{"id":1294279,"date":"2025-12-20T07:52:26","date_gmt":"2025-12-20T04:52:26","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1294279"},"modified":"2025-12-20T07:52:26","modified_gmt":"2025-12-20T04:52:26","slug":"ruxandra-cesereanu-nu-poti-crea-o-ierarhie-a-ororii-e-injust","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1294279","title":{"rendered":"Ruxandra Cesereanu: \u201eNu po\u0163i crea o ierarhie a ororii, e injust\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
<\/a><\/p>\n

Ruxandra Cesereanu. Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n<\/div>\n

Ruxandra Cesereanu este nu doar una din cele mai apreciate scriitoare contemporane din Rom\u00e2nia, ci \u015fi o prolific\u0103 cercet\u0103toare a universului concentra\u021bionar rom\u00e2nesc, la \u00eenceputul anilor 2000 fiind parte a echipei de exper\u021bi care au elaborat, \u00een 2006, Raportul final<\/em> al Comisiei Preziden\u021biale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia. De cur\u00e2nd a publicat o nou\u0103 edi\u0163ie a volumului Panopticum. Eseu despre tortur\u0103 \u00een secolul XX<\/em>\u00a0<\/a> (Spandugino, 2025), pentru c\u0103, spune, nu \u015fi-a imaginat \u201etromba de violen\u021be la care se va ajunge \u00een secolul XXI \u0219i indiferen\u021ba public\u0103 manifestat\u0103 (adesea) fa\u021b\u0103 de ni\u0219te agresiuni care au, destul de frecvent, coloratura unor crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii\u201d.<\/strong><\/p>\n

Am invitat-o pe Ruxandra Cesereanu, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca, la un dialog care are ca punct de pornire acest volum despre tortura \u00een secolul XX, un studiu de mentalitate \u00een care sunt identificate \u0219i explicate cauzele politice \u0219i psiho-istorice care au dus la aceast\u0103 degradare a omului modern. Am vorbit despre \u201eexportul sovietic al tehnicii de tortur\u0103\u201d \u2013 pentru c\u0103 noi, ca rom\u00e2ni, am avut o lung\u0103 perioad\u0103 de convie\u021buire cu acest monstru totalitar \u2013 \u015fi urmele l\u0103sate de acesta \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, \u00een mentalul colectiv. Despre \u201edresarea\u201d popula\u0163iei \u00een anii comunismului \u015fi efectele ei. Despre revolu\u0163ia din decembrie 1989 \u015fi lovitura de stat filosovietic\u0103, dar \u015fi despre mi\u015fc\u0103ri post-decembriste care au \u00eencercat s\u0103 opreasc\u0103 re-rusificarea Rom\u00e2niei. Despre propaganda rus\u0103 \u015fi pro-rus\u0103 din zilele noastre, care func\u0163ioneaz\u0103 ca o sp\u0103lare a creierelor \u00een variant\u0103 soft \u015fi cu participare benevol\u0103 din partea victimelor, \u015fi despre tehnicile de dezumanizare a adversarului la care recurg voci din zona politico-mediatic\u0103 \u201esuveranist\u0103\u201d, dezumanizarea fiind, \u00een regimurile totalitare, un palier al procesului de tortur\u0103. Despre cauze ale nostalgiei comunismului \u015fi minusuri ale clasei politice, care o favorizeaz\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eExist\u0103 ceva de fiar\u0103 \u00een om \u015fi o l\u0103comie dup\u0103 putere\u201d<\/h4>\n
\n

CV Ruxandra Cesereanu<\/strong><\/p>\n

Este profesor universitar la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca, poet\u0103, prozatoare, eseist\u0103 \u0219i cercet\u0103toare a universului concentra\u021bionar. Este membr\u0103 a Centrului de cercetare a imaginarului\u00a0Phantasma<\/em>, iar din 2023 este pre\u0219edint\u0103 a PEN Rom\u00e2nia. Este membr\u0103 a comitetului editorial al revistei academice\u00a0Caietele Echinox<\/em>\u00a0\u0219i a consiliului consultativ al revistei\u00a0Memoria<\/em>. \u00cen perioada 2015-2021, a fost redactor-\u0219ef al revistei de cultur\u0103\u00a0Steaua<\/em>. A f\u0103cut parte din echipa de exper\u021bi care au elaborat Raportul final al Comisiei Preziden\u021biale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia. Este membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, membr\u0103 \u0219i pre\u0219edint\u0103 a PEN Rom\u00e2nia, membr\u0103 a Asocia\u021biei de Literatur\u0103 General\u0103 \u0219i Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia. C\u0103r\u021bile sale au fost recunoscute prin numeroase premii \u0219i au fost traduse \u00een limbi de circula\u021bie.
\nVolume de studii \u0219i eseuri:\u00a0C\u0103l\u0103torie spre centrul infernului<\/em>\u00a0(Funda\u0163ia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103, 1998; Editura Manuscris, 2028),\u00a0Imaginarul violent al rom\u00e2nilor<\/em>\u00a0(Humanitas, 2003),\u00a0Gulagul \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103. Memorialistica \u015fi literatura \u00eenchisorilor \u015fi lag\u0103relor comuniste<\/em>\u00a0(ed. a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Polirom, 2005),\u00a0Panopticum. Eseu despre tortur\u0103 \u00een secolul XX<\/em>\u00a0(ed. a II-a rev\u0103zut\u0103, Polirom, 2014),\u00a0Fugarii. Evad\u0103ri din \u00eenchisori \u0219i lag\u0103re \u00een secolul XX<\/em>\u00a0(Polirom, 2016),\u00a0Lumi de fic\u021biune, lumi de realitate<\/em>\u00a0(Tracus Arte, 2022).
\nVolume de poezie:\u00a0Zona vie<\/em>\u00a0(Dacia, 1993),\u00a0Gr\u0103dina deliciilor<\/em>\u00a0(Echinox, 1993),\u00a0Oceanul Schizoidian<\/em>\u00a0(Marineasa, 1998; ed. a II-a, Vinea, 2006),\u00a0Femeia-cruciat<\/em>\u00a0(Paralela 45, 1999),\u00a0Vene\u021bia cu vene violete. Scrisorile unei curtezane<\/em>\u00a0(Dacia, 2002),\u00a0Submarinul iertat<\/em>\u00a0(poem-roman scris \u00een colaborare cu Andrei Codrescu, Brumar, 2007; ed. a II-a ad\u0103ugit\u0103, Charmides, 2017).
\nVolume de proz\u0103:\u00a0C\u0103l\u0103torie prin oglinzi<\/em>\u00a0(Dacia, 1989),\u00a0Purgatoriile<\/em>\u00a0(Albatros, 1997),\u00a0Tricephalos<\/em>\u00a0(Dacia, 2002),\u00a0Na\u0219terea dorin\u021belor lichide<\/em>\u00a0(Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2007),\u00a0Angelus<\/em>\u00a0(Humanitas, 2010),\u00a0Un singur cer deasupra lor<\/em>\u00a0(Polirom, 2013; ed. a II-a ad\u0103ugit\u0103, 2015).<\/p>\n

(Surs\u0103 CV: Editura Spandugino<\/a>)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n

