{"id":1260344,"date":"2025-02-20T00:00:00","date_gmt":"2025-02-19T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1260344"},"modified":"2025-02-20T00:00:00","modified_gmt":"2025-02-19T21:00:00","slug":"avem-un-doctor-in-geniu-la-centrul-pompidou-o-focsaneanca-are-grija-de-mostenirea-brancusi-la-paris","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1260344","title":{"rendered":"Avem un doctor \u201e\u00een geniu\u201d la Centrul Pompidou: O foc\u0219\u0103neanc\u0103 are grij\u0103 de \u201emo\u0219tenirea\u201d Br\u00e2ncu\u0219i la Paris"},"content":{"rendered":"
Vr\u00e2nceni in Lume<\/a><\/p>\n

Avem un doctor \u201e\u00een geniu\u201d la Centrul Pompidou: O foc\u0219\u0103neanc\u0103 are grij\u0103 de \u201emo\u0219tenirea\u201d Br\u00e2ncu\u0219i la Paris<\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Silvia Vr\u00eenceanu Nichita<\/a><\/h5>\n
20 feb 2025<\/span>30679 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Putini vr\u00e2nceni \u0219tiu c\u0103\u00a0Doina Lemny, fiica profesorului de istorie Vasile Petrache, este cunoscut\u0103\u00a0la Paris drept cel mai avizat cunosc\u0103tor al operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, artistul care a revolu\u021bionat sculptura secolului XX, devenind arhetip al artei moderne. Doina Lemny lucreaz\u0103\u00a0la Centrul Pompidou, unde se p\u0103streaza atelierul pe care sculptorul rom\u00e2n l-a donat statului francez. La 86 de ani dup\u0103\u00a0ce Br\u00e2ncu\u0219i a plecat pe jos \u00een Capitala Artelor , Doina Lemny a ref\u0103cut simbolic acest traseu cultural. La Paris o a\u0219teptau arhivele pe care Br\u00e2ncu\u0219i le l\u0103sase Muzeului na\u021bional de art\u0103\u00a0modern\u0103, pe care nu le cercetase nimeni timp de 30 de ani. Ziarul nostru v\u0103\u00a0spune ast\u0103zi cum a reu\u0219it un intelectual vr\u00e2ncean la Paris.<\/strong><\/p>\n

Articol republicat \u00een Ziarul de Vrancea ast\u0103zi 19 februarie 2020 c\u00e2nd\u00a0<\/strong>\u00a0este s\u0103rb\u0103torit\u0103 Ziua na\u021bional\u0103 Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, la 144 de ani de la na\u0219terea sa. Constantin Br\u00e2ncu\u0219i\u00a0este\u00a0unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, fiind omagiat, an de an, la aniversarea na\u015fterii sale, 19 februarie, printr-o zi dedicat\u0103, marcat\u0103 la nivel na\u0163ional \u00eencep\u00e2nd din anul 2016.<\/strong><\/p>\n

Doina Lemny este unul dintre cunosc\u0103torii reputa\u021bi ai operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, cel mai cunoscut artist pe care Rom\u00e2nia l-a oferit lumii. De 20 de ani, locuie\u0219te \u0219i munceste \u00een multiculturalul Paris. Este cercet\u0103tor \u0219i muzeograf la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103\u00a0Modern\u0103, Centrul Georges Pompidou, sec\u021bia \u00abcollections modernes\u00bb, scrie c\u0103r\u021bi, articole \u0219i eseuri, organizeaz\u0103\u00a0expozi\u021bii, sus\u021bine colocvii \u0219i conferin\u021be \u00een toat\u0103\u00a0lumea despre marii arti\u0219ti ai secolului XX. Gra\u021bie anilor petrecu\u021bi \u00een arhive, \u00eei dezam\u0103ge\u0219te adesea pe cei care colporteaz\u0103\u00a0exager\u0103ri \u0219i chiar neadev\u0103ruri despre Br\u00e2ncu\u0219i, rom\u00e2nul care s-a conscrat drept “p\u0103rintele sculpturii moderne”. <\/span><\/p>\n

Dar cel mai important, se afund\u0103\u00a0cu pofta \u0219i pasiune intelectual\u0103\u00a0\u00een comorile muzeului parizian pentru a cerceta \u0219i scoate la lumin\u0103\u00a0file din istoria artei. “F\u0103r\u0103\u00a0pasiune, cercetarea este pentru mine searb\u0103d\u0103<\/strong>“, ne spune Doina Lemny. Fiica profesorului de istorie Vasile Petrache \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103toarei Maria Petrache a urmat Liceul Unirea din Foc\u0219ani, dup\u0103\u00a0care a pornit c\u0103tre Ia\u0219i unde a studiat filologia. <\/span><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/span><\/p>\n

