{"id":1251751,"date":"2025-12-16T12:05:13","date_gmt":"2025-12-16T09:05:13","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1251751"},"modified":"2025-12-16T12:05:13","modified_gmt":"2025-12-16T09:05:13","slug":"andreea-esca-recunoaste-planul-kalergi-cu-zambetul-pe-buze-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1251751","title":{"rendered":"Andreea Esca recunoa\u0219te Planul Kalergi cu z\u00e2mbetul pe buze &#8211; Incorect Politic"},"content":{"rendered":"<article class=\"post-listing post-80819 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail  category-educativ category-stirea-zilei tag-andreea-esca tag-andreea-esca-planul-kalergi tag-andreea-esca-recunoaste-planul-kalergi-cu-zambetul-pe-buze tag-genocidul-alb tag-genocidul-lent tag-inlocuirea-demografica-a-europenilor tag-planul-kalergi tag-planul-kalergi-europa\" id=\"the-post\">\n<div class=\"post-inner\">\n<h1 class=\"name post-title entry-title\"><span>Andreea Esca recunoa\u0219te Planul Kalergi cu z\u00e2mbetul pe buze<\/span><\/h1>\n<div class=\"entry\">\n<p><strong>Incorect Politic<\/strong><br \/>\nDecembrie 16, 2025<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/planul-kalergi-baba-mioritica\/kalergi-1\/\" rel=\"attachment wp-att-29240\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-29240 aligncenter lazyload\" alt width=\"500\" height=\"349\" src=\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/kalergi-1.jpg\"><\/a><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-29240 aligncenter\" src=\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/kalergi-1.jpg\" alt width=\"500\" height=\"349\" data-eio=\"l\"><\/p>\n<h2><strong>Andreea Esca recunoa\u0219te Planul Kalergi cu z\u00e2mbetul pe buze<\/strong><\/h2>\n<p><em>Via <a href=\"https:\/\/evadare.ro\/politica\/andreea-esca-recunoaste-planul-kalergi-cu-zambetul-pe-buze\/\">Evadare.ro<\/a>:<\/em><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>Controlul mental al popula\u021biei se bazeaz\u0103 pe instituirea unor\u00a0<strong>nara\u021biuni<\/strong>, explica\u021bii simplificate ale realit\u0103\u021bii. Unele sunt rodul coagul\u0103rii naturale a unor convingeri, bazate pe experien\u021b\u0103 proprie, concluzii pe care oamenii le trag singuri despre mersul lucrurilor. Dar multe nara\u021biuni sunt livrate de-a gata de aparatul de propagand\u0103. Care astfel se asigur\u0103 c\u0103 nout\u0103\u021bile sunt integrate \u00een acel cadru explicativ, c\u0103 primesc o semnifica\u021bie \u0219i nu alta.<\/p>\n\n<p>Impunerea nara\u021biunilor e parte din procesul, mai amplu, de\u00a0<strong>manufacturare a consensului<\/strong>, prin care \u201edemocra\u021biile\u201d ghidoneaz\u0103 masele \u00een direc\u021bia aleas\u0103 de \u201eelite\u201d, f\u0103r\u0103 a fi nevoie de violen\u021b\u0103. Rareori, se recurge la cenzur\u0103 \u0219i m\u0103suri mai brutale pentru a proteja anumite nara\u021biuni. Sau pentru a bloca accesul la un public larg al celor care contrazic versiunea oficial\u0103. Ori pentru a opri accesul publicului la informa\u021bii, care contrazic versiunea oficial\u0103.<\/p>\n<p>Confruntate cu eviden\u021ba, nara\u021biunile oficiale evolueaz\u0103 deseori, printr-o modificare lent\u0103. Schema clasic\u0103 se mi\u0219c\u0103 astfel:<\/p>\n<ul>\n<li>de la:\u00a0<em>\u201ea\u0219a ceva nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103, e o abera\u021bie a conspira\u021bioni\u0219tilor\u2026. Informa\u021bi-v\u0103 doar din surse oficiale.\u201d<\/em>;<\/li>\n<li>la:\u00a0<em>\u201ese \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar foarte rar\u2026 Statistic, nu e reprezentativ, nu ave\u021bi de ce s\u0103 v\u0103 face\u021bi griji\u2026.\u201d<\/em>;<\/li>\n<li>pe parcurs, se strecoar\u0103 c\u00e2te un:\u00a0<em>\u201ede fapt, avem nevoie s\u0103 se \u00eent\u00e2mple\u2026\u201d;<\/em><\/li>\n<li>se trece la:\u00a0<em>\u201ese \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar e ceva trec\u0103tor\u2026.\u201d<\/em>;<\/li>\n<li>la:\u00a0<em>\u201ese \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar e un lucru bun! Nu e nimic nou\u2026\u201d<\/em>;<\/li>\n<li>apoi la:\u00a0<em>\u201es-a \u00eent\u00e2mplat din totdeauna\u2026 Asta e ceea ce suntem, nu l\u0103sa\u021bi pe al\u021bii s\u0103 ne dezbine\u2026.