\u201eAm propus, iat\u0103, o a doua edi\u021bie a c\u0103r\u021bii mele despre tortur\u0103, marcat\u0103 fiind, la nivel personal, de atrocit\u0103\u021bile (ori supliciile) care continu\u0103 s\u0103 se petreac\u0103 \u00een secolul XXI (\u00een variate zone ale lumii, provocate de conflicte, tensiuni, schisme). Nu am fost neap\u0103rat optimist\u0103 \u00een privin\u021ba mileniului al treilea, \u00eentruc\u00e2t ororile nu au niciodat\u0103 o limit\u0103 (secolul XX ne-a \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 limita este relativ\u0103). Dar nu mi-am imaginat tromba de violen\u021be la care se va ajunge \u00een secolul XXI \u0219i indiferen\u021ba public\u0103 manifestat\u0103 (adesea) fa\u021b\u0103 de ni\u0219te agresiuni care au, destul de frecvent, coloratura unor crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii\u201d. A\u0219a \u00eencepe, doamn\u0103 Ruxandra Cesereanu, Precizarea la edi\u021bia de anul acesta a volumului dumneavoastr\u0103 Panopticum. Eseu despre tortur\u0103 \u00een secolul XX<\/em>, reeditat de foarte cur\u00e2nd. \u00cen carte explica\u0163i cauzele politice \u015fi psiho-istorice care au f\u0103cut posibile actele de tortur\u0103 \u00een secolul trecut. A\u021bi \u00eencercat, \u00eens\u0103, s\u0103 v\u0103 oferi\u021bi \u0219i un r\u0103spuns la \u00eentrebarea: de ce?<\/em> Pe de o parte, de ce mai exist\u0103 tortur\u0103 sistemic\u0103 \u00een secolul XXI, care are \u00eenc\u0103 proaspete \u00een memorie atrocit\u0103\u0163ile veacului precedent? Pe de alt\u0103 parte, de ce at\u00e2ta indiferen\u021b\u0103?<\/strong><\/p>\n

\u00cenainte de a v\u0103 r\u0103spunde, vreau s\u0103 fac o precizare. Aceasta este o edi\u0163ie \u2013 a treia \u2013 pe care nu am mai intervenit, cartea av\u00e2nd forma \u00een care am publicat-o la edi\u0163ia a doua. \u00centre timp, au mai fost destule violen\u021be petrecute \u00een lume, violen\u0163ele americane din Orientul Mijlociu la \u00eenceputul mileniului trei, apoi de dat\u0103 mai recent\u0103, r\u0103zboiul declan\u015fat de Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00een Ucraina, ororile comise de gruparea terorist\u0103 Hamas \u00een Israel, din octombrie 2023, apoi ororile din Gaza\u2026<\/p>\n

De ce se practic\u0103 \u00een continuare tortura? Probabil c\u0103 o astfel de atitudine atroce a omului asupra altui om va exista \u00eentotdeauna pentru simplul fapt c\u0103 exist\u0103 ceva de fiar\u0103 \u00een om; \u0219i mai exist\u0103 ceva: o l\u0103comie dup\u0103 putere \u0219i o l\u0103comie de a controla lumea \u0219i de a controla al\u021bi oameni. \u0218i atunci c\u00e2nd o po\u021bi face prin corpuri pe care s\u0103 le torturezi sau prin min\u021bi pe care s\u0103 le schingiuie\u0219ti, nu exist\u0103 re\u021binere sau scrupul. O explica\u021bie sut\u0103 la sut\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 nu cred c\u0103 exist\u0103. Pentru c\u0103 aici intr\u0103 toat\u0103 nebuloasa uman\u0103 \u0219i toate zonele de umbr\u0103, de clarobscur care exist\u0103 \u00een condi\u021bia uman\u0103 din toate punctele de vedere, dar mai ales psihologic.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eTimp de 14 ani, Rom\u00e2nia a fost de facto o colonie a Uniunii Sovietice\u201d<\/h4>\n

Vorbi\u021bi \u00een carte \u015fi despre \u201eexportul sovietic al tehnicii de tortur\u0103\u201d \u2013 m\u0103 opresc asupra acestui aspect pentru c\u0103 noi, ca rom\u00e2ni, am avut o lung\u0103 perioad\u0103 de convie\u021buire cu acest monstru totalitar \u2013, produs de export ajuns \u015fi \u00een Rom\u00e2nia la scurt\u0103 vreme dup\u0103 cel de tehnic\u0103 de fraudare a alegerilor, \u00een 1946. Mai poart\u0103 azi societatea rom\u00e2neasc\u0103, mentalul nostru colectiv vreo urm\u0103 a acelei traume colective?<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103, evident, pe ici, pe colo urme r\u0103mase de la a\u0219a ceva, pentru c\u0103, dac\u0103 st\u0103m s\u0103 lu\u0103m \u00een detaliu istoria Rom\u00e2niei \u00een secolul XX, nu e pu\u021bin lucru faptul c\u0103 armata sovietic\u0103 a sta\u021bionat \u00een Rom\u00e2nia din 1944 p\u00e2n\u0103 \u00een 1958. Timp de 14 ani, Rom\u00e2nia a fost de facto o colonie a Uniunii Sovietice, m\u0103car pentru faptul c\u0103 trupele sovietice, adic\u0103 zeci de mii de solda\u021bi au sta\u021bionat pe tot teritoriul Rom\u00e2niei, mai ales \u00een marile ora\u0219e; \u00een toate institu\u021biile statului rom\u00e2n comunist existau consilieri sovietici. Limba rus\u0103 era la egalitate cu limba rom\u00e2n\u0103. Istoria Uniunii Sovietice avea acela\u0219i num\u0103r de ore \u00een programa \u015fcolar\u0103 ca Istoria Rom\u00e2niei. Deci lucrul \u0103sta spune ceva: a existat aceast\u0103 inten\u021bie clar\u0103 de sovietizare a Rom\u00e2niei, care probabil, par\u021bial, a izbutit, dar nu \u00een totalitate. Dac\u0103 ar fi izbutit \u00een totalitate, nu ar fi existat r\u0103zvr\u0103tirile antisovietice \u0219i anticomuniste. C\u0103 un anumit procent din aceast\u0103 tactic\u0103 de sovietizare \u0219i de dresare a popula\u021biei \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 e adev\u0103rat, pentru c\u0103 astfel de tehnici sunt mo\u0219tenite de orice fel de sisteme totalitare \u0219i de orice fel de ideologii care apeleaz\u0103 la controlul popula\u021biei, la felul \u00een care poate fi manipulat\u0103 popula\u021bia prin imagini, prin indivizi, prin colectivit\u0103\u021bi, prin zonuri false, prin tot felul de alte lucruri.<\/p>\n

Deci, da, putem vorbi de o anumit\u0103 sovietizare care a izbutit \u00een Rom\u00e2nia, dar nu la nivel majoritar \u2013 din fericire \u2013, pentru c\u0103 altfel nu ar fi existat nici decembrie 1989 \u0219i nici mi\u0219c\u0103rile civice din postcomunism care exact acest lucru au \u00eencercat s\u0103 \u00eel \u00eempiedice, o re-rusificare a Rom\u00e2niei (fie \u0219i numai la nivel mentalitar); mi\u0219c\u0103rile civice au dorit s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia popula\u021biei \u0219i politicienilor c\u0103 Rom\u00e2nia trebuie igienizat\u0103, trebuie purificat\u0103 de reziduurile sovietice \u0219i de reziduurile mentalit\u0103\u021bii comuniste.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eIon Iliescu a fost eminen\u0163a cenu\u0219ie a unui puci militar filosovietic\u201d<\/h4>\n

Rechizitoriul dosarului Revolu\u021biei, pe care l-am citit la finalul anului trecut, a dat caracter oficial unor informa\u021bii pe care mul\u021bi dintre noi le \u0219tiam, despre care vorbeam \u00een public \u0219i anume faptul c\u0103 \u00een decembrie 1989 revolu\u021bia fusese confiscat\u0103 de puterea instalat\u0103, neocomunist\u0103, care a numit \u00een func\u021bii-cheie o serie de ofi\u021beri care erau agen\u0163i KGB sau la GRU. Sunte\u0163i \u015fi autoarea unui volum dedicat Revolu\u0163iei rom\u00e2ne \u2013 Decembrie \u201989. Deconstruc\u021bia unei revolu\u021bii<\/em> \u2013, \u00een care a\u0163i sintetizat teoriile vehiculate, p\u00e2n\u0103 la momentul public\u0103rii, adic\u0103 \u00eenceputul anilor 2000, pe tema revolu\u0163iei. Acum \u00een 2025, unde o \u00eencadra\u021bi?<\/strong><\/p>\n

