{"id":1299954,"date":"2026-01-19T16:31:54","date_gmt":"2026-01-19T13:31:54","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1299954"},"modified":"2026-01-19T16:31:54","modified_gmt":"2026-01-19T13:31:54","slug":"comitetul-lui-bolojan-pe-justitie-infiintat-pe-langa-lege-avocata-elena-radu-cere-curtii-de-apel-bucuresti-suspendarea-deciziei-574-2025-a-premierului-ilie-bolojan-privind-constituirea-comi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1299954","title":{"rendered":"COMITETUL LUI BOLOJAN PE JUSTI\u021aIE, \u00ceNFIIN\u021aAT PE L\u00c2NG\u0102 LEGE \u2013 Avocata Elena Radu cere Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti suspendarea Deciziei 574\/2025 a premierului Ilie Bolojan privind constituirea Comitetului pentru analiza \u0219i revizuirea legisla\u021biei din domeniul justi\u021biei: \u201eNu e motivat\u0103. A fost emis\u0103 cu dep\u0103\u0219irea competen\u021belor prim-ministrului \u0219i cu nesocotirea cadrului legal privind adoptarea actelor administrative. \u00cencalc\u0103 Legea 52\/2003 privind transparen\u021ba decizional\u0103 \u00een administra\u021bia public\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"
\n

COMITETUL LUI BOLOJAN PE JUSTI\u021aIE, \u00ceNFIIN\u021aAT PE L\u00c2NG\u0102 LEGE \u2013 Avocata Elena Radu cere Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti suspendarea Deciziei 574\/2025 a premierului Ilie Bolojan privind constituirea Comitetului pentru analiza \u0219i revizuirea legisla\u021biei din domeniul justi\u021biei: \u201eNu e motivat\u0103. A fost emis\u0103 cu dep\u0103\u0219irea competen\u021belor prim-ministrului \u0219i cu nesocotirea cadrului legal privind adoptarea actelor administrative. \u00cencalc\u0103 Legea 52\/2003 privind transparen\u021ba decizional\u0103 \u00een administra\u021bia public\u0103\u201d<\/h1>\n
\n

Scris de: Valentin BUSUIOC | \"pdf\"<\/a> | \"print\"<\/a><\/p>\n

\n
6 January 2026 13:02<\/div>\n
Vizualizari: 2955<\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n
\n
\n
\n

Apar primele probleme pentru premierul Ilie Bolojan si gruparile #rezist-USR care graviteaza in jurul sau in cazul modificarilor pe care acestia vor sa le faca la Legile Justitiei. Modificari, evident, in spiritul\u00a0#rezist-USR, adica o reintoarcere la anii din perioada in care tara era condusa de Binomnul DNA-SRI al Laurei Kovesi si Florian Coldea.\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n


<\/span><\/span><\/p>\n

Coali\u021bia pentru Ap\u0103rarea Statului de Drept (CASD)<\/b> \u2013 condus\u0103 de avocata Elena Radu (foto)<\/span><\/b> \u2013 a depus in 23 decembrie 2025 la CAB o cerere de suspendare a Deciziei nr. 574 din 19 decembrie 2025<\/b>, prin care Bolojan a constituit Comitetul pentru analiza \u0219i revizuirea legisla\u021biei din domeniul justi\u021biei<\/b>\u00a0(click aici pentru a citi mai multe detalii despre Comitetul lui Bolojan)<\/a><\/span><\/b>.\u00a0\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Trei sunt motivele pentru care ONG-ul Elenei Radu solicit\u0103 Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti suspendarea deciziei de mai sus. \u00cen primul r\u00e2nd<\/b>, CASD sus\u021bine c\u0103 decizia nu este motivat\u0103 nici \u00een fapt, nici \u00een drept<\/span><\/b>. \u00cen al doilea r\u00e2nd<\/b>, asocia\u021bia acuz\u0103 c\u0103 actul administrativ a fost emis \u201ecu dep\u0103\u0219irea flagrant\u0103 a competen\u021belor prim-ministrului \u0219i cu nesocotirea cadrului legal privind adoptarea actelor administrative emise de acesta<\/span>\u201d<\/i><\/span><\/b>. Mai exact, nu prim-ministrul, ci ministrul Justi\u021biei are atribu\u021bii \u00een acest domeniu. \u0218i nici m\u0103car \u0219eful MJ nu poate decide singur \u00eentr-o asemenea privin\u021b\u0103, ci numai \u00een urma unui proces de colaborare interministerial\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd<\/b>, Decizia 574\/2025 \u00eencalc\u0103 dispozi\u021biile Legii nr. 52\/2003 privind transparen\u021ba decizional\u0103 \u00een administra\u021bia public\u0103<\/span><\/span><\/b>. Concret, \u201eorice decizie care afecteaz\u0103 func\u021bionarea justi\u021biei trebuie s\u0103 fie precedat\u0103 de o dezbatere real\u0103<\/span>, cu implicarea reprezentan\u021bilor institu\u021bionali ai puterii judec\u0103tore\u0219ti, fiind inacceptabil ca participarea acestora s\u0103 fie condi\u021bionat\u0103 de \u2018invita\u021bia primului-ministru\u2019,<\/span> precum se statueaz\u0103 \u00een Decizia nr. 574\/19.12.2025\u201d<\/i><\/b>, mai arat\u0103 CASD.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe rolul Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti s-a format dosarul nr. 8005\/2\/2025<\/b><\/span>, \u00een care judec\u0103toarea Alina Dumitrescu<\/b> a fixat primul termen pentru ziua de joi, 8 ianuarie 2026.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Iat\u0103 principalul pasaj din cererea de suspendare:<\/span><\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eIV. Apreciem c\u0103 acest act administrativ este v\u0103dit nelegal \u0219i se impune suspendarea sa pentru urm\u0103toarele considerevnte: <\/b><\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea 554\/2004, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare, \u2018\u00cen cazuri bine justificate \u015fi pentru prevenirea unei pagube iminente, dup\u0103 sesizarea, \u00een condi\u0163iile art. 7, a autorit\u0103\u0163ii publice care a emis actul sau a autorit\u0103\u0163ii ierarhic superioare, persoana v\u0103t\u0103mat\u0103 poate s\u0103 cear\u0103 instan\u0163ei competente s\u0103 dispun\u0103 suspendarea execut\u0103rii actului administrativ unilateral p\u00e2n\u0103 la pronun\u0163area instan\u0163ei de fond. \u00cen cazul \u00een care persoana v\u0103t\u0103mat\u0103 nu introduce ac\u0163iunea \u00een anularea actului \u00een termen de 60 de zile, suspendarea \u00eenceteaz\u0103 de drept \u015fi f\u0103r\u0103 nicio formalitate<\/span>\u2019.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Suspendarea actului administrativ ca opera\u0163ie juridic\u0103 de \u00eentrerupere vremelnic\u0103 a efectelor acestuia reprezint\u0103 o situa\u0163ie de excep\u0163ie de la regula execut\u0103rii din oficiu (executio ex officio<\/span>) a actelor administrative unilaterale.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Dup\u0103 cum rezult\u0103 din reglementarea cuprins\u0103 \u00een art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554\/2004, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, \u00een cazuri bine justificate \u015fi pentru prevenirea producerii unei pagube iminente, persoana v\u0103t\u0103mat\u0103 poate cere instan\u0163ei competente s\u0103 dispun\u0103 suspendarea execut\u0103rii actului administrativ p\u00e2n\u0103 la pronun\u0163area instan\u0163ei de fond.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, pentru solu\u021bionarea favorabil\u0103 a cererii de suspendare trebuie \u00eendeplinite cumulativ dou\u0103 condi\u021bii: cazul s\u0103 fie bine justificat \u015fi paguba s\u0103 fie iminent\u0103. <\/b><\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen cauz\u0103, ar\u0103t\u0103m c\u0103 sunt \u00eendeplinite ambele condi\u021bii prev\u0103zute de lege.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/span><\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

