{"id":1273762,"date":"2025-12-24T14:55:00","date_gmt":"2025-12-24T11:55:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1273762"},"modified":"2025-12-24T14:55:00","modified_gmt":"2025-12-24T11:55:00","slug":"traditii-si-obiceiuri-ale-romanilor-in-ajunul-craciunului-fiecare-regiune-a-tarii-are-specificul-ei-gold-fm-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1273762","title":{"rendered":"Tradi\u021bii \u0219i obiceiuri ale rom\u00e2nilor, \u00een Ajunul Cr\u0103ciunului: fiecare regiune a \u021b\u0103rii are specificul ei | Gold Fm Romania"},"content":{"rendered":"
\n

Ajunul Cr\u0103ciunului \u015fi s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului sunt marcate prin c\u00e2ntece \u015fi jocuri, ur\u0103ri care fac referire la bel\u015fug \u015fi s\u0103n\u0103tate, iar majoritatea colindelor se refer\u0103 la via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a lui Iisus, de la Na\u015ftere la R\u0103stignire, la cele \u015fapte Taine \u015fi la mila cre\u015ftin\u0103. \u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului, \u00een Banat, sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia \u015fi sudul Moldovei se merge la colindi\u015f. \u00cen noaptea de 24 spre 25 decembrie, copiii pleac\u0103 cu Mo\u015f-Ajunul.<\/p>\n

Strig\u0103tele lor \u00een cete mai mici sau mai mari sunt: \u201eBun\u0103 diminea\u0163a la Mo\u015f-Ajun!\u201d. Unii adaug\u0103: \u201eC\u0103-i \u00eentr-un ceas bun!\u201d sau \u201eDa-i mai bun\u0103 a lui Cr\u0103ciun!\u201d. St\u0103p\u00e2nul casei iese \u015fi le d\u0103ruie\u015fte colaci (numi\u0163i tot \u201ecolinde\u0163e\u201d), mere, nuci, c\u00e2te o bucat\u0103 de carne, \u00een prezent \u015fi cornuri, bomboane, biscui\u0163i \u015fi bani. Colindele copiilor sunt scurte. Unele sunt simple cereri: \u201eBun\u0103-diminea\u0163a la Mo\u015f-Ajun\/ Ne da\u0163i ori nu ne da\u0163i?\u201d. Altele sunt glume\u0163e: \u201eBun\u0103 diminea\u0163a la Mo\u015f-Ajun,\/ \u00centr-un ceas bun!\/ D\u0103-mi un covrig,\/ C\u0103 nu mai pot de frig;\/ D\u0103-mi un m\u0103r,\/ C\u0103 m\u0103 iau cu m\u00e2inile de p\u0103r\u2026\u201d. Prin sudul Olteniei, copiii las\u0103 paie \u00een curte, ca s\u0103 aib\u0103 gospodina pui mul\u0163i.<\/p>\n

\u00cen sudul \u015fi vestul \u0163\u0103rii, oamenii \u00eei numesc pe copii \u201epi\u0163\u0103r\u0103i\u201d. Unii poart\u0103 colinde\u0163e: ni\u015fte be\u0163e de alun, lungi \u015fi groase, decojite \u00een form\u0103 de spiral\u0103 \u015fi afumate, ca s\u0103 fie \u00eempestri\u0163ate cu alb \u015fi negru. Cu ele \u00eente\u0163esc focul cu vetre, tot ca fie p\u0103s\u0103ri multe \u00een curte tot anul. Unii ating \u015fi vacile, ca s\u0103 fete vi\u0163ei frumo\u015fi, sau vitele bolnave, pentru s\u0103n\u0103tate. Prin unele sate, gazdele le dau copiilor farfurii cu semin\u0163e de gr\u00e2u, dovleac, porumb \u015fi conduc\u0103torul cetei le arunc\u0103 \u00een sus, ca s\u0103 creasc\u0103 gr\u00e2nele c\u00e2t casa. Prin \u0162ara Ha\u0163egului, copiii din sat merg \u00eempreun\u0103 \u00een pi\u0163\u0103r\u0103i. C\u00e2nd apar la cap\u0103tul uli\u0163ei, ies la por\u0163i b\u0103tr\u00e2nele, cu co\u015furi cu mere, pere, nuci \u015fi col\u0103cei. Copiii trec \u015fi ureaz\u0103: \u201eRod \u00een gr\u00e2u, rod \u00een gr\u00e2u!\u201d, lu\u00e2ndu-\u015fi darul.<\/p>\n