Probabil c\u0103 dup\u0103 moartea lui Ion Iliescu vor ap\u0103rea \u0219i mai multe documente, secretizate p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, tocmai ca s\u0103 nu fie suprainculpat fostul pre\u0219edinte al Rom\u00e2niei. Realitatea este c\u0103 Ion Iliescu a f\u0103cut parte din acea structur\u0103 de putere \u00eempreun\u0103 cu Nicolae Militaru, cu Virgil M\u0103gureanu, cu Victor Atanasie St\u0103nculescu, cu Gelu Voican Voiculescu \u0219i cu Silviu Burcan, cred c\u0103 acestea sunt figurile cele mai cunoscute. \u00cempreun\u0103 cu ei a alc\u0103tuit o structur\u0103 care a concretizat o lovitur\u0103 militar\u0103 de stat \u00een mod clar filosovietic\u0103. Poate \u00een cazul lui Silviu Brucan lucrurile sunt ambivalente pentru c\u0103 el avea, totu\u0219i, \u0219i o orientare pro-american\u0103. Deci s\u0103 zicem c\u0103 \u00een cazul lui lucrurile erau hibride, mai complicate. Dar per total avem de a face cu o structur\u0103 de putere a unor comploti\u0219ti care au \u00eencercat s\u0103 controleze fac\u021biuni din Armat\u0103 \u015fi Securitate \u0219i care au participat la un complot anti-ceau\u0219ist. Acesta nu s-a materializat, nu a fost pus \u00een practic\u0103, de\u015fi au existat ni\u0219te \u00eencerc\u0103ri.<\/p>\n

\u0218i atunci prilejul cel mai bun a fost \u00een 22 decembrie. P\u00e2n\u0103 \u00een 22 decembrie vorbim de o revolu\u021bie \u00een sensul cel mai autentic \u015fi la Timi\u0219oara, \u0219i la Bucure\u0219ti, \u0219i la Cluj ori Sibiu, \u0219i \u00een alte ora\u0219e. Chiar dac\u0103 oamenii aceia au fost stimula\u021bi s\u0103 ias\u0103 \u00een strad\u0103, totu\u0219i e vorba de o revolu\u021bie. Dup\u0103 fuga lui Ceau\u0219escu \u015fi din dup\u0103-amiaza de 22 decembrie, c\u00e2nd se constituie \u00een mod oficial Frontul Salv\u0103rii Na\u021bionale, vorbim de un puci militar, de o lovitur\u0103 de stat filosovietic\u0103 dirijat\u0103 de Ion Iliescu, cu concursul figurilor politice pe care le-am amintit.<\/p>\n

Principala miz\u0103 a fost, \u00eentr-adev\u0103r, declan\u0219area unei diversiuni la nivel na\u021bional ca s\u0103 fie indus\u0103 psihoza legat\u0103 de terori\u0219ti. \u00cen sensul \u0103sta au fost transmise informa\u021bii false, au fost r\u0103sp\u00e2ndite tot felul de zvonuri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu a\u0219a-zi\u0219ii terori\u0219i loiali familiei Ceau\u0219escu, dar aceast\u0103 dezinformare era de fapt menit\u0103 s\u0103 abat\u0103 aten\u021bia de la lovitura militar\u0103 de stat filosovietic\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare ca s\u0103 neutralizeze popula\u021bia \u0219i s\u0103 permit\u0103 comploti\u0219tilor s\u0103-\u0219i consolideze puterea \u00een Rom\u00e2nia. Trebuiau manipula\u0163i mai ales popula\u021bia civil\u0103 \u0219i militarii, a\u0219a \u00eenc\u00e2t au fost demoniza\u021bi cu tendin\u021b\u0103 so\u021bii Ceau\u0219escu \u0219i Securitatea \u2013 Securitatea participase oricum la represiune (cel pu\u021bin la Timi\u0219oara), iar Ceau\u0219escu era o figur\u0103 \u00eendeajuns de sumbr\u0103- De ce au fost demoniza\u021bi cu tendin\u021b\u0103? Ca ipostaza lui Ion Iliescu de lider politic \u0219i militar s\u0103 fie consolidat\u0103 definitiv. El s\u0103 fie perceput ca liderul reformator, luminos, ajuns \u00een fruntea poporului \u0219i \u00eenconjurat de camarila pe care am amintit-o. \u00cen dup\u0103-amiaza de 22 decembrie, Elena \u0219i Nicolae Ceau\u0219escu fuseser\u0103 deja captura\u021bi, erau la T\u00e2rgovi\u0219te, deci nu se mai punea problema unor a\u0219a-zi\u0219i terori\u0219ti care s\u0103 fie loiali cuplului Ceau\u0219escu. Or, Ion Iliescu \u0219i grupul s\u0103u au dezinformat inten\u021bionat popula\u021bia, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 for\u021be securiste loiale dictatorului pun \u00een pericol Revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103. Nici vorb\u0103 de a\u0219a ceva! Dar Ion Iliescu \u0219i camarila lui se temeau ca nu cumva un grup real de revolu\u021bionari anticomuni\u0219ti, dintre cei care fuseser\u0103 \u00een strad\u0103, deci nu doar anticeau\u0219i\u0219ti, ci anticomuni\u0219ti, s\u0103 accead\u0103 la putere. \u0218i atunci, datorit\u0103 acestei motiva\u021bii, grupul condus de Ion Iliescu a acceptat s\u0103 fie sacrifica\u021bi oameni \u015fi dup\u0103 22 decembrie. Dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103 au murit cei mai mul\u0163i, peste 1000 de oameni.<\/p>\n

Sigur c\u0103 au existat \u0219i alte lucruri care s-au \u00eent\u00e2mplat \u0219i care nu au putut fi controlate: de pild\u0103, regl\u0103ri de conturi \u00eentre fac\u021biuni din Armat\u0103 \u0219i Securitate. E emblematic cazul locotenent-colonelului Trosca \u0219i al grupului s\u0103u de la USLA. Ei au fost uci\u0219i inten\u021bionat, \u00eempu\u015fca\u0163i \u00een noaptea de 23 spre 24 decembrie, iar cadavrele lor (l\u0103sate \u00een strad\u0103) au fost preschimbate \u00een cadavre teroriste, drept care au fost profanate, pe ele s-a scris \u201eterori\u0219ti\u201d, fiind abandonate la \u00eendem\u00e2na batjocurii trec\u0103torilor, de\u0219i nu era vorba defel de terori\u0219ti.<\/p>\n

Cel mai grav caz mi se pare episodul legat de tineri militari \u00een termen din trupele de securitate de la C\u00e2mpina, care fuseser\u0103 chema\u021bi la Aeroportul Otopeni \u015fi practic sacrifica\u021bi \u00een 23 decembrie 1989, din cauza acestei psihoze securisto-teroriste indus\u0103 inten\u021bionat popula\u021biei. Mai sunt \u0219i alte cazuri: de exemplu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la Sibiu. Tudor Giurgiu a f\u0103cut un film, Libertate<\/em>, despre cazul de la Sibiu cu a\u0219a-zi\u0219i terori\u0219ti, c\u00e2teva sute de oameni, care au fost \u021binu\u021bi captivi \u00een sala de sport \u0219i \u00een bazinul de \u00eenot al unei unit\u0103\u021bi militare, aproape dou\u0103 luni, umili\u021bi, batjocori\u021bi \u0219i maltrata\u021bi.<\/p>\n