IV.1.<\/span><\/b> Cu privire la prima cerin\u021b\u0103, ar\u0103t\u0103m c\u0103 art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554\/2004 define\u0219te cazul bine justificat<\/b> ca fiind \u2018\u00eemprejur\u0103rile legate de starea de fapt \u015fi de drept, care sunt de natur\u0103 s\u0103 creeze o \u00eendoial\u0103 serioas\u0103 \u00een privin\u0163a legalit\u0103\u0163ii actului administrativ<\/span>\u2019.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen jurispruden\u021ba sa constant\u0103, \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie, Sec\u021bia de contencios administrativ \u0219i fiscal a re\u021binut c\u0103 pentru conturarea cazului temeinic justificat care s\u0103 impun\u0103 suspendarea unui act administrativ, instan\u021ba trebuie s\u0103 cerceteze acele \u00eemprejur\u0103ri v\u0103dite de fapt \u0219i\/sau de drept care au capacitatea s\u0103 produc\u0103 o \u00eendoial\u0103 serioas\u0103 asupra prezum\u021biei de legalitate de care se bucur\u0103 un act administrativ.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel de \u00eemprejur\u0103ri v\u0103dite, de fapt sau\/\u0219i de drept care sunt de natur\u0103 s\u0103 produc\u0103 o \u00eendoial\u0103 serioas\u0103 cu privire la legalitatea unui act administrativ au fost re\u021binute de instan\u021ba suprem\u0103 ca fiind: <\/span>emiterea unui act administrativ de c\u0103tre un organ necompetent sau cu dep\u0103\u0219irea competen\u021bei<\/span><\/b>, actul administrativ emis \u00een temeiul unor dispozi\u021bii legale declarate neconstitu\u021bionale, <\/span>nemotivarea actului administrativ<\/span><\/b>, modificarea important\u0103 a actului administrativ \u00een calea recursului administrativ etc.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen cauz\u0103, a\u0219a cum vom detalia pe larg, <\/span>\u00eendoiala serioas\u0103 asupra legalit\u0103\u021bii actului administrativ atacat poate fi cu u\u0219urin\u021b\u0103 decelat\u0103 la cercetarea sumar\u0103 a aparen\u021bei dreptului<\/span><\/b>, \u00een condi\u021biile \u00een care Decizia nr. 574\/2025: <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

1) nu este motivat\u0103; <\/span><\/span><\/i><\/b><\/span><\/p>\n

2) a fost emis\u0103 cu dep\u0103\u0219irea flagrant\u0103 a competen\u021belor prim-ministrului \u0219i cu nesocotirea cadrului legal privind adoptarea actelor administrative emise de acesta; <\/span><\/span><\/i><\/b><\/span><\/p>\n

3) \u00eencalc\u0103 dispozi\u021biile Legii nr. 52\/2003 privind transparen\u021ba decizional\u0103 \u00een administra\u021bia public\u0103. <\/span><\/span><\/i><\/b><\/span><\/p>\n

