilor care \u00eendeplinesc condi\u0163iile prev\u0103zute de lege se face pe baz\u0103 de examen\u201d. Prin Ordinul ministrului justi\u0163iei nr. 996\/C\/2000, <\/span>modificat prin Ordinul ministrului justi\u0163iei nr. 3653\/C\/2000, a fost adoptat Regu\u00adlamentul pentru organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea examenului \u00een vederea promo\u00adv\u0103rii \u00eentr-o func\u0163ie de execu\u0163ie vacant\u0103 sau pe loc la instan\u0163e \u015fi parchetele de pe l\u00e2ng\u0103 acestea. Ordinul a fost avizat, \u00een baza art. 3 din Legea nr. 50\/1996, de Consiliul Superior al Magistraturii, \u00een \u015fedin\u0163a sa din data de 26.04.2000. <\/span>Regulamentul a fost abrogat prin Ordinul ministrului justi\u0163iei nr. 2958\/C\/2001 prin care s-a adoptat \u015fi un nou Regulament \u00een aceast\u0103 materie. \u00cen linii mari, modalitatea de examinare a fost men\u021binut\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Doar exemplificativ, cu o medie de 18 judec\u0103tori la fiecare curte de apel \u00een anul 1994, rezulta un necesar nu doar de 270 de judec\u0103tori promova\u021bi, ci \u0219i un num\u0103r corespunz\u0103tor de al\u021bi 270 care s\u0103 \u00eei \u00eenlocuiasc\u0103 pe cei promova\u021bi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Prin Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern nr. 338\/1993 a fost majorat personalul judec\u0103toresc \u0219i administrativ de la instan\u021bele \u0219i parchetele nou \u00eenfiin\u021bate cu 3740 posturi la instan\u021be \u0219i 2457 posturi la parchete, ajung\u00e2nd la 10.147 posturi pentru instan\u021be \u0219i 5147 posturi pentru parchete (inclusiv personal administrativ \u0219i de specialitate). Ulterior, prin H.G. nr.39\/2014, num\u0103rul posturilor de la parchete a crescut la 6366. \u00cen prezent, conform adresei nr. 4\/15061 din 26.07.2023 a CSM \u2013 Biroul de informare public\u0103, \u00een sistemul judiciar rom\u00e2nesc \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea un num\u0103r 4011 judec\u0103tori \u0219i 2126 procurori.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Trebuie precizat c\u0103 promovarea \u00een acea perioad\u0103 de la tribunal la cur\u021bile de apel nu presupunea niciun fel de examinare sau concurs, ca de altfel nici \u00eencadr\u0103rile din surs\u0103 extern\u0103 la nivel superior, posibilitate permis\u0103 de lege cu o singur\u0103 condi\u021bie a unei vechimi suplimentare de 3 ani fa\u021b\u0103 de cei promova\u021bi din sistem. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ulterior, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd din gre\u0219elile \u00eencadr\u0103rii masive \u0219i f\u0103r\u0103 examinare a resursei umane exterioare \u0219i a consecin\u021belor acestei gre\u0219eli, legiuitorul a prev\u0103zut \u00een art. 33 alin.13 din Legea nr. 303\/2004 (\u00een forma de la data public\u0103rii) obligativitatea pentru cei astfel \u00eencadra\u021bi (din surs\u0103 extern\u0103, f\u0103r\u0103 examen) ulterior public\u0103rii legii, de a urma un stagiu de preg\u0103tire de 6 luni prealabil \u00eenceperii activit\u0103\u021bii profesionale propriu-zise, la Institutul Na\u021bional al Magistraturii, stagiu ce urma a fi finalizat printr-un examen. Din p\u0103cate, din cauze de insuficien\u021b\u0103 organizatoric\u0103 \u0219i logistic\u0103 ale INM, aceste cursuri, de\u0219i obligatorii conform legii, nu s-au \u021binut niciodat\u0103. Cei ce trebuiau s\u0103 urmeze \u0219i s\u0103 finalizeze cursurile prin examen au \u00eenceput totu\u0219i contra legem s\u0103 profeseze plenar, \u00een baza unei derog\u0103ri a CSM ( hot\u0103r\u00e2rea nr. 13\/2006, nepublicat\u0103) ce contravenea flagrant dispozi\u021biei legale: \u201epersoanele numite \u00een func\u0163ia de judec\u0103tor \u015fi procuror \u00een condi\u0163iile art. 33 alin. (1), (5), (7) \u015fi (8) din Legea nr. 303\/2004 pot participa la activitatea de judecat\u0103 sau efectua acte procedurale, \u00eenainte de finalizarea cursurilor de formare profesional\u0103 de 6 luni prev\u0103zute de art. 33 alin. (13) din lege<\/i>.\u201d . Pentru detalii, a se vedea Ion Popa, Tratat privind profesia de magistrat \u00een Rom\u00e2nia,<\/i> editura Universul Juridic, 2007, pag.162-166.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u00cenfiin\u021barea cur\u021bilor de apel era \u0219i este \u0219i acum explicabil\u0103 nu doar prin tradi\u021bia sistemului judiciar rom\u00e2nesc, anterior societ\u0103\u021bii socialiste, ci \u0219i printr-o tendin\u021b\u0103 de adaptare a sistemului nostru judiciar la modelele europene occidentale. Acum, la mul\u021bi ani dep\u0103rtare de acel moment s-ar putea pune \u00een discu\u021bie, \u00een opinia noastr\u0103, utilitatea men\u021binerii acestui grad de jurisdic\u021bie, \u00een condi\u021biile \u00een care \u00een prezent, potrivit reglement\u0103rilor procedurale \u00een vigoare, doar pe cale de excep\u021bie mai sunt cauze ce se judec\u0103 \u00een trei grade de jurisdic\u021bie, cov\u00e2r\u0219itoarea lor majoritate, aproape toate de fapt, fiind solu\u021bionate numai \u00een fond \u0219i apel. De discutat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[32]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea legile din 12 ianuarie 1861, promulgat\u0103 de Alexandru Ioan Cuza, 19 decembrie 1925, promulgat\u0103 de c\u0103tre regele Ferdinand prin decretul nr. 3750\/1925, precum \u0219i legea promulgat\u0103 de regele Carol al II lea prin decretul nr. 2795 din 12 iulie 1939.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[33]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Aceast\u0103 reglementare nu era inedit\u0103, fiind \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i \u00een perioada antebelic\u0103 \u0219i cea interbelic\u0103. Ultimul pre\u0219edinte numit din afara sistemului \u00een perioada postdecembrist\u0103 a fost eminentul profesor de drept, prof.univ. dr. Nicolae Popa. A se vedea pe site-ul \u00ceCCJ, rubrica istoricul institu\u021biei, o enumerare a tuturor celor ce au de\u021binut func\u021bia de pre\u0219edinte al instan\u021bei supreme \u00eencep\u00e2nd din anul 1862 (prima lege de organizare a instan\u021bei supreme a fost promulgat\u0103 de Alexandru Ioan Cuza la 12 ianuarie 1861, fiind \u00een vigoare p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1925). <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[34]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Percep\u021bia public\u0103 presupune o aparen\u021b\u0103<\/i><\/b> de impar\u021bialitate, adic\u0103 nu acea tr\u0103ire subiectiv\u0103 a magistratului despre el \u00eensu\u0219i ca fiind impar\u021bial, ci percep\u021bia celorlal\u021bi despre magistrat \u00een sensul impar\u021bialit\u0103\u021bii sale. Principiul a fost prev\u0103zut expres \u00een art. 5 din Statutul Universal al Judec\u0103torilor \u0219i Pct. 12 din Opinia 1\/2001 a Consiliului Consultativ al Judec\u0103torilor Europeni.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[35]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Rezult\u0103 din con\u021binutul coroborat al normelor adoptate, c\u0103 la acel moment se considera, prin prisma atribu\u021biilor plenare recunoscute ministrului, c\u0103 ministrul justi\u021biei, ca entitate institu\u021bional\u0103, nu ca persoan\u0103, reprezint\u0103 un nivel de decizie suficient pentru direc\u021bionarea resursei umane din justi\u021bie c\u0103tre decizia profesional\u0103\/atitudinal\u0103 a\u0219teptat\u0103. Ulterior, ca efect \u0219i al revizuirii constitu\u021bionale din anul 2003, acest nivel a crescut spectaculos la pre\u0219edintele \u021b\u0103rii, indiferent de persoana acestuia. Noile atribu\u021bii constitu\u021bionale recunoscute pre\u0219edintelui cu privire la numirile \u0219efilor serviciilor secrete, ai parchetelor centrale, instan\u021bei supreme, primului ministru, dublate de prevederi legale \u00een acela\u0219i sens, de abuzuri factuale nesanc\u021bionate ale pre\u0219edin\u021bilor (refuzul nelegal de a numi ori revoca din func\u021bie) \u0219i de sprijinul f\u0103\u021bi\u0219 contrar cutumelor diplomatice manifestat \u0219i practicat de unele ambasade occidentale \u0219i cancelarii europene, l-au transformat pe pre\u0219edintele \u021b\u0103rii \u00een decidentul unic al strategiei de resurse umane la v\u00e2rful justi\u021biei rom\u00e2ne. Dac\u0103 aceast\u0103 strategie chiar apar\u021binea g\u00e2ndirii preziden\u021biale sau \u00eei era impus\u0103 acestuia de factori externi vom afla probabil mult mai t\u00e2rziu. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[36]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Potrivit art. 73 din legea modificat\u0103 \u201eConsiliul Superior al Magistraturii are urm\u0103toarele atribu\u0163ii: propune Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, la recomandarea ministrului justi\u0163iei,<\/span> numirea \u00een func\u0163ie a pre\u015fedintelui, vicepre\u015fedintelui \u015fi pre\u015fedin\u0163ilor de sec\u0163ii ai Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie; propune Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, la recomandarea ministrului justi\u0163iei,<\/span> numirea \u00een func\u0163ie a judec\u0103torilor Cur\u0163ii Supreme de Justi\u0163ie; propune Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, la recomandarea ministrului justi\u0163iei,<\/span> numirea \u00een func\u0163ie a celorlal\u0163i judec\u0103tori \u015fi procurori, cu excep\u0163ia celor stagiari; dispune, la propunerea ministului justi\u0163iei,<\/span> cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din func\u0163ie a judec\u0103torilor, precum \u015fi la \u00eencetarea func\u0163iei acestora.\u201d<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[37]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ministrul justi\u021biei \u00een acea perioad\u0103 a fost domnul prof.univ.dr. Valeriu Stoica, un foarte valoros om de drept nu doar \u00een calitatea sa de cadru didactic la Facultatea de drept din Bucure\u0219ti, ci \u0219i de avocat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[38]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea \u00een sensul aceleia\u0219i opinii \u0219i A. Pavelescu, Magistratura \u00eempotriva statului de drept<\/i>, Editura Ziua, Bucure\u015fti, 2003, p. 67: \u201e…legea a folosit un truc lingvistic. Prin intermediul acestui truc, aparent inofensiv, a fost dat\u0103 o nou\u0103 lovitur\u0103 statului de drept… S-a realizat astfel o substituire a ministrului justi\u0163iei \u00een competen\u0163ele constitu\u0163ionale ale Consiliului Superior al Magistraturii …Un simplu gest lingvistic a desfiin\u0163at statul de drept … Atribu\u0163iile Consiliului Superior al Magistraturii au fost confiscate de ministru, singurul care poate face \u201erecomand\u0103rile\u201d…Altfel spus, ministrul justi\u0163iei a fost transformat de lege \u00een \u201ena\u015ful\u201d tuturor judec\u0103torilor \u015fi procurorilor din Rom\u00e2nia\u201d<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[39]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>A se vedea \u00een acest sens documentul redactat de Asocia\u0163ia Baroului American \u00een luna mai 2002, intitulat \u201eIndicatorii reformei \u00een justi\u0163ie pentru Rom\u00e2nia\u201d<\/i>, p. 28: \u201eposibilitatea de \u00eenlocuire a celor care ocup\u0103 func\u0163ii de conducere \u00een instan\u0163e pe criterii politice este mare. De exemplu, dup\u0103 alegerile din 1996 au fost schimba\u0163i 80 de pre\u015fedin\u0163i de instan\u0163e\u201d. <\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[40]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ulterior, \u00een anul 2005 s-a \u00eencercat o \u201ereluare\u201d a acestei \u201ere\u0163ete\u201d, de data aceasta prin chiar textul legal, respectiv proiectul Legii nr. 247\/2005 pentru modificarea Legii nr. 303\/2004 privind statutul magista\u0163ilor, promovat f\u0103r\u0103 dezbatere parlamentar\u0103 de ministra justi\u0163iei M. Macovei, propun\u00e2ndu-se scoaterea la concurs a tuturor posturilor de conducere de la instan\u0163e \u015fi parchete, inclusiv a celor ocupate. Dispozi\u021bia a fost declarat\u0103 neconstitu\u0163ional\u0103 prin Decizia nr. 375\/2005 a Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[41]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u201e…nimeni nu poate fi sigur…c\u0103 \u00een cazul schimb\u0103rii de guvern, noua legislatur\u0103 nu va interveni din nou \u00een sensul revoc\u0103rii pre\u015fedin\u0163ilor de tribunale nou numi\u0163i \u015fi s\u0103 numeasc\u0103 pe al\u0163ii, mai conform gustului s\u0103u<\/i><\/b> \u201d – prof. Jules Deschenes, fost pre\u015fedinte la Inalta Curte de Casa\u0163ie din Quebec, Canada, citat de M. Voicu \u00een Dreptul nr.1\/1996, p.40-55.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[42]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Aceste tendin\u021be au devenit realitate public\u0103 ulterior anului 2005, c\u00e2nd activitatea de partizanat \u0219i influen\u021b\u0103 colectiv\u0103 au devenit vizibile \u0219i asumate, nu doar la nivelul ONG-urilor cov\u00e2r\u0219ite de grija justi\u021biei, ci chiar la nivelul unor asocia\u021bii profesionale de magistra\u021bi. A se vedea pentru detalii, Ion Popa, Noaptea drept\u0103\u021bii…., <\/i>2021. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[43]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u00cencep\u00e2nd cu anul 1997 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000 puterea politic\u0103 a fost exercitat\u0103 de Conven\u021bia Democratic\u0103 din Rom\u00e2nia, Partidul Democrat \u0219i Uniunea Democrat\u0103 a Maghiarilor din Rom\u00e2nia. Conven\u021bia<\/i> era compus\u0103 \u00een principal din Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc Cre\u0219tin \u0219i Democrat \u0219i Partidul Na\u021bional Liberal. Puterea politic\u0103 \u00eenlocuit\u0103 \u00een anul 1997 era format\u0103 \u00een principal de Partidul Social Democrat din Rom\u00e2nia.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[44]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>Pozi\u021bia exprimat\u0103 \u00een Rapoartele Comisiei Europene privind influen\u021ba ministrului era real\u0103 normativ, dar incorect\u0103 nu doar \u00een raport de lipsa acestei aten\u021bion\u0103ri \u0219i<\/span><\/i><\/b> \u00een rapoartele precedente ale fostei guvern\u0103ri, ci \u0219i prin ignorarea unei realit\u0103\u021bi faptice pozitive ulterioare anului 2001 impus\u0103 prin decizia administrativ\u0103 a ministrului justi\u021biei din perioada 2001-2003, prof.univ.dr. Rodica Mihaela St\u0103noiu, de a renun\u021ba la dreptul s\u0103u legal de a \u00eenainta propuneri c\u0103tre CSM, \u00een favoarea cur\u021bilor de apel. \u00cen baza acestei proceduri de facto, Consiliului \u00eei erau transmise exclusiv propunerile instan\u021belor pentru func\u021biile de conducere, f\u0103r\u0103 nicio interven\u021bie a ministrului justi\u021biei, de\u0219i repet\u0103m, ministrul avea acest drept legiferat \u00eenc\u0103 din anul 1997. La momentul ini\u021bierii \u0219i aplic\u0103rii acestei proceduri de facto s-a apreciat c\u0103 o modificare legislativ\u0103<\/i><\/b> secven\u021bial\u0103 doar cu privire la competen\u021ba formul\u0103rii propunerilor de promovare a judec\u0103torilor nu este oportun\u0103 pentru c\u0103 erau deja \u00een stadiu de elaborare legile justi\u021biei prin care toate competen\u021bele privind gestionarea carierei magistra\u021bilor urmau s\u0103 fie transferate c\u0103tre CSM. Aceste proiecte legislative, devenite ulterior Legea nr. 303\/2004 privind statutul magistra\u021bilor, Legea nr. 304 privind organizarea judiciar\u0103 \u0219i Legea nr. 317\/2004 privind CSM, au fost \u00eencepute \u0219i elaborate \u00een mandatul ministrului Rodica Mihaela St\u0103noiu, finalizate \u0219i adoptate \u00een mandatul ministrului Cristian Diaconescu \u00een anul 2004, ambii mini\u0219tri apar\u021bin\u00e2nd forma\u021biunii \u201eneagreate\u201d PSD. Cele trei legi, cunoscute ca legile justi\u021biei, au constituit temei pentru \u00eenchiderea capitolului 24 de aderare a Rom\u00e2niei la spa\u021biul U.E, fiind abrogate \u00een anul 2022, \u00een mandatul ministrului liberal al justi\u021biei, C\u0103t\u0103lin Predoiu.