Ion Iliescu a fost eminen\u0163a cenu\u0219ie a unui puci militar filosovietic. El a f\u0103cut un pact clar cu Armata, pentru c\u0103 Armata a participat la represiune p\u00e2n\u0103 \u00een 22 decembrie, deci el trebuia s\u0103-i garanteze Armatei impunitatea, dar pentru a-i garanta acest lucru trebuia s\u0103 inventeze un du\u0219man complet al Rom\u00e2niei \u015fi al revolu\u0163ionarilor din strad\u0103: a\u0219a-zi\u015fii terori\u0219ti securi\u0219ti. Cam asta cred eu c\u0103 e povestea din Decembrie 1989.<\/p>\n

A fost vorba despre revolu\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een dup\u0103-amiaza din 22 decembrie, apoi a fost un puci militar. Ave\u021bi o analiz\u0103 foarte elocvent\u0103 a acestei structuri hibride a evenimentelor \u015fi \u00een cartea publicat\u0103 de C\u0103t\u0103lin Ranco Pi\u021bu, \u00een 2024, Ruperea blestemului. Revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 din Decembrie 1989<\/em>. Nu este o carte literar\u0103 sau un eseu speculativ, ci e o carte factual\u0103. Autorul este un fost procuror militar care a lucrat la dosarul Revolu\u021biei. A fost procuror militar din 2016 p\u00e2n\u0103 \u00een 2022. Poate ar trebui s\u0103 ias\u0103 la iveal\u0103 c\u00e2ndva cartea unui alt procuror militar care s-a ocupat sau se ocup\u0103, mai ales dup\u0103 moartea lui Ion Iliescu, de dosarul Revolu\u021biei.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Scrie\u0163i \u00een Panopticum. Eseu despre tortur\u0103 \u00een secolul XXI<\/em> c\u0103 sp\u0103larea creierului este o form\u0103 de tortur\u0103. O men\u021biona\u021bi ca fiind folosit\u0103 \u00een URSS, mai cu seam\u0103 \u00een epoca stalinist\u0103, \u0219i \u00een China lui Mao. <\/strong>C<\/span>eea ce a f\u0103cut propaganda comunist\u0103 dup\u0103 perioada s\u0103lbatic\u0103 a \u201ereeduc\u0103rii\u201d din \u00eenchisori \u015fi din lag\u0103re, ceea ce a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, a fost sp\u0103lare a creierelor ca form\u0103 de tortur\u0103?<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 e prea dur s\u0103 folosim acest termen pentru perioada 1965-1989. A\u0219 apela mai degrab\u0103 la un alt termen pe care-l utilizeaz\u0103 \u0219i Horia-Roman Patapievici, \u00een volumul s\u0103u Politice,<\/em> acela de dresare a popula\u021biei. \u00cen Gulagul rom\u00e2nesc fuseser\u0103 arunca\u021bi sute de oameni, afla\u021bi \u00een \u00eenchisori \u0219i lag\u0103re, o treime dintre ei pieriser\u0103 acolo, iar dintre cei care s-au \u00eentors \u2013 chiar dac\u0103 unii erau \u00een continuare r\u0103zvr\u0103ti\u021bi \u2013, majoritatea t\u0103ceau, pentru c\u0103 doreau s\u0103-\u0219i protejeze familiile. O reac\u021bie absolut de \u00een\u021beles, omeneasc\u0103. Iar o parte dintre ei, \u00een mod silit, au acceptat \u015fi s\u0103 colaboreze cu Securitatea, s\u0103 devin\u0103 informatori. Nu de voie, repet, ci \u00een mod silit. Deci popula\u021bia p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 pe de o parte era dresat\u0103, iar pe de alt\u0103 parte existau tinerii ace\u0219tia care \u0219i-au dat seama c\u0103 nu au nimic de pierdut pentru c\u0103 oricum vor pierde totul dac\u0103 se vor maturiza \u00eentr-o astfel de \u021bar\u0103 cu regim dictatorial. \u0218i aici a intervenit curajul acela nebunesc de a ie\u0219i \u00een strad\u0103, asum\u00e2ndu-\u0219i moartea. Pentru c\u0103 \u0219i-au asumat moartea, \u0103sta e adev\u0103rul. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd voi pieri, voi avea \u00eenregistrate pe retin\u0103 (ca imagine) trupurile tinerilor \u00eentin\u0219i pe jos de la morga din Bucure\u0219ti \u00een zilele din decembrie 1989. Am fost at\u00e2t de impresionat\u0103, \u00eenc\u00e2t marcajul \u0103sta emo\u021bional nu a pierit nici p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n

Am fost cutremurat\u0103 atunci de ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Eram \u015fi bucuroas\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 (de explozia Revolu\u021biei), dar \u00een acela\u0219i timp eram \u00eendoliat\u0103, eram \u00eentr-o stare de paralizie emo\u021bional\u0103 din cauza at\u00e2tor oameni tineri care au murit. Eram \u0219ocat\u0103 \u0219i \u00eendoliat\u0103.<\/p>\n

Intuiam, nu aveam datele factuale, intuiam c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103 \u015fi c\u0103 foarte mul\u021bi oameni au murit din cauza unui proces de manipulare \u0219i de control din partea noii organiza\u021bii politice care preluase puterea. Dar atunci, \u00een decembrie, aveam doar o intui\u021bie a acestei manipul\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eProblema cea mai grav\u0103 \u00een Rom\u00e2nia actual\u0103 este hemoragia corup\u021biei\u201d<\/h4>\n

Asta, cu referire la ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een decembrie, dar au fost ani de propagand\u0103 \u00een care ni s-a inoculat ideea c\u0103 comunismul este ceva bun. \u015ei unii chiar au tr\u0103it cu ideea aceasta. Au mai fost voci care, dup\u0103 decembrie 1989, au spus c\u0103 probabil foarte mult\u0103 lume a ie\u0219it \u00een strad\u0103 atunci nu \u00eempotriva comunismului ca ideologie, ci \u00eempotriva lui Ceau\u0219escu \u0219i a s\u0103r\u0103ciei la care ne-a condamnat. \u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 lucrurile stau a\u0219a, mai ales c\u00e2nd m\u0103 uit la sondaje de opinie\u2026<\/strong><\/p>\n

O popula\u021bie, precum cea a Rom\u00e2niei de acum, care trece prin reforme aspre, prin penurie, prin m\u0103suri dure din punct de vedere economico-financiar, fantasmeaz\u0103 asupra perioadei comuniste cum c\u0103 aceasta ar fi fost bun\u0103. Nu avem cum s\u0103 proced\u0103m asemenea stru\u021bului, e s\u0103n\u0103tos s\u0103 fim lucizi. Unii oameni se raporteaz\u0103 la comunism ca la o perioad\u0103 din tinere\u021bea lor, iar pe fondul nemul\u021bumirilor economice \u0219i social-politice, sunt manipulabili emo\u021bional. Pe de alt\u0103 parte, e vorba \u0219i de o insatisfac\u021bie real\u0103, concret\u0103. Lumea noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de acum e dominat\u0103 de o serie de politicieni incompeten\u021bi mediocri, ignoran\u021bi, stupizi ori chiar vulgari. Majoritatea politicienilor no\u0219tri, probabil \u00een propor\u021bie 70-80%, cei care au condus Rom\u00e2nia \u00een cei 36 de ani de la pr\u0103bu\u0219irea regimului comunist sunt astfel: incompeten\u021bi, mediocri, ignoran\u021bi. Poate c\u0103 exist\u0103, s\u0103 zicem, hai s\u0103 fim genero\u015fi, un procent de 25% din politicieni care sunt altfel, mai inteligen\u021bi, mai deschi\u0219i. Cert este c\u0103 nemul\u021bumirea popula\u021biei poate fi incendiar\u0103 uneori. \u0218i atunci, oamenii fie \u00eencearc\u0103 s\u0103 recupereze trecutul comunist, fie se identific\u0103 cu figuri mesianice \u2013 care nu sunt mesianice \u00een realitate, ci sunt figuri mincinoase, corupte, mediocre \u2013 care au capacitatea de a manipula. Iar aceste figuri sunt percepute ca un colac de salvare. Nu e un colac real de salvare, dar a\u0219a este perceput la nivel fantasmatic.<\/p>\n

