{"id":127630,"date":"2017-12-29T11:29:53","date_gmt":"2017-12-29T08:29:53","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=127630"},"modified":"2017-12-29T11:29:53","modified_gmt":"2017-12-29T08:29:53","slug":"sondaj-ires-increderea-in-directia-spre-care-se-indreapta-tara-s-a-prabusit-increderea-in-ue-s-a-consolidat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=127630","title":{"rendered":"SONDAJ IRES: \u00cencrederea \u00een direc\u0163ia spre care se \u00eendreapt\u0103 \u0163ara s-a pr\u0103bu\u015fit. \u00cencrederea \u00een UE s-a consolidat"},"content":{"rendered":"<div class=\"entry data-app-meta data-app-meta-article\" data-embed-base-url-canonical=\"https:\/\/www.digi24.ro\/embed\/stiri\/actualitate\/politica\/sondaj-ires-increderea-in-directia-spre-care-se-indreapta-tara-s-a-prabusit-fata-de-2016-increderea-in-ue-s-a-consolidat-852351\">\n<p data-index=\"1\"><strong>\u201eAproape 60% dintre rom\u00e2ni sunt, la final de an, nemul\u0163umi\u0163i de felul \u00een care tr\u0103iesc, iar scorul privind direc\u0163ia \u00een care merge \u0163ara este la un minim istoric. Optimi\u015ftii cu privire la viitor abia dep\u0103\u015fesc un sfert din popula\u0163ia \u0163\u0103rii. Criza politic\u0103 este perceput\u0103 ca fiind o amenin\u021bare la adresa vie\u0163ii personale \u015fi sociale \u0219i apare \u00een top 3 \u00eengrijor\u0103ri ale rom\u00e2nilor pentru anul 2017. Uniunea European\u0103 \u015fi primarul localit\u0103\u0163ii sunt singurele institu\u0163ii care dep\u0103\u015fesc nivelul de 50% \u00eencredere din partea rom\u00e2nilor\u201d, acestea sunt c\u00e2teva dintre concluziile unui sondaj realizat de IRES \u015fi prezentat drept bilan\u0163ul politic al anului 2017.<\/strong><\/p>\n<figure class=\"article-thumb\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/analyse.optim.biz\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/pwmxnwqyyzaynjblmjq1zje0mthlnjfjyjcymzbiytnj-thumb_.jpg\" alt=\"PARLAMENT agerpres_7827797\" data-skip-htmlfix=\"1\" title=\"pwmxnwqyyzaynjblmjq1zje0mthlnjfjyjcymzbiytnj-thumb_\"><figcaption> Foto: Agerpres <\/figcaption><\/figure>\n<p data-index=\"2\">Cercetarea a fost f\u0103cut\u0103 \u00een perioada 6-8 decembrie 2017, au fost intervievate 1627 de persoane \u015fi are o marj\u0103 de eroare de \u00b1 2,5% .<\/p>\n<p data-index=\"3\">Mai jos, principalele date reliefate de sondajul IRES.<\/p>\n<h3>Mai pesimi\u015fti \u00een 2017 dec\u00e2t \u00een al\u0163i ani<\/h3>\n<p data-index=\"4\"><b>*Scorul privind direc\u0163ia \u00een care merge \u0163ara este la un minim istoric<\/b>: 17% sunt cei care sunt satisf\u0103cu\u0163i de modul \u00een care politicienii \u00ee\u015fi fac treaba \u00een ceea ce prive\u015fte managementul societ\u0103\u0163ii \u00eenspre \u0163intele \u015fi angajamentele luate \u00een campanii electorale, atunci c\u00e2nd optimismul creste brusc \u015fi \u00eencrederea la fel. <b>Anul \u00eencepuse cu o apreciere pozitiv\u0103 a direc\u0163iei<\/b> de peste 35%.<\/p>\n<p data-index=\"5\"><b>*Aproape 60% dintre rom\u00e2ni sunt, la final de an, nemul\u0163umi\u0163i de felul \u00een care tr\u0103iesc<\/b>. E adev\u0103rat, media este ridicat\u0103 de cei cu studii superioare din e\u015fantion, precum \u015fi de c\u0103tre cei tineri, aceste categorii g\u0103sind mai multe satisfac\u0163ii \u015fi realiz\u0103ri \u00een felul \u00een care tr\u0103iesc.