\u00cen zilele Na\u015fterii Domnului sau chiar de la Cr\u0103ciun p\u00e2n\u0103 la Boboteaz\u0103, copiii p\u00e2n\u0103 \u00een 7 \u2013 8 ani merg cu steaua. \u201cSteaua nu se face oricum! Pe o sit\u0103 veche se prind 5, 6, 8 sau 12 coarne triunghiulare, care se leag\u0103 \u00eentre ele prin sfori. Se acoper\u0103 totul cu h\u00e2rtie colorat\u0103, t\u0103iat\u0103 m\u0103runt, cu buc\u0103\u0163ele de oglind\u0103, iar \u00een centru se lipe\u015fte o icoan\u0103 de h\u00e2rtie. \u00cen interior se aga\u0163\u0103 un clopo\u0163el \u015fi stelarul o va mi\u015fca \u00een ritmul c\u00e2ntecului. C\u00e2ntecele de stea au fost compuse de c\u0103tre preo\u0163i sau \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori \u015fi se refer\u0103 la Na\u015fterea Domnului, uciderea pruncilor de c\u0103tre Irod, steaua care i-a condus pe magi, darurile crailor etc\u201d, spune expertul Ana Pascu, muzeograf la Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n.<\/p>\n

\u00cen Valea Jiului, copiii merg cu trei stele: una mai mare, \u0163inut\u0103 de cel mai mare, una mijlocie, aflat\u0103 \u00een grija unui b\u0103iat mai mititel, iar cel mai mic \u0163ine \u015fi el o stea micu\u0163\u0103. Sunt \u00eenso\u0163i\u0163i de p\u0103rin\u0163i sau b\u0103ie\u0163i mai mari, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een p\u0103stori. \u015ei ei au cojoc, c\u0103ciul\u0103 de oaie pe cap (\u201ec\u0103i\u0163\u0103\u201d), clopote la br\u00e2u \u015fi b\u00e2t\u0103 de corn, ca ciobanii. \u00cen Ajun, pi\u0163\u0103r\u0103i nu sunt numai copiii, ci to\u0163i s\u0103tenii. Dis-de-diminea\u0163\u0103, se adun\u0103 sute de oameni, b\u0103tr\u00e2ni, adul\u0163i, tineri \u015fi copii, \u00eentr-un loc de adunare cunoscut din vechime. Cei mai mul\u0163i se \u00eembrac\u0103 \u015fi azi \u00een costumele lor tradi\u0163ionale, frumoase, cu cus\u0103turi negre pe p\u00e2nza alb\u0103 a c\u0103m\u0103\u015filor. \u00cen frunte vor merge stegarii, cu steaguri frumos \u00eempodobite cu clopo\u0163ei, m\u0103rgele, beteal\u0103, funde \u015fi ciucuri, oglinzi, batiste brodate. P\u00e2nza drapelului este l\u0103sat\u0103 liber\u0103 sau str\u00e2ns\u0103 sub form\u0103 rotund\u0103, de buzdugan. Steagurile sunt neap\u0103rat \u00een num\u0103r impar. Alaiul de sute de oameni pleac\u0103 s\u0103 ureze din cas\u0103 \u00een cas\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu casa preotului, apoi a primarului.<\/p>\n