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[45]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Acest mod de abordare selectiv\u0103 cu dubl\u0103 m\u0103sur\u0103 a institu\u021biilor europene fa\u021b\u0103 de principalele fac\u021biuni politice din Rom\u00e2nia a continuat liniar (mereu negative fa\u021b\u0103 de unele, mereu acelea\u0219i, mereu pozitive fa\u021b\u0103 de altele, mereu acelea\u0219i, indiferent de fondul deciziilor adoptate) p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2022, c\u00e2nd cele dou\u0103 forma\u021biuni importante ale scenei politice rom\u00e2ne\u0219ti au devenit \u00een fapt una \u0219i aceea\u0219i, bun comun unic al influen\u021bei \u0219i deciziei externe \u00een guvernarea \u021b\u0103rii. R\u0103splata \u201enumitorului comun\u201d politic a fost ridicarea de c\u0103tre Comisia European\u0103 a acelui umilitor \u0219i incorect Mecanism de Verificare \u0219i Cooperare impus Rom\u00e2niei de Uniunea European\u0103 \u00eenc\u0103 din anul 2005, aspect asupra c\u0103ruia vom reveni.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[46]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Nu am folosit cuv\u00e2ntul \u201ereform\u0103\u201d, de\u0219i din perspectiva dic\u021bionarului acesta era cel mai potrivit \u00een context. Cu prec\u0103dere \u00een ultimii 15 ani, aceast\u0103 no\u021biune a fost mereu folosit\u0103 pentru a justifica m\u0103suri cu efecte vizibil negative, abuzul individual \u0219i colectiv, distrugerea institu\u021bional\u0103 \u0219i inversarea valoric\u0103 a resursei umane nu doar \u00een domeniul justi\u021biei, astfel \u00eenc\u00e2t pentru o expunere corect\u0103 care s\u0103 reflecte un fapt pozitiv, no\u021biunea trebuie evitat\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[47]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Legea prevedea nu numai posibilitatea, ci \u0219i modalitatea concret\u0103 de transfer la cerere a func\u021bionarilor din Ministerul Justi\u021biei \u00een aparatul administrativ al CSM, f\u0103r\u0103 ca ministrul justi\u021biei s\u0103 poat\u0103 \u00eempiedica acest proces. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[48]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>Potrivit art. 53 alin.1-2 din lege \u201eProcurorul general al Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, prim-adjunctul \u015fi adjunctul acestuia, precum \u015fi procurorul general al Parchetului Na\u0163ional Anticorup\u0163ie \u015fi adjunctul acestuia sunt numi\u0163i de c\u0103tre Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii<\/i><\/b>, cu recomandarea ministrului justi\u0163iei, \u2026. Revocarea din func\u0163ie<\/i><\/b> a procurorilor cu func\u0163ii de conducere prev\u0103zu\u0163i la alin. se face de c\u0103tre Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii<\/i><\/b>, ca sanc\u0163iune disciplinar\u0103\u201d. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[49]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Vom reveni nu doar asupra acestui aspect, ci \u0219i asupra consecin\u021belor profesionale dezastruoase generate de aceast\u0103 practic\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een anul 2005.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[50]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Ne referim \u00een principal la dou\u0103 aspecte: 1. rolul pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii \u00een procesul de numire la v\u00e2rf a magistra\u021bilor judec\u0103tori \u0219i procurori, acesta av\u00e2nd dreptul discre\u021bionar s\u0103 refuze \u201emotivat\u201d propunerile CSM \u0219i 2. influen\u021ba decizional\u0103 a \u201eblocului votant\u201d al procurorilor din CSM fa\u021b\u0103 de cariera la v\u00e2rf a judec\u0103torilor, respectiv promovarea la instan\u021ba suprem\u0103. Aceste dou\u0103 vulnerabilit\u0103\u021bi au fost \u00eenl\u0103turate normativ doar \u00een anul 2018, prin Legea nr. 242\/2018. Prin legea amintit\u0103 a fost stabilit\u0103 competen\u021ba sec\u021biei de judec\u0103tori a CSM de a decide exclusiv, at\u00e2t asupra numirii pre\u0219edintelui \u0219i vicepre\u0219edin\u021bilor instan\u021bei supreme, c\u00e2t \u0219i asupra promov\u0103rii la \u00ceCCJ, fiind \u00eenl\u0103turat\u0103 astfel interven\u021bia decizional\u0103 \u00een aceste domenii at\u00e2t ale pre\u0219edintelui politic al \u021b\u0103rii, c\u00e2t \u0219i ale procurorilor CSM. Pentru detalii privind modific\u0103rile aduse legilor justi\u021biei \u00een anul 2018, at\u00e2t prin Legea nr. 242\/2018, c\u00e2t \u0219i prin Legea nr. 207\/2018, Legea nr. 234\/2018 \u0219i O.U.G nr. 92\/2018, precum \u0219i consecin\u021bele benefice integral ale acestor modific\u0103ri, a se vedea Ion Popa, Legile justi\u021biei. Modific\u0103ri, necesitate, boicot<\/i>, publicat\u0103 \u00een dou\u0103 edi\u021bii la editura Universul Juridic, Bucure\u0219ti, 2019. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[51]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> De exemplu refuzul pur \u0219i simplu al pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii de a numi pre\u0219edintele \u00ceCCJ, refuzul pur \u0219i simplu, prin nelucrare, de a da curs propunerilor de numire sau de revocare a conducerii parchetelor centrale formulate de un ministru al justi\u021biei aflat \u00een cealalt\u0103 tab\u0103r\u0103 politic\u0103, etc. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[52]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> De exemplu, \u00een anul 2018, procurorii din CSM au boicotat pur \u0219i simplu prin neparticipare \u0219apte \u0219edin\u021be consecutive ale sec\u021biei, pentru c\u0103 nu erau de acord s\u0103 valideze formal numirea \u00een func\u021bie a unei procuroare care c\u00e2\u0219tigase concursul de promovare, dar nu era agreat\u0103 de colegii s\u0103i procurori din CSM. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[53]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Reiese din Rapoartele anuale ale DNA c\u0103 procentele de achitare \u00een dosarele instrumentate de aceast\u0103 structur\u0103, au ajuns \u00een anii 2018 \u0219i urm\u0103torii la parametri \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tori pentru cei familiariza\u021bi cu domeniul, de 20, 30, 40, 50, 60 \u0219i 70%, apogeul ating\u00e2ndu-l structura DNA Gala\u021bi 2022 cu 100% procent de achitare. Este corect s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 rezultatele prezentate constituie \u201erodul\u201d presta\u021biei procurorilor DNA \u00een perioada 2013-2018, c\u00e2nd aceast\u0103 structur\u0103 era condus\u0103 de Laura Codru\u021ba Kovesi.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[54]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 achit\u0103rile \u00een dosarele instrumentate de DNA, central ori structuri teritoriale, au ajuns s\u0103 devin\u0103 aproape o regul\u0103, concluzia rezonabil\u0103 ce se poate desprinde este aceea c\u0103 urm\u0103rirea penal\u0103 \u0219i toate umilin\u021bele pe care aceasta le presupune pentru cel cercetat, nu erau menite s\u0103 conduc\u0103 la condamnarea celui \u00een cauz\u0103, ci doar la eliminarea sa din pozi\u021bia pe care o de\u021binuse p\u00e2n\u0103 atunci \u00een lumea social\u0103, politic\u0103, economic\u0103 ori profesional\u0103 a societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Pentru detalii \u0219i argumente a se vedea Ion Popa, Noaptea drept\u0103\u021bii<\/i>…., 2021.