<\/p>\n<p data-index=\"6\">Femeile, comparativ cu b\u0103rba\u0163ii consider\u0103 c\u0103 lucrurile \u00een Rom\u00e2nia merg \u00eentr-o direc\u0163ie gre\u0219it\u0103 \u00een pondere u\u0219or mai ridicat\u0103, \u00een timp ce, pentru un sfert dintre responden\u0163ii de peste 65 de ani, lucrurile merg \u00eentr-o direc\u0163ie bun\u0103, propor\u0163ie semnificativ mai ridicat\u0103 comparativ cu celelalte categorii de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"7\"><b>*(&#8230;) \u00een acest sf\u00e2r\u015fit de an rom\u00e2nii sunt mai pesimi\u015fti dec\u00e2t \u00een al\u0163i ani<\/b>, 46% cred c\u0103 o s\u0103 le mearg\u0103 mai prost. Cei care sunt optimi\u015fti cu privire la viitor abia dep\u0103\u015fesc un sfert din popula\u0163ia \u0163\u0103rii.<\/p>\n<p data-index=\"8\"><b>*Popula\u0163ia activ\u0103, segmentele dintre 35 \u015fi 65 de ani, au cel mai mare pesimism<\/b>. Acela\u015fi lucru \u00eel spun oamenii \u015fi atunci c\u00e2nd este vorba despre modul \u00een care va merge \u0163ara, \u00een general.<\/p>\n<h3>Criza politic\u0103, \u00een topul fricilor<\/h3>\n<p data-index=\"9\"><b>*Rareori este perceput un a\u015fa raport de dependen\u0163\u0103 \u00eentre individ \u015fi evolu\u0163ia lucrurilor din societate<\/b>. Comparativ cu anul 2016 r\u0103m\u00e2ne acela\u015fi raport \u00eentre evolu\u0163ii pozitive \u015fi negative: 45% dintre rom\u00e2ni sunt de p\u0103rere c\u0103 anul acesta a fost mai prost dec\u00e2t anul 2016, doar 24% cred c\u0103 a fost mai bun, iar 30% sunt de p\u0103rere c\u0103 lucrurile nu s-au schimbat semnificativ.<\/p>\n<p data-index=\"10\"><b>*(&#8230;) oamenii prefer\u0103 eticheta de criz\u0103 politic\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi definesc \u00eengrijor\u0103rile din acest an<\/b>.<\/p>\n<p data-index=\"11\">*<b>Ierarhia fricilor are \u00een top 3: criza politic\u0103, cre\u015fterea pre\u0163urilor \u015fi frica de boal\u0103<\/b> (dou\u0103 treimi din popula\u0163ie).<\/p>\n<p data-index=\"12\"><b>*Dac\u0103 \u00een alte situa\u0163ii politica era respins\u0103, dar era mai mult ignorat\u0103, acum este perceput\u0103 ca fiind o adev\u0103rat\u0103 amenin\u0163are<\/b> pentru rom\u00e2ni. Acest lucru se vede \u015fi \u00een urm\u0103toarele componente ale complexului de frici sociale: lipsa locurilor de munc\u0103, reducerea veniturilor, nesiguran\u0163a locului de munc\u0103, lipsa de perspectiv\u0103.<\/p>\n<h3>Evenimentele anului: modificarea legilor justi\u0163iei \u015fi protestele anti-OUG 13<\/h3>\n<p data-index=\"13\"><b>*La \u00eentrebarea deschis\u0103 care solicita celor intervieva\u0163i s\u0103 indice un eveniment politic major al anului 2017, aproape o treime dintre rom\u00e2ni pun schimbarea legilor justi\u0163iei pe primul loc<\/b>, evident evalu\u00e2nd neunivoc, deci diferit, acest eveniment politic. Pe locul al doilea sunt manifesta\u0163iile fa\u0163\u0103 de Ordonan\u0163a 13 a Guvernului, apoi majorarea salariilor din mediul bugetar, schimbarea Guvernului Grindeanu \u015fi Reforma fiscal\u0103 adoptat\u0103 de guvern.