\u00cen Transilvania, Banat, Cri\u015fana, Maramure\u015f, steaua are un m\u00e2ner mobil \u015fi, \u00een timpul c\u00e2ntecului, copiii o \u00eenv\u00e2rtesc. Acolo, steaua \u00eenso\u0163e\u015fte Irozii, scrie Ana Pascu. La Petro\u015fani, s\u0103tenii din suburbii se duc cu c\u0103ru\u0163ele \u015fi cu caii frumos \u00eempodobi\u0163i \u00eent\u00e2i la biseric\u0103, s\u0103 cear\u0103 binecuv\u00e2ntare pentru a \u00eencepe s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103, apoi \u00ee\u015fi \u00eencep c\u0103l\u0103toria din cas\u0103 \u00een cas\u0103, de la o margine la alta a satului. Nu uit\u0103 pe nimeni, trec \u015fi prin cele mai \u00eendep\u0103rtate c\u0103tune. \u00cen curte, gazdele \u00eei a\u015fteapt\u0103 cu cutii mari pline de biscui\u0163i, mere, portocale, s\u0103 aib\u0103 pentru c\u00e2t mai mul\u0163i pi\u0163\u0103r\u0103i. Cei mai mul\u0163i se a\u015faz\u0103 la r\u00e2nd, \u00een cozi lungi, dar \u00eemp\u0103r\u0163itul darurilor se termin\u0103 repede.<\/p>\n

Gazdele preg\u0103tesc \u015fi dou\u0103 platouri cu s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 (de dovleac, gr\u00e2u, porumb, chiar \u015fi orez), mere, nuci, pere, una sau dou\u0103 sticle cu p\u0103linc\u0103 \u00eempobobite cu bomboane de pom, buc\u0103\u0163i de oglind\u0103 \u015fi batiste brodate. Ele reprezint\u0103 \u201es\u0103m\u00e2n\u0163a\u201d, adic\u0103 roadele gospod\u0103riei, \u015fi trebuie \u201estrigate\u201d. C\u00e2nd ridic\u0103 sticla, doi \u2013 trei b\u0103ie\u0163i mai rapizi se \u00eentrec s\u0103 ajung\u0103 primii. C\u00e2\u015ftig\u0103torul ia sticla, recit\u0103 urarea cuvenit\u0103 \u015fi o p\u0103streaz\u0103 drept r\u0103splat\u0103. La fiecare urare, gazdele rostesc, ritualic: \u201eMare mul\u0163am, mare mul\u0163am!\u201d Fluiera\u015ful c\u00e2nt\u0103 \u015fi pi\u0163\u0103r\u0103ii iau fetele \u015fi pe st\u0103p\u00e2na casei la joc, ca s\u0103 urmeze un an plin de bucurie. Se \u00eemparte \u015fi p\u0103linc\u0103 fiart\u0103, simpl\u0103 sau cu piper \u015fi zah\u0103r, numai bun\u0103 pentru pi\u0163\u0103r\u0103ii \u00eenghe\u0163a\u0163i de frig. Apoi alaiul pleac\u0103 la casa urm\u0103toare. La ultima cas\u0103 din sat, se \u00eencinge o petrecere pe cinste, p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte.<\/p>\n

\u00cen Mehedin\u0163i este consemnat obiceiul arderii \u00een Ajunul \u015fi ziua de Cr\u0103ciun unui lemn (butuc) de cer, iar t\u0103ciunele r\u0103mas se p\u0103stra ca leac pentru vindecarea bolilor. \u00cempodobirea pomului de Cr\u0103ciun a fost suprapus peste obiceiul autohton al inciner\u0103rii cadavrului fitomorf, butucul de Cr\u0103ciun. \u00cencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea a p\u0103truns din nordul \u015fi vestul Europei, de sus \u00een jos, de la ora\u015f la sat, tradi\u0163ia \u00eempodobirii bradului. Obiceiul arderii Butucului de Cr\u0103ciun, ast\u0103zi disp\u0103rut, a fost atestat la rom\u00e2ni, arom\u00e2ni, letoni \u015fi s\u00e2rbo-croa\u0163i.<\/p>\n

La colindat se pleac\u0103 \u00een seara de Ajun, dup\u0103 Vecernie. Dac\u0103 satul e mare \u015fi se \u00eent\u00e2lnesc mai multe cete, uneori se \u201clupt\u0103\u201d \u00eentre ele, iar \u00eenving\u0103torii colind\u0103 singuri mai departe. Alteori colaboreaz\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi \u00eempart satul, ca s\u0103 termine p\u00e2n\u0103 la ziu\u0103. Sau merg la colindat mai multe zile, p\u00e2n\u0103 termin\u0103 de dus vestea Na\u015fterii Domnului \u00een toate casele. \u00cen drumul lor, trec \u00eent\u00e2i pe la preot, apoi pe la primar \u015fi pe la to\u0163i oamenii de vaz\u0103, apoi iau casele la r\u00e2nd. Deseori, cer binecuv\u00e2ntarea preotului \u00eenainte de a colinda.<\/p>\n