1. Decizia nr. 574\/2025 nu este motivat\u0103 nici \u00een fapt, nici \u00een drept, \u00eenc\u0103lc\u00e2ndu-se flagrant prevederile art.\u00a031 alin.\u00a0(2) din\u00a0Constitu\u021bie, dovad\u0103 a arbitrariului \u0219i\u00a0a excesului de putere \u00een emiterea acestuia.<\/span><\/b><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Privitor la necesitatea motiv\u0103rii actului administrativ \u00een fapt \u0219i \u00een drept, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 suficient\u0103 \u0219i de natur\u0103 a permite mai apoi exercitarea ne\u00eengr\u0103dit\u0103 a controlului judiciar al instan\u021bei de judecat\u0103, s-a pronun\u021bat \u00cenalta Curte de Casa\u021bie si Justi\u021bie \u2013 Sec\u021biei de Contencios Administrativ \u0219i Fiscal prin Decizia nr. 1580 din 11 aprilie 2008, \u00een acest sens exist\u00e2nd \u0219i o vast\u0103 jurispruden\u021b\u0103 CEDO.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Instan\u021ba suprem\u0103 a constatat c\u0103 puterea discre\u021bionar\u0103 conferit\u0103 unei autorit\u0103\u021bi nu poate fi privit\u0103 \u00eentr-un stat de drept ca o putere absolut\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 limite, c\u0103ci exercitarea dreptului de apreciere prin \u00eenc\u0103lcarea drepturilor si libert\u0103\u021bilor fundamentale ale cet\u0103\u021benilor prev\u0103zute de Constitu\u021bie, ori de lege, constituie exces de putere, \u00een contextul \u00een care Constitu\u021bia Rom\u00e2niei prevede \u00een art. 31 alin. (2) obliga\u021bia autorit\u0103\u021bilor publice de a asigura informarea corect\u0103 a cet\u0103\u021beanului asupra treburilor publice, dar \u0219i asupra problemelor de interes personal <\/b>(indic\u0103m cu titlu de exemplu Deciziile \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie nr. 2732\/2008, nr. 1153\/2008 \u0219i Decizia nr. 1384\/2008).<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Prin urmare, orice decizie administrativ\u0103 de natur\u0103 a produce efecte juridice trebuie motivat\u0103<\/b> nu doar din perspectiva competen\u021bei de a emite acel act, ci \u0219i din perspectiva posibilit\u0103\u021bii persoanei interesate de a aprecia asupra legalit\u0103\u021bii m\u0103surii, respectiv asupra respect\u0103rii grani\u021belor dintre puterea discre\u021bionar\u0103 \u0219i arbitrariu<\/b>. A accepta teza potrivit c\u0103reia autoritatea nu trebuie s\u0103-\u0219i motiveze deciziile echivaleaz\u0103 cu golirea de con\u021binut a esen\u021bei democra\u021biei \u0219i a statului de drept bazat pe principiul legalit\u0103\u021bii. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Cu alte cuvinte, \u00een condi\u021biile \u00een care autorit\u0103\u021bile publice sunt obligate s\u0103 asigure informarea corect\u0103 a cet\u0103\u021benilor asupra problemelor de interes general \u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care deciziile acestor autorit\u0103\u021bi sunt supuse controlului judec\u0103toresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate sus\u021bine c\u0103 este permis\u0103 absen\u021ba motiv\u0103rii explicite a actului administrativ atacat.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Tot \u00cenalta Curte de Casa\u021bie si Justi\u021bie a re\u021binut c\u0103 \u00een lipsa motiv\u0103rii explicite a actului administrativ<\/b>, posibilitatea atac\u0103rii \u00een justi\u021bie a actului respectiv este iluzorie, iar absen\u021ba acestei motiv\u0103ri favorizeaz\u0103 emiterea unor acte administrative abuzive. Prin urmare, motivarea reprezint\u0103 o obliga\u021bie general\u0103, aplicabil\u0103 oric\u0103rui act administrativ<\/b>, fiind o condi\u021bie de legalitate extern\u0103 a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto<\/span>, dup\u0103 natura acestuia \u0219i contextul adopt\u0103rii sale, iar obiectivul s\u0103u este prezentarea \u00eentr-un mod clar \u0219i neechivoc a ra\u021bionamentului institu\u021biei emitente a actului.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Or, din analiza actului contestat rezult\u0103 cu eviden\u021b\u0103 c\u0103 una dintre cele mai importante exigen\u021be ale unui act administrativ, respectiv motivarea, lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, <\/span><\/b>\u00een condi\u021biile \u00een care art. 34 din Codul administrativ, singurul temei invocat \u00een cuprinsul actului a c\u0103rui suspendare o solicit\u0103m, prevede c\u0103 \u2018\u00een scopul rezolv\u0103rii unor probleme operative, prim-ministrul poate constitui, prin decizie, consilii, comisii \u015fi comitete interministeriale\u2019. <\/span>Emitentul Deciziei nr. 574\/19.12.2025 nu indic\u0103 nicio problem\u0103 operativ\u0103 pentru a c\u0103rei rezolvare a dispus constituirea, organizarea \u0219i atribu\u021biile Comitetului pentru analiza \u0219i revizuirea legisla\u021biei din domeniul justi\u021biei, ceea ce echivaleaz\u0103 cu nemotivarea actului. <\/span><\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

O dovad\u0103 a sus\u021binerilor noastre c\u0103 Decizia nr. 574\/19.12.2025 este complet nemotivat\u0103 o constituie faptul c\u0103 \u00een preambulul altor decizii emise de prim-ministrul Rom\u00e2niei se arat\u0103 motivele care au dus la emiterea lor, respectiv au fost men\u021bionate probleme operative a c\u0103ror rezolvarea au impus constituirea altor comisii (de ex. Deciziile nr. 266\/2020, nr. 372\/2024 emise de prim-ministru).<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen plus, a\u0219a cum se va ar\u0103ta \u00een cele ce urmeaz\u0103, temeiul de drept invocat \u00een decizie nu este incident, modificarea legilor justi\u021biei neput\u00e2nd constitui o problem\u0103 operativ\u0103 \u00een sensul dispozi\u021biilor art. 34 din Codul administrativ.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, emitentul actului s-a limitat la enumerarea unor prevederi legale cu caracter generic din cuprinsul Codului administrativ care abiliteaz\u0103 primul ministru s\u0103 emit\u0103 deciziii, f\u0103r\u0103 a prezenta nicio minim\u0103 fundamentare a m\u0103surii dispuse, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t legile justi\u021biei au fost modificate \u00een cursul anului 2022, \u00een urma unui amplu proces consultativ \u0219i cu respectarea tuturor rigorilor de tehnic\u0103 legislativ\u0103 impuse de lege<\/b>. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Cu referire la impactul acestui din urm\u0103 demers legislativ, preciz\u0103m c\u0103 prin Decizia (UE) 2023\/1786 din 15 septembrie 2023 a fost ridicat Mecanismul de cooperare \u015fi verificare (MCV), \u00een con\u0163inutul acesteia re\u021bin\u00e2ndu-se c\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi-a \u00eendeplinit toate obiectivele de referin\u0163\u0103 stabilite precum \u015fi angajamentele specifice. Comisia a luat act, \u00een special, de progresele \u00eenregistrate de Rom\u00e2nia \u00een ceea ce prive\u0219te consolidarea independen\u021bei \u0219i a eficacit\u0103\u021bii sistemului judiciar printr-o revizuire cuprinz\u0103toare a sistemului judiciar. Au fost adoptate noi legi privind justi\u021bia, care au adus schimb\u0103ri importante \u00een ceea ce prive\u0219te organizarea carierei \u0219i regimurile de r\u0103spundere pentru magistra\u021bi, numirea \u00een func\u021bie, revocarea din func\u021bie \u0219i competen\u021bele procurorilor de rang \u00eenalt \u0219i organizarea Inspec\u021biei Judiciare.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen acest context, apreciem c\u0103 se impunea o expunere a motivelor care au justificat ini\u021bierea demersului Guvernului pentru o nou\u0103 interven\u021bie legislativ\u0103 viz\u00e2nd legile justi\u021biei, la un interval de timp at\u00e2t de scurt, cu prec\u0103dere \u00een condi\u021biile \u00een care modific\u0103rile legislative \u00een domeniul justi\u021biei au fost apreciate \u00een mod pozitiv la nivel comunitar.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