\u201d<\/em>.<\/li>\n<\/ul>\n<p>O evolu\u021bie \u201ede manual\u201d pare s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat \u0219i cu felul \u00een care e ambalat\u0103 realitatea despre migra\u021bia de propor\u021bii \u00een Rom\u00e2nia. Mul\u021bi ani, r\u0103sp\u00e2ndacii de mesaje ai sistemului au persiflat \u00eengrijor\u0103rile celor convin\u0219i c\u0103 suntem supu\u0219i unui plan calculat de alterare a demografiei, similar cu transformarea deja vizibil\u0103 \u00een \u021b\u0103rile Uniunii Europene. Mesajele lor ini\u021biale erau din zona:\u00a0<em>\u201enu vine nimeni la noi, to\u021bi vor s\u0103 fug\u0103 de aici\u2026\u201d<\/em>.<\/p>\n<p>Atitudinea batjocoritoare era sus\u021binut\u0103 cu \u0219tiri \u201ede fapt divers\u201d, r\u0103sp\u00e2ndite insistent. Ca aceea cu afganii, care au \u00eencercat s\u0103 treac\u0103 din Serbia \u00een Ungaria. Dar s-au r\u0103t\u0103cit \u0219i au ajuns, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea \u00een Rom\u00e2nia. Iar c\u00e2nd i-au prins gr\u0103nicerii, au \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Dac\u0103 \u00eent\u00e2mplarea s-o fi petrecut vreodat\u0103, chipurile nu pl\u00e2ngeau c\u0103 sunt aresta\u021bi, pl\u00e2ngeau c\u0103 au ajuns \u00eentr-un loc mult mai r\u0103u dec\u00e2t Afganistan. Asta era poanta reluat\u0103 \u0219i \u00een numere de stand-up.<\/p>\n<p>Apoi, nara\u021biunea a evoluat pu\u021bin, c\u00e2nd noii conlocuitori deveniser\u0103 prea vizibili pe strad\u0103. \u201eSecuri\u0219tii\u201d s\u0103reau prompt \u00een comentarii s\u0103 zic\u0103:\u00a0<em>\u201enu r\u0103m\u00e2n ei la noi\u2026 Sunt doar permise temporare de lucru\u2026 To\u021bi vor s\u0103 ajung\u0103 c\u00e2t mai repede \u00een \u021b\u0103rile din Vest\u2026 Cine-i nebun s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la noi!?\u201d<\/em>. Mai avea \u0219i varianta pueril\u0103, c\u0103 sunt doar permise anuale, stau un pic \u0219i se \u00eentorc \u00een Asia, la familie. Povestea a fost treptat abandonat\u0103, mai ales dup\u0103 ce s-a modificat \u00een 2024 \u0219i legea privind acordarea cet\u0103\u021beniei, care reducea p\u00e2n\u0103 la doar 3 ani \u0219ederea minim\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 care a ap\u0103rut nara\u021biunea justificativ\u0103 cea mai puternic\u0103:\u00a0<a href=\"https:\/\/evadare.ro\/politica\/de-ce-va-opuneti-imigratiei-daca-atatia-romani-au-plecat\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u201e<em>De ce v\u0103 opune\u021bi migra\u021biei, dac\u0103 at\u00e2t de mul\u021bi rom\u00e2ni au plecat?\u201d<\/em><\/a>. Am r\u0103spuns mai demult \u00eentr-un articol diversiunilor cuprinse \u00een acea schem\u0103 retoric\u0103, \u00eenc\u0103 persistent\u0103.<\/p>\n<p>Rezultatul e mereu acela\u0219i \u00een toate \u021b\u0103rile europene. Dar justific\u0103rile oferite sunt altele. Celor care au avut imperii coloniale, li se spune c\u0103 e o pedeaps\u0103 karmic\u0103 sau obliga\u021bie istoric\u0103. Celor care au fost colonii sau au dat emigran\u021bi (ca Irlanda), li se spune c\u0103 e o datorie din solidaritate. \u021a\u0103rilor bogate, care n-au fost nici una nici alta (ca Elve\u021bia, Suedia, Norvegia, Danemarca), li se spune c\u0103 sunt datoare s\u0103 fie solidare \u0219i s\u0103-\u0219i exerseze toleran\u021ba. \u021a\u0103rilor s\u0103race li se spune c\u0103 e o mare oportunitate \u0219i o afacere s\u0103 ia m\u00e2n\u0103 de lucru ieftin\u0103. S\u0103 profite extr\u0103g\u00e2ndu-i pe cei mai tineri \u0219i cu ini\u021biativ\u0103 din \u021b\u0103ri \u0219i mai s\u0103race.<\/p>\n<p>Explica\u021bia evolueaz\u0103 \u0219i \u00een func\u021bie de context. Dac\u0103 e cre\u0219tere economic\u0103: trebuie s\u0103 aducem, pentru c\u0103 patronii nu mai fac fa\u021b\u0103 comenzilor, hotelurile au turi\u0219ti, de care nu se pot ocupa. Dac\u0103 e perioad\u0103 de criz\u0103, \u0219omaj, dac\u0103 sunt \u00eenchise fabrici din lips\u0103 de comenzi, nu apare mesajul c\u0103 trebuie trimi\u0219i acas\u0103 ultimii veni\u021bi. Dimpotriv\u0103, ni se spune c\u0103 acum firmele au cea mai mare nevoie s\u0103 dea salarii mai mici, ca s\u0103-\u0219i mai reduc\u0103 din costuri. Pentru c\u0103 nu \u00ee\u0219i mai permit salariile nesim\u021bite, pe care le pretind localnicii.