Eu zic \u00eens\u0103 c\u0103 problema cea mai grav\u0103 \u00een Rom\u00e2nia actual\u0103 este hemoragia corup\u021biei. Oportunismul ritualic, c\u00e2rd\u0103\u0219ia imund\u0103, cultura bac\u0219i\u0219ului. Elitele sunt tot mai pu\u021bine, iar politicienii institu\u021bionaliza\u021bi sunt mai degrab\u0103 alc\u0103tui\u021bi de \u021boape \u0219i \u021bop\u00e2rlani. La nivelul clasei politice diriguitoare exist\u0103 o deteriorare v\u0103dit\u0103 ca imagine, din punct de vedere moral \u0219i lingvistic.<\/p>\n

Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd comunitatea european\u0103 \u0219i occidentalii ne urecheaz\u0103, ne aduc aminte de problemele grave de corup\u021bie care trebuie rezolvate. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een zilele acestea cu documentarul Recorder,<\/em> cu dosarele de corup\u021bie \u00eengropate inten\u021bionat ca s\u0103 nu fie solu\u021bionate, cu lumea \u00een strad\u0103, din fericire \u2013 bine c\u0103 mai exist\u0103 societate civil\u0103 \u0219i reac\u021bii civice mai ales din partea tinerilor. Dar c\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 aproape 10.000 de dosare de corup\u021bie au fost \u00eenchise \u00een mod artificial, lucrul \u0103sta te \u00eengroze\u0219te. Rom\u00e2nia este pro-european\u0103, categoric, dar este \u0219i, dup\u0103 cum reiese, minat\u0103 de o corup\u021bie ritualic\u0103. O corup\u0163ie care parc\u0103 face parte din v\u00e2na acestui popor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eCred c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m de la basarabeni vaccinul anti-Kremlin\u201d<\/h4>\n

Cred c\u0103 aceast\u0103 clas\u0103 politic\u0103 e o reflexie a societ\u0103\u021bii care, m\u0103 tem, la modul general, tot a\u015fa arat\u0103. \u015ei mai avem o problem\u0103: cei prezenta\u0163i ca alternativ\u0103, cei pe care propaganda Rusiei \u00eei prezint\u0103 ca salvatori sunt \u015fi mai jos dec\u00e2t cei pe care sunt \u00eempin\u015fi s\u0103 \u00eei \u00eenlocuiasc\u0103, adic\u0103 dec\u00e2t clas\u0103 politic\u0103 democratic\u0103 pro-european\u0103. \u00cen zilele noastre vorbim \u2013 \u00a0informal \u2013 de ac\u0163iuni de sp\u0103lare a creierului, coordonate de la Kremlin, chiar dac\u0103 \u00eendoctrinarea nu se mai face apel\u00e2nd la metode violente. Poate fi numit\u0103 aceast\u0103 propagand\u0103 agresiv\u0103 la care ne supune Rusia, \u00een cadrul r\u0103zboiului hibrid, o form\u0103 de sp\u0103lare a creierelor, \u00een variant\u0103 soft \u015fi cu participare benevol\u0103 din partea victimelor?<\/strong><\/p>\n

Da, categoric. Din punctul \u0103sta de vedere, putem s\u0103 ne uit\u0103m la basarabeni, la cei din Republica Moldova. Ei \u0219i-au \u00eenv\u0103\u021bat lec\u021bia, sunt antrena\u021bi s\u0103 reziste la astfel de lucruri mai bine dec\u00e2t noi, pentru c\u0103 au fost viza\u021bi direct de toate tacticile acestea de manipulare \u0219i de sp\u0103lare a creierului \u00een variant\u0103 soft, a\u0219a cum spune\u021bi. De dresaj. Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m de la ei cum s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m, ce fel de vaccin anti-Kremlin s\u0103 avem ca s\u0103 fim imuni. Dar imuni nu vom fi niciodat\u0103 pentru c\u0103 \u00eentotdeauna propaganda, mai ales cea a Kremlinului, \u00ee\u0219i va g\u0103si o anumit\u0103 ni\u0219\u0103, un anumit nivel al popula\u021biei, o anumit\u0103 fant\u0103 a popula\u021biei prin care s\u0103 p\u0103trund\u0103.<\/p>\n

Problema este, zic eu, alta: c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 cultura dialogului (poate nu a existat niciodat\u0103 \u00een mod real). Or, democra\u021bia asta \u00eenseamn\u0103: dialog. Nu trebuie s\u0103 \u00eei dai \u00een cap altuia pentru c\u0103 g\u00e2nde\u0219te altfel dec\u00e2t tine. Stai \u0219i discu\u021bi \u0219i vezi ce argumente aduce fiecare dintre combatan\u021bi. Dar \u00een ceea ce vedem c\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rom\u00e2nia \u00een noiembrie anul trecut, \u00een campania preziden\u0163ial\u0103, \u015fi \u00een toate campaniile ulterioare, lipse\u0219te foarte mult aceast\u0103 cultur\u0103 a dialogului. Fiecare e cu discursul lui de manipulare \u0219i de control asupra unui segment din popula\u021bie, dorit s\u0103 fie c\u00e2t mai mare. Nu exist\u0103 de fapt o dorin\u021b\u0103 real\u0103 de a \u00een\u021belege de ce cel\u0103lalt sus\u021bine ceea ce sus\u021bine, de ce cel\u0103lalt \u021bine de o anumit\u0103 ideologie.<\/p>\n

