{"id":1278073,"date":"2025-12-18T08:21:48","date_gmt":"2025-12-18T05:21:48","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1278073"},"modified":"2025-12-18T08:21:48","modified_gmt":"2025-12-18T05:21:48","slug":"1989-revolutia-timisoarei-meritele-in-schimbarea-politica-vs-esecul-deciziilor-administrative","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1278073","title":{"rendered":"1989: REVOLU\u021aIA TIMI\u0218OAREI Meritele \u00een schimbarea politic\u0103 vs. e\u0219ecul deciziilor administrative"},"content":{"rendered":"<article id=\"template-id-344306\" class=\"post-344306 tdb_templates type-tdb_templates status-publish post\">\n<div id=\"tdi_49\" class=\"tdc-zone\">\n<div class=\"tdc_zone tdi_50  wpb_row td-pb-row\">\n<div id=\"tdi_51\" class=\"tdc-row stretch_row_1200 td-stretch-content\">\n<div class=\"vc_row tdi_52  wpb_row td-pb-row\">\n<div class=\"vc_column tdi_54  wpb_column vc_column_container tdc-column td-pb-span12\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"td_block_wrap tdb_title tdi_56 tdb-single-title td-pb-border-top td_block_template_1\" data-td-block-uid=\"tdi_56\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\">\n<h2 class=\"tdb-title-text\">1989: REVOLU\u021aIA TIMI\u0218OAREI Meritele \u00een schimbarea politic\u0103 vs. e\u0219ecul deciziilor administrative<\/h2>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_date tdi_57 td-pb-border-top td_block_template_1 tdb-post-meta\" data-td-block-uid=\"tdi_57\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2025-12-18T10:21:48+02:00\">18 decembrie 2025<\/time><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_post_views tdi_58 td-pb-border-top td_block_template_1 tdb-post-meta\" data-td-block-uid=\"tdi_58\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\"><span class=\"td-nr-views-403670\">194<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_row_inner tdi_60  vc_row vc_inner wpb_row td-pb-row\">\n<div class=\"vc_column_inner tdi_62  wpb_column vc_column_container tdc-inner-column td-pb-span8\">\n<div class=\"vc_column-inner\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_content tdi_64 td-pb-border-top td_block_template_1 td-post-content tagdiv-type\" data-td-block-uid=\"tdi_64\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\">\n<p>\u00centr-una din operele de referin\u021b\u0103 ale istoriografiei contemporane \u2013 e vorba de lexiconul limbajelor social-politice din Germania \u2013 Reinhart Koselleck observa c\u0103 revolu\u021bia e un concept fundamental av\u00eend multiple sensuri, unicitate \u0219i repetabilitate, diacronie \u0219i sincronie. El are for\u021ba unui \u0219oc politic, incluz\u00eend un context social, descriind o schimbare brusc\u0103, precum \u0219i un proces de mai lung\u0103 durat\u0103. Totodat\u0103, revolu\u021bia trimite la un lider cunosc\u0103tor, precum \u0219i la un sf\u0103tuitor al ac\u0163iunii . A fi rebel, scrie savantul, avea un sens negativ, a fi revolu\u021bionar era ceva pozitiv. \u201c\u00cen sens istoric \u0219i filozofic, conceptul s-a r\u0103sp\u00eendit \u00een secolul al XVIII-lea \u0219i se refer\u0103 la schimbare \u00een general, \u00eens\u0103 la o schimbare care include toate aspectele vie\u021bii \u0219i ar trebui s\u0103 duc\u0103 progresiv la un viitor mai bun\u2026. aceasta se orienteaz\u0103 spre un scop, promi\u021b\u00eend norocul p\u0103m\u00eentesc \u0219i eliberarea de st\u0103p\u00eenire\u201d. Nuan\u021bele ori diferen\u021bele de sens ale conceptului difer\u0103 de la o limb\u0103 la alta, de la o cultur\u0103 la alta. \u00cen fapt, vocabularul reflect\u0103 un timp \u0219i o mo\u0219tenire istorice, un spa\u021biu geografic, un set de valori posibil de identificat \u00een reflexele mentale \u0219i comportamentale ale unei comunit\u0103\u021bi. Aidoma evenimentelor similare din epoca modern\u0103, \u0219i \u00een cazul aceluia din decembrie 1989 e important s\u0103 avem \u00een vedere no\u021biunile, conceptele \u0219i limbajul prin intermediul c\u0103rora \u00eel vom putea defini \u0219i \u00een\u021belege.<\/p>\n<p>Spontaneitatea protestelor \u00eempotriva dictaturii<\/p>\n<p>Sc\u00eenteia de la care a pornit marea demonstra\u0163ie din decembrie 1989 de la Timi\u015foara are leg\u0103tur\u0103 cu \ufb01zionomia multicultural\u0103 \u015fi multiconfesional\u0103 a ora\u015fului. Exista o idee politic\u0103 ce fusese conturat\u0103 cu ocazia distrugerii satelor din Transilvania, idee ce s-a f\u0103cut repede cunoscut\u0103 \u00een mediile interna\u0163ionale. Aceea\u015fi idee avea s\u0103 joace un rol major \u00een declan\u015farea demonstra\u0163iilor anticomuniste de la Timi\u015foara. Protestul pastorului L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s fa\u0163\u0103 de m\u0103surile de distrugere a satelor transilvane a fost pozitiv receptat de enoria\u015fii Bisericii Reformate, de mediile politice interna\u0163ionale, de presa din Ungaria \u015fi Germania , dar \u0219i de popula\u0163ia local\u0103 . Actiovitatea de oponent a pastorului \u00eencepuse \u00een anii 1981-1982 la publica\u0163ia clandestin\u0103 Ellentpontok (Contrapuncte) \u015fi a continuat prin slujbele religioase din diversele parohii \u00een care acesta a fost mutat cu for\u021ba. La sf\u00eer\u015fitul anilor 1980, T\u0151k\u00e9s era capelan al Bisericii reformate din Timi\u015foara, unde a fost adoptat de cercurile de credincio\u015fi \u015fi de c\u0103tre intelectualitatea de limb\u0103 maghiar\u0103 din ora\u0219 \u0219i din regiune. Arestat la domiciliu \u00eentre 1 \u015fi 15 decembrie 1989, L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s urma s\u0103 \ufb01e evacuat din Timi\u0219oara de aparatul de represiune al regimului na\u021bional-comunist. Opozi\u0163ia enoria\u015filor, urmat\u0103 de solidaritatea timi\u015forenilor din ziua de 16 decembrie 1989 fa\u0163\u0103 de \u00eencercarea de evacuare a pastorului a fost momentul cheie care a declan\u015fat marea revolt\u0103 \u00eempotriva regimului Nicolae Ceau\u015fescu. Protestul grupului confesional reformat a fost receptat \u015fi asumat de un segment important al popula\u0163iei ora\u015fului care \u00een\u0163elesese c\u0103 suferin\u0163a grupului minoritar maghiar era una \u015fi aceea\u015fi cu a majorit\u0103\u0163ii. \u00centre lozincile scandate \u00een ziua de 16 decembrie au fost \u015fi acelea care marcaser\u0103 ideologia revolu\u021biei timi\u0219orenilor: \u201eJos Ceau\u015fescu\u201d, \u201eJos tiranul\u201d.<\/p>\n<p>Din descrierile demonstran\u021bilor revolu\u021bionari de la Timi\u015foara rezult\u0103 c\u0103 \u00een momentul \u00een care s-a pus problema evacu\u0103rii pastorului reformat din propria locuin\u0163\u0103, cet\u0103\u0163enii ora\u015fului s-au solidarizat necondi\u0163ionat cu L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s. Lupt\u0103tor pentru drepturile minorit\u0103\u0163ii maghiare din Rom\u00e2nia, pastorul T\u0151k\u00e9s a fost impresionat de ata\u015famentul timi\u015forenilor fa\u0163\u0103 de cauza sa. Ini\u0163ial reprezentat\u0103 de un grup de vorbitori de limb\u0103 maghiar\u0103, demonstra\u0163ia de solidaritate din fa\u0163a casei pastorului a atras \u00een scurt timp c\u00eeteva mii de cet\u0103\u0163eni ai ora\u0219ului. Planurile Securit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu de a provoca un con\ufb02ict rom\u00e2no-ungar au fost dejucate de demonstran\u0163ii care purtau c\u00e2teva semne din vechea societas civilis, anima\u021bi fiind de idealul eliber\u0103rii de sub regimul comunist opresor \u015fi nu de o pr\u0103fuit\u0103 ne\u00een\u0163elegere istoric\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen ziua de 17 decembrie 1989, Radio Budapesta anun\u0163a c\u0103 Mili\u0163ia a risipit demonstra\u0163ia organizat\u0103 \u00een ap\u0103rarea lui L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s, dar c\u0103 \u201eea s-a transformat \u00eentr-un protest anticeau\u015fist\u201d . Cunoscutul ziar german Die Welt, \u00een edi\u0163ia sa din 18 decembrie 1989, \u00ee\u015fi informa cititorii asupra faptului c\u0103 la Timi\u015foara aproximativ 4.000 de demonstran\u0163i s-au adunat la Biserica Reformato-Calvin\u0103 spre a opri evacuarea pastorului L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s. \u00cen aceea\u015fi zi, Die Welt a anun\u0163at c\u0103 au avut loc ciocniri violente \u00eentre popula\u0163ie \u015fi Mili\u0163ie \u015fi c\u0103 demonstra\u0163iile care ini\u0163ial au avut \u201eun caracter etnic maghiar\u201d, \u201es-au transformat ulterior \u00een demonstra\u0163ii anti-ceau\u015fiste\u201d la care s-a al\u0103turat \u00eentreaga popula\u0163ie a ora\u015fului . Tot atunci, SUA a condamnat represiunea brutal\u0103 de la Timi\u015foara, inten\u0163ion\u00eend s\u0103 consulte NATO \u015fi Comunitatea European\u0103 \u00een scopul adopt\u0103rii unei atitudini comune fa\u0163\u0103 de violen\u0163ele autorit\u0103\u0163ilor \u00eendreptate \u00eempotriva popula\u0163iei pa\u015fnice a Timi\u015foarei .<\/p>\n<p>La Bruxelles, mini\u015ftrii de externe ai Comunit\u0103\u0163ii Europene condamnau ferm represiunea demonstra\u0163iilor antitotalitare de la Timi\u015foara. Presa european\u0103 \u015fi american\u0103 a scris pe larg despre aceste revolte, semnal\u00eend atitudinea intransigent\u0103 a pastorului L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s \u00een ap\u0103rarea drepturilor minorit\u0103\u021bii maghiare din Rom\u00e2nia \u015fi maltrat\u0103rile la care acesta a fost supus de institu\u0163iile represive ale regimului na\u021bional-comunist. Mediile occidentale au eviden\u0163iat cooperarea cet\u0103\u021benilor ora\u0219ului \u00een momentul ampli\ufb01c\u0103rii demonstra\u0163iilor, subliniind c\u0103 sc\u00eenteia revoltelor anticomuniste a pornit de la pastorul L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s. Diploma\u0163ii occidentali, cu deosebire cei britanici \u015fi americani, erau foarte preocupa\u0163i de situa\u0163ia minorit\u0103\u0163ilor. A\u015fa se explic\u0103 interesul pentru situa\u0163ia lui T\u0151k\u00e9s \u015fi vizita lor la Timi\u015foara. Ei cuno\u015fteau faptul c\u0103 regimul lui Nicolae Ceau\u015fescu miza pe o politic\u0103 etnona\u021bionalist\u0103 \u015fi c\u0103 aceasta r\u0103m\u0103sese ultima modalitate de a-\u015fi justi\ufb01ca r\u0103m\u00eenerea la putere. C\u00eet prive\u0219te revolu\u021bia timi\u015forean\u0103, aceasta nu avusese un caracter etnic, ci unul civic. \u00cen 19 decembrie, Frankfurter Allgemeine Zeitung atr\u0103gea aten\u0163ia asupra faptului c\u0103 dictatura lui Nicolae Ceau\u015fescu \u00eei nemul\u0163ume\u015fte pe to\u0163i timi\u0219orenii \u0219i nu doar pe reprezentan\u0163ii minorit\u0103\u0163ilor din ora\u0219.