{"id":1273320,"date":"2026-01-13T10:32:57","date_gmt":"2026-01-13T07:32:57","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1273320"},"modified":"2026-01-13T10:32:57","modified_gmt":"2026-01-13T07:32:57","slug":"89-de-ani-de-la-jertfa-muceniceasca-a-legionarilor-ion-mota-si-vasile-marin-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1273320","title":{"rendered":"89 de ani de la jertfa muceniceasc\u0103 a legionarilor Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
<\/div>\n
\n

89 de ani de la jertfa muceniceasc\u0103 a legionarilor Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nIanuarie 13, 2026<\/p>\n

<\/strong><\/h2>\n

ION MO\u021aA \u0219i VASILE MARIN \u2013 Eroii martiri ai Mi\u0219c\u0103rii Legionare! 89 de ani de la jertfa lor muceniceasc\u0103<\/strong><\/h2>\n

Via Buciumul<\/a>:<\/em><\/p>\n

La 35<\/em>\u00a0<\/em>de ani de la c\u0103derea comunismului, istoria adev\u0103rat\u0103 a neamului nostru ne este in continuare ascuns\u0103.\u00a0<\/em>Mass-media\u00a0<\/em>\u00eenstr\u0103inat\u0103 otr\u0103ve\u0219te zilnic tineretul rom\u00e2n promov\u00e2nd mediocritatea \u0219i non-valorile, \u00een timp ce adev\u0103ratele modele de via\u021b\u0103, eroii martiri ai acestui neam, sunt date uit\u0103rii.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ionel Mota \u0219i Vasile Marin au fost doi Legionari rom\u00e2ni care \u00een\u00a0<\/em>1937\u00a0<\/em>au uimit \u00eentreaga Europa prin vitejie, credin\u021b\u0103 \u0219i jertfa suprem\u0103. Aceasta este povestea lor:<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen 1936, conflictul ireductibil dintre st\u00e2nga bol\u0219evic\u0103 si dreapta na\u021bionalist\u0103, mocnind \u00een \u00eentreaga Europa, erupe cu putere \u00een Spania, unde comuni\u0219tii \u0219i anarhi\u0219tii, \u00eencuraja\u021bi de victoria ob\u021binut\u0103 de Frente Popular \u00een februarie acela\u0219i an, declan\u0219eaz\u0103 un val de greve, dezordini \u0219i violen\u021be. \u00cempotriva acestor \u00eencerc\u0103ri de subminare a statului, generalul Francisco Franco organizeaz\u0103 lovitura de stat militar\u0103 la care se vor ralia toate for\u021bele na\u021bionaliste. Urmeaz\u0103 un r\u0103zboi civil devastator care va dura aproape trei ani.<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, politica pro-sovietica a lui Titulescu este din ce in ce mai contestat\u0103 de majoritatea popula\u021biei. Ca urmare, la 29 august 1936, acesta e constr\u00e2ns s\u0103 demisioneze din func\u021bia de ministru de Externe. Repulsia rom\u00e2nilor fa\u021b\u0103 de comunism \u0219i ne\u00eencrederea fa\u021b\u0103 de Rusia sovietic\u0103 determina opinia public\u0103 s\u0103 priveasc\u0103 cu interes evenimentele ce se derulau \u00een Spania, majoritatea situandu-se de partea for\u021belor na\u021bionaliste conduse de generalul Franco. R\u0103zboiul din Spania are un ecou deosebit \u00een inima lui Ionel Mota, unul dintre \u00eentemeietorii Mi\u0219c\u0103rii Legionare \u0219i num\u0103rul doi \u00een ierarhia Mi\u0219c\u0103rii. Ca fiu de preot \u0219i credincios cre\u0219tin, nu putea s\u0103 nu se cutremure la aflarea atrocit\u0103\u021bilor pe care comunistii le s\u0103v\u00e2r\u0219eau \u00eempotriva Bisericii Catolice \u00een Spania: preo\u021bi uci\u0219i \u0219i r\u0103stigni\u021bi \u00een batjocur\u0103, c\u0103lug\u0103ri\u021be violate, altare \u0219i icoane profanate, m\u0103n\u0103stiri arse din temelii. Prin viziunea sa profund mistic\u0103 asupra lumii, Mota \u00eentrez\u0103re\u0219te \u00een lupta dintre na\u021bionalism \u0219i comunism \u00eenfruntarea etern\u0103 dintre Bine si R\u0103u, dintre Biserica lui Hristos \u0219i armatele ro\u0219ii ale satanei.Pentru el, plecarea pe front devine mai mult dec\u00e2t o datorie, o dureroas\u0103 necesitate:\u00a0\u201cSe tr\u0103gea cu mitraliera \u00een obrazul lui Hristos. Se cl\u0103tina a\u0219ezarea cre\u0219tin\u0103 a lumii. Puteam noi s\u0103 st\u0103m nep\u0103s\u0103tori?\u201d<\/strong>\u00a0\u00ee\u0219i motiveaz\u0103 el gestul \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 parintilor. Ionel Mota cere \u0219i prime\u0219te incuviintarea conduc\u0103torului Mi\u0219c\u0103rii Legionare, Corneliu Codreanu, de a pleca s\u0103 lupte \u00een Spania.<\/p>\n