<\/p>\n<p data-index=\"14\"><b>*\u00cen timp ce pentru cei mai mul\u021bi dintre responden\u021bii trecu\u021bi de v\u00e2rsta de 35 de ani, evenimentul cel mai important al anului 2017 a fost moartea Regelui Mihai, pentru categoria de v\u00e2rst\u0103 18-35, cele mai importante evenimente au fost protestele din ianuarie &#8211; februarie 2017<\/b>.<\/p>\n<p data-index=\"15\"><b>*Dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare nivelul de educa\u0163ie, pentru persoanele intervievate care au studii superioare, cele mai importante evenimente ale anului au fost protestele de la \u00eenceputul s\u0103u<\/b> (15%), moartea Regelui Mihai (14%) \u0219i Ordonan\u021ba 13\/legile justi\u021biei (7%), \u00een timp ce, pentru cele cu studii medii, topul este: moartea Regelui (10%), ziua na\u021bional\u0103 (7%) \u0219i protestele de la \u00eenceputul anului (6%).<\/p>\n<h3>\u00cencrederea \u00een institu\u0163ii: Parlamentul \u015fi Guvernul, conda\u015fele plutonului<\/h3>\n<p data-index=\"16\"><b>*Uniunea European\u0103 este pe primul loc<\/b>, cu pu\u0163in peste 50%, acest fapt av\u00e2nd ca explica\u0163ie poate si degradarea \u00eencrederii \u00een for\u0163ele politice interne. <b>Putem spune c\u0103 \u00eencrederea \u00een UE s-a consolidat u\u015for \u00een acest an<\/b> pe m\u0103sura percep\u0163iei crizei politice majore din Rom\u00e2nia \u015fi a imposibilit\u0103\u0163ii g\u0103sirii unui consens intern.<\/p>\n<p data-index=\"17\"><b>*Primarul localit\u0103\u0163ii r\u0103m\u00e2ne \u00een fruntea institu\u0163iilor politice interne<\/b>, lucru care este explicabil prin distan\u0163a social\u0103 mai mic\u0103 perceput\u0103 de oameni fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 institu\u0163ie.<\/p>\n<p data-index=\"18\"><b>*Uniunea European\u0103 \u015fi primarul localit\u0103\u0163ii sunt singurele institu\u0163ii care dep\u0103\u015fesc 50% \u00eencredere<\/b>, urm\u0103toarele fiind mass-media \u015fi Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei, aflate \u00een jurul pragului de 40%. Banca Na\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei se situeaz\u0103 \u00een zona de 30% \u00eencredere, destul de sc\u0103zut\u0103 fa\u0163\u0103 de ultimii ani, iar ONG-urile sunt apreciate doar de un sfert din popula\u0163ie.<\/p>\n<p data-index=\"19\"><b>*Pe ultimele locuri, la nivele care nu s-au modificat semnificativ pe parcursul crizelor din ultimii 5 ani se situeaz\u0103: institu\u0163ia Primului Ministru, Parlamentul \u015fi partidele politice<\/b>, cu nivele de \u00eencredere \u00een intervalul 20% -10%.<\/p>\n<h3>Rela\u0163ii mai bune cu Germania \u015fi SUA<\/h3>\n<p data-index=\"20\"><b>*Rom\u00e2nii cred c\u0103 \u00een anul care vine politicienii ar trebui s\u0103 creasc\u0103 apropierea fa\u0163\u0103 de Germania \u015fi Statele Unite ale Americii, \u00een aceast\u0103 ordine de preferin\u0163e<\/b>. Categoriile de popula\u0163ie care sus\u0163in \u00een pondere mai ridicat\u0103 ideea potrivit c\u0103reia Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 aib\u0103 o rela\u0163ie mai bun\u0103 cu Germania \u00een anul 2018 sunt b\u0103rba\u0163ii, persoanele peste 35 de ani \u0219i responden\u0163ii din Transilvania \u0219i Banat. O rela\u0163ie mai bun\u0103 cu SUA este sus\u0163inut\u0103 \u00een propor\u0163ie mai ridicat\u0103 de persoanele de peste 65 de ani comparativ cu celelalte categorii de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n<p data-index=\"21\"><b>*Cu c\u00e2t sunt mai tineri sau mai pu\u0163in educa\u0163i, cu at\u00e2t responden\u0163ii consider\u0103 \u00een propor\u0163ie mai redus\u0103 cum c\u0103 \u00een 2018 ar trebui ca Rom\u00e2nia s\u0103 aib\u0103 o rela\u0163ie mai bun\u0103 cu Moldova<\/b>.