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[55]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Nimeni nu a \u00eencercat m\u0103car s\u0103 explice de ce anumi\u021bi magistra\u021bi erau \u0219i \u201etineri\u201d \u0219i \u201ereformi\u0219ti\u201d, iar al\u021bii nu. Acum, la mult timp de la acele timpuri \u0219i pe baza repetitivit\u0103\u021bii unor ac\u021biuni, se poate constata c\u0103 \u201ereformi\u0219tii\u201d aveau \u00een comun selectarea la numeroase stagii de preg\u0103tire aparent profesional\u0103 \u00een \u021bar\u0103 \u0219i mai ales \u00een afara acesteia, stagii suportate financiar de diverse ong-uri, mai mereu acelea\u0219i \u0219i mai aveau \u00een comun faptul c\u0103 reac\u021bionau \u00eentotdeauna identic fa\u021b\u0103 de diverse ini\u021biative legislative sau administrative, pe baza acelora\u0219i \u0219abloane argumentative \u0219i \u00een func\u021bie nu de con\u021binutul ori scopul ini\u021biativelor, ci de entitatea care le lansa.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[56]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Stagiile de vechime necesare promov\u0103rii au fost reglementate divers ca \u00eentindere \u00een legile de organizare judec\u0103toreasc\u0103 din Rom\u00e2nia, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1864, caracteristica de baz\u0103 a acestora fiind impunerea unor stagii cu at\u00e2t mai \u00eendelungate pe m\u0103sura importan\u021bei func\u021biei \u00een ierarhia sistemului. A se vedea pentru detalii privind toate stagiile de vechime pentru toate func\u021biile \u0219i toate legile de organizare judec\u0103toreasc\u0103 din Rom\u00e2nia, Ion Popa, Tratat privind profesia<\/i>….., pag.414-422.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[57]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Prelu\u00e2nd re\u021beta Legii nr. 142\/1997 privind \u00eenl\u0103turarea imediat\u0103 a conduc\u0103torilor de instan\u021be \u0219i parchete, de\u0219i ace\u0219tia se aflau \u00een exercitarea unui mandat legal, proiectul Legii nr. 247\/2005 prevedea ca to\u021bi<\/i><\/b> magistra\u021bii cu func\u021bii de conducere afla\u021bi \u00een exercitarea mandatului s\u0103 fie elibera\u021bi din func\u021bie la data intr\u0103rii \u00een vigoare a noii legi, posturile urm\u00e2nd a fi ocupate \u00een condi\u021biile prev\u0103zute de noua lege. Prevederea a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 prin Decizia nr. 375\/2005[57]<\/span><\/b><\/span><\/span><\/i><\/span> a Cur\u021bii Constitu\u021bionale \u00een care s-a re\u021binut c\u0103 dispozi\u021bia \u201e… \u00eencalc\u0103 principiile separa\u021biei puterilor \u00een stat, al inamovibilit\u0103\u021bii judec\u0103torilor, precum \u0219i al stabilit\u0103\u021bii \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii procurorilor, garantarea independen\u021bei<\/b> acestora, …, constituie un precedent legislativ primejdios<\/b> pentru func\u021bionarea statului de drept…, judec\u0103torul numit \u00eentr-o func\u021bie de conducere \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie independent<\/b> \u0219i este \u00eendemnat s\u0103 se subordoneze<\/b> programului \u0219i oportunit\u0103\u021bilor factorului politic<\/b> competent s\u0103 decid\u0103 asupra duratei mandatului s\u0103u\u201d.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[58]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> La momentul 2005, niciun oficial na\u021bional sau european nu a sus\u021binut public acest concept al \u201edecomuniz\u0103rii\u201d. La vremea respectiv\u0103 \u00een documente oficiale, rapoarte MCV, se vorbea doar despre judec\u0103torii cu experien\u021b\u0103 ce trebuiau recicla\u021bi pentru a dob\u00e2ndi \u201eacea cultur\u0103 a muncii corespunz\u0103toare noii societ\u0103\u021bi\u201d<\/i><\/b>. Semnal\u0103m \u0219i aici c\u0103 acest tip de g\u00e2ndire \u0219i ac\u021biune era identic celui promovat de puterea comunist\u0103 \u00een anii ’50, atunci c\u00e2nd \u00een numele \u201edeburghezirii\u201d au fost epura\u021bi to\u021bi judec\u0103torii de carier\u0103 \u0219i \u00eenlocui\u021bi cu absolven\u021bi de \u0219coal\u0103 juridic\u0103 de 6 luni sau cu asesori populari f\u0103r\u0103 nicio preg\u0103tire juridic\u0103, dar dedica\u021bi cauzei partidului. \u00cen 2005, s-a schimbat doar \u201epartidul\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[59]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea Deutsche Welle, sub semn\u0103tura Hora\u021biu Pepine, din 23 august 2017: \u201eS\u0103 ne amintim: \u00een primul deceniu dup\u0103 c\u0103derea comunismului marea problem\u0103 a magistraturii era c\u0103 judec\u0103torii forma\u021bi \u00een perioada comunist\u0103 dob\u00e2ndiser\u0103 inamovibilitate <\/i><\/b>[!?! \u2013 n.a.<\/i><\/b>]<\/span>. Prin urmare sistemul \u00eenghe\u021base \u0219i nu mai putea fi re\u00eennoit dec\u00e2t prin bruscarea etapelor de promovare<\/i><\/b> \u0219i aducerea tinerilor<\/i><\/b> prin concurs… Ast\u0103zi ministrul Tudorel Toader propune o reconstituire a etapelor \u0219i a ierarhiilor \u00eentemeiate pe v\u00e2rst\u0103 \u0219i experien\u021b\u0103. Un judec\u0103tor de 25 de ani abia ie\u0219it de pe b\u0103ncile \u0219colii i se pare o anomalie care nu face dec\u00e2t s\u0103 submineze \u00eencrederea societ\u0103\u021bii \u00een Justi\u021bie \u0219i cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 are dreptate. C\u00e2t\u0103 vreme nu se mai pune problema elimin\u0103rii din sistem a magistra\u021bilor crescu\u021bi \u00een vechiul regim (a \u00abdecomuniz\u0103rii<\/i><\/b>\u00bb),\u00a0este, \u00eentr-adev\u0103r, nefiresc ca un t\u00e2n\u0103r cu o sumar\u0103 experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i cu o practic\u0103 profesional\u0103 egal\u0103 cu zero s\u0103 fie judec\u0103tor. Cu toate c\u0103 se vorbe\u0219te cu mare discre\u021bie<\/i><\/b> despre subiectul acesta, tinerii absolven\u021bi<\/i><\/b> ai facult\u0103\u021bilor de drept \u0219i ai Institutului Na\u021bional al Magistraturii nu exceleaz\u0103 prin nivelul lor de preg\u0103tire…. Juvenilismul<\/i><\/b> reformei Macovei care cultiva cu prioritate primenirea sistemului nu \u00ee\u0219i mai g\u0103se\u0219te ast\u0103zi nicio justificare<\/i><\/b>… E clar c\u0103 reforma care \u00ee\u0219i propusese cu cele mai bune inten\u021bii primenirea sistemului a degenerat, \u00eencetul cu \u00eencetul, \u00eentr-o ambian\u021b\u0103 de permisivitate exagerat\u0103\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[60]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Aceast\u0103 anomalie derogatorie, care \u0219i-a produs \u00eens\u0103 efecte prin promovarea unor judec\u0103tori cu grad de tribunal, a fost abrogat\u0103 prin Legea nr. 300\/2011.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[61]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Gestionarea carierei magistra\u021bilor constituie o competen\u021b\u0103 exclusiv\u0103 a CSM \u00een calitatea sa recunoscut\u0103 constitu\u021bional de garant al independen\u021bei justi\u021biei, potrivit art. 133 alin.1 \u0219i art. 134 alin.4 din Constitu\u021bie. Prevederea modificatoare l-a adus pe procurorul general al Rom\u00e2niei europene 2005 \u00een aceea\u0219i postur\u0103 decizional\u0103 cu procurorul general al Republicii Socialiste Rom\u00e2nia. Potrivit Legii nr. 60\/1968 a procuraturii socialiste, procurorul general avea competen\u021ba general\u0103 de a numi \u201etot personalul operativ<\/i>\u201d din procuratur\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[62]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Anii 2005-2020 au dovedit c\u0103 func\u021bia a fost \u00eencredin\u021bat\u0103 \u00eentotdeauna<\/i><\/b> unor procurori cu grad inferior celui de parchet general, respectiv de curte de apel, sau chiar de tribunal.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[63]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea exemplificativ recent ministrul justi\u021biei Stelian Ion \u00een anul 2021.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[64]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea tot exemplificativ \u0219i recent debarcarea guvernului PNL-USR 2021.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[65]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea tot exemplificativ Traian B\u0103sescu pre\u0219edinte-Victor Ponta prim ministru, anul 2013.