Revenind \u00eens\u0103 la ce m-a\u021bi \u00eentrebat. Da, sunt de acord. Noi suntem una dintre \u021b\u0103rile vizate de conducerea actual\u0103 de la Moscova pentru c\u0103 Rom\u00e2nia e \u201enatoizat\u0103\u201d. Nu at\u00e2t Rom\u00e2nia din comunitatea european\u0103, ci Rom\u00e2nia \u201enatoizat\u0103\u201d e o chestiune de nelini\u0219te pentru Moscova. Un dictator ca Putin \u0219tie c\u0103 nu poate s\u0103 ocupe sau s\u0103 invadeze pur \u0219i simplu Rom\u00e2nia \u015fi atunci ceea ce \u00eel intereseaz\u0103 este s\u0103 controleze anumite segmente ale popula\u021biei prin troli, prin propagand\u0103 mincinoas\u0103, prin falsificare a informa\u021biilor etc. Exist\u0103 zeci de astfel de tehnici de manipulare \u0219i de control asupra popula\u021biei. \u0218i atunci cred c\u0103 lucrul cel mai bun pe care ar trebui s\u0103-l facem \u015fi pe care ar fi necesar s\u0103-l cunoasc\u0103 fiecare rom\u00e2n ar fi s\u0103 existe, chiar s\u0103 fie difuzate la sate ori \u00een micile ora\u0219e o istorie concentrat\u0103 a Rom\u00e2niei at\u00e2t din 1900 p\u00e2n\u0103 \u00een 1944 \u2013 ca s\u0103 afle toat\u0103 lumea de ce e celebrat\u0103 Regina Maria la 150 de ani de la na\u0219tere (\u00een 2025) \u015fi de ce rolul ei a fost central \u00een recunoa\u0219terea Rom\u00e2niei \u00eentregite \u00een 1918, c\u00e2t \u015fi pentru perioada 1944 \u2013 1989 sau p\u00e2n\u0103 chiar la sf\u00e2r\u0219itul mileniului, explic\u00e2nd \u00een ce a constat sovietizarea \u00een Rom\u00e2nia. Punctual, f\u0103r\u0103 vorbe multe. Cred c\u0103 ceea ce lipse\u0219te este o cunoa\u0219tere adecvat\u0103, de sintez\u0103 \u2013 pentru c\u0103 nimeni nu mai are timp s\u0103 citeas\u0103 c\u0103r\u021bi \u00eentregi \u2013 a Istoriei Rom\u00e2niei, cu inclusiv ace\u0219ti 45 de ani \u00een care, o perioad\u0103, \u0163ara a fost sovietizat\u0103, iar apoi am avut parte de ceau\u015fism, de un comunism na\u021bional care era destul de apropiat de extrema dreapt\u0103 de fapt. Cred c\u0103 asta lipse\u0219te: cunoa\u0219terea adecvat\u0103, punctual\u0103, factual\u0103 a Istoriei Rom\u00e2niei. Nu prin nu \u0219tiu c\u00e2te c\u0103r\u021bi de citit, repet, ci prin bro\u0219uri care ar putea sintetiza pentru toat\u0103 lumea \u2013 elevi, studen\u021bi, pentru cei de la \u021bar\u0103, din micile ora\u0219e. Poate sunt utopic\u0103 \u00een propunerea mea. Am mai f\u0103cut-o \u015fi acum vreo 20 de ani, dar am r\u0103mas \u00eenc\u0103 la ideea c\u0103 ar fi de ajutor a\u015fa ceva.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Bookfest<\/p>\n<\/div>\n

\u201eRegistrul de tip bestiar este utilizat ca s\u0103 fie animalizat adversarul, degradat\u201d<\/h4>\n

A\u015f mai face o paralel\u0103 \u00eentre idei din volum \u015fi ceea ce tr\u0103im azi. Dezumanizarea victimei era unul dintre palierele procesului de tortur\u0103. De cur\u00e2nd, se recurge la ea \u00een Rom\u00e2nia: cei percepu\u021bi ca adversari ai taberei \u201esuveraniste\u201d, anti-occidentale din Rom\u00e2nia, ai fostului candidat pro-rus la Pre\u0219edin\u021bie, C\u0103lin Georgescu, sunt numi\u021bi p\u0103duchi<\/em> \u0219i avertiza\u021bi c\u0103 va urma urma un proces de desp\u0103duchere<\/em>. Cuvintele acestea au intrat \u00een scurt\u0103 vreme \u015fi \u00een vocabularul sus\u0163in\u0103torilor lor, fiind folosite \u00een mod curent \u00een \u201edialogul\u201d cu partea din societate care sus\u0163ine valorile democra\u0163iei liberale. E vorba de o \u201ebanal\u0103\u201d jignire, cuvinte care au prins apoi la mase needucate, sau se contureaz\u0103 o linie de ac\u0163iune inspirat\u0103 din anii fascismului, ai comunismului, c\u00e2nd du\u015fmanii de ras\u0103 erau numi\u0163i, \u00een Germania, \u201e\u015fobolani\u201d, iar cei de clas\u0103, \u00een URSS, \u201eplo\u015fni\u0163e, p\u0103duchi\u201d? <\/strong><\/p>\n

Dumneavoastr\u0103 a\u0163i sintetizat foarte bine \u00een avans r\u0103spunsul meu. Eu am publicat, \u00een urm\u0103 cu mul\u0163i ani, \u00een 2003, o carte numit\u0103 Imaginarul violent al rom\u00e2nilor<\/em>. Acolo am vorbit despre nou\u0103 registre ale imaginarului lingvistic violent care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een mentalul rom\u00e2nesc. I-am analizat \u015fi pe Eminsescu pamfletar, \u015fi pe Caragiale, \u015fi pe Arghezi, dar ni\u015fte studii foarte ample de caz au fost pe extrema dreapt\u0103 \u015fi pe cea st\u00e2ng\u0103 din Rom\u00e2nia. Care sunt aceste nou\u0103 registre pe care le-am inventariat \u015fi unde vom reg\u0103si \u015fi acel registru pe care l-a\u0163i amintit dumneavoastr\u0103?<\/p>\n

Un prim registru este cel subuman, care urm\u0103re\u015fte, de obicei, declasarea victimelor care sunt considerate ca av\u00e2nd un statut diferit dec\u00e2t cel omenesc, iar atunci ace\u015fti oameni sunt considera\u0163i a fi rebuturi, paria.<\/p>\n

Un al doilea registru este cel igienizant. Acuzatorii decreteaz\u0103 o cangren\u0103, o infec\u0163ie, o molim\u0103 care trebuie salubrizat\u0103, victimele fiind considerate impure.<\/p>\n

Un al treilea registru este cel infrac\u0163ional. Cei acuza\u0163i sunt considera\u0163i delincven\u0163i, au un statut dec\u0103zut.<\/p>\n

Ajungem la cel de-al patrulea registru care e legat strict de ceea ce m-a\u0163i \u00eentrebat, registrul de tip bestiar, c\u00e2nd adversarul este animalizat. Unii anali\u015fti folosesc nu \u00een zadar termenul de zoopolitic\u0103<\/em>. Acest registru apare mai ales \u00een cadrul campaniilor electorale. Adversarii politici sunt decreta\u0163i viermi, \u015fobolani, p\u0103duchi, plo\u015fni\u0163e, c\u0103pu\u015fe. Se apeleaz\u0103 la astfel de termeni pentru c\u0103 acesta este un instrument la nivel de imaginar foarte la \u00eendem\u00e2n\u0103 ca s\u0103 \u00eel plasezi pe cel\u0103lalt \u00eentr-o form\u0103 de subumanitate. E \u015fi o form\u0103 de ofens\u0103, de insult\u0103. Sunt ar\u0103ta\u0163i cu degetul ni\u015fte indivizi care s-ar fi preschimbat animalic, \u00een timp ce aceia care arat\u0103 cu degetul au r\u0103mas oameni. Acest lucru \u0163ine \u00eens\u0103 \u015fi de o teatralitate a campaniilor electorale, de o teatralitate ideologic\u0103 sau de o teatralitate care func\u0163ioneaz\u0103 \u00een spa\u0163iul mediatic, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, c\u00e2nd \u00eei acuzi pe ceilal\u0163i c\u0103 sunt p\u0103duchi sau plo\u015fni\u0163e, evident c\u0103 vrei s\u0103 \u00eei degradezi, s\u0103 \u00eei plasezi \u00eentr-o menajerie \u2013 abject\u0103, evident pentru c\u0103, dac\u0103 te referi la p\u0103duchi, \u015fobolani, plo\u015fni\u0163e \u015fi c\u0103pu\u015fe, astfel de creaturi st\u00e2rnesc repulsie. Deci, da, acest registru de tip bestiar este utilizat \u00een mod inten\u0163ionat ca s\u0103 fie animalizat adversarul, degradat, s\u0103 fie plasat \u00eentr-o postur\u0103 abject\u0103. \u015ei atunci aici intervin acuzele pe care le-a\u0163i men\u0163ionat \u015fi scopul este acesta.<\/p>\n

