{"id":1268987,"date":"2017-09-25T16:33:23","date_gmt":"2017-09-25T13:33:23","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1268987"},"modified":"2017-09-25T16:33:23","modified_gmt":"2017-09-25T13:33:23","slug":"pe-coclauri-vasluiene-comuna-bunesti-averesti-galerie-foto-ziarul-de-vaslui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1268987","title":{"rendered":"Pe coclauri vasluiene: comuna Bune\u0219ti Avere\u0219ti (galerie foto) – Ziarul de Vaslui"},"content":{"rendered":"
\n

Proiectul\u00a0 \u201cSatul vasluian \u2013 tradi\u021bie \u0219i actualitate\u201d, derulat de Consiliul Jude\u0163ean Vaslui, prin Centrul Jude\u021bean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradi\u021bionale (CJCPCT) Vaslui a continuat \u00een luna septembrie, destina\u021bia \u00a0\u00a0workshop-ului fotografic \u00a0din aceast\u0103 lun\u0103 constituind-o un loc extrem de pitoresc, \u00een care istoria se \u00eembin\u0103 cu o frumoas\u0103 tradi\u021bie a viticulturii: comuna Bune\u0219ti Avere\u0219ti.\u00a0 Ghid a fost primarul comunei, Vasile T\u0103r\u0103gan,\u00a0 care i-a \u00eenso\u021bit pe fotografii coordona\u021bi de artistul Sorin Oni\u0219or \u0219i de etnograful Lucian Lefter.<\/strong><\/p>\n

Aflat\u0103 \u00een partea de nord-est a jude\u021bului, la limita cu jude\u021bul\u00a0 Ia\u0219i, comuna Bune\u0219ti- Avere\u0219ti are \u00een componen\u021b\u0103 \u0219apte sate: Avere\u0219ti, Arm\u0103\u0219eni, Bune\u0219ti, Plopi, Podu Oprii, Ro\u0219iori \u0219i Tab\u0103l\u0103e\u0219ti.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la sosire, primarul Vasile T\u0103r\u0103gan \u021bine s\u0103 ne povesteasc\u0103 \u0219i s\u0103 ne arate dovezi ale vechimii locuitorilor acestor meleaguri: fotografii din timpul cercet\u0103rilor arheologice desf\u0103\u0219urate pe Dealul Bobului, loc \u00een care a fost descoperit\u0103 o cetate geto-dacic\u0103 fortificat\u0103, datat\u0103 \u00a0\u00een perioada sec. IV-II \u00ee. Hr.<\/p>\n

\u201dTimp de 20 de ani aici a fost un \u0219antier arheologic, singurul din jude\u021b clasificat \u00een \u00een Categoria A, adic\u0103 de \u00a0valoare na\u021bional\u0103 excep\u021bional\u0103, reprezentativ pentru civiliza\u021bia Rom\u00e2niei. Al\u0103turi de\u00a0 foarte multe obiecte de ceramic\u0103, unelte din fier, arme \u0219i obiecte de podoab\u0103, aici au fost descoperite \u0219i dou\u0103 tezaure. Elev \u00een clasa a XI-a, m\u0103 aflam printre arheologi atunci c\u00e2nd a fost descoperit cel mai pre\u021bios obiect de pe acest \u0219antier, \u00a0o diadem\u0103 princiar\u0103 din aur, \u00een greutate de 765 de grame, unic\u0103 \u00een zona de sud-est a Europei. Acum diadema se afl\u0103 la \u00a0la Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei din Bucure\u0219ti.\u00a0 Cele peste 1.000 de obiecte din aur, argint, bronz \u00a0descoperite aici se se afl\u0103 acum expuse la Muzeul Na\u021bional de Istorie a Rom\u00e2niei din Bucure\u0219ti, dar \u0219i la muzeele din Ia\u0219i \u0219i Vaslui\u201d, ne poveste\u0219te Vasile T\u0103r\u0103gan.<\/strong><\/p>\n

Potrivit acestuia,\u00a0 satul Avere\u0219ti este un sat r\u0103z\u0103\u0219esc, \u00a0pomenit \u00a0pentru prima dat\u0103 \u00een documente la \u00eenceputul veacului al XVI\u2011lea, \u00eentr\u2011un hrisov \u00a0al lui \u0218tef\u0103ni\u021b\u0103\u2011Vod\u0103, dar istoria locului a cunoscut o schimbare major\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIX\u2011lea, dup\u0103 ce mo\u0219ia a intrat \u00een proprietatea lui \u0218tefan Negruzzi.<\/p>\n