<\/p>\n<p>Foarte rar e recunoscut f\u0103r\u0103 ocol c\u0103 obiectivul nu e unul economic, ci direct demografic, de repopulare a \u021b\u0103rii. Zilele trecute, Andreea Esca ne-a prezentat, ca de obicei\u00a0<a href=\"https:\/\/stirileprotv.ro\/stiri\/social\/romania-tot-mai-batrana-pe-zi-ce-trece-singura-solutie-a-tarii-noastre-in-fata-demografiei-in-declin.html\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">\u0218tirile Pro TV<\/a>, deschiz\u00e2nd cu un pasaj f\u0103r\u0103 perdea:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eV\u00e2rsta medie a popula\u021biei Rom\u00e2niei a ajuns la 45 de ani. Cu o jum\u0103tate de an peste media celorlalte \u021b\u0103ri europene, oricum \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u0219i ele. \u0218i la distan\u021b\u0103 uria\u0219\u0103 fa\u021b\u0103 de restul lumii, \u00een care familiile au mul\u021bi urma\u0219i.<\/p>\n<p>Sociologii spun c\u0103 unica solu\u021bie de redresare este cre\u0219terea natalit\u0103\u021bii. Iar\u00a0<strong>singura \u0219ans\u0103 sunt, \u00een prezent, imigran\u021bii, care se stabilesc aici, \u0219i vor face copii cu cet\u0103\u021benie rom\u00e2n\u0103<\/strong>.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>Apoi, ni se explic\u0103 ritmul stingerii neamului rom\u00e2nesc: La fiecare 2 genera\u021bii, \u00een care cuplurile las\u0103 \u00een urm\u0103 un singur copil, popula\u021bia pierde 3 indivizi. Dar, imediat, ni se ofer\u0103 \u0219i solu\u021bia:\u00a0<strong>Pakistan<\/strong>\u00a0\u0219i\u00a0<strong>India<\/strong>, \u021b\u0103ri cu medie de v\u00e2rst\u0103 sub jum\u0103tatea noastr\u0103, la 20 de ani. (Nu se precizeaz\u0103 \u0219i cu c\u00e2\u021bi ar putea s\u0103 ne \u201erezolve\u201d criza demografic\u0103 doar cele dou\u0103: Pakistanul are 255 de milioane de locuitori, India are 1 miliard \u0219i 400 de milioane. Par destui.)<\/p>\n<p>\u00cen \u0219tire, ni se mai spune c\u0103 anul trecut Rom\u00e2nia a pierdut peste 30.000 de locuitori. F\u0103r\u0103 s\u0103 men\u021bioneze cele o sut\u0103 de mii de noi permise de \u0219edere eliberate. Pentru c\u0103, oficial, teoria \u00eenlocuirii e \u201econspira\u021bionist\u0103\u201d.<\/p>\n<p>E introdus \u0219i aduc\u0103torul de ve\u0219ti bune, sociologul\u00a0<strong>Adrian Dan<\/strong>:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201ePrognozele demografice arat\u0103 c\u0103 ne ducem \u00een jos. Exist\u0103 o oarecare speran\u021b\u0103, \u00een momentul de fa\u021b\u0103, ca urmare a imigra\u021biei. \u00cen condi\u021biile \u00een care imigran\u021bii, fie \u00ee\u0219i vor reconstitui familiile lor de origine\u2026 \u00ce\u0219i vor aduce so\u021biile \u0219i vor procrea aici. Fie se vor c\u0103s\u0103tori cu rom\u00e2nce. Pentru c\u0103 marea majoritate a imigran\u021bilor sunt b\u0103rba\u021bi.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Reporteri\u021ba din teren completeaz\u0103 optimismul cu concluzia:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eAceasta este \u0219ansa \u0219i pentru Vestul Europei, unde doar valul de emigran\u021bi a temperat \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n<h4>p\u0103rintele Uniunii Europene<\/h4>\n<p>Potrivit \u201everificatoarelor de con\u021binut\u201d,\u00a0<strong>Planul Kalergi<\/strong>\u00a0reprezint\u0103 \u201eo teorie a conspira\u021biei\u201d. (Se pronun\u021b\u0103 Kalerghi, cu accent pe e-ul de la mijloc.)\u00a0<em>Wikipedia<\/em>\u00a0merge chiar mai departe, pentru a o caracteriza ca \u201eo teorie conspira\u021bionist\u0103, antisemit\u0103, despre genocidul albilor, specific\u0103 extremei drepte\u201d. Pagina despre contele Kalergi are \u0219i ea un mesaj prevenitor deasupra, c\u0103 a dat numele unei\u00a0<em>\u201eteorii infirmate deja<\/em>\u201d.<\/p>\n<p>Contele\u00a0<strong>Richard Coudenhove Kalergi<\/strong>\u00a0a fost fiul ambasadorului Austro-Ungariei \u00een Japonia la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX. \u0218i rodul rela\u021biei acestuia cu o localnic\u0103, adic\u0103 era pe jum\u0103tate neam\u021b, pe jum\u0103tate japonez. Neobi\u0219nuitul acestei origini se pare c\u0103 l-a marcat, \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care discu\u021biile despre ras\u0103 erau la mod\u0103 \u0219i nu fuseser\u0103 asociate doar cu extrema dreapt\u0103. Se reg\u0103sesc \u00een scrierile unor contemporani admira\u021bi de st\u00e2nga, de la Charles Darwin, la Karl Marx \u0219i chiar Sigmund Freud.