Dar pe la mijlocul lui Noiembrie, Vasile Marin\u00a0afl\u0103 de ini\u021biativa lui Mota, de plecarea legionarilor in Spania.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Nu mai are ast\u00e2mp\u0103r, vrea sa plece \u0219i el \u00een Spania, vrea s\u0103 plece cu orice pre\u021b. Se roag\u0103 de C\u0103pitan \u2013 el care nu se rugase \u0219i nu ceruse nim\u0103nui nimic, niciodat\u0103. Insist\u0103 s\u0103 fie l\u0103sat s\u0103 plece. C\u0103pitanul se codeste, nu sunt destui bani. Atunci Marin din s\u0103r\u0103cia lui, din apriga, din amarnica lui s\u0103r\u0103cie g\u0103se\u0219te 5.000 de lei, se \u00eemprumut\u0103 cu cinci mii de lei, \u00eei aduce la sediu \u0219i cere s\u0103 i se dea voie \u0219i lui s\u0103 plece. Cu ironia lui amar\u0103 spune domnului General: \u201cVreau s\u0103 fiu al \u0219aptelea sicriu\u201d.<\/p>\n

De ce voia s\u0103 plece Vasile Marin? Ce il m\u00e2na? Cine-l chema? Ne-a spus-o \u00een cele c\u00e2teva r\u00e2nduri din scrisoarea adresat\u0103 so\u021biei sale la 23 Noiembrie 1936:<\/p>\n

\u201cN-am f\u0103cut actul acesta din disperare sau aventur\u0103 ci perfect lucid. Era o datorie de onoare care ap\u0103sa pe umerii genera\u021biei noastre. L-am f\u0103cut cu acela\u0219i drag ca \u0219i cum ar fi fost vorba de \u021bara mea \u201c.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce a vrut s\u0103 plece Comandantul legionar Vasile Marin. Iat\u0103 ultimele lui g\u00e2nduri de o simplitate, o m\u0103re\u021bie, o noble\u021be antic\u0103. A plecat \u00eempreun\u0103 cu Mota, a dormit \u00een acela\u0219i pat cu el pe vapor, a stat \u00een aceea\u0219i camera cu el la Toledo.<\/p>\n

\u00centre ace\u0219ti doi oameni, at\u00e2t de deosebi\u021bi ca temperament, se \u00eenchegase o leg\u0103tur\u0103 fr\u0103\u021beasc\u0103, o leg\u0103tur\u0103 care pornea de atunci, de la Jilava, de cand st\u0103tuser\u0103 to\u021bi trei \u00eempreun\u0103 cu Sterie Ciumetti, o leg\u0103tur\u0103 care avea s\u0103-i duc\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi \u00een morm\u00e2nt.<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Mul\u021bi legionari ar fi dat orice ca s\u0103-i \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een aceast\u0103 Cruciad\u0103. \u00cens\u0103 lipsa fondurilor \u0219i previzibila \u00eempotrivire a guvernului fata de o expedi\u021bie de amploare au f\u0103cut ca Legiunea s\u0103 trimit\u0103 pe front o echip\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din numai \u0219apte oameni.\u00a0\u0218apte, \u00eens\u0103, dintre cei mai de seam\u0103, toti comandan\u021bi legionari:<\/strong>\u00a0Ionel Mota, Gheorghe Clime, Nicolae Totu, Vasile Marin, preotul Ion Dumitrescu Bor\u0219a, B\u0103nic\u0103 Dobre si prin\u021bul Alexandru Cantacuzino. \u00cen fruntea lor, generalul Gh. Cantacuzino, erou al primului r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Legionarii se disting prin curajul lor \u00een lupte, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd admira\u021bia confra\u021bilor de arme.<\/strong><\/p>\n