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[66]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Pre\u0219edintelui i s-a recunoscut dreptul de a refuza nelimitat propunerile CSM pentru func\u021biile de conducere ale instan\u021bei supreme.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[67]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> O confirmare expres\u0103 a acestei suspiciuni rezonabile a fost furnizat\u0103 chiar de fostul pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei, Traian B\u0103sescu, acesta declar\u00e2nd, expres \u0219i public la un post de televiziune, \u00een cursul lunii ianuarie 2018, c\u0103 \u00een rela\u021bia cu procurorul general, el era \u201ejup\u00e2nul\u201d. Acela\u0219i pre\u0219edinte declara senin c\u0103 \u201etrei ai mei<\/i><\/b> i-au arestat pe ceilal\u021bi trei ai mei<\/i><\/b>\u201d, printre cei \u201eai mei\u201d fiind \u0219i responsabili la v\u00e2rf din parchetul general \u0219i instan\u021ba suprem\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[68]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>Stabilitatea<\/i><\/b> pe post a procurorilor, adic\u0103 garan\u021bia de a nu fi muta\u021bi, transfera\u021bi etc. dec\u00e2t cu acordul lor, era prev\u0103zut\u0103 expres de art. 3 din Legea nr. 303\/2004, chiar \u00een forma republicat\u0103 \u00een anul 2005. Aceast\u0103 garan\u021bie a fost golit\u0103 de con\u021binut pentru c\u0103 acela\u0219i text care \u00eei ridica peste r\u00e2nd \u0219i peste noapte \u00een ierarhie, d\u0103dea dreptul \u0219efului structurii s\u0103 \u00eei \u0219i revoce oric\u00e2nd<\/i><\/b> pe cei ridica\u021bi, no\u021biunea de stabilitate fiind astfel abrogat\u0103 \u00een fapt<\/i><\/b>, l\u0103s\u00e2nd locul nesiguran\u021bei \u00een func\u021bie \u0219i discre\u021bionarismului \u0219efului structurii. Prin decizia nr. 384\/2020<\/i><\/b>, Curtea Constitu\u021bional\u0103 a constatat c\u0103 aceste prevederi sunt neconstitu\u021bionale. Era deja prea t\u00e2rziu.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[69]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Potrivit art. 43 alin.1 din Legea nr. 303\/2004 prevedea imperativ \u0219i neechivoc c\u0103 \u201epromovarea judec\u0103torilor \u0219i procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel na\u021bional<\/i><\/b>\u201d. \u0218i ce dac\u0103 ?<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[70]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Conform art. 35-38 din Legea nr. 303\/2004 preg\u0103tirea profesional\u0103 a magistra\u021bilor se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe baza unui plan anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, iar participarea la acest proces a fost conceput\u0103 nu ca un drept, ci ca o \u00eendatorire a magistratului care trebuie s\u0103 urmeze periodic cursuri de formare profesional\u0103. Garan\u021biile amintite au fost dublate de instituirea \u0219i a unor trepte concuren\u021biale de evolu\u021bie profesional\u0103, a unor proceduri speciale de concurs reglementate \u00een detaliu \u0219i condi\u021bionate, ca participare, de o anumit\u0103 experien\u021b\u0103 profesional\u0103, de un anume standard de calitate a activit\u0103\u021bii anterioare promov\u0103rii, de un comportament profesional \u0219i deontologic dar \u0219i, esen\u021bial, de c\u00e2\u0219tigarea unei competi\u021bii la care magistra\u021bii concureaz\u0103 al\u0103turi de al\u021bi colegi magistra\u021bi, pretenden\u021bi la promovare. Toate aceste garan\u021bii au fost \u00eenl\u0103turate.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[71]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>Competen\u021ba decizional\u0103 a valid\u0103rii concursurilor de promovare, dar \u0219i a revoc\u0103rii din func\u021biile de execu\u021bie sau de conducere a fost recunoscut\u0103 prin Legea nr. 303\/2004, exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii. Apare ca evident c\u0103 atribuirea printr-o alt\u0103 lege a acestor competen\u021be c\u0103tre \u0219efii DNA \u0219i DIICOT pentru procurorii teleporta\u021bi, contravenea dispozi\u021biilor imperative ale Legii nr. 303\/2004. Apare tot ca evident c\u0103 este exclus ca autorii modific\u0103rilor s\u0103 fi ac\u021bionat din eroare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[72]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Fenomenul de \u00eendatorare nu trebuie privit restrictiv sau limitativ \u00een raport doar <\/i><\/b>cu decidentul ce nume\u0219te \u00een func\u021bie, ci, inevitabil \u0219i \u00een raport de persoana\/grupul ce \u00eel recomand\u0103 \u0219i care garanteaz\u0103 pentru cel ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie numit \u00een func\u021bie, cre\u00e2ndu-se astfel o structur\u0103 securizat\u0103 de garan\u021bii succesive.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[73]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u00cen timpul mandatului s\u0103u, pre\u0219edintele Traian B\u0103sescu a afirmat c\u0103 niciodat\u0103 nu a avut discu\u021bii de influen\u021bare a vreunui procuror de caz despre o spe\u021b\u0103 anume. Avea dreptate. Nu avea nevoie s\u0103 discute cu procurorul de caz, era suficient\u0103 o discu\u021bie institu\u021bional\u0103 cu \u0219efii acelui procuror. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[74]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Principalul \u201eactor\u201d al activit\u0103\u021bii dezastruoase a DNA, fosta \u0219ef\u0103 a acestei institu\u021bii \u00een perioada 2013-2018, Laura Codru\u021ba Kovesi a fost \u201esanc\u021bionat\u0103\u201d prin numirea sa de c\u0103tre forurile europene \u00een fruntea Parchetului european, acolo unde i-a cooptat, tot \u201esanc\u021bionator\u201d, pe mul\u021bi dintre colaboratorii s\u0103i din perioada amintit\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[75]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Sintagma a fost lansat\u0103 \u0219i echivalat\u0103 \u00een spa\u021biul public ca sinonim al ineficien\u021bei\/inexisten\u021bei oric\u0103rei normei de drept \u00een fa\u021ba voin\u021bei discre\u021bionare a unui procuror, cu prec\u0103dere din structurile centrale \u0219i teritoriale ale DNA. \u00cen considera\u021bia acestei sintagme aplicarea dreptului nu a mai constituit, sau nu a mai fost perceput\u0103, ca o modalitate de exercitare a unei profesii, ci ca o arm\u0103\/p\u00e2rghie de nivelare a societ\u0103\u021bii \u00een sensul impus de cei \u201e\u00eenarma\u021bi\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[76]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Au mai fost \u0219i altele subsecvente: afecta\u021bi independen\u021ba justi\u021biei, a procurorilor, vre\u021bi s\u0103 ne scoate\u021bi din Europa, afecta\u021bi lupta anticorup\u021bie, etc., niciuna dintre acestea nefiind vreodat\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de argumente. Credem cu t\u0103rie c\u0103 nu este o coinciden\u021b\u0103, ci o re\u021bet\u0103, faptul aceste sloganuri se manifest\u0103 \u00een prezent (2023) cu aceea\u0219i virulen\u021b\u0103 \u0219i \u00een acelea\u0219i modalit\u0103\u021bi \u00eempotriva unor modific\u0103ri ale legilor justi\u021biei din Israel.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[77]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea Ion Popa, Legile justi\u021biei<\/i>\u2026., 2019.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[78]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> O opinie similar\u0103 a fost exprimat\u0103 \u0219i de reputatul om de drept prof. univ. dr. Ioan Le\u0219 \u00een lucrareaReformele din justi\u021bie \u0219i realit\u0103\u021bile societ\u0103\u021bii contemporane \u2013 o abordare comparatist\u0103: \u201e<\/i>Noile reglement\u0103ri din domeniu nu realizeaz\u0103, \u00een opinia noastr\u0103, o mare reform\u0103, ci o ajustare necesar\u0103 a unor normativiz\u0103ri legale<\/i><\/b>, utile, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103\u201d<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[79]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> De\u0219i au fost atenuate prin noile modific\u0103ri, \u00een sensul atribuirii unor competen\u021be decizionale \u0219i CSM-ului, procedurile de teleportare, ca excep\u021bie de la regula promov\u0103rii din treapt\u0103 \u00een treapt\u0103 prin concurs na\u021bional, precum \u0219i procedura numirii politice a v\u00e2rfurilor parchetului au fost men\u021binute. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 ultim\u0103 procedur\u0103, prin decizia nr.358\/2018 a CCR s-a decis c\u0103 pre\u0219edintele \u021b\u0103rii nu poate refuza propunerile formulate de ministrul justi\u021biei privind revocarea (\u0219i prin analogie numirea) conducerii parchetelor centrale (parchetul general, DNA \u0219i DIICOT). <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[80]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> De exemplu: a fost instituit\u0103 obliga\u021bia de\u021binerii gradului profesional corespunz\u0103tor unit\u0103\u021bii pe care judec\u0103torul\/procurorul urmeaz\u0103 s\u0103 o conduc\u0103; a fost instituit\u0103 obliga\u021bia de\u021binerii gradului profesional corespunz\u0103tor unit\u0103\u021bii la care magistratul era delegat; delegarea \u00een func\u021bii de conducere a procurorilor a fost atribuit\u0103 \u00een competen\u021ba CSM; s-a reglementat expres componen\u021ba completurilor de 5 judec\u0103tori la instan\u021ba suprem\u0103; s-a m\u0103rit vechimea necesar\u0103 alegerii ca membru CSM.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[81]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Pozi\u021bia favorabil\u0103 a CSM despre noua entitate \u0219i rolul acesteia a fost exprimat\u0103 neechivoc: \u201eactuala reglementare a Sec\u021biei pentru Investigarea Infrac\u021biunilor din Justi\u021bie r\u0103spunde garan\u021biilor de independen\u021b\u0103 pentru sistemul judiciar, \u00een procedura de numire a procurorilor cu func\u021bii de conducere \u0219i de execu\u021bie din cadrul acestei structuri, rolul principal revenind Consiliului Superior al Magistraturii\u201d (<\/i>comunicat CSM din 23 octombrie 2018\u201d. Pozi\u021bia a fost apoi reiterat\u0103 \u00een adresa nr. 4800\/23.04.2019 transmis\u0103 de judec\u0103toarea Lia Savonea, pre\u0219edint\u0103 a CSM, domnului Kees Sterk, pre\u0219edintele Re\u021belei Europene a Consiliilor Judiciare. Aceea\u0219i opinie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea SIIJ a fost cuprins\u0103 \u0219i \u00een Decizia Cur\u021bii Constitu\u021bionale nr. 33\/23.01.2018<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[82]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea Raportul Inspec\u021biei Judiciare nr. 5488\/1J\/2510\/DIJ\/1365 \/DIP\/2018 privind respectarea principiilor generale care guverneaz\u0103 activitatea Autorit\u0103\u021bii Judec\u0103tore\u0219ti \u00een cauzele de competen\u021ba Direc\u021biei Na\u021bionale Anticorup\u021bie viz\u00e2nd magistra\u021bi sau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acestea,aprobat prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 225 din 15 octombrie 2019 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii: \u201epracticile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judec\u0103tori \u00een modalit\u0103\u021bile mai jos men\u021bionate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecin\u021be directe \u00een ceea ce prive\u0219te \u00eenf\u0103ptuirea actului de justi\u021bie\u2026.\u0219i un factor de presiune nu doar asupra celor viza\u021bi, ci asupra \u00eentregului corp profesional al judec\u0103torilor\u2026,o afectare sever\u0103 a principiului legalit\u0103\u021bii procesului penal \u0219i a prezum\u021biei de nevinov\u0103\u021bie, care reprezint\u0103 fundamentele unui proces penal echitabil\u201d.<\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[83]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Repet\u0103m, o astfel de entitate, deplin independent\u0103 de politic din toate punctele de vedere, a fost unic\u0103 nu doar \u00een istoria reglement\u0103rilor na\u021bionale, ci \u0219i europene.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[84]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> De exemplu, recrutarea prin concurs de regul\u0103 la INM, promovarea pe baz\u0103 de concurs, inclusiv \u00een func\u021bii de conducere, competen\u021ba exclusiv\u0103 a CSM sec\u021bia judec\u0103tori \u00een gestionarea carierei judec\u0103torilor, inclusiv instan\u021ba suprem\u0103, etc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[85]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> \u00cen principal men\u021binerea dependen\u021bei politice \u00een procesul de numire\/revocare a conducerii parchetelor centrale. Legea chiar a plusat involutiv \u00een aceast\u0103 materie, prev\u0103z\u00e2nd c\u0103 \u00een cazul \u00een care CSM avizeaz\u0103 negativ propunerea ministrului, acesta o poate men\u021bine \u0219i o poate \u00eenainta direct pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii, golind practic de con\u021binut interven\u021bia CSM \u00een aceast\u0103 procedur\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[86]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea pentru argumente detaliate, Ion Popa, Noaptea drept\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti<\/i>…, 2021.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[87]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Este notoriu acum prin repetitivitate, dup\u0103 trecerea anilor, c\u0103 rapoartele MCV erau \u00eentocmite de func\u021bionari ai Comisiei europene, onorabili dar prea pu\u021bin familiariza\u021bi cu sistemul judiciar din Rom\u00e2nia \u0219i deloc cu vulnerabilit\u0103\u021bile acestuia. La aceast\u0103 practic\u0103 se adaug\u0103 o alt\u0103 realitate incorect\u0103, a valorific\u0103rii \u00een cuprinsul rapoartelor doar a informa\u021biilor cerute\/primite din mereu acelea\u0219i surse (\u201etineri reformi\u0219ti\u201d, ong-uri anume) \u0219i a ignor\u0103rii punctelor de vedere formulate de alte surse, chiar competente ale sistemului (CSM, unele asocia\u021bii de magistra\u021bi).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[88]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Privit\u0103 ca atare \u00een contextul ar\u0103tat, decizia comisiei europene de ridicare intempestiv\u0103 a MCV pe baza unei legisla\u021bii care nu aducea nimic nou, pare<\/i><\/b> a fi nelogic\u0103. Mult mai logic\u0103 pare<\/i><\/b> a fi ipoteza conform c\u0103reia ridicarea intempestiv\u0103 a MCV a constituit un premiu de consolare pentru Rom\u00e2nia respins\u0103 de spa\u021biul Schengen \u00een acela\u0219i an 2022 \u0219i un bonus pentru pozi\u021bia docil\u0103 \u0219i p\u0103guboas\u0103 pentru rom\u00e2ni a Rom\u00e2niei pe tema conflictului ruso-ucrainean. Am folosit f\u0103r\u0103 rezerve cuv\u00e2ntul \u201epare<\/i><\/b>\u201d, f\u0103r\u0103 teama de a ni se imputa probabilismul \u0219i incertitudinea acestei no\u021biuni, folosit\u0103 intensiv \u00een toate rapoartele MCV 2005-2022.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[89]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea Ion Popa, Consiliul Superior al Magistraturii, de la succes institu\u021bional la e\u0219ec func\u021bional<\/i>, editura Universul Juridic, 2011.