<\/p>\n<p>Kalergi a fost un vizionar \u0219i un progresist, care a imaginat o Europ\u0103 unit\u0103, nu doar din punct de vedere economic. Ci o federa\u021bie, pe modelul Statelor Unite ale Americii, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la nivel demografic, printr-un amestec deliberat al etniilor. E \u0219i cel care a avut ideea ca\u00a0<em>Oda Bucuriei<\/em>\u00a0a lui Beethoven s\u0103 fie imnul Europei Unite.<\/p>\n<p>\u00cen semn de recunoa\u0219tere pentru meritele sale \u00een crearea mi\u0219c\u0103rii Pan Europene, \u00een 1950 a fost instituit \u0219i\u00a0<strong>premiul Carol cel Mare<\/strong>, fiind primul care l-a primit. Simbolistica era greu de ratat: conduc\u0103torul Sf\u00e2ntului Imperiu Roman de Neam Germanic, care domnise peste multe din \u021b\u0103rile Europei de Vest, era v\u0103zut ca un unificator al continentului, dup\u0103 c\u0103derea Romei.<\/p>\n<p>Premiul\u00a0<strong>Charlemagne<\/strong>\u00a0a fost primit, dup\u0103 Kalergi, de unii din cei mai mari globali\u0219ti: Jean Monnet \u0219i Robert Schumann, arhitec\u021bii UE, Winston Churchill, Konrad Adenauer (cancelarul german al \u201ereconcilierii\u201d), George Marshall (de la care vine numele planului american de finan\u021bare a reconstruc\u021biei Europei post-belice), diplomatul Henry Kissinger, regele spaniol Juan Carlos, disidentul ceh Vaclav Havel, Papa Ioan Paul al II-lea \u0219i Papa Francisc, Bill Clinton, Helmuth Kohl \u0219i Francois Mitterand, Tony Blair.<\/p>\n<p>Mai mul\u021bi conduc\u0103tori ai UE au primit distinc\u021bia: Ursula von der Leyen (anul curent), Emmanuel Macron, Herman von Rompuy, Martin Schultz, Jean Claude Trichet, Jean Claude Juncker sau Javier Solana. \u00cen timpul \u201epandemiei\u201d, premiul Charlemagne i-a fost decernat lui\u00a0<strong>Klaus Iohannis<\/strong>. Iar dup\u0103 \u00eenceperea urm\u0103toarei opera\u021biuni majore, lui Volodimir Zelenski.<\/p>\n<h4 id=\"kalergi\">Ideile lui Kalergi<\/h4>\n<p>Pentru a evita sursele \u201econspira\u021bioniste\u201d, vom apela direct la scrierile contelui, care a fost nu doar un organizator neobosit din culise, dar \u0219i un prolific autor. De notat, c\u0103 ele au circa un secol vechime, fiind tributare limbajului incorect politic al epocii, dar o m\u0103rturie asupra spiritului s\u0103u profetic. (Dac\u0103 apucam s\u0103 termin serialul despre\u00a0<a href=\"https:\/\/evadare.ro\/carti\/sursele-globalismului-cartile-si-personalitatile-care-au-conturat-ideologia-proiectele-noii-ordini-mondiale-sumar\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Sursele ideilor globaliste<\/a>, ar fi avut, cu siguran\u021b\u0103, un capitol.)<\/p>\n<p>Richard Coudenhove Kalergi nu era doar un teoretician, ci om de ac\u021biune. \u00cen 1921, a fost ini\u021biat \u00een loja masonic\u0103\u00a0<strong>Humanitas<\/strong>\u00a0din Viena, pentru a fonda mi\u0219carea\u00a0<strong>Pan Europa<\/strong>\u00a0anul urm\u0103tor. Forma cea mai comprimat\u0103 a respectivei mi\u0219c\u0103ri se g\u0103se\u0219te \u00een manifestul \u201e<em>Europa trebuie s\u0103 se uneasc\u0103\u201d<\/em>, lansat \u00een 1938. Acolo explic\u0103 de ce e nevoie de un nou proiect, dup\u0103 e\u0219ecul arhitecturii interna\u021bionale a Ligii Na\u021biunilor (precursoarea ONU).<\/p>\n<p>Insist\u0103 c\u0103 modelul pentru Europa Unit\u0103 n-ar fi neap\u0103rat Statele Unite, ci federa\u021bia multi-etnic\u0103 a\u00a0<strong>Elve\u021biei<\/strong>. Ofer\u0103 \u0219i detalii despre cum ar trebui s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u021bite voturile \u00eentre statele membre, pe modelul cantoanelor din Elve\u021bia.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201ePaneuropa nu are nevoie de o singur\u0103 limb\u0103 pentru a exista. Elve\u021bia ne arat\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 o limb\u0103 comun\u0103, dar cu bun\u0103-voin\u021b\u0103, \u00een\u021belegerea \u0219i colaborarea sunt posibile.