Eu men\u0163ionam, \u00een analiza mea din Imaginarul violent al rom\u00e2nilor<\/em>, \u015fi un alt cincilea registru, cel religios. \u015ei despre acesta se poate vorbi pu\u0163in, pentru c\u0103 adversarii politici sunt proiecta\u0163i ca ni\u015fte mon\u015ftri ai apocalipsei, ca reprezent\u00e2ndu-l pe Satana.<\/p>\n

Al \u015faselea registru este cel al putridului, al excremen\u0163ionalului, iar acesta este asociat uneori cu registrul de tip bestiar, pentru c\u0103 adversarul e preschimbat \u00eentr-o ordur\u0103, e pestilen\u0163ializat, devine un putregai, o dejec\u0163ie. Viziunea asupra lui e una de latrin\u0103, proiectat\u0103 la nivel existen\u0163ial.<\/p>\n

Un al \u015faptelea registru este cel sexual sau libidinos.<\/p>\n

Registrul al optulea este cel funebru, fiind viza\u021bi \u0219i acuza\u021bi mai ales oamenii b\u0103tr\u00e2ni din mediul politic etc.. De pild\u0103, \u00een anii \u201990, mai ales lui Corneliu Coposu \u015fi lui Ion Ra\u0163iu (lideri ai Partidului Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc Cre\u0219tin \u0219i Democrat) li se aplica acest registru, cei doi fiind insulta\u021bi c\u0103 ar fi ca ni\u015fte cadavre vii.<\/p>\n

Al nou\u0103lea registru, ultimul, este cel xenofob \u015fi rasist. \u015ei acesta poate fi asociat cu vremurile noastre.<\/p>\n

Dar cel mai utilizat este cel pe care l-a\u0163i men\u0163ionat, registrul de tip bestiar, care se refer\u0103 la ni\u015fte oameni considera\u021bi a fi ni\u0219te jivine care reprezint\u0103 o form\u0103 de abjec\u0163ie.<\/p>\n

Nu doar \u00een Rom\u00e2nia func\u0163ioneaz\u0103 \u00een mentalul \u015fi \u00een imaginarul lingvistic astfel de registre, ci peste tot unde exist\u0103 ideologii sau viziuni totalitare. \u00cen cazul nostru, imaginarul lingvistic violent din post-comunismul rom\u00e2nesc are o coloratur\u0103 anume, pentru c\u0103 noi, dup\u0103 45 de ani de cenzur\u0103, am apelat adesea \u015fi la o form\u0103 de defulare lingvistic\u0103, fireasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct, la nivel emo\u0163ional, dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea regimului comunist. Problema este c\u0103 aceast\u0103 violen\u0163\u0103 lingvistic\u0103 desc\u0103tu\u015fat\u0103 a promovat, de la un punct \u00eencolo, derapaje verbale inten\u0163ionate. \u00cen campaniile electorale, violen\u0163a lingvistic\u0103 a depins \u015fi de o teatralitate care de fapt avea \u00een fundal o rivalitate coleric\u0103, o reglare de conturi, o supravie\u0163uire dup\u0103 legea junglei. Oamenii au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 acuze \u0219i s\u0103 fie agresivi lingvistic \u015fi din mass-media, pentru c\u0103 \u015fi \u00een pres\u0103 exist\u0103 o anumit\u0103 violen\u0163\u0103 lingvistic\u0103 cu scop comercial, pentru a seduce subliminal publicul. \u015ei \u00een comunsim, a existat violen\u0163\u0103 lingvistic\u0103, \u015fi \u00eenainte de asta, \u00een timpul regimurilor de extrem\u0103 dreapt\u0103; dup\u0103 45 de ani de comunism, derapajele lingvistice au devenit de-a dreptul ritualice. Verva ajunge s\u0103 fie circ.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

270<\/p>\n<\/div>\n

\u201eOriunde se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o oroare e cumplit\u201d<\/strong><\/h4>\n

Dup\u0103 ce a\u021bi documentat volumul acesta despre tortur\u0103, a\u021bi afirmat c\u0103 a\u021bi avut senza\u021bia c\u0103derii definitive din Paradis, c\u0103 v-a\u021bi pierdut inocen\u021ba uman\u0103. E foarte greu, \u015fi pentru cititor s\u0103-l parcurg\u0103 \u2013 e o senza\u0163ie de r\u0103u \u015fi interior, \u015fi fizic \u2013, pentru c\u0103 tehnicile de supliciu pe care le descrie\u021bi sunt, pentru o minte \u00eentreag\u0103, inimaginabile. Dar de\u015fi volumul cutremur\u0103, de\u015fi \u00eenc\u0103rc\u0103 cititorul de durerea, de spaima oamenilor trecu\u021bi prin infernul antum, la finalul c\u0103r\u0163ii \u2013 \u00een cazul meu \u2013 a ap\u0103rut o stranie senza\u0163ie de u\u015furare dat\u0103 de con\u015ftientizarea fericirii de a tr\u0103i \u00eentr-o lume liber\u0103, de a nu fi victima niciunei forme de teroare. Sunte\u0163i autoarea mai multor volume despre universul concentra\u0163ionar, dar aceast\u0103 carte parc\u0103 le \u00eentrece \u00een atrocit\u0103\u0163ile descrise pe toate celelalte. Cum s-a n\u0103scut acest proiect?<\/strong><\/p>\n

Acest volum a fost o cercetare concretizat\u0103 la Columbia University, din New York, \u00een urma faptului c\u0103 am c\u00e2\u015ftigat o burs\u0103 de cercetare Fulbright. Aceast\u0103 carte s-a n\u0103scut \u00een urma unei teze de doctorat pe care am f\u0103cut-o despre memorialistica \u015fi literatura \u00eenchisorilor \u015fi lag\u0103relor comuniste din Rom\u00e2nia. Adic\u0103, am comentat c\u0103r\u0163ile de memorialistic\u0103 ale fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politic din Rom\u00e2nia \u015fi proza rom\u00e2neasc\u0103 ce con\u0163inea secven\u0163e despre Gulagul rom\u00e2nesc. Eu nu am scris o carte de istorie, ci un eseu de mentalitate \u015fi un eseu de analiz\u0103 literar\u0103. Dup\u0103 ce am finalizat teza de doctorat \u2013 de pionierat \u00een anii respectivi, am terminat-o \u00een 1998 \u2013, mi-am dat seama c\u0103 am o problem\u0103 identitar\u0103, c\u0103 nu \u015ftiam cum s\u0103 m\u0103 mai raportez la mine, ca rom\u00e2nc\u0103. Pe de o parte eram m\u00e2ndr\u0103 de faptul c\u0103 oamenii ie\u015fiser\u0103 \u00een strad\u0103 \u00een decembrie 1989, c\u0103 existase un fenomen de gra\u0163ie \u00een proasp\u0103tul post-comunism rom\u00e2nesc (altfel foarte dizgra\u0163ios): fenomenul Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii din 1990. Am fost dou\u0103 zile acolo, \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, \u015fi, probabil, atunci, s-a n\u0103scut con\u015ftiin\u0163a mea moral\u0103. Pe de o parte eram m\u00e2ndr\u0103 de lucrurile acestea, eram m\u00e2ndr\u0103 de bunicul meu patern, preot greco-catolic care nu a renun\u0163at la confesiunea lui \u015fi a f\u0103cut \u015fase ani de \u00eenchisoare, dar \u00een acela\u015fi timp eram oripilat\u0103 de fenomenul Pite\u015fti, de anumite scene din coloniile de munc\u0103 din Balta Br\u0103ilei \u015fi de la Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103. \u0218i atunci mi-am pus aceast\u0103 problem\u0103: cum m\u0103 mai raportez la \u0163ara mea din punct de vedere patriotic? A fost \u0163ara mea at\u00e2t de oribil\u0103 la nivelul violen\u0163elor petrecute \u00een Gulagul rom\u00e2nesc? Fire\u0219te c\u0103 \u015ftiam de violen\u0163ele petrecute \u00een timpul regimului de extrem\u0103 dreap\u0103, din timpul mi\u015fc\u0103rii legionare \u015fi apoi al regimului Antonescu, dar eram mai apropiat\u0103 suflete\u015fte de perioada care tocamai se \u00eencheiase pentru c\u0103 pe aceea o cunoscusem \u0219i o tr\u0103isem, pe cea dinainte o \u015ftiam doar din istorie. \u015ei m\u0103 \u00eentrebam: e \u0163ara mea chiar at\u00e2t de tarat\u0103, de oribil\u0103, de viciat\u0103? Sau ar trebui s\u0103 fac o investiga\u0163ie la nivel global, politic, ideologic, la nivelul violen\u0163elor politice petrecute \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