\u201dIubitor de carte, \u0219colit \u00een Occident, boierul Negruzzi a vrut s\u0103 demonstreze \u00a0c\u0103 \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc pot exista podgorii amenajate dup\u0103 cele mai noi reguli folosite \u00een Fran\u021ba acelui timp, a\u0219a c\u0103 a \u00a0\u00eenfiin\u021bat la Avere\u0219ti prima podgorie din Rom\u00e2nia irigat\u0103 cu \u021bevi, sistem bazat doar pe for\u021ba gravita\u021biei, c\u0103ci la acea dat\u0103 curent electric nu exista. \u00a0Apa din luciurile de ap\u0103 dimprejurul satului era captat\u0103 undeva spre vale, apoi prin presiune, o urca \u0219i iriga cele 60 de hectare de vi\u021b\u0103 nobil\u0103. Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een 1874, c\u00e2nd s-a construit \u0219i crama. Tot aici, familia Negruzzi a ridicat \u0219i un conac boieresc, \u00een picioare \u0219i ast\u0103zi, renovat de un om de afaceri din jude\u021b, care a preluat \u0219i podgoriile, extinz\u00e2ndu-le \u0219i duc\u00e2nd mai departe faima vinurilor de Avere\u0219ti\u201d,\u00a0 mai spune primarul.<\/p>\n

R\u00e2nd pe r\u00e2nd, comorile locurilor se descoper\u0103 ochilor curio\u0219i\u2026 Conacul Negruzzi<\/strong> a fost renovat p\u0103str\u00e2ndu-se toate detaliile arhitecturale, dar, cu adev\u0103rat impresionant\u0103 este Crama<\/strong> \u00a0construit\u0103 de acela\u0219i boier: o pivni\u021b\u0103 de \u00a0150 de metri, prevazut\u0103 cu arcade din piatr\u0103 \u0219i hrube secundare, construit\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 \u0219i un amestec de \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2nt, nisip \u0219i lut, cu propriet\u0103\u021bi speciale de absorb\u021bie a umezelei.<\/p>\n

Al\u0103turi de recipiente imense, \u00een care vinul st\u0103 cuminte la maturat, mii de sticle ad\u0103postesc licori renumite pentru soiurile autohtone: \u00a0Zghihar\u0103 de Hu\u015fi, Feteasc\u0103 Regal\u0103, Busuioac\u0103. \u00cen curtea cramei ma\u0219inile cu struguri vin \u0219i pleac\u0103, dar tehnologia de\u00a0 produc\u021bie este complet modernizat\u0103.<\/p>\n

A\u0219a este, am aflat pu\u021bin mai t\u00e2rziu, \u0219i metoda de recoltare. \u00a0Pe nesf\u00e2r\u0219itele \u00a0podgorii, sc\u0103ldate \u00een razele dulci ale soarelui de toamn\u0103, z\u0103rim trandafiri planta\u021bi la cap\u0103tul fiec\u0103rui r\u00e2nd. Afl\u0103m \u0219i de ce: \u00a0floarea este foarte sensibil\u0103 la f\u0103inare. Daca este atacat trandafirul, peste trei zile apare boala \u0219i la vie. Timp suficient pentru ca viticultorii s\u0103 administreze tratamentele necesare prevenirii acestei boli.<\/p>\n

\u0218i cu se culeg hectare \u00eentregi de vie \u00een timp scurt: cu ma\u0219in\u0103rii uria\u0219e, aduse din Fran\u021ba, care las\u0103 \u00een urm\u0103 doar ciorchinii. Vremurile \u00een care toat\u0103 suflarea era mobilizat\u0103 la cules struguri par s\u0103 fi apus demult, chiar dac\u0103, pe undeva, afl\u0103m c\u0103 sunt \u0219i zone \u00een care sunt oameni la cules.<\/p>\n

Nu ajungem acolo, dar vedem alte locuri pitore\u0219ti, care fac din comuna Bune\u0219ti Avere\u0219ti un loc unic: case acoperite cu stuf \u0219i, undeva, departe de sat, o moar\u0103 tradi\u021bional\u0103, din 1910,care nu mai lucreaz\u0103 dar care este bine conservat\u0103 de proprietarul locului.<\/p>\n