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Tot acolo explic\u0103 obiectivul elimin\u0103rii grani\u021belor, prin uniunea vamal\u0103, care s\u0103 fie atins\u0103 simultan prin pa\u0219i spre o uniune economic\u0103 \u0219i politic\u0103. Apelul e adresat, pe r\u00e2nd, din considerente diferite, at\u00e2t liberalilor, sociali\u0219tilor, agrarienilor, c\u00e2t \u0219i cre\u0219tinilor. A\u0219adar, proiectul lui e unul trans-partinic \u0219i ecumenist.<\/p>\n<p>C\u00e2t de departe ar urma s\u0103 mearg\u0103 acest plan, afl\u0103m din una din c\u0103r\u021bile sale fundamentale,\u00a0<em><strong>Idealismul practic<\/strong><\/em>\u00a0(1925). Reeditarea ei din 2024, din care vom traduce, con\u021bine multe preciz\u0103ri de combatere a conspira\u021bionismului. \u00cen mod hilar, capitolul despre selec\u021bia prin \u00eenmul\u021bire \u00een interiorul aceluia\u0219i grup, sau cu parteneri din afar\u0103, \u00eencepe cu o not\u0103 de subsol de aproape o pagin\u0103. \u00cen care suntem preveni\u021bi c\u0103 trebuie citit cu pruden\u021b\u0103:<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/planul-kalergi-si-noua-ordine-mondiala\/005-buch-kalergi_praktischer-idealismus-2\/\" rel=\"attachment wp-att-23630\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-23630 aligncenter lazyload\" src=\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/005-buch-Kalergi_praktischer-idealismus-1.jpg\" alt width=\"202\" height=\"280\"><\/a><\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-23630 aligncenter\" src=\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2019\/05\/005-buch-Kalergi_praktischer-idealismus-1.jpg\" alt width=\"202\" height=\"280\" data-eio=\"l\"><\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eAcest capitol a fost principalul motor al a\u0219a numitului \u201ePlan Kalergi\u201d, o teorie care sus\u021bine c\u0103 exist\u0103 o conspira\u021bie a lui Coudenhove-Kalergi de a inunda Europa cu popoare non-europene, pentru a distruge civiliza\u021bia european\u0103. De\u0219i Coudenhove-Kalergi discut\u0103 despre mixarea diferitelor popoare, inclusiv prin mariaj, nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 dovezi, care s\u0103 arate c\u0103 un asemenea plan a existat vreodat\u0103.\u201d (nota editorului, la pag. 27)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>\u00centr-adev\u0103r, contele era convins c\u0103 are inten\u021bii pozitive pentru continent, \u0219i nu sus\u021binea c\u0103 vrea s\u0103-l distrug\u0103. De-asta \u0219i vorbea la vedere despre convingerile lui. Dar s\u0103 vedem citatul cel mai des reluat de \u201econspira\u021bioni\u0219ti\u201d, \u00een sus\u021binerea teoriei:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eOmul viitorului \u00eendep\u0103rtat va fi un hibrid. Rasele de azi \u0219i castele vor c\u0103dea victime unei tot mai mari \u00eenfr\u00e2ngeri a spa\u021biului, timpului \u0219i prejudec\u0103\u021bilor. Rasa eurasiatico-negroid\u0103 a viitorului, care va avea un aspect exterior ca al egiptenilor, va \u00eenlocui diversitatea popoarelor cu o diversitate a indivizilor.\u201d (pag. 30,\u00a0<em>Individualismul practic<\/em>)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Precursorul \u201eomului planetar al viitorului\u201d e considerat rusul, ap\u0103rut ca o fuziune \u00eentre slavi, t\u0103tari \u0219i finlandezi. Discu\u021biile de tip eugenic despre cum influen\u021beaz\u0103 \u00eencruci\u0219\u0103rile caracterul, apar \u00een contextul discu\u021biei despre noble\u021be. Pe care contele \u00eencearc\u0103 s\u0103 o teoretizeze \u00eentr-o combina\u021bie de scientism \u0219i intui\u021bie. Autorul face o distinc\u021bie \u00eentre dou\u0103 tipuri de selec\u021bie, mixt\u0103 sau nu.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eTr\u0103s\u0103turile care rezult\u0103 din \u00eenmul\u021birea \u00een acela\u0219i grup (consangvinizare) sunt: loialitatea, pietatea, sim\u021bul familiei, o mentalitate de cast\u0103, perseveren\u021ba, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea, energia \u0219i mintea simpl\u0103; puterea prejudec\u0103\u021bii, caren\u021be ale obiectivit\u0103\u021bii \u0219i o minte \u00eengust\u0103.