2.<\/span><\/b>Decizia nr. 574\/2025 a fost emis\u0103 cu dep\u0103\u0219irea flagrant\u0103 a competen\u021belor prim-ministrului \u0219i cu nesocotirea cadrului legal privind adoptarea actelor administrative emise de acesta.<\/b><\/span><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

2.1.<\/span><\/b> Precum am ar\u0103tat \u00een cele ce preced, art. 29 din O.U.G. nr. 57\/2019 privind Codul administrativ abiliteaz\u0103 prim-ministrul ca, \u00een \u00eendeplinirea atribu\u0163iilor ce \u00eei revin, s\u0103 emit\u0103 decizii, care au natura juridic\u0103 a unor acte administrative. Cu toate acestea, respectivele decizii nu pot fi emise dec\u00e2t \u00een \u00eendeplinirea atribu\u021biilor \u0219i \u00een limitele competen\u021belor conferite de cadrul normativ primar, respectiv \u00een baza \u0219i \u00een executarea legilor, a ordonan\u0163elor \u015fi a hot\u0103r\u00e2rilor Guvernului. Legalitatea acestor acte administrative se evalueaz\u0103 \u00een raport cu reglement\u0103rile cuprinse \u00een actele normative de nivel superior, <\/span>situa\u021bie fa\u021b\u0103 de care apreciem c\u0103 exist\u0103 neconcordan\u021b\u0103 \u00eentre actul administrativ atacat \u0219i legisla\u021bia \u00een vigoare.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, \u00een conformitate cu art. 34 alin. (1) din Codul administrativ, singurul temei de drept invocat \u00een decizia a c\u0103rei suspendare o solicit\u0103m, \u2018\u00een scopul rezolv\u0103rii <\/span>unor probleme operative<\/span><\/b>, prim-ministrul poate constitui, prin decizie, consilii, comisii \u015fi comitete interministeriale\u2019.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen acest sens, ar\u0103t\u0103m c\u0103 potrivit art. 48 alin. (1) \u0219i (2) din H.G. nr. 561\/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea \u015fi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum \u015fi a altor documente, \u00een vederea adopt\u0103rii\/aprob\u0103rii, \u2018(1) Deciziile primului-ministru se emit pe baza \u015fi \u00een executarea legilor, a ordonan\u0163elor \u015fi a hot\u0103r\u00e2rilor Guvernului.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

(2) Deciziile primului-ministru se elaboreaz\u0103, se ini\u0163iaz\u0103, se emit \u015fi se aplic\u0103 \u00een conformitate cu prevederile Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei, republicat\u0103, cu dispozi\u0163iile\u00a0Legii nr. 24\/2000, republicat\u0103, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, ale\u00a0Legii nr. 90\/2001, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, precum \u015fi cu principiile ordinii de drept\u2019.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 ordine de idei, subliniem c\u0103 sintagma \u2018probleme operative\u2019 din sensul art. 34 din Codul administrativ se refer\u0103 la chestiuni curente, practice \u0219i urgente care apar \u00een activitatatea curent\u0103 a administra\u021biei publice, fiind vorba despre situa\u021bii ce necesit\u0103 o abordare punctual\u0103. Astfel, respectivele probleme sunt, prin natura lor, practice \u0219i imediate, iar nicidecum aspecte generale, care necesit\u0103 o abordare complex\u0103, pe termen lung, cum ar fi analiza \u0219i elaborarea legisla\u021biei din domeniul justi\u021biei. <\/b><\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Mai mult, problemele operative la care face referire art. 34 din Codul administrativ impun o abordare interministerial\u0103, fiind necesar\u0103 valorificarea expertizei din partea mai multor domenii de activitate. Aceasta este, de altfel, ra\u021biunea pentru care legiuitorul a prev\u0103zut posibilitatea constituirii unor asemenea comitete, prim-ministrul av\u00e2nd rolul de coordonator al activit\u0103\u021bii Guvernului. Or, analiza \u0219i eventuala modificare a legisla\u021biei \u00een domeniul justi\u021biei intr\u0103 \u00een competen\u021ba exclusiv\u0103 a Ministerului Justi\u021biei, nefiind partajat\u0103 cu niciun alt minister, motiv pentru care nu se justific\u0103 interven\u021bia prim-ministrului pentru constituirea comitetului \u00een discu\u021bie. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Dat\u0103 fiind componen\u021ba permanent\u0103 a comitetului \u2013 reprezentan\u021bi al Cancelariei prim-ministrului \u0219i reprezentan\u021bi ai Ministerului Justi\u021biei \u2013 este evident c\u0103 ceea ce se urm\u0103re\u0219te \u00een realitate este imixtiunea nejustificat\u0103 \u0219i nelegal\u0103 a prim-ministrului \u00eentr-un domeniu de competen\u021ba exclusiv\u0103 a Ministerului Justi\u021biei.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen plus, \u00een condi\u021biile \u00een care prin decizia men\u021bionat\u0103 se stabile\u0219te c\u0103 acest comitet este condus de reprezentatul Cancelariei, prim-ministrul av\u00e2nd rolul de a decide cu privire la participan\u021bii invita\u021bi la lucr\u0103rile comitetului, precum \u0219i rol decizional \u00een privin\u021ba oric\u0103ror aspecte divergente, se urm\u0103re\u0219te o subrogare abuziv\u0103 a prim-ministrului \u00een atribu\u021biile Ministerului Justi\u021biei, fapt ce contravine flagrant cadrului normativ \u00een vigoare.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen acest sens, este relevant \u0219i faptul c\u0103 recomand\u0103rile adoptate \u00een temeiul art. 5 alin. (2) din decizie ar avea efectul imediat al declan\u0219\u0103rii procesului legislativ de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile competente. Or, prin aceasta se \u00eencalc\u0103 competen\u021ba \u0219i autonomia Ministerului Justi\u021biei \u00een ini\u021bierea \u0219i elaborarea actelor normative \u00een domeniul justi\u021biei. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