<\/p>\n<p>Meritele de atunci ale lui L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s au fost: 1. a atras credincio\u015fii de partea ideii de libertate a con\u015ftiin\u0163ei; 2. a ar\u0103tat deschis motivul nemul\u0163umirii minorit\u0103\u0163ii maghiare; 3. \u00een scrisorile adresate mediilor politice \u015fi presei interna\u0163ionale a formulat \u00een termeni credibili revendic\u0103rile enoria\u015filor s\u0103i \u015fi ale minorit\u0103\u0163ii din care face parte; 4. a atras aten\u0163ia asupra Timi\u015foarei ca ora\u015f \u00een care popula\u0163ia este hot\u0103r\u00eet\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne regimul dictatorial \u015fi s\u0103 renun\u0163e de\ufb01nitiv la ideologia na\u021bional-comunist\u0103. Provocarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea de c\u0103tre serviciile secrete a rela\u0163iilor \u00eencordate cu vecinii, \u00eendeosebi cu Ungaria, a blocat ideea coagul\u0103rii din timp a unui organism politic de opozi\u0163ie. Agen\u0163iile de pres\u0103 anun\u0163au \u00een acele zile c\u0103 frontiera dintre Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria a fost \u00eenchis\u0103, la fel \u015fi frontierele cu Iugoslavia \u015fi URSS. Ceea ce demonstra c\u0103 revolta de la Timi\u0219oara a fost una spontan\u0103 \u015fi de necontrolat de c\u0103tre autorit\u0103\u0163i. Invocarea prezen\u0163ei str\u0103ine, \u00een special a maghiarilor din Ungaria sau a ru\u0219ilor din Uniunea Sovietic\u0103 veni\u0163i la Timi\u015foara spre a provoca spiritele a f\u0103cut parte din diversionismul serviciilor secrete.<\/p>\n<p>Cet\u0103\u0163enii acestui ora\u015f n-au r\u0103spuns provoc\u0103rilor, ar\u0103t\u00eend \u00een\u0163elegere fa\u021b\u0103 de protestul lui L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s, precum \u015fi oportunitatea transform\u0103rii lui \u00eentr-un argument al revoltei antitotalitare. Protestul n-a izbucnit oriunde \u0219i nu oricum, de aceea nu poate fi bagatelizat nici locul, nici confesiunea \u0219i nici condi\u021bia minoritarilor \u00een timpul regimului Ceau\u0219escu. Acolo, \u00een fa\u021ba Bisericii Reformate s-au declan\u0219at nemul\u021bumirile care aveau s\u0103 conduc\u0103 la ampla opozi\u021bie spontan\u0103 fa\u021b\u0103 de regimul politic, respectiv la revolu\u021bia timi\u0219orenilor. Pentru \u00eenceput, esen\u021bial\u0103 fusese ap\u0103rarea lui L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s \u0219i tocmai acest lucru a atras aten\u021bia timi\u0219orenilor, dar \u0219i a opiniei publice interna\u021bionale. Felul \u00een care s-a petrecut protestul din 15 decembrie, num\u0103rul participan\u021bilor, solidaritatea \u0219i civismul local au avut o leg\u0103tur\u0103 nemijlocit\u0103 cu spiritul ora\u0219ului, cu vechiul \u00een\u021beles al diversit\u0103\u021bii religioase, al plurilingvismului \u0219i multiculturalit\u0103\u021bii unui ora\u0219 \u0219i a unei regiuni transfrontaliere. \u00cen protestul pa\u0219nic din fa\u021ba Bisericii Reformate \u00eempotriva evacu\u0103rii for\u021bate a pastorului L\u00e1szl\u00f3 T\u0151k\u00e9s nu reg\u0103sim istorica problem\u0103 a disputelor teritoriale dintre Rom\u00e2nia \u0219i Ungaria. Veghea din 15 decembrie 1989 din fa\u0163a locuin\u0163ei pastorului avea s\u0103 se transforme \u00een zilele de 17-20 decembrie \u00een impresionanta revolt\u0103 \u0219i revolu\u021bie anticeau\u015fist\u0103 \u015fi anticomunist\u0103. \u00cencercarea de compromitere a coabit\u0103rii pa\u015fnice a majorit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti cu minorit\u0103\u0163ile german\u0103, maghiar\u0103, s\u00eerb\u0103 \u015fi evreiasc\u0103 din Timi\u0219oara a fost una per\ufb01d\u0103. Era o tem\u0103 veche, folosit\u0103 \u00een beneficiu propriu de regimurile autoritare \u0219i dictatoriale din Rom\u00e2nia. Fragmentar conservat\u0103, societatea civil\u0103 timi\u0219orean\u0103 construit\u0103 pe baza modelului cultural central-european nu a r\u0103spuns amintitelor provoc\u0103ri.<\/p>\n<p>Intelectualii \u015fi masele. Absen\u021ba liderilor cunosc\u0103tori \u0219i sf\u0103tuitori<\/p>\n<p>\u00cen mai multe interviuri, Ioan Lorin Fortuna \u2013 unul dintre principalii organizatori ai revolu\u021bionarilor, fondatorul Frontului Democrat Rom\u00e2n \u2013 a afirmat c\u0103 \u00eentreaga mi\u0219care protestatar\u0103 fusese spontan\u0103 \u0219i c\u0103 nimeni nu era preg\u0103tit s\u0103-\u0219i asume pozi\u021bia de lider: \u201cNu m\u0103 sim\u021beam \u00een stare \u2013 \u0219i cred c\u0103 nici ceilal\u021bi \u2013 s\u0103 port \u00eentreaga povar\u0103 a conducerii unei revolte din care speram s\u0103 ias\u0103 o revolu\u021bie\u201d . Prin urmare, timi\u0219orenii participan\u021bi la demonstra\u021biile din zilele de 17-20 decembrie s-au organizat la fa\u021ba locului, av\u00eend leaderi de tranzi\u021bie. E important \u00eens\u0103 c\u0103 marea majoritate a popula\u021biei ora\u0219ului con\u015ftientizase necesitatea schimb\u0103rii regimului. Pe parcursul demonstra\u021biilor, al\u0103turi de Ioan Lorin Fortuna, s-au afirmat Claudiu Iordache, Nicolae B\u0103dilescu, Ioan Savu, \u0218tefan Ivan, Sorin Oprea, Lumini\u021ba Milutin, Ioan Chi\u0219, Mihaela Munteanu, Ioan Marcu, Maria Tr\u0103istaru, \u0219.a. Pentru mai multe zile, ei au fost organizatorii \u015fi animatorii evenimentelor: se a\u015fezaser\u0103 \u00een fruntea coloanelor de demonstran\u0163i, g\u00eendiser\u0103 strategii, se opuseser\u0103 armelor de foc \u015fi d\u0103duser\u0103 con\u0163inut discursurilor politice din balconul Operei. Din relat\u0103rile lui Ioan Lorin Fortuna rezult\u0103 toate acestea, precum \u0219i faptul c\u0103 principalul obiectiv era r\u0103sturnarea dictaturii, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost preg\u0103tit un program al schimb\u0103rilor:<\/p>\n<p>\u201cM\u0103 g\u00eendeam \u00een acea vreme c\u0103 tot ce se putea spera era eliminarea dictatorului, urmat\u0103 de o guvernare intermediar\u0103, asupra c\u0103reia trebuiau exercitate presiuni spre a o deschide spre democra\u021bie. Nu intuiam \u0219i nici nu \u00eendr\u0103zneam s\u0103 sper atunci c\u0103 s-ar putea ob\u021bine eliminatea complet\u0103 a comunismului\u2026. Spre sf\u00eer\u0219itul momentului de reculegere, c\u00eend eram \u00eenc\u0103 \u00een c\u0103utarea unei solu\u021bii (pentru viitoarea organizare politic\u0103, n.m., VN), mi-am ridicat privirea \u0219i am v\u0103zut balconul Operei. G\u00eendul mi-a venit instantaneu, c\u00eend ne-am ridicat \u00een picioare: trebuia s\u0103-i mobilizez pe cei din jur; le-am spus c\u0103 e nevoie s\u0103 intr\u0103m \u00een Oper\u0103, s\u0103 vorbim din balcon mul\u021bimii \u0219i s-o organiz\u0103m pentru c\u0103 altfel nu vom reu\u0219i\u201c.<\/p>\n<p>\u00cen felul acesta a debutat organizarea mul\u021bimii \u0219i tot astfel s-a format un comitet de ini\u021biativ\u0103 prin intermediul c\u0103ruia au fost mobilizate principalele \u00eentreprinderi industriale, a fost adunat\u0103 \u00een Pia\u021ba Operei marea mas\u0103 a cet\u0103\u021benilor ora\u0219ului. Ideea a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u0219i a avut un enorm succes. \u00cen paralel cu Pia\u021ba Operei, o organizare similar\u0103 a revolu\u021bionarilor a avut loc la Consiliul Jude\u021bean. Aceasta a f\u0103cut posible discu\u021biile cu reprezentan\u021bii puterii, respectiv cu Radu B\u0103lan, Petru Mo\u021b, Cornel Pacoste, Constantin D\u0103sc\u0103lescu \u0219.a. Fusese vorba de o \u00eencercare de negociere, un exemplu \u00een acest sens a fost \u00eent\u00eelnirea din sediul Consiliului Jude\u0163ean dintre reprezentan\u0163ii revolu\u0163ionarilor \u00een frunte cu Ioan Savu \u015fi \u015feful guvernului Rom\u00e2niei ceau\u0219iste, Constantin D\u0103sc\u0103lescu. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acel moment exist\u0103 o remarc\u0103 memorabil\u0103 a revolu\u0163ionarului Ioan Savu \u015fi ea este simptomatic\u0103 pentru evenimentele ce s-au desf\u0103\u015furat la Timi\u015foara \u00een absen\u021ba leaderilor cunosc\u0103tori sau a acelora sf\u0103tuitori:<\/p>\n<p>\u201cAbia acolo, \u00een fa\u0163a lor (a lui D\u0103sc\u0103lescu \u015fi a \u00eenso\u0163itorilor s\u0103i, n.n.), mi-am dat seama c\u0103 nu eram preg\u0103ti\u0163i s\u0103 purt\u0103m o discu\u0163ie cu ei. Ne constituisem \u00een comitetul acela, ori cum vrei s\u0103-i spui\u2026, \u00eent\u00eempl\u0103tor, intraser\u0103m de fapt cei ce ne nimeriser\u0103m \u00een fa\u0163\u0103, \u015fi-acum ne trezeam c\u0103 n-aveam idei, c\u0103 nu \u015ftiam ce puteam, ce trebuia, ce se impunea s\u0103 cerem pentru a ne ridica \u00eentr-adev\u0103r la statutul de reprezentan\u0163i ai mul\u0163imii de afar\u0103\u201c.<\/p>\n<p>\u00cen realitate, nu func\u0163iona o distribu\u0163ie a rolurilor, lipsea o verig\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urarea evenimentelor. Este vorba de aceea reprezentat\u0103 de intelectualitate. Confuziile ce au urmat \u015fi lunga tranzi\u0163ie spre democra\u0163ie \u00ee\u015fi g\u0103sesc explica\u0163ia \u0219i \u00een aceast\u0103 absen\u0163\u0103. \u00cen acel moment de cump\u0103n\u0103, decisiv\u0103 a fost doar for\u0163a mul\u0163imii, \u00eenso\u0163it\u0103 pretutindeni de ideea de solidaritate uman\u0103, de spiritul de sacri\ufb01ciu \u015fi de crezul \ufb01ec\u0103rui timi\u0219orean \u00een eliberarea de dictatura comunist\u0103. Mul\u0163imile au fost acelea care au proclamat Timi\u015foara cel dint\u00eei ora\u015f liber al Rom\u00e2niei. Prin revolta lor spontan\u0103 \u015fi prin victoria lor, ele con\ufb01rm\u0103 una dintre importantele interpret\u0103ri ale istoricului Fernand Braudel potrivit c\u0103reia, uneori, masele s\u00eent \u00een stare s\u0103 scrie istoria. Marea revolt\u0103 anticeau\u0219ist\u0103 \u0219i anticomunist\u0103 din decembrie 1989 de la Timi\u015foara a fost revolu\u021bia maselor. Ora\u015ful nu \u015fi-a pierdut nici cultura civic\u0103 \u015fi nici cultura mi\u015fc\u0103rii muncitore\u015fti autentice. Adic\u0103, a\u015fa cum se pro\ufb01lase la \u00eenceputul secolului al XX-lea, Timi\u015foara n-a \u00eencurajat o diferen\u0163\u0103 vizibil\u0103 \u00eentre cet\u0103\u0163ean \u015fi muncitor. Segmentul social al muncitorimii pe care regimul comunist l-a socotit \ufb01del lui \u015fi \u00een numele c\u0103ruia pretinsese \u015fi impusese propria dictatur\u0103, a devenit cel mai nemul\u0163umit \u015fi cel mai bine reprezentat \u00een ruptura petrecut\u0103 \u00een anul 1989.