\u201d (p. 28, \u201e<em>Idealismul practic\u201d<\/em>)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Apare un contrast surprinz\u0103tor, exprimat metaforic:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eOmul consangvinizat e un om al unui singur suflet. Omul hibrid, e un om cu mai multe suflete.\u201d (p. 28)<\/p>\n<p>\u201eConsangvinizarea \u00eent\u0103re\u0219te caracterul \u0219i sl\u0103be\u0219te mintea. \u00cencruci\u0219area sl\u0103be\u0219te caracterul \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te mintea.\u201d (..)<\/p>\n<p>\u201eAcolo unde se \u00eent\u00e2lnesc ambele, sub auspicii nefericite, creeaz\u0103 tipuri degenerative, cu un caracter slab \u0219i o minte mediocr\u0103.\u201d (p. 30)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Pasajul deja citat, despre omul viitorului, apare imediat dup\u0103. Dar pentru a afla detalii despre viziunea lui pentru continent, s\u0103 deschidem o alt\u0103 carte a lui:<\/p>\n<h4>\u201ePan-Europa\u201d (1923)<\/h4>\n<p>Scris\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103, lucrarea propune unificarea Europei ca solu\u021bie \u00eempotriva r\u0103zboaielor \u00eentre europeni. Mesajul e unul pacifist \u0219i progresist:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eA\u0219a cum Iluminismul din trecut a distrus fanatismul, viitoul iluminism va \u00eenfr\u00e2nge \u0219ovinismul \u0219i va deschide drumul spre toleran\u021b\u0103 \u00eentre na\u021biuni.\u201d (p. 114, RCK,\u00a0<em>\u201ePan-Europa\u201d<\/em>)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Nu e vorba doar de o construc\u021bie birocratic\u0103, ci de ambi\u021bia de a da na\u0219tere \u201ena\u021biunii europene\u201d, care s\u0103 fie unificat\u0103 chiar \u00een condi\u021biile existen\u021bei mai multor limbi, cum e \u0219i cazul \u00een China \u0219i India, unde se vorbesc sute de limbi \u0219i dialecte locale. (p. 115) Strategia ar rezolva \u0219i situa\u021bia zonelor cu multe minorit\u0103\u021bi, exemplificate inclusiv cu Banatul \u0219i Transilvania.<\/p>\n<p>Un pas interesant prescris de strategul Kalergi e\u00a0<strong>separarea dintre stat \u0219i na\u021biune<\/strong>, un fenomen foarte subtil \u00een desf\u0103\u0219urare de c\u00e2teva decenii \u0219i la noi, sus\u021binut de pres\u0103 \u0219i\u00a0<a href=\"https:\/\/evadare.ro\/istorie\/manualele-de-istorie-pentru-primele-12-clase-ce-mai-invata-azi-copiii-si-de-ce-conteaza\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">manualele \u0219colare<\/a>:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eSepara\u021bia dintre na\u021biune \u0219i stat va facilita peste tot \u0219i cre\u0219terea economic\u0103 \u0219i rezolvarea problemelor sociale. Va purifica atmosfera politic\u0103 european\u0103, otr\u0103vit\u0103 acum, \u0219i o va preg\u0103ti pentru solu\u021bia Pan-European\u0103.\u201d (p. 119)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Trebuie amintit c\u0103 \u00een acela\u0219i an, contele Kalergi a fondat \u0219i\u00a0<strong>o organiza\u021bie cu acela\u0219i nume<\/strong>. \u201ePan Europa\u201d a avut membri \u0219i sus\u021bin\u0103tori de calibru, at\u00e2t \u00eentre liderii ce aveau s\u0103 fie implica\u021bi \u00een al doilea r\u0103zboi mondial, precum: Winston Churchill, doi premieri ai Fran\u021bei (Briand \u0219i Herriot), viitorul cancelar german Konrad Adenauer, viitorii conduc\u0103tori ai Cehoslovaciei, Benes \u0219i Masaryk, viitorii \u0219efi de guverne din Austria \u0219i Italia. Otto von Habsbourg a fost, la un moment dat pre\u0219edinte al ONG-ului Pan Europa.<\/p>\n<p>Organiza\u021bia a avut \u0219i o mul\u021bime de suporteri \u00eentre\u00a0<strong>celebrit\u0103\u021bile culturale<\/strong>, care i-au popularizat ideile: Albert Einstein, Thomas Mann, Ortega y Gasset, Rainer Maria Rielke, Sigmund Freud, Hermann Hesse, economi\u0219tii neoliberali Ludwig von Mises \u0219i Joseph Schumpeter.