De altfel, \u00een ceea ce prive\u0219te elaborarea \u0219i adoptarea cadrului normativ \u00een domeniul justi\u021biei, ar\u0103t\u0103m c\u0103, fa\u021b\u0103 de importan\u021ba social\u0103 a respectivei materii, exist\u0103 norme speciale. Astfel, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 24\/2000 privind normele de tehnic\u0103 legislativ\u0103 pentru elaborarea actelor normative \u2018(2) \u00cen cazul proiectelor de coduri \u015fi al altor legi complexe, care intereseaz\u0103 domeniul de activitate al justi\u0163iei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justi\u0163iei.<\/b> \u00cen componen\u0163a comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de pre\u015fedintele acestuia\u2019.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen jurispruden\u0163a sa, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a subliniat c\u0103 principiul legalit\u0103\u0163ii, prev\u0103zut de dispozi\u0163iile art. 1 alin. (5) din Constitu\u0163ie, interpretat \u00een coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constitu\u021bie, impune ca at\u00e2t exigen\u0163ele de ordin procedural, c\u00e2t \u015fi cele de ordin substan\u021bial s\u0103 fie respectate \u00een cadrul legifer\u0103rii. Regulile referitoare la fondul reglement\u0103rilor,\u00a0procedurile de urmat, <\/b>inclusiv solicitarea de avize de la institu\u0163iile prev\u0103zute de lege,\u00a0nu sunt \u00eens\u0103 scopuri \u00een sine, ci mijloace, instrumente pentru asigurarea dezideratului calit\u0103\u0163ii legii, o lege care s\u0103 slujeasc\u0103 cet\u0103\u0163enilor, iar nu s\u0103 creeze insecuritate juridic\u0103 (Decizia\u00a0nr. 139 din 13 martie 2019, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, paragraful 85).<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Prin\u00a0Decizia\u00a0nr. 128 din 6 martie 2019, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial al Rom\u00e2niei, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 32, Curtea a re\u0163inut c\u0103, \u00een ansamblul normelor constitu\u0163ionale, dispozi\u0163iile care cuprind reguli cu caracter procedural incidente \u00een materia legifer\u0103rii se coreleaz\u0103 \u015fi sunt subsumate principiului legalit\u0103\u0163ii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constitu\u0163ie,<\/b> la r\u00e2ndul s\u0103u acest principiu st\u00e2nd la temelia statului de drept, consacrat expres prin dispozi\u0163iile art. 1 alin. (3) din Constitu\u0163ie. De altfel, \u015fi Comisia de la Vene\u0163ia, \u00een raportul intitulat\u00a0Rule of law checklist, adoptat la cea de-a 106-a sesiune plenar\u0103 (Vene\u0163ia, 11 \u2013 12 martie 2016), re\u0163ine c\u0103 procedura de adoptare a legilor reprezint\u0103 un criteriu \u00een aprecierea legalit\u0103\u0163ii, care constituie prima dintre valorile de referin\u0163\u0103 ale statului de drept (pct. IIA5). Sub acest aspect sunt relevante, \u00eentre altele, potrivit aceluia\u015fi document, existen\u0163a unor\u00a0reguli constitu\u0163ionale clare \u00een privin\u0163a procedurii de legiferare, dezbaterile publice ale proiectelor de legi<\/b>, justificarea lor adecvat\u0103, existen\u0163a evalu\u0103rilor de impact \u00een adoptarea legilor. Referitor la rolul acestor proceduri, Comisia re\u0163ine c\u0103 statul de drept este legat de democra\u0163ie prin faptul c\u0103 promoveaz\u0103 responsabilitatea \u015fi accesul la drepturile care limiteaz\u0103 puterile majorit\u0103\u0163ii.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Or, precum am argumentat \u00een cele ce preced, decizia contestat\u0103 a fost emis\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea principiului legalit\u0103\u0163ii, prev\u0103zut de dispozi\u0163iile art. 1 alin. (5) din Constitu\u0163ie, prim-ministrul \u00eenc\u0103lc\u00e2nd flagrant limitele conferite de cadrul normativ primar pentru emiterea unor decizii privind constituirea unor comitete \u00een scopul rezolv\u0103rii unor probleme operative. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

2.2.<\/span><\/b> Decizia contestat\u0103, \u00een calitate de act administrativ emis \u00een executarea legilor, a ordonan\u0163elor \u015fi a hot\u0103r\u00e2rilor Guvernului, intr\u0103 \u00een contradic\u021bie cu dispozi\u021biile art. 6 pct. I \u0219i II din H.G. nr. 652\/2009 privind organizarea \u015fi func\u0163ionarea Ministerului Justi\u0163iei, \u00een baza c\u0103rora Ministerul Justi\u021biei elaboreaz\u0103 politicile publice, strategiile \u015fi planurile de ac\u0163iune \u00een domeniul justi\u0163iei,\u00a0evalueaz\u0103 legisla\u0163ia, \u00een sfera de competen\u0163\u0103, din punctul de vedere al constitu\u0163ionalit\u0103\u0163ii, al tehnicii legislative \u015fi al compatibilit\u0103\u0163ii cu acquis-ul comunitar \u015fi tratatele \u015fi conven\u0163iile interna\u0163ionale, ori alte documente juridice cu caracter interna\u0163ional la care Rom\u00e2nia este parte \u015fi propune Guvernului, altor ministere sau autorit\u0103\u0163i solu\u0163ii de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire legislativ\u0103, inclusiv \u00een forma unor proiecte de acte normative. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Or, a\u0219a cum s-a ar\u0103tat anterior, prin decizia contestat\u0103 aceste atribu\u021bii sunt stabilite \u00een mod nelegal pentru comitetul constituit prin actul administrativ individual contestat, cu eludarea cadrului normativ instituit prin hot\u0103r\u00e2rea Guvernului, act normativ cu for\u021b\u0103 juridic\u0103 superioar\u0103 deciziei emise de prim-ministru.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Acest fapt confirm\u0103 c\u0103 \u00een realitate prin constituirea acestui comitet se urm\u0103re\u0219te subrogarea nelegal\u0103 a prim-ministrului \u00eentr-un domeniu de competen\u021ba exclusiv\u0103 a Ministerului Justi\u021biei, \u00een contradic\u021bie cu cadrul normativ primar \u0219i secundar \u00een vigoare.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