<\/p>\n<p>Spre deosebire de ora\u015fe precum Praga, Budapesta \u015fi Var\u015fovia, Timi\u015foara nu dezvoltase un proiect politic necesar r\u0103sturn\u0103rii regimului dictatorial comunist. Aidoma altor ora\u015fe rom\u00e2ne\u015fti, Timi\u0219oara era absent\u0103 de la marile dezbateri de idei \u015fi de la atitudinile antitotalitare manifestate \u00een c\u00eeteva din \u0163\u0103rile Europei comuniste. Nu existau cercuri literare disidente \u015fi nici pres\u0103 de samizdat. Absentau personalit\u0103\u0163ile capabile s\u0103 coaguleze \u00een jurul lor societatea civil\u0103, s-o informeze \u015fi s-o orienteze politic. Chiar dac\u0103 preocup\u0103rile unor intelectuali erau ceva mai \u00eendr\u0103zne\u0163e dec\u00eet \u00een alte ora\u015fe rom\u00e2ne\u015fti, institu\u0163iile culturale \u015fi universitare din Timi\u0219oara \u0219i din Banat n-au generat o critic\u0103 politic\u0103 \u0219i nici un program urm\u0103rind schimbarea. Universit\u0103\u0163ile erau supravegheate de aparatul de partid \u015fi de cel represiv, iar cadrele didactice erau adesea selectate \u00een func\u0163ie de loialitatea probat\u0103 fa\u0163\u0103 de partidul comunist. Profesorii de \u015ftiin\u0163e umaniste, aceia care ar \ufb01 putut contribui la o schimbare de atitudine printre studen\u0163i, tr\u0103iau departe de realit\u0103\u0163ile sociale ale Rom\u00e2niei \u015fi de orient\u0103rile cultural-politice europene. Cu c\u00eeteva excep\u0163ii notabile, ei reprezentau o verig\u0103 \u00een plus a sec\u0163iei de propagand\u0103 ideologic\u0103 a partidului comunist. Segmentul profesorimii cu preg\u0103tire \u00een domeniile \ufb01lozo\ufb01e, istorie \u015fi sociologie func\u021biona \u00een catedrele de socialism \u015ftiin\u0163i\ufb01c din cadrul Politehnicii din Timi\u015foara.<\/p>\n<p>\u00cen\ufb01in\u0163at\u0103 dup\u0103 al doilea r\u0103zboi, Universitatea din Timi\u015foara nu avea atunci facult\u0103\u0163i de sociologie, \ufb01lozo\ufb01e, psihologie \u0219i politologie. O modest\u0103 facultate de istorie-geogra\ufb01e fusese desfiin\u021bat\u0103 la \u00eenceputul anilor 1980. Dac\u0103 \u00een profesiunile tehnice, precum \u0219i \u00een ale medicinei, \ufb01lologiei \u015fi artelor existau personalit\u0103\u0163i cu \u00eenclina\u0163ii \u015fi cu rezultate apreciabile, g\u00eendirea politic\u0103 a marii lor majorit\u0103\u0163i era str\u0103in\u0103 de ideile politice. Universitarii erau relativ insensibili fa\u0163\u0103 de suferin\u0163ele semenilor, beneficiind de privilegii din partea regimului: salarii decente, case sau apartamente spa\u0163ioase primite gratuit, burse, vacan\u0163e \u00een str\u0103in\u0103tate, asisten\u0163\u0103 medical\u0103 de calitate \u015fi pensii bune. Ei \u00eemprumutaser\u0103 ceva din comportamentul clasei intelectuale din regiunile mai s\u0103race ale Rom\u00e2niei. Cooperarea cu muncitorii, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00eemplat \u00een revolu\u0163ia din Ungaria din 1956 ori \u00een cazul luptelor sindicale din Polonia din anii 1980, nu func\u0163iona \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen \u00eentreaga \u0163ar\u0103 lucrurile erau asem\u0103n\u0103toare \u00een ceea ce prive\u0219te orientarea elitelor intelectuale. Andrei Ple\u0219u a motivat amintita ignoran\u021b\u0103 a intelectualit\u0103\u021bii astfel:<\/p>\n<p>\u201cMulte dintre di\ufb01cult\u0103\u0163ile tranzi\u0163iei autohtone rezult\u0103\u2013 \u00een absen\u0163a unui frate mai bogat din vest \u2013 din incapacitatea intelectualit\u0103\u0163ii noastre de a anticipa \u015fi preg\u0103ti schimbarea \u00eenc\u0103 din timpul dictaturii. Un anumit exces al acomod\u0103rii, o form\u0103 de \u00een\u0163elepciune vag senil\u0103, precum \u015fi retorica auto-justi\ufb01cativ\u0103 a \u00abrezisten\u0163ei prin cultur\u0103\u00bb ne-au f\u0103cut s\u0103 \u00eent\u00eempin\u0103m schimb\u0103rile din 1989 cu m\u00eeinile goale. Am tr\u0103it sub o presiune decizional\u0103 derizorie \u015fi nu ne r\u0103m\u00eene, acum, dec\u00eet s\u0103 tragem consecin\u0163ele\u201c.<\/p>\n<p>E un punct de vedere credibil. Este \u00eens\u0103 de dorit s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 indiferent c\u00ee\u021bi fra\u0163i ar \ufb01 avut Rom\u00e2nia \u00een Vest, rezolvarea problemelor ei trebuia s\u0103 se bazeze pe dezbaterile \u015fi orient\u0103rile intelectuale din interior. Ivan Evseev, unul dintre aprecia\u021bii profesori ai Universit\u0103\u0163ii din Timi\u015foara, recunoa\u015fte c\u0103 a fost \u015focat de schimbarea petrecut\u0103 \u00een decembrie 1989. I-a fost foarte greu s\u0103 cread\u0103 \u015fi s\u0103 refac\u0103 traseul celor \u00eent\u00eemplate. Fusese martor la teribila b\u0103t\u0103lie a mul\u0163imii cu tancurile \u015fi tunurile de ap\u0103, la deschisa confruntare cu for\u0163ele de represiune care a avut loc \u00eentr-una din pie\u021bele centrale ale Timi\u0219oarei. Rememorarea sa este emblematic\u0103 pentru categoria social-profesional\u0103 din care f\u0103cea parte:<\/p>\n<p>\u201c\u00cencep\u00eend din seara zilei de 16 decembrie \u015fi p\u00een\u0103 la 22 decembrie poate pentru prima \u015fi ultima oar\u0103 \u00een via\u0163\u0103, mi-a fost dat s\u0103 tr\u0103iesc experien\u0163a unui alt timp \u015fi a unei alte realit\u0103\u0163i, diferite de spa\u0163iul profan, obi\u015fnuit, apt pentru o modelare ra\u0163ional\u0103\u201c.<\/p>\n<p>Profesorul \u00eencerca s\u0103-\u015fi explice ruptura ce a avut loc \u00een propria sa percep\u0163ie asupra lumii prin \u201efalia ad\u00eenc\u0103 \u00eentre timpul tr\u0103it \u00eenainte \u015fi dup\u0103 evenimente\u201d. El nu sesizase \u00eens\u0103 absen\u0163a coparticip\u0103rii intelectuale \u00een derularea evenimentelor. Atunci, \u00een 1989, rolul elitelor culturale a fost minor . Revoltele \u0219i revolu\u021bia s-au datorat masei timi\u015forene, \u00eent\u00eei de toate muncitorimii, din r\u00eendul c\u0103reia s-a \u00eenregistrat majoritatea victimelor. Topit la nivelul \u00een\u0163elegerii acesteia \u015fi \u00eentre\u0163inut prin ac\u0163iunile civice ale grupusculelor de avangard\u0103 postbelice (merit\u00eend eviden\u0163iate ideile \u0219i curajul lor), rememorarea modelului central-european orientase mul\u0163imea Timi\u0219oarei \u00een decembrie 1989.<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 presiunea psihic\u0103 era puternic\u0103 \u015fi se f\u0103cuse vizibil\u0103 prin supravegherea tuturor grupurilor sociale, absen\u021ba lucidit\u0103\u021bii, comoditatea \u015fi o anume la\u015fitate puseser\u0103 st\u0103p\u00eenire pe o parte \u00eensemnat\u0103 a scriitorilor, arti\u015ftilor, ziari\u015ftilor, preo\u0163ilor \u015fi profesorilor din toate mediile. Adic\u0103, pe categoriile de intelectuali care ar \ufb01 putut preg\u0103ti revoltele anticomuniste \u015fi tranzi\u0163ia pa\u015fnic\u0103 a Rom\u00e2niei de la totalitarism la democra\u0163ie. Ideea de sacri\ufb01ciu nu caracteriza g\u00eendirea \u015fi ac\u0163iunile elitelor locale \u015fi na\u0163ionale. Contest\u0103rile voalate ale regimului din anii 1960-1980 de la Timi\u015foara precum ac\u0163iunile grupului coordonat de profesorul Eduard Pam\ufb01l, acelea reprezentate de scriitorii marxi\u015fti de limb\u0103 german\u0103 din Aktionsgruppe Banat, mi\u015fcarea muzical\u0103 Phoenix, revista Forum Studen\u0163esc ori gesturile solitare ale poetului Petru Ilie\u015fu, nu au transformat ora\u0219ul \u00eentr-un pol al diziden\u0163ei anticomuniste. Reprezentan\u0163ii intelectualit\u0103\u0163ii nu au reu\u015fit s\u0103 propun\u0103 o alternativ\u0103 politic\u0103. Ecou al revolu\u0163iei din Ungaria, manifesta\u0163iile studen\u0163ilor timi\u015foreni din 1956 \u00eempotriva regimului comunist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej nu s-au repetat \u00een deceniile urm\u0103toare. Vechile experien\u021be ale opozi\u021biei politice fuseser\u0103 necunoscute noilor genera\u021bii de timi\u0219oreni. \u00cen fine, industrializarea for\u021bat\u0103 \u0219i schimb\u0103rile demografice de dup\u0103 1960 au atras c\u00eeteva diferen\u021be notabile \u00eentre revolta anticomunist\u0103 din 1956 \u0219i revolu\u021bia antitotalitar\u0103 din 1989. \u00centre pu\u021binii care au fost aten\u021bi \u0219i au \u00een\u021beles foarte bine importan\u021ba liderului cunosc\u0103tor \u0219i\/sau al sf\u0103tuitorului ac\u021biunii, a fost George \u0218erban. Absolvent al Facult\u0103\u021bii de Filozofie a Universit\u0103\u021bii Al. Ioan Cuza din Ia\u0219i, George \u0218erban a fost con\u0219tient nu doar de importan\u021ba organiz\u0103rii mul\u021bimii din Pia\u021ba Operei, ci \u0219i de rolul fundamental al ideilor politice pe baza c\u0103rora trebuia s\u0103 se petreac\u0103 tranzi\u021bia spre democra\u021bie. Temeinic preg\u0103tit \u00een disciplinele umaniste \u0219i \u00een \u0219tiin\u021bele social-politice, el avusese \u00een minte \u00eenc\u0103 \u00een decembrie 1989 necesitatea \u00eennoirii paradigmatice. Ceea ce vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 succesul revolu\u021biei de la Timi\u0219oara depindea de un alt tip de sf\u0103tuitori precum Silviu Brucan \u0219i de un alt gen de lideri precum Ion Iliescu. Atunci, \u00een decembrie \u201889, George \u0218erban fusese oprit s\u0103 urce \u00een balconul Operei. Ceea ce l-a determinat s\u0103 reflecteze \u0219i mai atent la ceea ce se \u00eent\u00eempla, mai exact la obiectivele ce se cereau formulate pentru ca Timi\u0219oara \u0219i Rom\u00e2nia s\u0103 se elibereze cu adev\u0103rat de servitu\u021bile sistemului totalitar.<\/p>\n<p>Paralizarea institu\u0163iilor formatoare pe o durat\u0103 mai lung\u0103 \u015fi-a spus cuv\u00eentul. Indiferent c\u00eet de multe dovezi ale culturii civice ar \ufb01 fost \u00een Timi\u015foara \u00een perioada comunist\u0103, r\u0103m\u00eene de domeniul eviden\u0163ei c\u0103 \u00een momentul revolu\u021biei din decembrie 1989, opozi\u0163ia democratic\u0103 nu era organizat\u0103. Nu exista ceva asem\u0103n\u0103tor Cartei 77 din Cehoslovacia, sindicatului Solidarno\u015b\u0107 din Polonia ori cercurilor intelectuale disidente din Ungaria. A\u015fa se face c\u0103 \u00een locul unei ac\u0163iuni politice g\u00eendite cu mult \u00eenaintea evenimentelor, \u00een decembrie 1989 a avut loc o revolt\u0103 spontan\u0103 a timi\u0219orenilor, care brusc s-a transformat \u00eentr-o revolu\u021bie \u00eempotriva regimului totalitar. Ea nu bene\ufb01ciase de lideri recunoscu\u0163i \u015fi preg\u0103ti\u0163i s\u0103 coordoneze schimb\u0103rile politice ale momentului. Din relat\u0103rile t\u00eerzii ale unor scriitori cu privire la desf\u0103\u0219urarea revolu\u021biei din decembrie 1989 rezult\u0103 doar atmosfera str\u0103zii, luptele demonstran\u021bilor cu armata, ocupa\u021bia militar\u0103 a ora\u0219ului, dar mai ales emo\u021bii, fric\u0103, sup\u0103r\u0103ri. Nu \u0219i idei politice . F\u0103r\u0103 un program \u0219i f\u0103r\u0103 un ideal politic din timp definit, marea mas\u0103 a timi\u0219orenilor a \u00eenfruntat cu m\u00eeinile goale regimul totalitar al lui Nicoale Ceau\u0219escu. \u00cen pofida neajunsurilor, imensul protest din decembrie 1989 de la Timi\u015foara a transformat ora\u015ful \u00een principalul simbol al schimb\u0103rilor revolu\u021bionare din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>Timi\u0219oara \u00een deceniile tranzi\u021biei.