\u201dAvem sute de comori pe raza jude\u021bului, doar c\u0103 trebuie ochi care s\u0103 le vad\u0103 \u0219i s\u0103 le scoat\u0103 la lumin\u0103\u201d, afirm\u0103 Ciprian Trifan, vicepre\u0219edintele Consiliului Jude\u021bean<\/strong>, unul din sus\u021bin\u0103torii proiectului de promovare a satului vasluian.<\/p>\n

La \u00eendemnul primarului, mergem mai departe, s\u0103 cunoa\u0219tem oamenii acestor locuri.<\/p>\n

Claudiu Bedregenu<\/strong> este unul din oamenii care d\u0103 via\u021b\u0103 lemnului.\u00a0 Iar me\u0219te\u0219ugul gospodarului\u00a0 este u\u0219or de ghicit \u00eenc\u0103 de la intrarea \u00een curte, unde un pom uscat a cap\u0103tat valoare de oper\u0103 de art\u0103. Claudiu are 47 de ani \u0219i spune c\u0103 sculptura a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o ca pasiune. \u201dC\u00e2nd eram pe b\u0103ncile \u0219colii aveam talent la desen. Apoi am \u00eenceput s\u0103 desenez lemnul \u0219i s\u0103 \u00eei dau form\u0103 cu dalta. A\u0219a am ajuns s\u0103 fac diverse obiecte de decor, dar \u0219i obiecte practice:\u00a0 draperii, mese, scaune, u\u0219i, etc.\u00a0 Am chiar \u0219i un dulap f\u0103cut de mine, dar majoritatea obiectelor le-am dat\u201d, ne spune sculptorul.<\/p>\n

Fierarul Neculai T\u0103r\u0103gan<\/strong> este unul dintre cei mai cunoscu\u021bi oameni din sat. Are 95 de ani \u0219i ne \u00eent\u00e2mpin\u0103, bucuros de musafiri. \u201dNoi am fost zece fra\u021bi, din care opt b\u0103ie\u021bi. Tat\u0103l a fost fierar, bunicul la fel, iar noi, b\u0103ie\u021bii, am \u00eenv\u0103\u021bat meserie de la tat\u0103l nostru.\u00a0 Din asta am tr\u0103it o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 \u0219i am f\u0103cut tot ce se poate face din fier: am potcovit sute, poate mii de cai, am f\u0103cut c\u0103ru\u021be \u0219i tot ce \u021bine de acest me\u0219te\u0219ug. Acum cai sunt pu\u021bini, dar nici eu nu mai am for\u021b\u0103. Dar tot mai intru uneori \u00a0\u00een atelier \u0219i mai dau cu ciocanul\u201d, ne spune b\u0103tr\u00e2nul z\u00e2mbind. \u0218ugub\u0103\u021b,\u00a0 mo\u0219 Neculai precizeaz\u0103 c\u0103, de ar fi \u0219tiut, aprindea focul \u0219i d\u0103dea la foale, s\u0103 vad\u0103 toat\u0103 lumea cum se f\u0103cea fier\u0103rie pe timpuri. A\u0219a, doar ascult\u0103 amuzat\u00a0 indica\u021biile fotografilor \u0219i se conformeaz\u0103 cerin\u021belor, b\u0103t\u00e2nd cu ciocanul \u00een nicoval\u0103, \u00een ritmul s\u0103lt\u0103re\u021b al unei melodii pe care o \u00eeng\u00e2n\u0103 \u00een surdin\u0103. \u201dS\u0103 fi\u021bi s\u0103n\u0103to\u0219i, s\u0103 mai veni\u021bi pe aici!\u201d, ne ureaz\u0103 la plecare Neculai T\u0103r\u0103gan.<\/p>\n

\u00cen curtea unui alt fierar, Viorel Chiriac<\/strong>, \u00eent\u00e2lnim\u00a0 concentrat\u0103 toat\u0103 lumea satului! Omul este fierar \u0219i ne face o demonstra\u021bie a me\u0219te\u0219ugului s\u0103u, \u00een timp ce\u00a0 un vecin,\u00a0 Daniel Ungureanu<\/strong>, ne d\u0103 o lec\u021bie de \u00eendem\u00e2nare \u00een arta \u00eempletitului din r\u0103chit\u0103, \u201dd\u00e2nd gata\u201d un co\u0219 de nuiele \u00een nici 40 de minute. \u00a0\u021aacum am 52 de ani, dar de \u00eempletit r\u0103chit\u0103 \u0219i stuf am \u00eenv\u0103\u021bat de c\u00e2nd eram mic. Mai mult, c\u00e2nd eram \u00een clasa a VI-a am mers, pentru o var\u0103, la Brodoc, acolo unde se afla un atelier de \u00eempletituri, ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b meserie. A\u0219a am \u00eenv\u0103\u021bat diferite tipuri de \u00eempletituri \u0219i am f\u0103cut tot felul de co\u0219uri \u0219i co\u0219ule\u021be, de la leag\u0103ne pentru copii, la co\u0219uri pentru rufe sau pentru pisici\u201d.<\/p>\n