2.3. <\/span><\/b>Atribu\u021bia comitetului de a propune m\u0103suri pentru asigurarea impar\u021bialit\u0103\u021bii, independen\u021bei \u0219i eficien\u021bei actului de justi\u021bie, \u00een acord cu valorile constitu\u021bionale \u0219i standardele interna\u021bionale privind statul de drept, stipulate la art. 3 lit. f) din decizie, interfereaz\u0103 cu rolul constitu\u021bional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independen\u021bei \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii justi\u021biei, \u00een lipsa vreunei dispozi\u021bii legale care s\u0103 atribuie acest rol prim-ministrului, exponent al puterii executive. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Potrivit unei jurispruden\u021be na\u021bionale \u0219i comunitare constante, principiul independen\u021bei judec\u0103torilor impune elaborarea unor norme care s\u0103 permit\u0103 \u00eenl\u0103turarea, \u00een percep\u021bia justi\u021biabililor, a oric\u0103rei \u00eendoieli legitime<\/span><\/b>referitoare la impenetrabilitatea judec\u0103torilor<\/span><\/b> \u00een privin\u021ba unor elemente exterioare<\/span><\/b>, \u00een special a unor influen\u021be directe sau indirecte ale puterilor legislativ\u0103 \u0219i executiv\u0103 susceptibile s\u0103 orienteze deciziile acestora<\/span><\/b> \u0219i excluderea astfel a unei lipse a aparen\u021bei de independen\u021b\u0103 sau de impar\u021bialitate a acestor judec\u0103tori care s\u0103 fie de natur\u0103 s\u0103 aduc\u0103 atingere \u00eencrederii pe care justi\u021bia trebuie s\u0103 o inspire justi\u021biabililor \u00eentr\u2011o societate democratic\u0103 \u0219i \u00eentr\u2011un stat de drept<\/span><\/b> [a se vedea \u00een acest sens Hot\u0103r\u00e2rea din 19 septembrie 2006, Wilson, C-506\/04, EU:C:2006:587, punctul 53 \u015fi jurispruden\u0163a citat\u0103, Hot\u0103r\u00e2rea din 2 martie 2021, A. B. \u015fi al\u0163ii (Numirea judec\u0103torilor la Curtea Suprem\u0103 \u2013 C\u0103i de atac), C-824\/18, EU:C:2021:153, punctul 117, precum \u015fi Hot\u0103r\u00e2rea din 20 aprilie 2021, Repubblika, C-896\/19, EU:C:2021:311, punctul 53].<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Or, instituirea \u00een sarcina comitetului \u00een discu\u021bie, cu componen\u021b\u0103 proeminent politic\u0103, a atribu\u021biei de a propune m\u0103suri cu caracter obligatoriu pentru asigurarea independen\u021bei \u0219i impar\u021bialit\u0103\u021bii actului de justi\u021bie, echivaleaz\u0103 cu o imixtiune nepermis\u0103 a puterii executive \u00een activitatea puterii judec\u0103tore\u0219ti, fiind \u00eenc\u0103lcat principiul constitu\u021bional al independen\u021bei judec\u0103torilor, consacrat printr-o jurispruden\u021b\u0103 vast\u0103 CEDO \u0219i CJUE.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

3.<\/span><\/b>Procedura stabilit\u0103 prin Decizia nr. 574\/2025, \u00een sensul c\u0103 recomand\u0103rile emise de comitetul \u00een discu\u021bie ar urma s\u0103 fie comunicate autorit\u0103\u021bilor competente \u00een vederea implement\u0103rii prin ini\u021bierea proiectelor de acte cu caracter normativ ori a m\u0103surilor administrative necesare pentru punerea lor \u00een aplicare, \u00eencalc\u0103 dispozi\u021biile Legii nr. 52\/2003 privind transparen\u021ba decizional\u0103 \u00een administra\u021bia public\u0103<\/b><\/span><\/span><\/i><\/span><\/p>\n