<\/p>\n<p>Proclama\u021bia \u0219i e\u0219ecul deciziilor administrative<\/p>\n<p>Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara a fost un document foarte important. Devenit public \u00een martie 1990, aceasta a adus explica\u021bii sociologico-istorice privind schimbarea regimului politic. Invoc\u00eend cauzele \u0219i re-proiect\u00eend argumentele revolu\u021bionarilor din decembrie 1989, Proclama\u021bia a atras aten\u021bia prin con\u021binutul \u0219i tonul s\u0103u revolu\u021bionar viz\u00eend instaurarea democra\u021biei \u0219i a statului de drept. E un document fundamental, rezultat al reflec\u021biilor intelectuale postdecembriste. Prin Proclama\u021bie, cum observase principalul ei autor, George \u0218erban, Timi\u0219oara inten\u021biona s\u0103 structureze opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de nou instaurata putere de la Bucure\u0219ti. Dincolo de multiplele controverse \u0219i contest\u0103ri, \u00een lunile care s-au scurs din decembrie 1989 \u0219i p\u00een\u0103 \u00een martie 1900, la Bucure\u0219ti se schimbase politica Rom\u00e2niei prin c\u00ee\u021biva fo\u0219ti lideri comuni\u0219ti av\u00eend o orientare reformist\u0103 inspirat\u0103 de perestroika lui Mihail Gorbaciov. E contextul \u00een care George \u0218erban a g\u00eendit Proclama\u021bia, sper\u00eend c\u0103 va recupera absen\u021ba obiectivelor politice ale revolu\u021biei timi\u0219orenilor. Pentru acest document, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 Timi\u0219oara a fost v\u0103zut\u0103 \u0219i apreciat\u0103 altfel de o parte a na\u021biunii rom\u00e2ne. Pentru scurt timp, \u00eentreaga comunitate urban\u0103 fusese asociat\u0103 ideii de schimbare major\u0103 a lucrurilor \u00een Rom\u00e2nia post-Ceau\u0219escu. De re\u021binut este c\u0103 Proclama\u021bia \u2013 un document str\u0103lucit \u2013 a avut un impact social \u0219i politic incredibil. Fusese \u00eens\u0103 prea t\u00eerziu elaborat\u0103, iar explica\u021bia o avem \u00een faptul c\u0103 Timi\u0219oara nu avusese o disiden\u021b\u0103 intelectual\u0103 \u00een timpul regimului na\u021bional-comunist care s\u0103 fi preg\u0103tit din vreme amintita \u00eennoire paradigmatic\u0103.<\/p>\n<p>\u00centr-un memorabil dialog cu istoricul Miodrag Milin despre evenimentele \u0219i mi\u0219c\u0103rile politice generate de Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara, George \u0218erban ar\u0103ta c\u0103 o parte a intelectualit\u0103\u021bii Rom\u00e2niei era pentru o shimbare fundamental\u0103 \u0219i c\u0103 aceasta nu trebuia ignorat\u0103 \u00een nici un caz. Rolul ei trebuia s\u0103 devin\u0103 primordial \u00een instaurarea democra\u021biei \u0219i \u00een europenizarea Rom\u00e2niei. Av\u00eend deschidere \u0219i vocabularul unui intelectual umanist instruit \u00een domeniul istoriei politice, George \u0218erban participase la negocierile cu puterea provizorie relu\u00eend \u0219i sus\u021bin\u00eend ideile \u0219i c\u0103ile schimb\u0103rii. Observase c\u0103 tranzi\u021bia spre noua statalitate nu se va putea realiza cu persoane care fuseser\u0103 implicate de-al lungul timpului \u00een sistemul creat \u0219i coordonat de institu\u021biile de tip totalitar. Tocmai de aceea punctul 8 al Proclama\u021biei devenise principala tem\u0103 a dezbaterilor din lunile martie-mai 1990, dar mai ales tema controverselor \u00eentre Comitetul de reprezentare al Proclama\u021biei \u0219i Frontul Salv\u0103rii Na\u021bionale. Iat\u0103 un fragment din ce spunea George \u0218erban privitor la acel moment foarte important \u0219i prin care deschide posibilitatea \u00een\u021belegerii critic-ra\u021bionale a tensiunilor din acea perioad\u0103:<\/p>\n<p>\u201c\u00cen Bucure\u0219ti \u0219i \u00een \u021bar\u0103 criza luase amploare, \u00eenfruntarea era tot mai greu suportabil\u0103, pentru c\u0103 noi \u0219i noi adeziuni veneau acum \u00een sprijinul Pie\u021bei Universit\u0103\u021bii \u2013 Eugen Ionescu, Emil Cioran; nimeni nu a sesizat c\u0103 a fost o scrisoare de sus\u021binere pentru revendic\u0103rile din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, inclusiv punctul 8 \u00eempotriva lui Iliescu , semnat\u0103 de 126 de mari personalit\u0103\u021bi, oameni de cultur\u0103 din Rom\u00e2nia, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103; nume grele ale culturii \u0219i \u0219tiin\u021bei, figurau Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, academicieni. Aceasta s-a citit, s-a publicat \u00een pres\u0103, lista cu cei 126 de oameni; lumea socotea atunci la cifr\u0103, c\u00eent\u0103rea politic. Un om cum era Claudiu Iordache, vicepre\u0219edinte pe \u021bar\u0103 al FSN, a avut primul lui moment de \u00eendoial\u0103 vizavi de Iliescu \u0219i de perspectivele Rom\u00e2niei; el continua s\u0103 aib\u0103 leg\u0103turi prietene\u0219ti cu noi; fa\u021b\u0103 de Iliescu nu reu\u0219ise personal s\u0103 se pronun\u021be \u00een spiritul adev\u0103rului. Avea o afec\u021biune \u0219i o leg\u0103tur\u0103 subteran\u0103 cu el, extraordinar de trainic\u0103\u2026.S\u0103-l excludem de la punctul 8, asta era solu\u021bia lui Iordache, pe care, din p\u0103cate, a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o \u0219i Vasile Popovici atuncea, \u0219i Viorel Oancea, care era \u0219eful Poli\u021biei; \u0219i f\u0103ceau presiuni asupra mea. Dac\u0103 f\u0103ceam un amendament la punctul 8 care s\u0103-l exclud\u0103 doar pe domnul Ion Iliescu; toat\u0103 nomenclatura s\u0103 nu participe; doar o excep\u021bie, domnul Ion Iliescu. Am rezistat la toat\u0103 aceast\u0103 presiune care avea s\u0103 fie p\u00een\u0103 \u00een preajma alegerilor din 20 mai; \u00een clipa compromisului, sus\u021bin c\u0103 punctul 8 \u0219i Proclama\u021bia ar fi devenit zero, pentru c\u0103 aici trebuia s\u0103 func\u021bioneze principiul, nu socoteala de moment. \u00cen ce-l prive\u0219te pe Claudiu Iordache, cred c\u0103 a venit \u00een 26 aprilie, cu o zi \u00eenainte de Alian\u021b\u0103, s\u0103 ne conving\u0103 s\u0103 mergem din nou la Iliescu \u0219i s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103; pentru c\u0103 Iliescu nu st\u0103 de vorb\u0103 cu Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii\u2026 El era debusolat de apari\u021bia acelei scrisori-protest, tot ce avea mai bun cultura rom\u00e2n\u0103 se afla acolo. El \u00ee\u0219i d\u0103duse seama c\u0103 Rom\u00e2nia nu poate merge \u00eenainte cu Iliescu; era clar pentru el c\u0103 dac\u0103 to\u021bi ace\u0219tia nu-l vor pe Iliescu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Iliescu pleac\u0103 la drum f\u0103r\u0103 intelighen\u021bia rom\u00e2neasc\u0103. Asta l-a afectat \u0219i atunci s-a str\u0103duit \u0219i a reu\u0219it p\u00een\u0103 la urm\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 s\u0103 mergem noi acolo, pentru c\u0103 pe noi, \u00een mod sigur, Iliescu ne prime\u0219te, s\u0103 mergem, \u0219i s\u0103 \u00eencerc\u0103m un dialog cu el, s\u0103-l convingem s\u0103 intre \u00een dialog cu Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 se \u00eempace \u00eentr-un fel \u0219i s\u0103-l convingem s\u0103 renun\u021be la candidatur\u0103 de bun\u0103 voie. C\u00eend s-a format, peste dou\u0103-trei zile, acel comitet de reprezentare, am plecat cu Vasile Popovici la Bucure\u0219ti \u0219i am cerut s\u0103 avem o \u00eentrevedere cu Iliescu, deci noi, grupul de reprezentan\u021bi. Aici s-a \u00eent\u00eemplat ceva. Noi am cerut o \u00eentrevedere \u00eentre Comitetul de reprezentare al Alian\u021bei Na\u021bionale pentru Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara \u0219i Iliescu, nu \u00eentre Societatea Timi\u0219oara \u0219i Iliescu. Noi doream s\u0103 introducem \u00een scen\u0103 acest Comitet care avea \u00een spate mult mai mult dec\u00eet avea Societatea Timi\u0219oara. Iliescu a acceptat\u201c.<\/p>\n<p>Rememorarea e binevenit\u0103 pentru a aprecia g\u00eendirea politic\u0103 profund reformatoare pe care o promova George \u0218erban \u2013 pu\u021bin\u0103tatea reformelor fundamentale \u00een administra\u021bie, justi\u021bie \u0219i educa\u021bie din ultimele decenii \u00eei dau dreptate -, pentru a vedea care dintre liderii tranzi\u021biei reu\u0219ise s\u0103 articuleze \u0219i s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare aspira\u021biile populare \u0219i care \u00ee\u0219i urm\u0103rea doar agenda personal\u0103. Efortul lui Claudiu Iordache de a \u00een\u021belege timpul schimb\u0103rii a fost observat \u0219i apreciat de George \u0218erban. M\u0103rturia citat\u0103 probeaz\u0103 onestitatea, autorul ei fiind \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului, av\u00eend bunul sim\u021b \u00een rela\u021biile cu ceilal\u021bi, precum \u0219i ata\u0219amentul pentru binele de ob\u0219te. \u00cen ea descoperim recunoa\u0219terea comilitonului, a celui care \u00een decembrie 1989 probase un curaj ie\u0219it din comun \u00eenfrunt\u00eend cu pieptul dezvelit militarii \u00eenarma\u021bi. Cum reiese din afirma\u021bia autorului Proclama\u021biei, \u00een pofida mai vechii leg\u0103turi \u0219i simpatii pentru Ion Iliescu, Claudiu Iordache a \u00een\u021beles ce anume trebuia s\u0103 se petreac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia pentru ca idealurile de libertate ale timi\u0219orenilor s\u0103 se tranasforme \u00een realitate. Pe de alt\u0103 parte, din m\u0103rturia citat\u0103 afl\u0103m genul de compromis cu puterea nou instalat\u0103, respectiv modul cum unii dintre participan\u021bii la dialogul cu Ion Iliescu au amalgamat \u0219i diluat proiectele revolu\u021bionare. S\u0103 fi fost vorba de naivitate, de \u201eo \u00een\u021belepciune vag senil\u0103\u201d sau de abandonarea aspira\u021biilor revolu\u021biei timi\u0219orene? \u00cen rol intrase jocul duplicitar al lumii bizantino-balcanice, iar rezultatul negocierilor de la Bucure\u0219ti descris de George \u0218erban demonstreaz\u0103 aceast\u0103 evolu\u021bie zig-zagat\u0103 a lucrurilor. Drept urmare, Timi\u0219oara era deja pe calea abandon\u0103rii vechiului s\u0103u spirit central-european, mul\u021bumit\u0103 c\u0103ruia se n\u0103scuse nest\u0103vilita dorin\u021b\u0103 de libertate din decembrie 1989.