Muzeograful Ana Pascu mai spune c\u0103 aceste colinde nu sunt alese \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u201cExist\u0103 colinde de b\u0103iat, de fat\u0103, de doliu, de tineri \u00eensur\u0103\u0163ei, de ciobani, de pescari. Dac\u0103 st\u0103p\u00e2nul casei este gospodar, c\u00e2nt\u0103 despre bogatul cel milostiv, dac\u0103 e cioban, una cu miori\u0163a n\u0103zdr\u0103van\u0103. Ceata c\u00e2nt\u0103 \u00eent\u00e2i un colind la fereastr\u0103, apoi intr\u0103 \u00een cas\u0103, unde c\u00e2nt\u0103 iar. Colind\u0103torii c\u00e2nt\u0103 de multe ori antifonic, \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een dou\u0103 grupuri, \u015fi se str\u0103duiesc s\u0103 c\u00e2nte bine, s\u0103 dea dovada priceperii lor. Dac\u0103 \u00een cas\u0103 sunt fete nem\u0103ritate, colind\u0103torii le iau la joc. Gazdele \u00eei r\u0103spl\u0103tesc pe colind\u0103tori cu colaci, friptur\u0103, b\u0103utur\u0103, pl\u0103cinte, pr\u0103jituri \u015fi bani, vin sau \u0163uic\u0103. Colind\u0103torii mul\u0163umesc pentru daruri, apoi pleac\u0103 \u015fi o iau de la cap\u0103t \u00een vecini.<\/p>\n

Majoritatea colindelor se refer\u0103 la via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a lui Iisus, de la Na\u015ftere la R\u0103stignire, la cele \u015fapte Taine, la mila cre\u015ftin\u0103. Se vorbe\u015fte despre Maica Domnului \u015fi \u00eencerc\u0103rile de a g\u0103si un loc unde s\u0103 nasc\u0103, de boul care L-a \u00eenc\u0103lzit pe Pruncul a\u015fezat \u00een iesle, de nostalgia raiului \u015fi de regretele p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, Adam \u015fi Eva, c\u0103 nu L-au ascultat pe Dumnezeu. P\u00e2n\u0103 \u015fi refrenul \u201eLerui, Doamne\u201d vine din \u201eHalleluiah Domine\u201d!. Dup\u0103 \u00eencheierea colindatului, tinerii organizeaz\u0103 o petrecere, iar toate cele necesare vor fi pl\u0103tite din banii str\u00e2n\u015fi cu ocazia colindatului \u015fi tot acum se vor m\u00e2nca colacii \u015fi celelalte daruri primite la colindat. Dup\u0103 ce trece \u015fi praznicul Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul, ceata se destram\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul urm\u0103tor\u201d.<\/p>\n

surs\u0103: ziuanews.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n

Tagged as <\/span>craciun<\/a>GOLD FM<\/a>romania<\/a>traditii<\/a><\/div>\n
\n
\n
\n
Profil<\/h6>\n

Gold FM Radio<\/a><\/h4>\n<\/div>\n
Arhiva postari<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Source URL: https:\/\/radiogoldfm.ro\/traditii-si-obiceiuri-ale-romanilor-in-ajunul-craciunului-fiecare-regiune-a-tarii-are-specificul-ei\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ajunul Cr\u0103ciunului \u015fi s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului sunt marcate prin c\u00e2ntece \u015fi jocuri, ur\u0103ri care fac referire la bel\u015fug \u015fi s\u0103n\u0103tate, iar majoritatea colindelor se refer\u0103 la via\u0163a p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 a lui Iisus, de la Na\u015ftere la R\u0103stignire, la cele \u015fapte Taine \u015fi la mila cre\u015ftin\u0103. \u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului, \u00een Banat, sudul Transilvaniei, Oltenia, Muntenia \u015fi sudul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1273764,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[96],"class_list":["post-1273762","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania","tag-radiogoldfm-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1273762","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1273762"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1273762\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/1273764"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1273762"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1273762"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1273762"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}