Deci, a\u015fa s-a n\u0103scut aceast\u0103 cercetare despre tortura politic\u0103 \u00een secolul XX: din dorin\u0163a de a g\u0103si c\u0103 \u00een alte \u0163\u0103ri s-a \u00eent\u00e2mplat ceva mai cumplit dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. De la un punct, mi-am dat seama, \u00eens\u0103, c\u0103 nu po\u0163i s\u0103 compari aceste lucruri, c\u0103 oriunde se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o oroare e cumplit \u015fi nu po\u0163i crea o ierarhie a ororii, e injust s\u0103 faci a\u015fa ceva<\/strong>. Din p\u0103cate, dorin\u0163a mea a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu v\u00e2rf \u015fi \u00eendesat pentru c\u0103 ceea ce am cercetat a fost cu adev\u0103rat \u00eengrozitor: am avut acces la m\u0103rturii abominabile despre infern \u015fi despre felul \u00een care cruzimea omului se manifest\u0103 acut \u00een a schingiui un alt om.<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu 25 de ani, c\u00e2nd am f\u0103cut aceast\u0103 cercetare despre tortura politic\u0103, aveam un alt tip de energie \u015fi de cercetare, at\u00e2t uman\u0103, c\u00e2t \u015fi psihic, o energie pe care acum nu o mai am \u015fi de aceea, spun eu, poate c\u0103 dac\u0103 timpul ar fi \u00eentors, nu a\u015f mai face aceast\u0103 cercetare, chiar dac\u0103 din ea s-au n\u0103scut \u015fi alte lucruri, nu doar o sintez\u0103 a ororii \u015fi a r\u0103ului.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Foto: Arhiv\u0103 personal\u0103 Ruxandra Cesereanu<\/p>\n<\/div>\n

\u201e\u015ei familia, \u015fi na\u015fterea literaturii testimonianle au f\u0103cut parte din op\u0163iunea mea pentru studiul universului concentra\u0163ionar\u201d<\/h4>\n

Era\u021bi foarte t\u00e2n\u0103r\u0103 c\u00e2nd a\u021bi \u00eenceput s\u0103 studia\u021bi, s\u0103 scrie\u021bi despre ororile comunismului. V-a\u021bi f\u0103cut doctoratul \u00een memorialistica de deten\u021bie, cum a\u0163i amintit, teza public\u00e2nd-o apoi sub titlul Gulagul \u00een con\u0219tiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. \u00cen\u0163eleg c\u0103 nu a fost doar interes pentru tema aceasta, ci \u015fi o datorie fa\u021b\u0103 de oameni din familie care au trecut printr-o tragedie cauzat\u0103 de regimul comunist. \u00cen afar\u0103 de bunicul patern, a mai fost cineva din familie \u00eenchis, deportat?<\/strong><\/p>\n

Eu sunt nepoata a doi preo\u0163i, bunicul matern era ortodox, iar cel patern era greco-catolic, astfel c\u0103 familia mea a avut o coloratur\u0103 ecumenic\u0103, a\u015fa cum ar trebui s\u0103 fie lucrurile \u00een \u0163ara asta. \u00cen familia mea nu au existat tensiuni \u00eentre cele dou\u0103 Biserici, dimpotriv\u0103. Bunicul matern ortodox l-a respectat enorm pe cel ardelean, greco-catolic c\u0103 nu a renun\u0163at la confesiunea lui \u015fi a f\u0103cut \u00eenchisoare din pricina aceasta.<\/p>\n

\u00cen momentul \u00een care a venit Revolu\u0163ia din decembrie 1989, eu eram preocupat\u0103 de onirism, de partea tenebroas\u0103 a operei lui Mihai Eminescu \u2013 de tema mor\u0163ii \u0219i a visului. C\u00e2nd s-a pr\u0103bu\u015fit regimul comunist, mi-am dat seama c\u0103 nu m\u0103 mai pot \u00eentoarce la ceea ce cercetam \u00eenainte, pentru c\u0103 asistam la na\u015fterea unei noi literaturi, o literatur\u0103 testimonial\u0103 despre ceea ce a fost Gulagul rom\u00e2nesc. Eu nu sunt istoric, sunt filolog \u015fi atunci ochiul meu era unul de literat care, e adev\u0103rat, s-a combinat apoi cu un ochi de analist al mentalit\u0103\u0163ilor ce s-a format din mers, eu neav\u00e2nd o instruire, o preg\u0103tire \u00een acest sens. Din mers m-am format \u015fi ca analist al mentalit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Deci, pe de o parte a fost interesul pentru literatura testimonial\u0103 \u2013 deja \u00een primii ani dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea regimului comunist existau \u00eentre 50 \u015fi 70 de c\u0103r\u0163i de testimonii ap\u0103rute, unele celebre, precum Jurnalul fericirii<\/em>, de Nicolae Steinhardt, sau jurnalul Ani\u0163ei Nandri\u015f-Cudla, 20 de ani \u00een Siberia<\/em>, ori cartea mai veche a lui Paul Goma, Gherla<\/em>, altele apar\u0163in\u00e2nd unor de\u0163inu\u0163i politici necunoscu\u0163i care nu aveau neap\u0103rat talent literar, dar care \u00ee\u015fi publicaser\u0103 m\u0103rturia. Pe de alt\u0103 parte, exista \u015fi povestea de familie care, desigur, m-a stimulat \u015fi ea, pentru c\u0103 bunicul patern, Vasile Cesereanu, a fost un adev\u0103rat cruciat, un adev\u0103rat lupt\u0103tor \u00eempotriva sistemului comunist. El a \u015fi emigrat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u015fi a murit la Roma. A fost unul dintre proteja\u0163ii Pontifului Ioan Paul al II-lea \u015fi este \u00eengropat la Roma. Ca maestru spriritual extraordinar l-a avut pe episcopul Iuliu Hossu, care l-a hirotonit preot \u015fi a c\u0103rui figur\u0103 l-a ajutat s\u0103 reziste \u00een \u00eenchisoare.<\/p>\n

A\u015fadar, ambele argumente au f\u0103cut parte din op\u0163iunea mea pentru aceast\u0103 tematic\u0103: at\u00e2t familia, c\u00e2t \u015fi na\u015fterea acestei noi literaturi. Cum s\u0103 m\u0103 mai \u00eentorc la Eminescu \u0219i la onirism c\u00e2nd \u00een fa\u0163a mea se n\u0103\u015ftea ceva cu totul nou, fascinant, captivant? Nu mai existau lucruri spuse \u00een \u015foapt\u0103, ca zvonistic\u0103 anti-comunist\u0103, ci erau m\u0103rturii directe, vii despre ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Gulagul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Interviu publicat \u015fi \u00een Puterea a Cincea.<\/a><\/em><\/p>\n

\n
\n