<\/p>\n<p>\u00cen pofida contribu\u021biei timi\u0219orenilor la r\u0103sturnarea regimului totalitar, absen\u021ba liderilor cunosc\u0103tori a fost un neajuns enorm. De aici \u0219i faptul c\u0103 ora\u0219ului \u0219i regiunii nu i-au fost recunoscute meritele de c\u0103tre noii guvernan\u021bi. Tot astfel se poate \u00een\u021belege faptul c\u0103 persoanele care au deschis focul asupra popula\u0163iei Timi\u0219oarei \u00een decembrie 1989 f\u0103c\u00eend numeroase victime au r\u0103mas fie necunoscute, fie nepedepsite. Prezentat\u0103 sumar \u015fi dezb\u0103tut\u0103 public o dat\u0103 pe an cu ocazia comemor\u0103rilor din decembrie, revolu\u021bia de la Timi\u015foara s-a \u00eentip\u0103rit \u00eendeosebi \u00een memoria acelora care au \u00eenf\u0103ptuit-o. Rememorarea istoriei recente a ora\u0219ului, a regiunii \u0219i a Rom\u00e2niei este marcat\u0103 de partizanatele \u00een jurul faptelor petrecute \u00een decembrie 1989 la Timi\u015foara \u015fi la Bucure\u015fti. Chiar evolu\u0163iile nesincrone ale schimb\u0103rilor petrecute \u00een Timi\u0219oara \u0219i Bucure\u0219ti ori \u00een alte centre ale Rom\u00e2niei au creat perspective diferite asupra acestora \u015fi a urm\u0103rilor lor. Modul speculativ sau provocator \u00een care au fost abordate evenimentele \u00een mass media, precum \u015fi \u00een unele dintre c\u0103r\u0163ile scrise despre evenimentele din 1989 (peste 600 de titluri \u00een 36 de ani), nu au contribuit la dep\u0103\u015firea crizei de con\u015ftiin\u0163\u0103 vizibil\u0103 la scara \u00eentregii popula\u0163ii a Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>Corup\u0163ia politic\u0103 central\u0103 a fost \u0219i este acut resim\u0163it\u0103 de majoritatea locuitorilor Timi\u015foarei. Nervozitatea se datoreaz\u0103 e\u0219ecului \u00een formarea unei clase politice \u0219i administrative locale. Frustr\u0103rile popula\u0163iei, dar \u015fi ale primarilor \u0219i ale altor lideri regionali s-au lovit de interese contrare ale oamenilor politici trimi\u0219i de la Bucure\u0219ti. Institu\u0163iile de stat care au supravie\u0163uit vechiului regim au opus rezisten\u0163\u0103 \u00een fa\u021ba reformelor. Acutizarea problemelor sociale arat\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 modele culturale, ale capitalei \u015fi ale marilor ora\u015fe regionale din Rom\u00e2nia, nu a fost dep\u0103\u0219it\u0103 prin politici coerente \u0219i convergente. Polarizarea pe criterii materiale e vizibil\u0103 \u00een toate col\u021burile \u021b\u0103rii. De aici \u0219i di\ufb01cila comunicare interpersonal\u0103 \u015fi \u00eentre grupurile de cet\u0103\u0163eni. Desf\u0103\u0219urarea \u00een paralel a faptelor revolu\u021bionare la Timi\u015foara \u015fi Bucure\u015fti, intrarea mai t\u00eerzie \u00een scen\u0103 a Bucure\u015ftiului (\u00een 21 decembrie 1989, comparativ cu Timi\u0219oara unde revolu\u021bia izbucnise \u00een 15 decembrie 1989) \u015fi felul \u00een care s-a f\u0103cut schimbarea lui Ceau\u015fescu au creat divergen\u021be \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i aplicarea deciziilor politice. Actorii principali de la Timi\u015foara nu seam\u0103nau cu actorii principali de la Bucure\u015fti. George \u0218erban sus\u021binea c\u0103 aspira\u0163iile timi\u015forenilor con\u0163ineau idei revolu\u0163ionare menite s\u0103 conduc\u0103 la totala \u00eenlocuire a administra\u0163iei na\u021bional-comuniste. Acest lucru nu s-a petrecut \u015fi nici nu se putea petrece \u00eentr-o Rom\u00e2nie \u00een care popula\u0163ia tr\u0103ise decenii la r\u00eend \u00een izolare \u0219i f\u0103r\u0103 o elementar\u0103 cultur\u0103 politic\u0103. Multor timi\u0219oreni le-a fost greu s\u0103 accepte c\u0103 revolta lor era privit\u0103 diferit din alte ora\u0219e \u0219i regiuni ale Rom\u00e2niei. Nu altfel o \u00een\u021belesese nou instalata putere a statului, care nicic\u00eend n-a dat explica\u0163iile a\u015fteptate la Timi\u0219oara. A\u0219a s-a n\u0103scut \u0219i s-au perpetuat inamici\u021biile bazate pe suspiciuni, invective \u0219i exces de zel.<\/p>\n<p>Nenum\u0103ratele divergen\u021be de opinii au generat o anume radicalitate care s-a f\u0103cut sim\u0163it\u0103 nu doar la nivel na\u021bional, ci \u0219i \u00een plan local. Dup\u0103 mai bine de trei decenii de la schimbarea de regim din 1989, liderii politici ai Timi\u0219oarei nu se \u00een\u0163eleg \u00een probleme esen\u0163iale privind strategiile economice \u015fi de mediu, refacerea infrastructurii, restaurarea patrimoniului arhitectural-istoric, reformele \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00eentului. Nu au o strategie pe termen mediu \u0219i lung. Clasa politic\u0103 local\u0103 a dezam\u0103git, fiind incapabil\u0103 s\u0103 se impun\u0103 \u00een ochii electoratului \u0219i demonstr\u00eend (cu foarte pu\u021bine excep\u021bii) c\u0103 nu \u0219tie s\u0103 reprezinte ora\u0219ul \u0219i regiunea, c\u0103 nu are acces \u00een guvernele Rom\u00e2niei ori \u00een conducerea celor mai importante institu\u021bii ale statului.<\/p>\n<p>Aidoma altor ora\u015fe \u0219i regiuni ale Rom\u00e2niei, Timi\u015foara \u0219i Banatul traverseaz\u0103 momente de di\ufb01cultate \u00een adaptarea la economia de pia\u0163\u0103 \u015fi la politica pluralist-democratic\u0103. Ar \ufb01 fost \ufb01resc ca dup\u0103 trei decenii \u0219i jum\u0103tate de la evenimentele invocate mai sus, ora\u015ful s\u0103 \ufb01 dob\u00eendit o mai mare pondere \u00een via\u0163a economic\u0103 a \u0163\u0103rii. S\u0103 \ufb01 c\u00ee\u015ftigat un loc complementar celui al capitalei \u015fi s\u0103 se \ufb01 a\ufb01rmat \u00een context interna\u0163ional. De ce nu s-a \u00eent\u00eemplat acest lucru? \u00cen primul r\u00eend pentru c\u0103 nu s-a renun\u0163at la centralismul administrativ; pentru c\u0103 s-a neglijat rolul pe care l-ar \ufb01 putut juca Timi\u015foara \u015fi Banatul situate \u00een vestul Rom\u00e2niei \u00een dezvoltarea rela\u0163iilor cu statele vecine \u0219i cu Europa \u00een ansamblu. Refuzul \u00een luarea deciziilor politice privind reforma structural\u0103, lipsa de aten\u0163ie fa\u0163\u0103 de clasa de mijloc a contribuit la multiplicarea nemul\u0163umirilor popula\u0163iei acestui ora\u015f fa\u0163\u0103 de liderii proprii \u0219i fa\u021b\u0103 de cei na\u0163ionali. Ceea ce nu s-a \u00een\u0163eles de c\u0103tre guvernele de la Bucure\u015fti a fost c\u0103 modernizarea unui stat porne\u015fte \u00eentotdeauna de la marginea sa mai avansat\u0103. Deschiderea spre Europa a \u0163\u0103rii ar \ufb01 putut s\u0103 o asigure Timi\u015foara \u015fi ora\u015fele regiunii. Func\u0163ionarea euroregiunilor presupunea punerea \u00een aplicare a modelului economiei transfrontaliere, respectiv asigurarea legisla\u0163iei utile dezvolt\u0103rii mai rapide \u015fi mai e\ufb01ciente a \ufb01rmelor de comer\u0163 \u015fi servicii.<\/p>\n<p>Reluarea politicii pe care o duceau partidele acum un secol \u00een Vechiul Regat sau a aceleia promovate de forma\u0163iunile politice interbelice potrivit c\u0103rora controlul se exercit\u0103 prin trimi\u015fi de la Bucure\u015fti s-a dovedit a \ufb01 contraproductiv\u0103. Revolta perpetu\u0103 a timi\u015forenilor \u0219i b\u0103n\u0103\u021benilor este motivat\u0103 de faptul c\u0103 a fost \u00eent\u00eerziat\u0103 reforma administrativ\u0103 \u0219i juridic\u0103, descentralizarea \u0219i orientarea proeuropean\u0103. Exprimat\u0103 \u00een multe forme, marea nemul\u0163umire s-a \u00eendreptat \u00eempotriva fo\u015ftilor comuni\u015fti \u0219i a institu\u021biilor patronate de ace\u0219tia. Unul dintre documentele fundamentale ale societ\u0103\u021bii civile s-a intitulat Proclama\u0163ia de la Timi\u015foara. G\u00eendit\u0103 \u015fi prezentat\u0103 public \u00een martie 1990, Proclama\u0163ia a fost cel dint\u00eei act de legitimare a opozi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti postcomuniste. Un document influen\u021bat de revolu\u021bia maselor Timi\u0219oarei din decembrie 1989 \u0219i care avea s\u0103 reprezinte ideologia politic\u0103 postrevolu\u021bionar\u0103.<\/p>\n<p>Timi\u015foara de ast\u0103zi este \u00een c\u0103utarea noii identit\u0103\u0163i sociale \u015fi culturale. O mare parte a vechilor familii care au conferit o identitate inconfundabil\u0103 Timi\u015foarei a emigrat. E vorba de segmentul inginerilor, muncitorilor constructori, mecanicilor, micilor meseria\u015fi, dar \u015fi al unei p\u0103r\u021bi a elitelor intelectuale. Indiferent de categoria social\u0103, a plecat cea mai mare parte a vorbitorilor de limb\u0103 german\u0103. Emigrarea comunit\u0103\u0163ii germane \u015fi a vorbitorilor rom\u00e2ni de german\u0103, la care se adaug\u0103 disolu\u021bia comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti \u015fi mutarea unui segment important al elitei culturale \u015fi artistice de limb\u0103 maghiar\u0103 la Budapesta, a provocat o brusc\u0103 schimbare de model cultural, respectiv comportamental.<\/p>\n<p>Locuitorii de p\u00een\u0103 la 1989 au reprezentat \u00een marea lor majoritate urbea tolerant\u0103, cunosc\u0103toare \u015fi p\u0103str\u0103toare a mo\u0219tenirilor multiculturale ale Timi\u015foarei \u015fi ale Banatului. Motivele emigr\u0103rii \u00een mas\u0103 nu au fost doar economice, ci \u015fi politice. \u00cen pofida unor transform\u0103ri, legile au venit t\u00eerziu \u00een \u00eent\u00eempinarea ini\u0163iativei particulare \u015fi \u00een scopul dob\u00eendirii propriet\u0103\u0163ii private. Golul r\u0103mas \u00een urma plec\u0103rilor masive a vechilor locuitori a fost ocupat pe nesim\u0163ite de o popula\u0163ie venit\u0103 mai ales din Moldova, Oltenia \u015fi Maramure\u015f. Cert este c\u0103 poten\u021bialul creator al societ\u0103\u021bii multi- \u0219i interculturale a Timi\u015foarei \u0219i Banatului s-a diminuat sim\u021bitor. Studiile sociologice arat\u0103 c\u0103 dup\u0103 1989 Timi\u015foara nu a mai avut resursele necesare s\u0103 asimileze noii veni\u0163i, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00eemplat \u00een perioada interbelic\u0103 sau \u00een deceniile de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi. Setul de valori profesat de media popula\u0163iei, acela ce conferise personalitate \u015fi confort social ora\u015fului \u0219i regiunii, s-a dizolvat sub presiunea muta\u0163iilor demogra\ufb01ce foarte rapide. Atrac\u0163ia exercitat\u0103 de Timi\u015foara \u00een ultimele deceniii se explic\u0103 prin aceea c\u0103 aici s-a petrecut cel dint\u00eei pas \u00een r\u0103sturnarea dictaturii, pe de alta prin faptul c\u0103 \ufb01ecare locuitor al Rom\u00e2niei a a\ufb02at c\u0103 \u00een acest ora\u015f s-a tr\u0103it mai bine dec\u00eet \u00een restul \u0163\u0103rii. La fel de adev\u0103rat este c\u0103 s-au f\u0103cut sim\u0163ite \u015fi presiunile politice \u00een vederea schimb\u0103rii structurii sociale a Timi\u015foarei.<\/p>\n<p>Popula\u0163ia de ast\u0103zi a Timi\u015foarei este diferit\u0103 comparativ cu aceea ce a ini\u0163iat revoltele din decembrie 1989. Noua structur\u0103 demogra\ufb01c\u0103 nu a creat con\ufb02icte culturale majore, cu toate c\u0103 se fac v\u0103zute destule comportamente agresive fa\u0163\u0103 de bunul public, precum \u0219i \u00een rela\u021biile interpersonale. Doar c\u0103 cei intra\u021bi \u00een ora\u0219 s\u00eent adesea neini\u0163ia\u0163i \u00een privin\u0163a istoriei, arhitecturii \u015fi a vie\u021bii comunitare; nu manifest\u0103 curiozitate pentru arhitectur\u0103 \u0219i istorie \u0219i nici \u00een\u021belegere pentru diversitatea cultural\u0103 mo\u015ftenit\u0103 de la locuitorii de alt\u0103dat\u0103. Discontinuit\u0103\u0163ile comparativ cu deceniile precedente s\u00eent identi\ufb01cabile \u00een \u00eenc\u0103lcarea normelor de coabitare, \u00een limbajele suburbane, \u00een propagarea ostentativ\u0103 a mesajelor cu iz \u015fovin, rasist \u0219i antisemit. C\u00eet despre competi\u0163ia economico-\ufb01nanciar\u0103, ea este aspr\u0103 \u015fi adeseori lipsit\u0103 de corectitudine. Ceea ce asigur\u0103 \u00eenc\u0103 un oarecare echilibru social e prezen\u021ba locuitorilor provenind din Banat \u0219i din localit\u0103\u0163i din Transilvania \u015fi Partium \u0219i ale c\u0103ror tr\u0103s\u0103turi comportamentale s\u00eent relativ similare timi\u0219orenilor de odinioar\u0103. De aici \u015fi iluzia unora c\u0103 lucrurile nu s-au schimbat \u00een sens major, c\u0103 elementele de baz\u0103 ale ora\u015fului supravie\u0163uiesc \u015fi c\u0103 doar centralismul este singurul vinovat de dezacordurile sociale, de ine\ufb01cien\u0163a institu\u0163iilor \u0219i de dezordinea organiza\u0163ional\u0103, de absen\u0163a proiectelor viz\u00eend re-a\u0219ezarea ora\u0219ului pe harta Europei.