<\/p>\n<h3>\u201e2017 avea toate \u015fansele s\u0103 fie lini\u015ftit\u201d<\/h3>\n<p data-index=\"22\">\u00cen acest context, directorul IRES, Vasile D\u00e2ncu, semnaleaz\u0103 \u015fi dinamica atipic\u0103 a lui 2017: \u201eAnul care urmeaz\u0103 alegerilor este, \u00een cele mai multe situa\u0163ii, un an f\u0103r\u0103 probleme sau crize majore. Este anul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 a\u015fa-numita lun\u0103 de miere pentru cei care iau puterea. Cei care c\u00e2\u015ftig\u0103 alegerile sunt \u00eempin\u015fi de c\u0103tre consilieri \u015fi strategi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 promisiuni electorale importante, lucru care consolideaz\u0103 puterea, dar \u015fi \u00eencrederea sau simpatia public\u0103. Cei intra\u0163i \u00een opozi\u0163ie \u00ee\u015fi revin cu greu dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere, de regul\u0103, suport\u0103 congrese sau schimb\u0103ri de lider sau a echipei de conducere. Nu este cazul Rom\u00e2niei, de\u015fi 2017 avea toate \u015fansele s\u0103 devin\u0103 un an lini\u015ftit. Coali\u0163ia c\u00e2\u015ftig\u0103toare realizase un scor nea\u015fteptat, iar pierz\u0103torii aveau probleme de lider \u015fi de coeziune intern\u0103\u201d.<\/p>\n<p data-index=\"23\">Sondajul poate fi consultat integral <a href=\"http:\/\/www.ires.com.ro\/uploads\/articole\/ires_bilantul-anului-politic-2017_raport-de-cercetare.pdf\" data-skip-linkfix=\"1\">AICI<\/a>.\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<p> Source URL: https:\/\/www.digi24.ro\/stiri\/actualitate\/politica\/sondaj-ires-increderea-in-directia-spre-care-se-indreapta-tara-s-a-prabusit-fata-de-2016-increderea-in-ue-s-a-consolidat-852351<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eAproape 60% dintre rom\u00e2ni sunt, la final de an, nemul\u0163umi\u0163i de felul \u00een care tr\u0103iesc, iar scorul privind direc\u0163ia \u00een care merge \u0163ara este la un minim istoric. Optimi\u015ftii cu privire la viitor abia dep\u0103\u015fesc un sfert din popula\u0163ia \u0163\u0103rii. Criza politic\u0103 este perceput\u0103 ca fiind o amenin\u021bare la adresa vie\u0163ii personale \u015fi sociale \u0219i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":127631,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[11],"class_list":["post-127630","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-politics","tag-digi24"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127630","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=127630"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/127630\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/127631"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=127630"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=127630"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=127630"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}