\u00cen ziua de 13 ianuarie 1937, Compania 21 din Legiunea Str\u0103in\u0103 (la Veintiuna) se afla cantonat\u0103 la Majadahonda, la 15 kilometri de Madrid dupa o lun\u0103 de zile \u00een care n-avusese parte de odihn\u0103. Trupele republicane (guvernamentale), sprijinite de brig\u0103zile interna\u021bionale (voluntari comuni\u0219ti din toate \u021b\u0103rile), \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 tancurile, artileria grea si grosul infanteriei chiar \u00een acest punct al frontului, \u00eencerc\u00e2nd str\u0103pungerea lui. Luptele care urmeaz\u0103 sunt deosebit de grele. Alecu Cantacuzino surprinde tabloul de co\u0219mar \u00een amintirile sale intitulate \u201cPentru Hristos\u201d:\u201cBubuitul devine n\u0103ucitor. V\u00e2j\u00e2itul gloan\u021belor \u0219i schijelor ne ame\u021be\u0219te. Exploziile obuzelor ne acoper\u0103 cu p\u0103m\u00e2nt. Tancurile au avansat p\u00e2n\u0103 la 500m de noi, ascunz\u00e2ndu-se intr-o vale. Acum \u00eenainteaz\u0103 \u0219irurile comuniste\u201d.Ionel Mota ne strig\u0103: \u201c- Dac\u0103 suntem \u00eenconjura\u021bi, nu cade nimeni prizonier. Murim to\u021bi \u00eempreun\u0103. \u201d Sunt ultimele cuvinte care ni le-a spus.<\/p>\n

Peste c\u00e2teva clipe numai, explozia unui obuz, direct in tran\u0219eea \u00een care Mota \u0219i Marin preluaser\u0103 controlul asupra mitralierei abandonate de servan\u021bi, \u00eei doboar\u0103 la pamant curmandu-le instantaneu vie\u021bile. A\u0219a cum tot Alecu Cantacuzino isi aminte\u0219te, ca un ultim \u0219i suprem simbol, de sub haina sf\u00e2\u0219iat\u0103 a lui Mota se v\u0103d culorile drapelului rom\u00e2nesc, pe care \u00eel \u00eencinsese peste c\u0103ma\u0219\u0103, sper\u00e2nd s\u0103 poat\u0103 defila cu el pe str\u0103zile Madridului eliberat. Ecoul produs \u00een \u021bar\u0103 de vestea mor\u021bii celor doi eroi este impresionant. Dup\u0103 ce primesc onoruri militare \u00een Germania, corpurile lor ne\u00eensufle\u021bite, purtate de un tren mortuar, intr\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei \u0219i trec prin toate provinciile \u021b\u0103rii, oprind in ora\u0219ele mari. Mota si Marin se sacrificaser\u0103 \u00een numele poporului rom\u00e2n \u0219i acesta trebuia l\u0103sat s\u0103-\u0219i cinsteasc\u0103 martirii. Peste tot, mul\u021bimi de oameni \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103, au loc emo\u021bionante slujbe religioase.<\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

C\u00e2nd convoiul funerar ajunge la 11 februarie la Bucure\u0219ti, \u00eentreaga \u021bar\u0103 cuno\u0219tea povestea lor. La ceremonia funerar\u0103, desf\u0103\u0219urat\u0103 la biserica Sf. Ilie Gorgani din Bucure\u0219ti, particip\u0103\u00a0 peste o sut\u0103 de preo\u021bi, \u00een frunte cu Mitropolitul Nicolae al Ardealului, \u0219aisprezece mii de legionari si mai mult de o sut\u0103 de mii de romani veni\u021bi din toata tara.<\/p>\n