<\/p>\n<p>\u00cen numele p\u0103cii, \u021b\u0103rile Europei urmau s\u0103 renun\u021be la grani\u021be \u0219i s\u0103 realizeze o uniune vamal\u0103. Pentru a \u00eencuraja toleran\u021ba, urmau s\u0103 se fac\u0103 schimburi periodice de studen\u021bi \u0219i profesori. (p. 120) Ceva ce seam\u0103n\u0103 izbitor cu programele\u00a0<em>Erasmus<\/em>\u00a0\u0219i diversele burse oferite \u00een Uniunea European\u0103 de azi. Cartea din 1923 explic\u0103 pe larg pa\u0219ii c\u0103tre federalizare \u0219i avantajele omogeniz\u0103rii. (p. 124) \u00centre ele, e enumerat\u0103 \u0219i posibilitatea ca \u00eempreun\u0103 s\u0103 fie controlate mai bine coloniile din Africa.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eCiviliza\u021bia european\u0103 e civiliza\u021bia rasei albe \u0219i are r\u0103d\u0103cinile \u00een cre\u0219tinism. (..) Cele dou\u0103 polarit\u0103\u021bi ale civiliza\u021biei europene sunt individualismul elen \u0219i socialismul cre\u0219tin. Civiliza\u021bia Europei e, prin natura ei, pragmatic\u0103 \u0219i ra\u021bionalist\u0103, aspir\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i ating\u0103 cu toate puterile obiective rezonabile.\u201d (p. 32)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Limitele ei sunt v\u0103zute dincolo de grani\u021bele continentale, pentru a include \u0219i progeniturile sale din America de Nord, Australia Africa de Sud \u0219i Noua Zeeland\u0103.<\/p>\n<h3>Rusia, ca inamic<\/h3>\n<p>Dar Kalergi nu include \u0219i Rusia \u00een aceast\u0103 viziune. Ci o descrie ca pe un bloc aparte, antagonic, sub influen\u021ba viziunii despre marile civiliza\u021bii a lui Oswald Spengler:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eRusia e, aparent, o alt\u0103 ramifica\u021bie a civiliza\u021biei europene. Dar sunt numeroase semne, c\u0103 Rusia e la \u00eenceputul unei noi civiliza\u021bii, care va uni elemente din Asia \u0219i Europa sub o nou\u0103 sintez\u0103.<\/p>\n<p>Din punct de vedere etnografic, Rusia e un hibrid de elemente europene \u0219i mongole (t\u0103tari \u0219i finlandezi). De pe vremea marilor invazii, politic \u0219i cultural, Rusia a apar\u021binut uneori Europei, alteori Asiei. Cea mai recent\u0103 epoc\u0103 asiatic\u0103 a sa, domina\u021bia tartar\u0103, a durat din 1200 \u00een 1498. \u00cen acest timp, a adoptat forme externe ale civiliza\u021biei europene, dar f\u0103r\u0103 a se europeniza pe interior.<\/p>\n<p>Bol\u0219evismul a zguduit civiliza\u021bia european\u0103, pe care Petru cel Mare \u0219i succesorii s\u0103i au importat-o. A expulzat sau ucis un num\u0103r vast de reprezentan\u021bi ai acestei civiliza\u021bii.\u201d (p. 33, RCK, Pan-Europa)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>De altfel, tot proiectul unific\u0103rii europene, \u00een viziunea lui Richard Kalergi, pare justificat de necesitatea de a fi o contra-pondere pentru Rusia, vecinul continental cel mai mare:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201e\u00cen fa\u021ba unei Rusii organizate \u0219i industrializate, niciun stat din Europa nu poate face nimic din punct de vedere militar. Rusia, prin simpla ei existen\u021b\u0103, exercit\u0103 o presiune constant\u0103 asupra statelor Europei. Aceast\u0103 presiune va cre\u0219te, pentru c\u0103 demografia european\u0103 nu poate cre\u0219te \u00een ritmul Rusiei.<\/p>\n<p>Toat\u0103 chestiunea european\u0103 se sf\u00e2r\u0219e\u0219te cu problema rus\u0103. Principalul obiectiv al politicii Europei trebuie s\u0103 fie s\u0103 previn\u0103 o invazie a Rusiei. Pentru a o preveni, exist\u0103 o singur\u0103 cale: Uniunea European\u0103.<\/p>\n<p>Istoria pune Europa \u00een fa\u021ba a dou\u0103 op\u021biuni: fie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103, pun\u00e2nd deoparte toate ostilit\u0103\u021bile na\u021bionale, constituind o federa\u021bie de state, fie s\u0103 cad\u0103 victim\u0103 ghearelor ruse\u0219ti. Europa nu are o a treia cale.\u201d (p. 49, RCK, Pan Europa)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Profe\u021bia e reluat\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eChestiunea european\u0103 se va rezolva doar printr-o uniune a popoarelor Europei. Aceast\u0103 uniune va fi ori voluntar\u0103, cre\u00e2nd Federa\u021bia Pan-European\u0103, fie for\u021bat\u0103, prin cucerirea Europei de c\u0103tre Rusia.