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[90]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Am amintit \u0219i \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103 despre dispozi\u021biile art. 33 alin.13 din Legea nr. 303\/2004 (\u00een forma de la data public\u0103rii) ce obliga pe cei \u00eencadra\u021bi din surs\u0103 extern\u0103, f\u0103r\u0103 examen, de a urma un stagiu de preg\u0103tire de 6 luni prealabil \u00eenceperii activit\u0103\u021bii profesionale propriu-zise, la Institutul Na\u021bional al Magistraturii. Stagiul urma a fi finalizat printr-un examen. Din motive nerelevante pe fondul problemei, aceste cursuri obligatorii<\/i><\/b> conform legii, nu s-au \u021binut niciodat\u0103. De\u0219i nu au \u00eendeplinit condi\u021bia legal\u0103 a urm\u0103rii cursurilor \u0219i finaliz\u0103rii lor, cei ce trebuiau s\u0103 urmeze \u0219i s\u0103 finalizeze cursurile prin examen au \u00eenceput totu\u0219i \u00eempotriva legii<\/i><\/b> s\u0103 profeseze plenar, \u00een baza unei derog\u0103ri a CSM ( hot\u0103r\u00e2rea nr. 13\/2006, nepublicat\u0103) ce contravenea flagrant dispozi\u021biei legale: \u201epersoanele numite \u00een func\u0163ia de judec\u0103tor \u015fi procuror \u00een condi\u0163iile art. 33 alin. (1), (5), (7) \u015fi (8) din Legea nr. 303\/2004 pot participa la activitatea de judecat\u0103 sau efectua acte procedurale, \u00eenainte de finalizarea cursurilor de formare profesional\u0103 de 6 luni prev\u0103zute de art. 33 alin. (13) din lege<\/i>.\u201d \u00cen temeiul acestei hot\u0103r\u00e2ri CSM, judec\u0103torii viza\u021bi au pronun\u021bat hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti, de\u0219i textul legal le interzicea expres aceast\u0103 activitate \u00een lipsa cursurilor \u0219i a examenului final al acestora.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[91]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Prin Hot\u0103r\u00e2ri succesive (nr. 791, 819 \u0219i 877 din data de 28.11.2007), Plenul CSM a decis, de\u0219i doar o instan\u021b\u0103 de judecat\u0103 avea competen\u021ba exclusiv\u0103 de a decide \u00een materia analizat\u0103 prin Hot\u0103r\u00e2ri, c\u0103 actele \u00eentocmite de procurorii teleporta\u021bi sunt legale, de\u0219i ace\u0219tia nu de\u021bin gradul profesional al unit\u0103\u021bii superioare la care au fost teleporta\u021bi. Problema a fost adus\u0103 pe masa CSM chiar de c\u0103tre cei teleporta\u021bi, dar nu din preocuparea lor pentru legalitatea actelor \u00eentocmite, ci pentru a solicita s\u0103 li se recunoasc\u0103 gradul profesional aferent unit\u0103\u021bii superioare, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u201eipoteza conform c\u0103reia procurorii D.N.A. \u0219i D.I.I.C.O.T. nu au gradul profesional respectiv ridic\u0103 o grav\u0103 problem\u0103 asupra validit\u0103\u021bii actelor procedurale<\/i><\/b> \u00eentocmite de c\u0103tre ace\u0219tia\u201d. \u00cen logica CSM de atunci ar trebui s\u0103 accept\u0103m c\u0103 \u0219i un judec\u0103tor cu grad de judec\u0103torie ar putea fi delegat la \u00ceCCJ unde ar avea dreptul s\u0103 pronun\u021be hot\u0103r\u00e2ri la acel nivel, lucru care din fericire nu s-a produs p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[92]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Reiter\u0103m atitudinea comun\u0103 din anul 2018 a procurorilor din sec\u021bia CSM care au boicotat pur \u0219i simplu prin neparticipare \u0219apte \u0219edin\u021be consecutive ale sec\u021biei, pentru c\u0103 nu voiau ei pur \u0219i simplu s\u0103 valideze formal numirea \u00een func\u021bie a unei procuroare care c\u00e2\u0219tigase concursul de promovare organizat chiar de c\u0103tre CSM. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[93]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> De exemplu, competen\u021ba unor membri CSM cu grade profesionale inferioare (judec\u0103torie, tribunal) de a decide asupra competen\u021bei unui judec\u0103tor cu grad de curte de apel \u00een procedura de numire \u00een func\u021bie de execu\u021bie la instan\u021ba suprem\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[94]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Am amintit chiar \u00een aceast\u0103 lucrare despre \u201etradi\u021bia\u201d CSM de a numi magistra\u021bi prin deta\u0219are de la instan\u021be \u0219i parchete la conducerea direc\u021biilor\/serviciilor administrative din propriul aparat de lucru. Ace\u0219ti magistra\u021bi, nespecializa\u021bi pe noul domeniu \u0219i nepreg\u0103ti\u021bi psihologic pentru lucrul \u00eentr-o structur\u0103 de ierarhie administrativ\u0103 ce presupune subordonare, nu independen\u021ba caracteristic\u0103 magistratului, nu erau\/sunt ap\u0103sa\u021bi de responsabilitatea func\u021biei la CSM, av\u00e2nd permanent la dispozi\u021bie o op\u021biune ce nu le poate fi refuzat\u0103, de a reveni oric\u00e2nd, la cerere, la unit\u0103\u021bile de unde au fost deta\u0219a\u021bi. Chiar dac\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendeplinesc exemplar sarcinile la CSM dup\u0103 ce s-au specializat \u00een noua func\u021bie, ei vor trebui s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 dup\u0103 3-6 ani de deta\u0219are la instan\u021bele\/parchetele de unde au fost deta\u0219a\u021bi, oblig\u00e2nd institu\u021bia s\u0103 reia acela\u0219i ciclu de selectare a altui magistrat nespecializat pe noul domeniu \u0219i nepreg\u0103tit psihologic. Este de ne\u00een\u021beles de ce deciden\u021bii CSM nu au ac\u021bionat niciodat\u0103 \u00een cei 19 ani de existen\u021b\u0103 la recrutarea \u0219i numirea unor speciali\u0219ti ai domeniului, angaja\u021bi definitivi ai CSM, salariza\u021bi, recompensa\u021bi ori sanc\u021biona\u021bi de angajator. Este de semnalat de exemplu c\u0103 serviciul de resurse umane a fost condus \u00eentotdeauna \u0219i este \u0219i \u00een prezent de un magistrat, de\u0219i \u00een cadrul acelui compartiment activeaz\u0103 speciali\u0219ti de marc\u0103 ai domeniului, unii av\u00e2nd chiar experien\u021ba Ministerului Justi\u021biei anterior anului 2004. Aceea\u0219i problem\u0103 se poate pune \u0219i \u00een cazul secretarului general \u0219i a secretarului general adjunct ai CSM, care \u00een prezent, potrivit chiar legii, nu pot fi numi\u021bi dec\u00e2t din r\u00e2ndul magistra\u021bilor. De ce ? <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[95]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Sunt ineficiente pentru c\u0103 la solu\u021bionarea acestora nu particip\u0103 obligatoriu to\u021bi cursan\u021bii, ci doar o parte, cei care voluntar vor s\u0103 comenteze sau s\u0103 \u00ee\u0219i exprime opinia.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[96]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Aceste stagii de practic\u0103 presupun ca un num\u0103r de 8-10-12 cursan\u021bi s\u0103 fie prezen\u021bi \u00een acela\u0219i timp la o instan\u021b\u0103 sau un parchet sub \u00eendrumarea unui singur<\/i><\/b> coordonator magistrat de practic\u0103, ce trebuie s\u0103 asigure singur <\/i><\/b>nu doar consisten\u021ba, ci \u0219i controlul activit\u0103\u021bii practice a fiec\u0103rui auditor. Aparent nu ar fi o problem\u0103. Pentru cine \u0219tie \u00eens\u0103 c\u00e2t de complex\u0103 este\/era preg\u0103tirea unui singur stagiar de c\u0103tre un singur judec\u0103tor\/procuror \u00eendrum\u0103tor<\/i><\/b>, cu prezen\u021ba zilnic\u0103 la instan\u021b\u0103\/parchet, actualul mod de organizare a practicii auditorilor apare ca fiind un formalism, util doar la bifarea unei activit\u0103\u021bi \u0219i la socializare \u0219i mai deloc la capitolul acumulare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[97]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> O deficien\u021b\u0103 constant\u0103 a preg\u0103tirii continue a magistra\u021bilor, gestionat\u0103 de INM, o constituie formalismul \u00eenscrierii magistra\u021bilor la cursurile de perfec\u021bionare. La \u00eenceputul fiec\u0103rui an, magistra\u021bii primesc un tabel cu calendarul sesiunilor de preg\u0103tire pe diverse teme, av\u00e2nd obliga\u021bia s\u0103 opteze pentru trei dintre acestea. Regula este c\u0103, din tot felul de motive, marea majoritate a magistra\u021bilor reu\u0219esc cu noroc s\u0103 participe cel mult la una dintre sesiuni. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[98]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> O alt\u0103 deficien\u021b\u0103 legislativ\u0103 conceptual\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp \u0219i o vulnerabilitate de sistem \u00een materia preg\u0103tirii auditorilor, o constituie cooptarea cadrelor didactice din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior juridic \u00een calitate de formatori \u0219i\/sau membri ai diferitelor comisii de concurs. Profesorul nostru de drept din toate timpurile \u0219i-a \u00eendeplinit cu succes menirea reu\u0219ind s\u0103 \u00eel transforme pe student \u00een absolvent. Din acest moment profesorul mai poate interac\u021biona profesional eficient cu absolventul devenit auditor \u0219i apoi judec\u0103tor sau procuror doar \u00een acele situa\u021bii de specializare post-universitar\u0103 (masterat, doctorat), nu \u00een procesul de formare profesional\u0103 specific\u0103 de ni\u0219\u0103. Preg\u0103tirea juridic\u0103 specific\u0103 a carierei unui magistrat trebuie \u00eencredin\u021bat\u0103 exclusiv practicienilor domeniului, cu excep\u021bia acelor domenii nejuridice pentru care sistemul nu de\u021bine speciali\u0219ti, dar indispensabile, cum ar fi de exemplu psihologia comportamental\u0103, nu judiciar\u0103, pentru care INM poate \u00eencheia raporturi de colaborare punctuale \u0219i temporale. Amintind de psihologia comportamental\u0103, trebuie s\u0103 semnal\u0103m c\u0103 \u00een programele INM de la \u00eenfiin\u021bare p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, aceast\u0103 materie nu \u0219i-a g\u0103sit locul, de\u0219i profesia de magistrat impune cunoa\u0219terea cel pu\u021bin la nivel de informa\u021bie protectiv\u0103 a ceea ce presupun cele \u0219ase principii enun\u021bate de psihologul italian Robert Cialdini Totul despre psihologia persuasiunii<\/i>, Editura Bussines Tech, 2008.ori piramida nevoilor<\/i> a psihologului america Abraham Maslow, cel ce a pus bazele teoriei ierarhiei nevoilor umane. Dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, de devenire a auditorilor viitori judec\u0103tori \u0219i procurori, prezen\u021ba profesorilor \u00een calitate de cadre didactice la INM este de discutat deontologic \u00een acele situa\u021bii, nu pu\u021bine, \u00een care profesorul de\u021bine \u0219i calitatea de avocat \u0219i, mai t\u00e2rziu, se re\u00eent\u00e2lne\u0219te cu fostul s\u0103u elev \u00een instan\u021b\u0103 sau parchet.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[99]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Derapajele individuale sunt fie de parcurs uzual, de exemplu repetitivitatea redact\u0103rii cu mare \u00eent\u00e2rziere a hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u0219ti, chiar \u0219i peste un an, fie de natur\u0103 a bulversa \u00eens\u0103\u0219i baza de func\u021bionare a sistemului de justi\u021bie, de exemplu \u201enedumerirea\u201d unor judec\u0103tori, exprimat\u0103 institu\u021bional c\u0103tre CJUE, dac\u0103 pentru ei exist\u0103 sau nu obliga\u021bia aplic\u0103rii deciziilor CCR. Dac\u0103 \u00een primul exemplu putem indica facil neglijen\u021ba, \u00een cel de al doilea nu putem elimina cu totul inten\u021bia celor \u00een cauz\u0103 de \u201etorpilare\u201d la pachet at\u00e2t a ierarhiei normative de aplicare a dreptului \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i a locului\/rolului unei institu\u021bii publice fundamentale a \u021b\u0103rii, Curtea Constitu\u021bional\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[100]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Un foarte recent exemplu, banal prin el \u00eensu\u0219i, dar relevant \u00een contextul \u201efr\u0103\u021biei\u201d de manipulare negativ\u0103 la adresa magistra\u021bilor, l-a constituit pronun\u021barea de c\u0103tre Curtea Constitu\u021bional\u0103, pe data de 4 august 2023 a unei decizii de neconstitu\u021bionalitate a unei legi prin care legiuitorul viza modific\u0103ri drastice negative cu privire la pensia de serviciu a mai multor categorii profesionale (magistra\u021bi, poli\u021bi\u0219ti, servicii secrete, diploma\u021bi, pilo\u021bi). Ulterior acestei decizii ce era favorabil\u0103 tuturor<\/i><\/b> categoriilor profesionale enumerate, \u00eentreaga \u201efr\u0103\u021bie\u201d s-a n\u0103pustit \u00een spa\u021biul public doar asupra unei singure categorii<\/i><\/b> dintre cele vizate de modific\u0103ri, cea a magistra\u021bilor, pe care i-a zugr\u0103vit cu generozitate drept \u201enesim\u021bi\u021bi, \u00eembuiba\u021bi, c\u0103pu\u0219e, etc.\u201d, suger\u00e2ndu-se subliminal sau direct c\u0103 traiul greu al popula\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, cu prec\u0103dere al celor cu pensii mici, este cauzat de pensiile \u201enesim\u021bite\u201d doar ale magistra\u021bilor. Niciun cuv\u00e2nt, nicio aluzie m\u0103car la, de exemplu, categoria militarilor. \u00cen condi\u021biile permanentiz\u0103rii unor astfel de mesaje concertate, apare ca certitudine pe viitor c\u0103 imaginea favorabil\u0103 a magistratului \u00een societate va r\u0103m\u00e2ne un deziderat utopic.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[101]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> La nivel de suspiciune rezonabil\u0103 s-ar situa ipoteza c\u0103 cet\u0103\u021benii trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere doar \u00een anumite<\/i><\/b> personalit\u0103\u021bi politice, media \u0219i ong-uri, nu \u00een judec\u0103torii \u021b\u0103rii, ori institu\u021biile Statului. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[102]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Prezen\u021ba CSM \u00een procesul de numire a conducerii parchetelor centrale a fost mereu, cu excep\u021bia formei ini\u021biale a Legii nr.303\/2004, una decorativ\u0103, iar \u00een actuala reglementare raportul \u00een materie dintre ministrul justi\u021biei \u0219i CSM este unul chiar plin de umor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[103]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea perioada 2013-2019.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[104]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>\u00cen cazul CSM ar putea fi avut\u0103 \u00een vedere de exemplu dilema evalu\u0103rii profesionale inverse (a gradului superior de\u021binut de candida\u021bii evalua\u021bi de c\u0103tre cel inferior de\u021binut de membrii CSM evaluatori).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[105]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> A se vedea \u00eentr-o ampl\u0103 expunere a acestei teme, Ion Popa, Studiu asupra unor factori de risc \u015fi\/sau de vulnerabilitate ai sistemului de justi\u021bie din Rom\u00e2nia,<\/span><\/i> publicat \u00een revista Curierul judiciar nr. 7\/2013.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[106]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a>De exemplu: Asocia\u0163ia Magistra\u0163ilor din Rom\u00e2nia, Uniunea Na\u021bional\u0103 a Judec\u0103torilor din Rom\u00e2nia, Asocia\u0163ia Procurorilor din Rom\u00e2nia, Asocia\u0163ia Magistra\u0163ilor din Ia\u015fi, Asocia\u0163ia Profesional\u0103 a Judec\u0103torilor \u201eConstantin St\u0103tescu\u201d, T\u00e2rgovi\u015fte, Asocia\u0163ia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor \u015fi Indepen\u00adden\u0163ei Judec\u0103torilor din Bihor, Asocia\u0163ia Magistra\u0163ilor Timi\u015feni, Asocia\u0163ia Profesional\u0103 a Judec\u0103torilor Alba, Asocia\u0163ia Profesional\u0103 a Judec\u0103torilor din raza de activitate a Cur\u0163ii de Apel Bac\u0103u, Asocia\u0163ia Profesional\u0103 a Judec\u0103torilor THEMIS Constan\u0163a, etc. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

[107]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> Nu am nominalizat acele asocia\u021bii sau persoane, pentru c\u0103 lucrarea de fa\u021b\u0103 nu constituie o anchet\u0103, ci doar o analiz\u0103 profesional\u0103 a unui domeniu.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tRobert<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t 2 January 2026 17:54
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+2<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

O analiza pertinenta si destul de obiectiva a fenomenului.
\nProblema e ca analiza, publicata initial in 02.2024, nu mai are decat o valabilitate partiala acum, la aproape doi ani distanta, timp in care starea justitiei romanesti s-a degradat ca Fat Frumos, “intr-un an, cat altii in 10”!<\/div>\n