Transparen\u021ba decizional\u0103 \u0219i consultarea comunit\u0103\u021bii<\/span><\/b> nu reprezint\u0103 simple exerci\u021bii de imagine, ci constituie garan\u021bii fundamentale ale statului de drept<\/b> \u0219i condi\u021bii de legalitate<\/b> pentru orice act administrativ cu impact social major. Consultarea public\u0103 nu este un act formal, ci o cerin\u021b\u0103 de fond<\/b> care d\u0103 legitimitate \u0219i acceptabilitate social\u0103 m\u0103surii, consolideaz\u0103 \u00eencrederea cet\u0103\u021benilor \u00een institu\u021biile statului \u0219i asigur\u0103 un proces decizional inclusiv, participativ \u0219i transparent<\/b>. Lipsa acestei consult\u0103ri echivaleaz\u0103 cu ignorarea unei obliga\u021bii legale exprese<\/b>, consacrate de art. 2 din Legea nr. 52\/2003, \u0219i cu eludarea principiului constitu\u021bional<\/b> al inform\u0103rii corecte a cet\u0103\u021benilor prev\u0103zut de art. 31 din Constitu\u021bie. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Orice decizie care afecteaz\u0103 func\u021bionarea justi\u021biei trebuie s\u0103 fie precedat\u0103 de o dezbatere real\u0103<\/b>, cu implicarea reprezentan\u021bilor institu\u021bionali ai puterii judec\u0103tore\u0219ti, fiind inacceptabil ca participarea acestora s\u0103 fie condi\u021bionat\u0103 de \u2018invita\u021bia primului-ministru\u2019, precum se statueaz\u0103 \u00een Decizia nr. 574\/19.12.2025. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, precum rezult\u0103 din cuprinsul art. 1 alin. (3) din decizie, din componen\u021ba comitetului fac parte reprezentan\u021bi ai cancelariei prim-ministrului \u0219i reprezentan\u021bi ai Ministerului Justi\u021biei, \u00een calitate de membri permanen\u021bi, iar conform alin. (4) la lucr\u0103rile comitetului pot participa, pe baza invita\u021biei prim-ministrului, reprezentan\u021bi ai altor autorit\u0103\u021bi \u0219i institu\u021bii publice, ai societ\u0103\u021bii civile \u0219i ai organiza\u021biilor interna\u021bionale, comitetul fiind condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului, care are calitatea de pre\u0219edinte. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Or, precum am expus anterior, rezult\u0103 cu eviden\u021b\u0103 c\u0103 sunt \u00eenc\u0103lcate dispozi\u021biile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 24\/2000<\/b> care statueaz\u0103 \u00een sensul c\u0103 \u00een cazul proiectelor de legi care intereseaz\u0103 domeniul de activitate al justi\u0163iei, comisiile de elaborare se instituie de Ministerul Justi\u0163iei, iar \u00een componen\u0163a comisiei constituite se include un reprezentant al Consiliului Legislativ, desemnat de pre\u015fedintele acestuia. <\/b><\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Mai mult, conform art. 15 alin. (5) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr 561\/2009, desf\u0103\u015furarea \u00eentregului proces de consultare, at\u00e2t cu cet\u0103\u0163enii \u015fi cu asocia\u0163iile legal constituite, c\u00e2t \u015fi consultarea preliminar\u0103 interinstitu\u0163ional\u0103, cade \u00een sarcina exclusiv\u0103 a ini\u0163iatorului. <\/b>Or, conform H.G. nr. 652\/2009, \u00een domeniul legilor justi\u021bei ini\u021biator este Ministerul Justi\u021bei, iar nu prim-ministrul<\/b>, care potrivit art. 28 alin. (1) din Codul administrativ are doar atribu\u021bia de a coordona activitatea membrilor Guvernului, cu respectarea atribu\u0163iilor pe care ace\u015ftia le exercit\u0103, potrivit principiului autonomiei competen\u021bei administrative. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, subliniem c\u0103 prin emiterea actului adminstrativ individual a c\u0103rui suspendare o solicit\u0103m se contureaz\u0103 ideea unei elud\u0103ri a rolului esen\u021bial al Ministerului Jus\u021biei \u00een ini\u021bierea proiectelor de acte normative \u00een domeniul justi\u021biei \u0219i preluarea abuziv\u0103 a acestei atribu\u021bii de c\u0103tre prim-ministru. Cu alte cuvinte, comitetul condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului se subrog\u0103 \u00een mod inadmisibil \u00een atribu\u021biile legale ale Ministerului Justi\u021biei, situa\u021bie ce constituie un exces de putere \u00een sensul art. 2 lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554\/2004.<\/b><\/span> O dovad\u0103 \u00een plus \u00een acest sens este \u0219i faptul c\u0103 potrivit art. 1 alin. (4) din decizie, prim-ministrul decide invita\u021bii care particip\u0103 la lucr\u0103rile comitetului, iar potrivit art. 5 alin. (1) din decizie, \u00een lipsa consensului membrilor comitetului, rolul decizional este atribuit prim-ministrului, c\u0103ruia i se comunic\u0103 op\u021biunile identificate pe baza unei analize comparative.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

IV.2<\/span><\/b> \u00cen ceea ce prive\u015fte cea de-a doua cerin\u0163\u0103, facem trimitere la art. 2 lit. \u015f) din Legea nr. 554\/2004, ce define\u015fte paguba iminent\u0103<\/b> ca fiind \u2018prejudiciul material viitor \u015fi previzibil sau, dup\u0103 caz, perturbarea previzibil\u0103 grav\u0103 a func\u0163ion\u0103rii unei autorit\u0103\u0163i publice sau a unui serviciu public<\/span>\u2019.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Sub acest aspect, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 observa\u021bi c\u0103 \u00een cauz\u0103 este \u00eendeplinit\u0103 cerin\u021ba perturb\u0103rii previzibile grave a func\u021bion\u0103rii \u00eentregului sistem judiciar \u00eentruc\u00e2t instabilitatea \u0219i lipsa de previzibilitate legislativ\u0103 au un impact imediat negativ major asupra func\u021bion\u0103rii justi\u021biei, submin\u00e2nd \u00een mod serios \u0219i previzibil func\u021bionarea normal\u0103 \u0219i credibilitatea sistemului judiciar, ceea ce afecteaz\u0103 realizarea unui act de justi\u021bie de calitate (fiind afecta\u021bi \u00een mod direct inclusiv justi\u021biabilii).<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, constituirea \u0219i organizarea nelegal\u0103 \u0219i intempestiv\u0103 a unui comitet pentru analiza \u0219i modificarea legisla\u021biei din domeniul justi\u021biei, \u00een contextul \u00een care ultimele modific\u0103ri ample \u0219i substan\u021biale ale legilor justi\u021biei au avut loc recent \u00een anul 2022 (prin Legea nr. 303\/2022, Legea nr. 304\/2022 \u0219i Legea nr. 305\/2022), iar \u00een cursul anului 2025 au avut loc \u00eencerc\u0103ri repetate de modificare a statutului magistratului (sub aspectul condi\u021biilor de pensionare, condi\u021bii ce au fost deja modificate prin Legea nr. 303\/2022), conduce la o instabilitate legislativ\u0103, o stare de incertitudine juridic\u0103 \u0219i o lips\u0103 de previzibilitate cu privire la legisla\u021bia din domeniul justi\u021biei, f\u0103r\u0103 o justificare temeinic\u0103, cu consecin\u021be imediate negative asupra sistemului judiciar \u0219i a actului de justi\u021bie.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen concret, decizia atacat\u0103 a fost emis\u0103 cu ignorarea tuturor argumentelor viz\u00e2nd necesitatea unei stabilit\u0103\u021bi normative \u00een domeniul justi\u021biei, dar \u0219i pertinen\u021ba solu\u021biilor normative adoptate \u00een anul 2022, evaluate pozitiv at\u00e2t de sistemul judiciar, c\u00e2t \u0219i de organismele interna\u021bionale.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Astfel, de\u0219i Comisia de la Vene\u0163ia a subliniat, \u00een Opinia nr. 950\/2019, c\u0103 modific\u0103rile frecvente \u0219i rapide ale legisla\u021biei privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor pot afecta grav independen\u021ba justi\u021biei, \u00een ultimii 7 ani au intervenit 10 modific\u0103ri ale statutului judec\u0103torilor \u0219i procurorilor. \u00cen concret, din anul 2018 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2022 c\u00e2nd a fost abrogat\u0103, Legea nr. 303\/2004 privind statutul judec\u0103torilor \u0219i procurorilor a fost modificat\u0103 de 8 ori, \u0219i anume prin Legea nr. 242\/2018, O.U.G. nr. 92\/2018, O.U.G. nr. 7\/2019, O.U.G. nr. 12\/2019, Legea nr. 239\/2019, Legea nr. 86\/2021, Legea nr. 313\/2021. Mai mult, la un interval de mai pu\u021bin de un an de la adoptarea noului statut al judec\u0103torilor \u0219i procurorilor prin Legea 303\/2022 a intervenit o nou\u0103 modificare de substan\u021b\u0103 prin Legea nr. 282\/2023 pentru modificarea \u015fi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu \u015fi a Legii nr. 227\/2015 privind Codul fiscal.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Subliniem c\u0103 solu\u021biile adoptate prin noile legi ale justi\u021biei care au intrat \u00een vigoare \u00een anul 2022 r\u0103spund nevoilor din sistem \u0219i standardelor impuse de documentele interna\u021bionale. Acest aspect este confirmat \u0219i prin ridicarea Mecanismului de cooperare \u0219i verificare pentru Rom\u00e2nia care a avut loc \u00een anul 2023, deci dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a noilor legi ale justi\u021biei. \u00cen plus, niciuna din recomand\u0103rile cuprinse \u00een rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept elaborate dup\u0103 ridicarea mecanismului de cooperare \u0219i verificare pentru Rom\u00e2nia \u00een anul 2023 \u0219i deci dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a noilor legi ale justi\u021biei nu a vizat modificarea acestora. Totodat\u0103, evalu\u0103rile privind intrarea \u00een spa\u0163iul Schengen \u015fi procedura de aderare la Organiza\u021bia pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 (OCDE) au relevat existen\u0163a unui stat de drept func\u0163ional, inclusiv din perspectiva sistemului de justi\u021bie.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