La ceremonie iau parte \u0219i reprezentan\u021bii Italiei, Germaniei, Japoniei, Spaniei na\u021bionaliste, Poloniei \u0219i Portugaliei. Jertfa celor doi \u201ccruciati ai poporului roman\u201d este cinstit\u0103 de cele mai mari nume ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti interbelice, \u00een frunte cu Nae Ionescu, Mihail Manoilescu, Mircea Eliade. Chiar Nicolae Iorga, de\u0219i adversar politic al Mi\u0219c\u0103rii Legionare, \u00eei omagiaz\u0103 \u00een articolul s\u0103u \u201cDoi b\u0103ie\u021bi viteji\u201d.<\/p>\n

de Dan Ghita<\/p>\n

\"Imagine<\/p>\n

\"Imagine<\/p>\n

Personalit\u0103\u021bile vremii nu au r\u0103mas insensibile la moartea celor doi legionari.<\/div>\n
Nicolae Iorga: \u201eLupt\u00eend pentru credin\u021ba lor cre\u0219tin\u0103 \u0219i pentru cinstea poporului lor, pentru ce este etern, scump \u0219i curat \u00een latinitatea nebol\u0219evizat\u0103, doi tineri Rom\u00e2ni, doi B\u0103ie\u021bi viteji, Mo\u021ba \u0219i Marin, au c\u0103zut \u00eenaintea Madridului ap\u0103rat de Ro\u0219ii [\u2026] Cine \u0219tie ce va ie\u0219i din cumplita furtun\u0103 ce s-a ab\u0103tut asupra dep\u0103rtatului p\u0103m\u00eent latin, unde se vars\u0103 s\u00eenge din toate r\u0103nile unui nobil neam! Dar, dac\u0103 vreodat\u0103 vom vedea Spania cum a fost, cum trebuie s\u0103 fie, se va putea spune la noi, cu \u00eenduio\u0219at\u0103 m\u00eendrie, c\u0103 pentru aceasta au curs \u0219i c\u00eeteva pic\u0103turi din s\u00eengele scump al tineretului nostru\u201d<\/div>\n
Simion Mehedin\u021bi: \u201eMo\u021ba \u0219i Marin, prin jertfa lor de bun\u0103 voie, au dat semnalul unific\u0103rii suflete\u0219ti a tuturor Rom\u00e2nilor care se mai simt Rom\u00e2ni. Cu s\u00eengele lor rom\u00e2nesc ei au vrut s\u0103 vindece rana \u00eenveninat\u0103 a dezbin\u0103rilor din trecut. Aceasta este semnifica\u021bia istoric\u0103 a mor\u021bii lor\u201d.<\/div>\n
Mircea Eliade: \u201eSemnifica\u021bia mor\u021bii lor trece deasupra valorilor \u0219i eroismului viril. Moartea voluntar\u0103 a lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin are un sens mistic: jertfa pentru cre\u0219tinism. O jertf\u0103 care s\u0103 verifice eroismul \u0219i credin\u021ba unei \u00eentregi genera\u021bii\u201d.<\/div>\n
Nae Ionescu: \u201eVasile Marin a c\u0103zut sub zidurile Madridului, al\u0103turi, cot la cot cu Ion Mo\u021ba, \u00een fa\u021ba aceluia\u0219i du\u0219man. Dar a c\u0103zut altfel dec\u00eet Ion Mo\u021ba. Nu mai bine, nu mai pu\u021bin bine, ci altfel.<\/div>\n
<\/div>\n
\n
Ion Mo\u021ba s-a dus s\u0103 moar\u0103. Cobor\u00eese ad\u00eenc \u00een el \u00eencredin\u021barea c\u0103 m\u00eentuirea neamului nostru are nevoie de jertfa patetic\u0103 a fiin\u021bei lui trupe\u0219ti; \u0219i a plecat \u00eentr-o transfigurat\u0103 hot\u0103r\u00eere: nu ca s\u0103 lupte, nu ca s\u0103 \u00eenving\u0103 lupt\u00eend, ci pentru ca, cu moartea lui, s\u0103 calce moartea noastr\u0103. Dac\u0103 Mo\u021ba s-ar fi \u00eentors nev\u0103t\u0103mat din r\u0103zboi, bucuria omeneasc\u0103 a noastr\u0103, a celor care l-am cunoscut, ar fi stat al\u0103turi de \u00eendoiala lui Mo\u021ba, care se va fi g\u00eendit c\u0103, pentru p\u0103catele cuiva, Dumnezeu i-a refuzat jertfa. Oric\u00eet de groaznic ar fi omene\u0219te g\u00eendul acesta, eu s\u00eent ast\u0103zi \u00eencredin\u021bat c\u0103 pentru m\u00eentuirea na\u021biei noastre Dumnezeu trebuia s\u0103 accepte jertfa lui Mo\u021ba, a\u0219a dup\u0103 cum, pentru m\u00eentuirea neamului omenesc, a acceptat jertfa Mielului\u201d.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Share<\/span><\/p>\n