Profesorul<\/strong><\/span>de istorie Vasile Petrache <\/strong>\u00eempreun\u0103 cu fiica sa elev\u0103 \u015fi la o revedere a promo\u0163iei <\/span><\/p>\n

1983 a Colegiului Na\u0163ional Cuza<\/span><\/p>\n

A lucrat ca profesor, ca muzeograf la Muzeul de Art\u0103\u00a0\u0219i la Palatul Culturii, unde \u00een 1990 a organizat \u0219i ultima sa expozi\u021bie ie\u0219ean\u0103, \u00abNudul \u00een arta plastic\u0103\u00a0rom\u00e2neasc\u0103\u00bb. Dup\u0103\u00a0\u00abdesc\u0103tu\u0219area\u00bb de sufocantul regim, care a avut totu\u0219i meritul de a-i fi oferit o bun\u0103\u00a0formare \u0219colar\u0103, la 37 de ani, \u00eempreun\u0103\u00a0cu so\u021bul ei, istoricul \u0218tefan Lemny, specialist \u00een istoria secolului XVIII \u0219i care lucreaz\u0103\u00a0la Biblioteca Na\u021bional\u0103\u00a0a Fran\u021bei, se angajeaz\u0103\u00a0cu toat\u0103\u00a0for\u021ba \u00eentr-o “aventur\u0103\u00a0intelectual\u0103\u00a0interna\u021bional\u0103” care \u00eei propulseaz\u0103\u00a0pe ambii \u00een\u00a0lumea exclusivist\u0103\u00a0a cercet\u0103rii istorice occidentale. Din 1990, lucreaz\u0103\u00a0la Centrul Pompidou. Chiar dac\u00a0expertiza din Rom\u00e2nia o recomand\u0103\u00a0pentru munca \u00een domeniul artelor, Doina Lemny \u0219i-a \u0219lefuit preg\u0103tirea exact ca un artist opera, ob\u021bin\u00e2nd \u00een 1992 o diplom\u0103\u00a0de studii aprofundate \u00een istoria artei la Universitatea Sorbona, apoi un doctorat, \u00een 1997, tot la Sorbona, cu o teza dedicat\u0103\u00a0crea\u021biei lui Br\u00e2ncu\u0219i. A\u0219a \u0219i-a croit drum c\u0103tre “Atelierul Br\u00e2ncu\u0219i” de la Centrul Pompidou, un adev\u0103rat sanctuar al artei moderne, pe care artistul l-a f\u0103cut cadou statului francez. Chiar dac\u0103\u00a0s-a spus ca Br\u00e2ncu\u0219i ne-ar fi f\u0103cut o nedreptate prin aceasta dona\u021bie, Doina Lemny spune c\u0103\u00a0artistul, ca orice \u00ab\u021b\u0103ran \u00een\u021belept\u00bb, a avut grij\u0103\u00a0s\u0103\u00a0lase Rom\u00e2niei o parte important\u0103\u00a0din opera sa. Reporterii no\u0219tri au intilnit-o pe doamna Lemny la Paris, unde a avut amabilitatea de a ne introduce \u00een universul \u00abAtelierului Br\u00e2ncu\u0219i\u00bb, loc pe care ar trebui s\u0103-l viziteze, m\u0103car din patriotism, tot rom\u00e2nul care ajunge \u00een capitala Fran\u021bei. <\/strong>Totul pare a\u0219a cum l-a l\u0103sat Br\u00e2ncu\u0219i \u00een impasul Rosin, unde \u00ee\u0219i crease propriul s\u0103u muzeu, \u00eenc\u0103\u00a0din timpul vie\u021bii. <\/span><\/p>\n

Ziarul de Vrancea v\u0103\u00a0prezinta ast\u0103zi un interviu \u00een exclusivitate cu Doina Lemny despre marele Br\u00e2ncu\u0219i, dar \u0219i despre modul \u00een care un intelectual rom\u00e2n a reu\u0219it la Paris. Citindu-i din lucr\u0103ri, putem afirma c\u0103\u00a0cel mai faimos artist rom\u00e2n a avut noroc c\u0103\u00a0o rom\u00e2nc\u0103\u00a0a venit pe urmele sale \u00een “Capitala artelor”.<\/span><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Ca cercetator si muzeograf la Centrul Pompidou, aveti privilegiul de a fi atit de aproape de opera lui Brancusi, artistul care a revolutionat arta secolului XX, “inventind” sculptura moderna. Cum a ajuns o focsaneanca sa lucreze la un muzeu asa de important si sa se ocupe direct de Brancusi?<\/strong><\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Mai multi factori au contribuit la o asemenea intilnire simbolica: mai intii de toate, experienta mea de muzeograf la un muzeu de arta, un gust vadit pentru cercetare pe care mi l-am cultivat inca din timpul activitatii mele la Iasi, unde mi-am desfasurat activitatea timp de aproape 14 ani la Palatul Culturii, la care s-au adaugat dorinta mea de a-mi obtine echivalenta diplomelor din Romania si deci confirmarea unei bune formatii. Nu pot sa nu amintesc si o parte de hazard: arhivele Brancusi lasate de artist Muzeului national de arta moderna erau in asteptarea unui cercetator timp de 30 de ani, pentru ca in tot acest timp, ele nu au fost lucrate de nimeni. Se stia doar ca o parte din arhive ramasese la mostenitori in urma unor procese, dar nu se ignora faptul ca erau de o valoare inestimabila. Precizez ca fondul muzeului national de arta moderna este atit de bogat incit mai trebuie ani ca el sa fie cercetat in amanunt. <\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Cum a fost intilnirea cu mostenirea Maestrului?<\/strong>
<\/span><\/p>\n