A\u0219a cum ar\u0103tat \u00een justificarea cazului bine justificat, decizia atacat\u0103 a fost emis\u0103 intempestiv cu nerespectarea mai multor dispozi\u021bii legale, f\u0103r\u0103 o fundamentare solid\u0103, fapt care submineaz\u0103 grav capacitatea sistemului judiciar de a func\u021biona eficient \u0219i de a asigura un proces echitabil \u00eentr-un termen rezonabil, conduc\u00e2nd \u00een mod cert la perturbarea previzibil\u0103 grav\u0103 a func\u021bion\u0103rii eficiente a \u00eentregului sistem judiciar \u0219i la afectarea justi\u021biabililor. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

De asemenea, \u00eenveder\u0103m instan\u021bei faptul c\u0103 instabilitatea legislativ\u0103 \u0219i insecuritatea juridic\u0103 au condus la crearea unui deficit major de personal \u00een sistemul de justi\u021bie (fiind plec\u0103ri masive din sistem ca urmare a pension\u0103rii sau a demisiei), precum \u0219i la sc\u0103derea dramatic\u0103 a atractivit\u0103\u021bii profesiei, num\u0103rul de candida\u021bi \u00eenscri\u0219i la concursurile de admitere \u00een profesie fiind \u00eentr-o continu\u0103 sc\u0103dere \u00een ultimii ani.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

Subliniem c\u0103 posibilitatea anul\u0103rii deciziei atacate nu poate goli de con\u021binut institu\u021bia juridic\u0103 a suspend\u0103rii execut\u0103rii actului administrativ, conceput\u0103 ca m\u0103sur\u0103 de protec\u021bie c\u00e2nd exist\u0103 un risc iminent de v\u0103t\u0103mare \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, ca m\u0103sur\u0103 de evitare a exercit\u0103rii abuzive a prerogativelor autorit\u0103\u021bilor publice. <\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, pentru motivele ar\u0103tate, consider\u0103m c\u0103 este \u00eentrunit\u0103 condi\u021bia existen\u021bei unei pagube iminente<\/b>, \u00een sensul prevederilor art. 14 coroborate cu art. 15 din Legea nr. 554\/2004, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare, \u00eendeplinirea acesteia decurg\u00e2nd ca o consecin\u021b\u0103 fireasc\u0103 din nerespectarea prevederilor legale \u0219i din consecin\u021bele imediate negative pe care aceast\u0103 decizie le produce asupra sistemului judiciar.<\/span><\/span><\/span><\/i><\/p>\n

\u00cen raport de aceste elemente, apreciem c\u0103 sunt \u00eendeplinite ambele condi\u021bii prev\u0103zute la art. 14 din Legea nr. 554\/2004, sens \u00een care<\/span><\/b><\/i>solicit\u0103m instan\u021bei s\u0103 admit\u0103 cererea de suspendare a Deciziei nr. 574\/2025 privind constituirea, organizarea \u0219i atribu\u021biile Comitetului pentru analiza \u0219i revizuirea legisla\u021biei din domeniul justi\u021biei, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial, Partea I nr. 1182 din 19 decembrie<\/b> 2025 p\u00e2n\u0103 la solu\u021bionarea \u00een fond a cauzei prin care solicit\u0103m anularea actului v\u0103dit nelegal\u201d<\/i>.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

* Citi\u021bi aici \u00eentreaga cerere de suspendare<\/span><\/b><\/span><\/span><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/section>\n

\n
\n

Comentarii<\/h2>\n<\/div>\n
\n
\n
\n


\n\t\t\t\t\t\t\t\t#
\n\t\t\t\t\t\t\t\tsantinela<\/strong>\"date\"
\n\t\t\t\t\t\t\t\t 6 January 2026 13:24
\n\t\t\t\t\t\t\t<\/span>+61<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

Normal ca ordonanta lui Bolojan incalca orice si bunul simt pe deasupra dar a fost vazut Bolojan sa-i pese cumva de cineva sau de ceva ? Daca-i ordin cu placere,ciumpalacul nu cracneste la ordinele venite de afara !<\/div>\n