<\/p>\n<p>\u00cen po\ufb01da neajunsurilor semnalate, supravie\u021buiesc importante resurse naturale, ora\u0219ul \u0219i regiunea au conservat c\u00eeteva urme ale multi- \u015fi interculturalit\u0103\u0163ii \u0219i ale multiconfesionalit\u0103\u0163ii. Ini\u0163iativele private, investi\u0163iile germane, franceze, austriece \u015fi preferin\u0163a unor grupuri de italieni de a \ufb01 prezente \u00een via\u0163a industrial-comercial\u0103 a ora\u015fului \u015fi a zonei demonstreaz\u0103 c\u0103 dialogul pe tema integr\u0103rii europene a r\u0103mas relativ important. Pentru ca Timi\u015foara s\u0103 redevin\u0103 un model \u2013 a\u0219a cum fusese pentru Rom\u00e2nia interbelic\u0103 \u2013 politicile ei trebuie s\u0103 evite \u00een primul r\u00eend discursul radical de dreapta. Geneza unei alternative de g\u00eendire depinde de produsele culturale, de dezbaterile de idei, respectiv de ini\u021biativele \u0219i cooperarea bazate pe cunoa\u015ftere. \u0218ansa Timi\u015foarei de a juca rolul administrativ \u0219i cultural complementar atribu\u0163iilor Bucure\u015ftiului ori Szeged-ului \u015fi Novi-Sad-ului ar putea fi parte a unui ideal politic \u00een care s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 at\u00eet elitele, c\u00eet \u0219i societatea \u00een ansamblul ei. A\u0219a cum arat\u0103 lucrurile acum, Timi\u015foara \u0219i Banatul nu vor mai pro\ufb01ta de mo\u015ftenirile fecunde, de codul cultural multiplu din secolele precedente \u0219i care a fost vizibil pentru ultima oar\u0103 \u00een timpul revolu\u021biei din 1989 .<\/p>\n<p>\u00cen loc de concluzii<\/p>\n<p>Comunitatea european\u0103 are nevoie ast\u0103zi nu doar de conven\u0163ii culturale, ci \u015fi de o disponibilitate pentru \u00een\u0163elegerea istoriilor sale regionale. Are nevoie de o cunoa\u015ftere a patrimoniilor sale regionale \u0219i euroregionale. E vorba de identificarea valorilor similare ale europenilor \u0219i nu de diferen\u021bele economice sau sociale. O asemenea cuprindere a lucrurilor poate asigura \u201estrategia destinului comun\u201d. Un model istoric ca acela din Banatul Timi\u0219oarei ofer\u0103 avantajul de a include realit\u0103\u021bile multi- \u0219i interculturale ale continentului. Re\u00eenv\u0103\u0163area istoriei unei euroregiuni cum este aceea a Banatului Timi\u0219oarei \u00ee\u015fi are rosturi mai ad\u00eenci dec\u00eet cunoa\u015fterea faptelor: \u00eenlocuirea modului partizan de g\u00eendire cu unul social-liberal, deschis; \u00eensu\u015firea unui mod de via\u0163\u0103 \u00een acord cu acele tradi\u0163ii care au fost construite \u00een temeiul recunoa\u0219terii \u0219i toler\u0103rii diversit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Valorificarea interferen\u0163elor social-culturale \u015fi politice care au avut loc \u00een secolele al XVIII-lea, al XIX-lea \u0219i, par\u021bial, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, ar fi putut contribui la modelarea re\ufb02exelor popula\u0163iei \u0219i la asumarea valorilor modernit\u0103\u021bii. Experimentele habsburgice \u015fi echilibrele demogra\ufb01ce din Europa Central\u0103 s-au datorat politicii mercantiliste a Vienei din secolele al XVIII-lea \u0219i al XIX-lea. La vremea aceea, \u00eentreaga popula\u021bie a Timi\u0219oarei \u0219i Banatului \u0219i-a \u00eensu\u0219it astfel de politici. Recuperarea \u0219i \u00een\u021belegerea trecutului are un rol politic deloc neglijabil. Imediat dup\u0103 revolu\u021bia din 1989, aceasta trebuia s\u0103 devin\u0103 o condi\u0163ie sine qua non a proiectelor de viitor, un exemplu care s\u0103 inspire via\u021ba intelectual\u0103 \u0219i civic\u0103 . A\u0219a cum observase istoricul-conceptual Reinhart Koselleck, prin intermediul istoriei se clarific\u0103 obiectivul politic, \u0219i invers, rezultatul politic contribuie la recuperarea istoriei.<\/p>\n<p>Faptul c\u0103 Timi\u0219oara a elaborat un proiect excep\u021bional \u0219i c\u0103 a fost desemnat\u0103 Capital\u0103 European\u0103 a Culturii pentru anul 2023, ar trebui s\u0103 \u00eensemne \u2013 chiar \u0219i dup\u0103 trei decenii de la revolu\u021bie \u2013 c\u0103 locuitorii s\u0103i \u0219i ai regiunii limitrofe au \u00een\u021beles s\u0103 se mobilizeze, recuper\u00eend timpul celei dint\u00eei intr\u0103ri \u00een modernitate \u0219i reinvent\u00eendu-se \u00een temeiul modelelor \u00een care interferaser\u0103 valorile cultural-civiliza\u021bionale locale, regionale \u0219i europene.<\/p>\n<p>Textul complet a fost publicat \u00een prefa\u021ba c\u0103r\u021bii eminentului istoric-profesor Miodrag Milin, \u201989: C\u0103ile risipite ale revolu\u021biei timi\u0219orenilor, Editura Cetatea de Scaun, T\u00eergovi\u0219te, 2021. Pentru versiunea \u00een limba englez\u0103 a se vedea: https:\/\/www.fh-dortmund.de\/medien\/hochschule\/i12_Art7_Timisoara.pdf<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_categories tdi_65 td-pb-border-top td_block_template_1 \" data-td-block-uid=\"tdi_65\">\n<div class=\"tdb-category td-fix-index\"><a class=\"tdb-entry-category\" href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/eveniment\/\">Eveniment<\/a><a class=\"tdb-entry-category\" href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/info-utile\/\">Info Utile<\/a><a class=\"tdb-entry-category\" href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/social\/\">Social<\/a><a class=\"tdb-entry-category\" href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/uncategorized\/\">Uncategorized<\/a><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_post_share tdi_67  td-pb-border-top td_block_template_1\" data-td-block-uid=\"tdi_67\">\n<div id=\"tdi_67\" class=\"td-post-sharing tdb-block td-ps-bg td-ps-notext td-post-sharing-style1 \">\n<div class=\"td-post-sharing-visible\">\n<div class=\"td-social-sharing-button td-social-sharing-button-js td-social-handler td-social-share-text\">\n<div class=\"td-social-but-text\">Ac\u021biune<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"td-social-sharing-button td-social-sharing-button-js td-social-network td-social-facebook\" href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=https%3A%2F%2Fwww.banatulazi.ro%2F1989-revolutia-timisoarei-meritele-in-schimbarea-politica-vs-esecul-deciziilor-administrative%2F\" title=\"Facebook\"><\/p>\n<div class=\"td-social-but-text\">Facebook<\/div>\n<p><\/a><a class=\"td-social-sharing-button td-social-sharing-button-js td-social-network td-social-twitter\" href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=1989%3A+REVOLU%C8%9AIA+TIMI%C8%98OAREI+Meritele+%C3%AEn+schimbarea+politic%C4%83+vs.+e%C8%99ecul+deciziilor+administrative&amp;url=https%3A%2F%2Fwww.banatulazi.ro%2F1989-revolutia-timisoarei-meritele-in-schimbarea-politica-vs-esecul-deciziilor-administrative%2F&amp;via=Banatul+AZI+-+Stiri+din+Timisoara%2Cstiri+din+Banat\" title=\"Twitter\"><\/p>\n<div class=\"td-social-but-text\">Twitter<\/div>\n<p><\/a><a class=\"td-social-sharing-button td-social-sharing-button-js td-social-network td-social-pinterest\" href=\"https:\/\/pinterest.com\/pin\/create\/button\/?url=https:\/\/www.banatulazi.ro\/1989-revolutia-timisoarei-meritele-in-schimbarea-politica-vs-esecul-deciziilor-administrative\/&amp;media=https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/revolutie.jpg&amp;description=1989%3A+REVOLU%C8%9AIA+TIMI%C8%98OAREI+Meritele+%C3%AEn+schimbarea+politic%C4%83+vs.+e%C8%99ecul+deciziilor+administrative\" title=\"Pinterest\"><\/p>\n<div class=\"td-social-but-text\">Pinterest<\/div>\n<p><\/a><a class=\"td-social-sharing-button td-social-sharing-button-js td-social-network td-social-whatsapp\" href=\"https:\/\/api.whatsapp.com\/send?text=1989%3A+REVOLU%C8%9AIA+TIMI%C8%98OAREI+Meritele+%C3%AEn+schimbarea+politic%C4%83+vs.+e%C8%99ecul+deciziilor+administrative%20%0A%0A%20https:\/\/www.banatulazi.ro\/1989-revolutia-timisoarei-meritele-in-schimbarea-politica-vs-esecul-deciziilor-administrative\/\" title=\"WhatsApp\"><\/p>\n<div class=\"td-social-but-text\">WhatsApp<\/div>\n<p><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"tdb-author-box td_block_wrap tdb_single_author_box tdi_68 tdb-content-vert-top td-pb-border-top td_block_template_1\" data-td-block-uid=\"tdi_68\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/author\/neumannv\/\" class=\"tdb-author-photo\" title=\"Victor Neumann\"><img decoding=\"async\" alt=\"Victor Neumann\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/35440f1efe10d4b4ffef41e82aac13389e6146cdbc53ba875f2c28d96af8d385.jpg\" class=\"avatar avatar-500 photo\" height=\"500\" width=\"500\" loading=\"lazy\" title=\"35440f1efe10d4b4ffef41e82aac13389e6146cdbc53ba875f2c28d96af8d385\"><\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-author-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/author\/neumannv\/\" class=\"tdb-author-name\">Victor Neumann<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_comments tdi_69 tdb-comm-layout2 tdb-comm-leave_reply_top td-pb-border-top td_block_template_1\" data-td-block-uid=\"tdi_69\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\">\n<div class=\"comments\" id=\"comments\">\n<div id=\"respond\" class=\"comment-respond\">\n<h3 id=\"reply-title\" class=\"comment-reply-title\">L\u0102SA\u021aI UN MESAJ <small><a rel=\"nofollow\" id=\"cancel-comment-reply-link\" href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/1989-revolutia-timisoarei-meritele-in-schimbarea-politica-vs-esecul-deciziilor-administrative\/#respond\">Renun\u021ba\u021bi la r\u0103spuns<\/a><\/small><\/h3>\n<div class=\"comment-form-input-wrap td-form-comment\">\n<div class=\"td-warning-comment\">V\u0103 rug\u0103m s\u0103 introduce\u021bi comentariul dvs.!<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"comment-form-input-wrap td-form-author\">\n<div class=\"td-warning-author\">Introduce\u021bi aici numele dvs.<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"comment-form-input-wrap td-form-email\">\n<div class=\"td-warning-email-error\">A\u021bi introdus o adres\u0103 de e-mail incorect\u0103!