<\/p>\n

Va inchipuiti ca in fata unei comori care parea ca sclipeste dincolo de praful si ciupercile acumulate pe hirtiile altadata zacute in atelierul umed, n-am stat nici un moment la indoiala si m-am angajat sa le ordonez si sa le tratez din punct de vedere arhivistic. \u00een acelasi timp, se pregatea si a treia reconstituire a atelierului la care m-am angajat fara ezitari. \u00een paralel mi-am pregatit o teza cu un subiect despre Brancusi la care trebuia sa aprofundez cercetarile si in arhivele americane. Munca a fost dificila, dar interesul extrem de mare mi-a dat impuls si am continuat fara nici o ezitare fiind convinsa ca multe cai de cercetare aveau sa mi se deschida. Si nu m-am inselat.<\/p>\n

<\/p>\n

Cum a ajuns Brancusi la armonia perfecta dintre \u00abun taran din Carpati si un artist modern, revolutionar din Paris\u00bb?<\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

E foarte greu sa definesti personalitatea atit de complexa a lui Brancusi. El insusi era de o discretie de neinchipuit. Ba mai mult, isi crease o \u00abimagine publica\u00bb care nu coincidea intotdeauna cu omul-artist. Ca investigator al unei asemenea personalitati, mi-am pus mereu aceasta intrebare la care nu am gasit niciodata un raspuns definitv si clar. Misterul pe care-l cultiva Brancusi da farmec personajului si obliga pe cercetator sa continue analiza operei si sa incerce sa sesizeze raportul ei cu creatorul. \u00een afara talentului necontestat si a unei bune instructii la Scoala de Belle Arte din Bucuresti, Brancusi, datorita geniului sau, a avut vointa de fier de a se distanta de tot ce-l putea retine si influenta: purtind in el mostenirea romaneasca, s-a hranit din tot ceea ce Parisul artistic traia la inceput de secol 20, pentru ca apoi sa se detaseze de tot si sa-si construiasca propriul dum, inlaturind orice influenta.<\/p>\n

<\/p>\n

\u00abPentru a intelege opera lui Brancusi, trebuie s-o privesti indelung\u00bb<\/strong><\/span>
<\/strong><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

O romanca intelege mai bine “esenta lucrurilor”, filonul creatiei lui Brancusi?<\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

Nu stiu daca, avind aceeasi origine cu artistul si putind deci citi si cea mai mica nota scrisa pe bucati de hirtie din atelier, am inteles mai bine decit altii opera lui Brancusi. Am completat intotdeauna informatia cu analiza indelungata a operei. M-au urmarit si ma urmaresc doua exemple: acela al lui Brancusi insusi care se retragea in linistea atelierului in cautarea \u00abesentei lucrurilor\u00bb si acela al celui mai important specialist american in materie de Brancusi, cu care dialogam de cite ori venea la Paris, Sidney Geist, si care-mi spunea: \u00abarhivele sint foarte importante, dar pentru a intelege opera lui Brancusi, trebuie s-o privesti indelung si s-o vezi\u00bb. Si drept sa va spun, nici acum, nu ma satur sa o privesc si, privind-o descopar aspecte noi, disimulate in armonia formelor sale.<\/p>\n

<\/p>\n

Care este sculptura dvs. preferata?<\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

E greu sa alegi din atitea capodopere, pentru ca Brancusi a selectionat el insusi operele pe care le-a pastrat. Ceea ce nu corspundea conceptiei lui artistice, distrugea si arunca la gunoi. Si totusi, sentimental vorbind, sint foarte atasata de \u00abCumintenia pamintului\u00bb pe care, din nefericire nu o voi mai putea vedea probabil niciodata, pentru ca, dupa cite stiti, a fost cedata recent de Muzeul National de Arta al Romaniei, dupa un proces lung, urmasilor primului proprietar care a achizitionat-o inca din 1911.<\/p>\n

<\/p>\n

Asa cum s-a intimplat si cu varianta din bronz a celebrei Domnisoare Pogany. Cum vedeti aceasta restituire de la Paris?<\/strong><\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n