\u00cen curtea lui Viorel Chiriac \u00eent\u00e2lnim \u00eens\u0103 \u0219i cel mai important decor pentru\u00a0 aceast\u0103 perioad\u0103 a anului: saci cu struguri, butoaie care a\u0219teapt\u0103 mustuiala proasp\u0103t\u0103, dar \u0219i o covat\u0103 \u00een care strugurii s\u0103 se prefac\u0103 \u00een must, a\u0219a cum se f\u0103cea odat\u0103, c\u00e2nd strugurii erau c\u0103lca\u021bi \u00een picioare de fecioarele satului. Avem l\u00e2ng\u0103 noi o t\u00e2n\u0103r\u0103 student\u0103 la Facultatea de Etnologie \u0219i Folclor din Bucure\u0219ti, cunoscut\u0103 publicului vasluian ca interpret\u0103 de muzic\u0103 popular\u0103, pe Raluca Radu<\/strong>, de a c\u0103rei tinere\u021be \u0219i inocen\u021b\u0103 profit\u0103m, rug\u00e2nd-o s\u0103 re\u00eenvie tradi\u021bia de alt\u0103dat\u0103. \u0218i pentru ca ritualul s\u0103 fie complet, spre \u00eenc\u00e2ntarea tuturor, Raluca Radu a interpretat \u0219i c\u00e2teva melodii \u00een ton cu activitatea desf\u0103\u0219urat\u0103.<\/p>\n

Iar dac\u0103 oamenii locului sunt harnici \u0219i pricepu\u021bi, primarul d\u0103 dovad\u0103 de aceea\u0219i dorin\u021b\u0103, a omului care vrea s\u0103 lase ceva \u00een urma lui. Admir\u0103m \u0219coala \u0219i c\u0103minul cultural modern, care afl\u0103m c\u0103 a fost construit din fonduri locale, prin reabilitarea \u0219i modernizarea unui cl\u0103diri vechi, nefolosite.<\/p>\n

\u201dAnul acesta am ob\u021binut finan\u021bare pentru c\u00e2teva proiecte importante. Astfel, prin PNDL am semnat contractul de finan\u021bare pentru 4 km de drum pe zona Avere\u0219ti \u2013 Arm\u0103\u0219eni-Ro\u0219iori. Avem \u00a0\u00een derulare un drum de 5,5 km \u00eentre Tab\u0103l\u0103e\u0219ti \u0219i Avere\u0219ti, drum din care am realizat deja 2,5 km.\u00a0 Tot pe PNDL am ob\u021binut peste 40 miliarde lei vechi pentru modernizarea a dou\u0103 \u0219coli \u0219i a unei gr\u0103dini\u021be \u0219i pentru construirea unui local nou de gr\u0103dini\u021b\u0103. Totodat\u0103 s-a aprobat finan\u021barea\u00a0 pentru construirea re\u021belor de ap\u0103 pentru satele Bune\u0219ti, Podu\u00a0 Oprii \u0219i Avere\u0219ti, o lucrare de peste 60 miliarde lei vechi, de care vor beneficia peste 1.700 de locuitori ai comunei. Dup\u0103 cum se vede, cu resursele pe care le avem, profit\u00e2nd de finan\u021b\u0103rile care apar, \u00eencerc\u0103m s\u0103 creem condi\u021bii de trai c\u0103t mai civilizate pentru to\u021bi locuitorii, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 nu vorbeasc\u0103 cu m\u00e2ndrie doar de trecutul acestei comune, ci \u0219i de prezent\u201d, a spus Vasile T\u0103r\u0103gan, primarul comunei Bune\u0219ti Avere\u0219ti.<\/strong><\/p>\n

(Mihaela Z\u0103rnescu)
<\/strong><\/p>\n

-Fotografiile au fost realizate \u00een cadrul proiectului \u201dSatul vasluian-tradi\u021bie \u0219i actualitate\u201d, derulat de CJCPCT Vaslui.<\/strong><\/p>\n

\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n
\n
<\/a><\/div>\n<\/figure>\n<\/div>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n