<\/div>\n<div class=\"td-warning-email\">V\u0103 rug\u0103m s\u0103 introduce\u021bi adresa dvs. de e-mail aici<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_block_wrap td_flex_block_4 tdi_70 td-pb-border-top td_block_template_1 td_flex_block\" data-td-block-uid=\"tdi_70\">\n<div class=\"td-block-title-wrap\">\n<h4 class=\"block-title td-block-title\"><span class=\"td-pulldown-size\">Alte subiecte : <\/span><\/h4>\n<\/div>\n<div id=\"tdi_70\" class=\"td_block_inner td-mc1-wrap\">\n<div class=\"td_module_flex td_module_flex_1 td_module_wrap td-animation-stack td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-image\">\n<div class=\"td-image-container\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/economie\/\" class=\"td-post-category\">Economie<\/a><\/div>\n<div class=\"td-module-meta-info\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/marile-investitii-din-vestul-romaniei-care-vor-dinamiza-economia-regiunii-in-2026\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Marile investi\u021bii din vestul Rom\u00e2niei care vor dinamiza economia regiunii \u00een 2026\">Marile investi\u021bii din vestul Rom\u00e2niei care vor dinamiza economia regiunii \u00een 2026<\/a><\/h3>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-author-date\"><span class=\"td-post-author-name\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/author\/ralucazorfie\/\">Raluca Zorfie<\/a><span>&#8211;<\/span><\/span><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-18T20:24:14+02:00\">18 ianuarie 2026<\/time><\/span><span class=\"td-module-comments\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/marile-investitii-din-vestul-romaniei-care-vor-dinamiza-economia-regiunii-in-2026\/#respond\">0<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<div class=\"td-excerpt\">Trei proiecte majore \u00een energie \u0219i infrastructur\u0103 de transport, a c\u0103ror finalizare este a\u0219teptat\u0103 \u00een 2026, vor contribui la revitalizarea regiunii de vest a&#8230;<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex td_module_flex_1 td_module_wrap td-animation-stack td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-image\">\n<div class=\"td-image-container\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/educatie\/\" class=\"td-post-category\">Educa\u021bie<\/a><\/div>\n<div class=\"td-module-meta-info\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/rectorul-uvt-marilen-gabriel-pirtea-despre-inteligenta-artificiala-romania-nu-are-nevoie-doar-de-implementarea-ai-in-scoli-ci-de-un-sistem-de-educatie-pregatit-pentru-era-ai\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, despre Inteligen\u021ba Artificial\u0103: \u201eRom\u00e2nia nu are nevoie doar de implementarea AI \u00een \u0219coli, ci de un sistem de educa\u021bie preg\u0103tit pentru era AI\u201d\">Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, despre Inteligen\u021ba Artificial\u0103: \u201eRom\u00e2nia nu are nevoie doar de implementarea AI \u00een \u0219coli, ci de un sistem de educa\u021bie&#8230;<\/a><\/h3>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-author-date\"><span class=\"td-post-author-name\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/author\/titusbalan\/\">Titus B\u0103lan<\/a><span>&#8211;<\/span><\/span><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-18T18:36:31+02:00\">18 ianuarie 2026<\/time><\/span><span class=\"td-module-comments\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/rectorul-uvt-marilen-gabriel-pirtea-despre-inteligenta-artificiala-romania-nu-are-nevoie-doar-de-implementarea-ai-in-scoli-ci-de-un-sistem-de-educatie-pregatit-pentru-era-ai\/#respond\">0<\/a><\/span><\/span><\/div>\n<div class=\"td-excerpt\">\u201ePentru Rom\u00e2nia, cea mai bun\u0103 strategie \u00een 2026 nu este graba de a adopta AI \u00een educa\u021bie, ci de a avea disciplina de a&#8230;<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex td_module_flex_4 td_module_wrap td-animation-stack td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-\">\n<div class=\"td-module-meta-info\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/prima-editie-a-maratonului-de-cultura-organizat-de-universitatea-de-vest-din-timisoara\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Prima edi\u021bie a \u201eMaratonului de cultur\u0103\u201d, organizat de Universitatea de Vest din Timi\u0219oara\">Prima edi\u021bie a \u201eMaratonului de cultur\u0103\u201d, organizat de Universitatea de Vest din Timi\u0219oara<\/a><\/h3>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-author-date\"><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-18T13:32:44+02:00\">18 ianuarie 2026<\/time><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex td_module_flex_4 td_module_wrap td-animation-stack td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-\">\n<div class=\"td-module-meta-info\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/temperaturi-de-20-de-grade-in-urmatoarele-zile-ce-se-intampla-in-banat\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Temperaturi de -20 de grade \u00een urm\u0103toarele zile. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Banat\">Temperaturi de -20 de grade \u00een urm\u0103toarele zile. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Banat<\/a><\/h3>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-author-date\"><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-18T11:40:36+02:00\">18 ianuarie 2026<\/time><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex td_module_flex_4 td_module_wrap td-animation-stack td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-\">\n<div class=\"td-module-meta-info\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/bufoniada-marca-inregistrata-a-anului-2026\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Bufoniada \u2014 marca \u00eenregistrat\u0103 a anului 2026\">Bufoniada \u2014 marca \u00eenregistrat\u0103 a anului 2026<\/a><\/h3>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-author-date\"><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-17T19:52:40+02:00\">17 ianuarie 2026<\/time><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex td_module_flex_4 td_module_wrap td-animation-stack td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-\">\n<div class=\"td-module-meta-info\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/career-daysuvt-2026-un-nou-eveniment-din-seria-dedicata-oportunitatilor-de-cariera-ale-studentilor-si-absolventilor-uvt-2\/\" rel=\"bookmark\" title=\"\u201eCareer Days@UVT 2026\u201d \u2013 un nou eveniment din seria dedicat\u0103 oportunit\u0103\u021bilor de carier\u0103 ale studen\u021bilor \u0219i absolven\u021bilor UVT\">\u201eCareer Days@UVT 2026\u201d \u2013 un nou eveniment din seria dedicat\u0103 oportunit\u0103\u021bilor de carier\u0103 ale studen\u021bilor \u0219i absolven\u021bilor UVT<\/a><\/h3>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-author-date\"><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-17T13:37:06+02:00\">17 ianuarie 2026<\/time><\/span><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"vc_column_inner tdi_74  wpb_column vc_column_container tdc-inner-column td-pb-span4\">\n<div class=\"vc_column-inner\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"wpb_wrapper td_block_wrap vc_widget_sidebar tdi_76 \">\n<aside id=\"text-9\" class=\"td_block_template_1 widget text-9 widget_text\">\n<div class=\"textwidget\">\n<p><a href=\"https:\/\/www.iuliustown.ro\/ro\/winter-sale\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/iulius_town_13jan26_300x300-12.png\" width=\"350\" height=\"350\" title=\"iulius_town_13jan26_300x300-12\"><\/a><br \/><a href=\"https:\/\/retim.ro\/utile-timis\/abonamentul-verde\/\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-full wp-image-375912\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/retim-abonamentul-verde-google-ads-336x280px-28.gif\" width=\"336\" height=\"280\" title=\"retim-abonamentul-verde-google-ads-336x280px-28\"><\/a><\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/adidtimis.ro\/\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"aligncenter size-full wp-image-392180\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/banner-adid-1-12.jpg\" width=\"720\" height=\"300\" title=\"banner-adid-1-12\"><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/aside>\n<aside id=\"text-10\" class=\"td_block_template_1 widget text-10 widget_text\">\n<div class=\"textwidget\">\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.upt.ro\"><img decoding=\"async\" class=\"aligncenter\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/homepage_upt-2-12.jpg\" title=\"homepage_upt-2-12\"><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/aside>\n<aside id=\"text-2\" class=\"td_block_template_1 widget text-2 widget_text\">\n<div class=\"textwidget\">\n<div class=\"fb-page\" data-href=\"https:\/\/www.facebook.com\/banatulazi\" data-width=\"300\" data-small-header=\"true\" data-adapt-container-width=\"true\" data-hide-cover=\"true\" data-show-facepile=\"true\">\n<div class=\"fb-xfbml-parse-ignore\">\n<blockquote cite=\"https:\/\/www.facebook.com\/banatulazi\"><p><a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/banatulazi\">Banatul Azi<\/a><\/p><\/blockquote>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<aside id=\"recent-comments-3\" class=\"td_block_template_1 widget recent-comments-3 widget_recent_comments\">\n<h4 class=\"block-title\"><span>Comentarii Recente<\/span><\/h4>\n<ul id=\"recentcomments\">\n<li class=\"recentcomments\"><span class=\"comment-author-link\"><a href=\"https:\/\/bedeleu.wordpress.com\/2026\/01\/17\/cararile-batranilor-transhumance-trails-in-carpathians-balkans\/\" class=\"url\" rel=\"ugc external nofollow\">C\u0103r\u0103rile B\u0103tr\u00e2nilor \u2013 Transhumance Trails in Carpathians &amp; Balkans \u2013 Trasc\u0103u.Ro<\/a><\/span> la <a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/cel-mai-mare-oras-din-balcani-a-fost-al-aromanilor-cand-bucuresti-budapesta-timisoara-si-atena-erau-doar-niste-orasele\/#comment-60199\">Cel mai mare ora\u0219 din Balcani a fost al arom\u00e2nilor, c\u00e2nd Bucure\u0219ti, Budapesta, Timi\u015foara \u0219i Atena erau doar ni\u0219te or\u0103\u0219ele!\u2026<\/a><\/li>\n<li class=\"recentcomments\"><span class=\"comment-author-link\">Radu Com\u0219u\u021ba<\/span> la <a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/o-comuna-din-banat-ii-poarta-numele-dar-ce-a-fost-inger-sau-demon\/#comment-60084\">O comun\u0103 din Banat \u00eei poart\u0103 numele. Dar ce a fost: \u00eenger sau demon?\u2026<\/a><\/li>\n<li class=\"recentcomments\"><span class=\"comment-author-link\">ioana leontina negura<\/span> la <a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/exclusiv-vand-urgent-organe-umane-incursiune-in-piata-clandestina-a-rinichilor-si-ficatului-de-om\/#comment-59241\">EXCLUSIV V\u00e2nd urgent organe umane. Incursiune \u00een pia\u021ba clandestin\u0103 a rinichilor \u0219i ficatului de om<\/a><\/li>\n<li class=\"recentcomments\"><span class=\"comment-author-link\"><a href=\"https:\/\/www.radioiasi.ro\/emisiuni\/univers-muzical\/10-ian-de-la-1803-creatia-lui-iosif-ivanovici-in-concert-la-iasi-cu-iasi-philharmonia-orchestra-la-univers-muzical-cu-daniela-vlad\/\" class=\"url\" rel=\"ugc external nofollow\">10 ian., de la 18:03, Crea\u021bia lui Iosif Ivanovici \u00een concert la Ia\u0219i, cu Ia\u0219i Philharmonia Orchestra, la Univers Muzical cu Daniela Vlad &#8211; Radio Ia\u015fi \u2013 Cel mai ascultat radio regional &#8211; \u0219tiri, muzic\u0103 \u0219i evenimente<\/a><\/span> la <a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/ion-iosif-ivanovici-biografia-compozitorului-celebrului-vals-valurile-dunarii\/#comment-59133\">Ion (Iosif) Ivanovici | Biografia compozitorului celebrului vals Valurile Dun\u0103rii<\/a><\/li>\n<li class=\"recentcomments\"><span class=\"comment-author-link\"><a href=\"https:\/\/infotimisoara.ro\/revista-presei-cu-anton-kovacs-09-01-2025\/\" class=\"url\" rel=\"ugc external nofollow\">Revista presei cu Anton Kovacs \u2013 09.01.2025 \u2013 Info Timi\u0219oara<\/a><\/span> la <a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/cele-mai-mai-mari-impozite-pe-proprietate-sunt-in-timisoara-administratia-fritz-a-triplat-cuantumul-impozitelor-pentru-locuinte\/#comment-59045\">Cele mai mai mari impozite pe proprietate sunt \u00een Timi\u0219oara. Administra\u021bia Fritz a triplat cuantumul impozitelor pentru locuin\u021be<\/a><\/li>\n<li class=\"recentcomments\"><span class=\"comment-author-link\"><a href=\"http:\/\/ok\" class=\"url\" rel=\"ugc external nofollow\">Folic\u0103<\/a><\/span> la <a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/banatul-ieri-si-azi-istoria-exploziva-a-timisoarei-asedii-si-bombardamente-video\/#comment-58873\">Banatul ieri \u0219i azi | Istoria exploziv\u0103 a Timi\u0219oarei: asedii \u0219i bombardamente VIDEO<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/aside>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div id=\"tdi_77\" class=\"tdc-row stretch_row_1200 td-stretch-content\">\n<div class=\"vc_row tdi_78  wpb_row td-pb-row tdc-element-style\">\n<div class=\"vc_column tdi_80  wpb_column vc_column_container tdc-column td-pb-span12\">\n<div class=\"wpb_wrapper\">\n<div class=\"tdm_block td_block_wrap tdm_block_column_title tdi_81 tdm-content-horiz-left td-pb-border-top td_block_template_1\" data-td-block-uid=\"tdi_81\">\n<div class=\"td-block-row\">\n<div class=\"td-block-span12 tdm-col\">\n<div class=\"tds-title tds-title1 td-fix-index tdi_82 \">\n<h3 class=\"tdm-title tdm-title-sm\">Cite\u0219te \u0219i :<\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td-big-grid-flex td-big-grid-flex-scroll td_block_wrap td_block_big_grid_flex_10 tdi_83 td-pb-border-top td_block_template_1 td-big-grid-flex-posts\" data-td-block-uid=\"tdi_83\">\n<div id=\"tdi_83\" class=\"td_block_inner\">\n<div class=\"td_module_flex_6 td-animation-stack td-big-grid-flex-post td-big-grid-flex-post-0 td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-above\">\n<div class=\"td-module-meta-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/economie\/\" class=\"td-post-category\">Economie<\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-module-title-wrap\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/marile-investitii-din-vestul-romaniei-care-vor-dinamiza-economia-regiunii-in-2026\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Marile investi\u021bii din vestul Rom\u00e2niei care vor dinamiza economia regiunii \u00een 2026\">Marile investi\u021bii din vestul Rom\u00e2niei care vor dinamiza economia regiunii \u00een 2026<\/a><\/h3>\n<\/div>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-post-author-name\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/author\/ralucazorfie\/\">Raluca Zorfie<\/a><span>&#8211;<\/span><\/span><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-18T20:24:14+02:00\">18 ianuarie 2026<\/time><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td-big-grid-flex-scroll-holder\">\n<div class=\"td_module_flex_6 td-animation-stack td-big-grid-flex-post td-big-grid-flex-post-1 td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-above\">\n<div class=\"td-module-meta-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/educatie\/\" class=\"td-post-category\">Educa\u021bie<\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-module-title-wrap\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/rectorul-uvt-marilen-gabriel-pirtea-despre-inteligenta-artificiala-romania-nu-are-nevoie-doar-de-implementarea-ai-in-scoli-ci-de-un-sistem-de-educatie-pregatit-pentru-era-ai\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, despre Inteligen\u021ba Artificial\u0103: \u201eRom\u00e2nia nu are nevoie doar de implementarea AI \u00een \u0219coli, ci de un sistem de educa\u021bie preg\u0103tit pentru era AI\u201d\">Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, despre Inteligen\u021ba Artificial\u0103: \u201eRom\u00e2nia nu are nevoie doar de implementarea AI \u00een \u0219coli, ci de un sistem de educa\u021bie&#8230;<\/a><\/h3>\n<\/div>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-post-author-name\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/author\/titusbalan\/\">Titus B\u0103lan<\/a><span>&#8211;<\/span><\/span><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-18T18:36:31+02:00\">18 ianuarie 2026<\/time><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex_6 td-animation-stack td-big-grid-flex-post td-big-grid-flex-post-2 td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-above\">\n<div class=\"td-module-meta-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/administratie\/\" class=\"td-post-category\">Administra\u021bie<\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-module-title-wrap\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/prima-editie-a-maratonului-de-cultura-organizat-de-universitatea-de-vest-din-timisoara\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Prima edi\u021bie a \u201eMaratonului de cultur\u0103\u201d, organizat de Universitatea de Vest din Timi\u0219oara\">Prima edi\u021bie a \u201eMaratonului de cultur\u0103\u201d, organizat de Universitatea de Vest din Timi\u0219oara<\/a><\/h3>\n<\/div>\n<div class=\"td-editor-date\"><span class=\"td-post-author-name\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/author\/titusbalan\/\">Titus B\u0103lan<\/a><span>&#8211;<\/span><\/span><span class=\"td-post-date\"><time class=\"entry-date updated td-module-date\" datetime=\"2026-01-18T13:32:44+02:00\">18 ianuarie 2026<\/time><\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex_7 td-animation-stack td-big-grid-flex-post td-big-grid-flex-post-3 td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-above\">\n<div class=\"td-module-meta-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/eveniment\/\" class=\"td-post-category\">Eveniment<\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-module-title-wrap\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/temperaturi-de-20-de-grade-in-urmatoarele-zile-ce-se-intampla-in-banat\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Temperaturi de -20 de grade \u00een urm\u0103toarele zile. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Banat\">Temperaturi de -20 de grade \u00een urm\u0103toarele zile. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Banat<\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex_7 td-animation-stack td-big-grid-flex-post td-big-grid-flex-post-4 td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-above\">\n<div class=\"td-module-meta-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/editorial\/\" class=\"td-post-category\">Editorial<\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-module-title-wrap\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/bufoniada-marca-inregistrata-a-anului-2026\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Bufoniada \u2014 marca \u00eenregistrat\u0103 a anului 2026\">Bufoniada \u2014 marca \u00eenregistrat\u0103 a anului 2026<\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex_7 td-animation-stack td-big-grid-flex-post td-big-grid-flex-post-5 td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-above\">\n<div class=\"td-module-meta-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/educatie\/\" class=\"td-post-category\">Educa\u021bie<\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-module-title-wrap\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/career-daysuvt-2026-un-nou-eveniment-din-seria-dedicata-oportunitatilor-de-cariera-ale-studentilor-si-absolventilor-uvt-2\/\" rel=\"bookmark\" title=\"\u201eCareer Days@UVT 2026\u201d \u2013 un nou eveniment din seria dedicat\u0103 oportunit\u0103\u021bilor de carier\u0103 ale studen\u021bilor \u0219i absolven\u021bilor UVT\">\u201eCareer Days@UVT 2026\u201d \u2013 un nou eveniment din seria dedicat\u0103 oportunit\u0103\u021bilor de carier\u0103 ale studen\u021bilor \u0219i absolven\u021bilor UVT<\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_module_flex_7 td-animation-stack td-big-grid-flex-post td-big-grid-flex-post-6 td-cpt-post\">\n<div class=\"td-module-container td-category-pos-above\">\n<div class=\"td-module-meta-info\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/category\/eveniment\/\" class=\"td-post-category\">Eveniment<\/a><\/p>\n<div class=\"tdb-module-title-wrap\">\n<h3 class=\"entry-title td-module-title\"><a href=\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/aflat-sub-lupa-ani-la-brat-cu-viceprimarita-sa-paula-romocean-primarul-timisoarei-ataca-brutal-institutia-de-control-amintita-se-ocupa-de-nimicuri\/\" rel=\"bookmark\" title=\"Aflat sub lupa ANI la bra\u021b cu viceprim\u0103ri\u021ba sa, Paula Romocean, primarul Timi\u0219oarei atac\u0103 brutal institu\u021bia de control amintit\u0103 : ,,Se ocup\u0103 de nimicuri\u201d\">Aflat sub lupa ANI la bra\u021b cu viceprim\u0103ri\u021ba sa, Paula Romocean, primarul Timi\u0219oarei atac\u0103 brutal institu\u021bia de control amintit\u0103 : ,,Se ocup\u0103 de nimicuri\u201d<\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><span class=\"td-page-meta\"><\/span><span class=\"td-page-meta\"><span class=\"td-page-meta\"><\/span><\/span><span class=\"td-page-meta\"><\/span><\/article>\n<p> Source URL: https:\/\/www.banatulazi.ro\/1989-revolutia-timisoarei-meritele-in-schimbarea-politica-vs-esecul-deciziilor-administrative\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1989: REVOLU\u021aIA TIMI\u0218OAREI Meritele \u00een schimbarea politic\u0103 vs. e\u0219ecul deciziilor administrative 18 decembrie 2025 194 \u00centr-una din operele de referin\u021b\u0103 ale istoriografiei contemporane \u2013 e vorba de lexiconul limbajelor social-politice din Germania \u2013 Reinhart Koselleck observa c\u0103 revolu\u021bia e un concept fundamental av\u00eend multiple sensuri, unicitate \u0219i repetabilitate, diacronie \u0219i sincronie. El are for\u021ba unui [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1278074,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[185],"class_list":["post-1278073","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-banatulazi-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1278073","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1278073"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1278073\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1278074"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1278073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1278073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1278073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}