\u201d (p. 24)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Amintim c\u0103 citim o carte scris\u0103 \u00een 1923, nu e tot un pasaj din \u0218tirile Pro TV, sau un comentariu al lui Radu Tudor. Coinciden\u021bele devin mai bizare, c\u00e2nd d\u0103m peste indica\u021biile trasate \u021b\u0103rilor de pe \u201eflancul estic\u201d al NATO, cum s-ar spune ast\u0103zi:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eDin partea Europei, ar fi nu doar nedrept, dar \u0219i ilogic s\u0103 pretind\u0103 de la Polonia \u0219i Rom\u00e2nia s\u0103 fie responsabile de ap\u0103rarea Europei \u00eempotriva unui imperiu, care e de 30 de ori mai mare dec\u00e2t ambele \u00eempreun\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen fa\u021ba cre\u0219terii armate a Rusiei, ar fi imposibil s\u0103 \u021bin\u0103 pasul. Aceast\u0103 curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rii\u00a0<strong>ar ruina complet economiile Poloniei \u0219i Rom\u00e2niei<\/strong>, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ar ajunge \u00eentr-o zi epuizate, cu m\u00e2inile \u0219i picioarele legate la mila Rusiei.<\/p>\n<p>Europa trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eenaintea acestei evolu\u021bii \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i protejeze singura grani\u021b\u0103, care nu e acvatic\u0103, \u00een loc s\u0103 \u00ee\u0219i lase ap\u0103rarea \u00een m\u00e2inile unor state relativ slabe.\u201d (pag. 54, RCK, Pan-Europa)<\/p>\n<\/blockquote>\n<h4>elita globalist\u0103<\/h4>\n<p>Poate v-a\u021bi \u00eentrebat, de unde ap\u0103ruse \u0219i adjectivul \u201eantisemit\u0103\u201d, \u00een \u00eenfierarea pe care Wikipedia o f\u0103cea teoriei. Sigur, eticheta e aruncat\u0103 \u00een st\u00e2nga \u0219i \u00een dreapta acum, deseori f\u0103r\u0103 motiv. Dar care era explica\u021bia? Povestea ne poart\u0103 ceva mai \u00een urm\u0103, la deja men\u021bionatul ambasador, Kalergi senior.<\/p>\n<p>Tat\u0103l\u00a0<strong>Heinrich von Coundehove Kalergi<\/strong>\u00a0scrisese o carte groas\u0103 de istorie a fenomenului, intitulat\u0103\u00a0<em><strong>Esen\u021ba antisemitismului<\/strong><\/em>. Prima edi\u021bie a ap\u0103rut la Londra, \u00een 1901, \u00een traducerea lui Angelo Solomon Rappoport. \u00cen anticariate, se mai g\u0103sesc exemplare rarissime,\u00a0<a href=\"https:\/\/www.vialibri.net\/years\/books\/781253381\/1935-count-heinrich-coudenhove-kalergi-count-richard-anti-semitism-throughout-the-ages\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">dedicate de autor baronului Lionel Nathan de Rothschild<\/a>. Cartea a fost popularizat\u0103 de editura Hutchinson Heinemann din Londra, fiind scris\u0103 \u00eempotriva prejudec\u0103\u021bilor la adresa comunit\u0103\u021bii evreie\u0219ti.<\/p>\n<p>Contele Heinrich Kalergi combate at\u00e2t rasismul, c\u00e2t \u0219i stereotipurile despre evrei. El consider\u0103 c\u0103 e vorba de o ur\u0103 f\u0103r\u0103 temei, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een supersti\u021bii cre\u0219tine \u0219i legende urbane. Istoricul f\u0103cut de el merge p\u00e2n\u0103 \u00een contemporaneitatea sa, cu apari\u021bia mi\u0219c\u0103rii sioniste.<\/p>\n<p>\u00cen 1935, fiul s\u0103u,\u00a0<strong>Richard Kalergi<\/strong>, a republicat cartea tat\u0103lui, cu o prefa\u021b\u0103 proprie, \u00eentr-o edi\u021bie ad\u0103ugit\u0103. \u00cen ea, aminte\u0219te c\u0103 tat\u0103l s\u0103u a mai scris \u0219i un text de r\u0103spuns unui detractor, iritat de calomniile aceluia la adresa franc-masonilor, pe care a \u021binut s\u0103 le combat\u0103. Republicarea avea inten\u021bia de a combate curentul antisemit \u00een Europa timpului. Tot acolo, fiul explic\u0103 evolu\u021bia tat\u0103lui, preciz\u00e2nd c\u0103 nu are o descenden\u021b\u0103 semit\u0103:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eCum de acest aristocrat catolic, de sorginte arian\u0103, pledeaz\u0103 \u00een favoarea evreilor, contra persecutorilor lor? s\u0103 auzim ce el \u00eensu\u0219i (tat\u0103l meu, n.t.) a spus pe subiect:<\/p>\n<p>\u201eM\u0103rturisesc c\u0103 am fost eu \u00eensumi un antisemit teoretic, c\u00e2nd eram mai t\u00e2n\u0103r. Eram chiar \u0219i unul practic, din motive excelente. Pentru c\u0103 avusesem experien\u021be dintre cele mai nepl\u0103cute cu c\u0103m\u0103tarii evrei.<\/p>\n<p>Dac\u0103 a\u0219 fi fost rugat cu ani \u00een urm\u0103 s\u0103 studiez chestiunea evreiasc\u0103 \u0219i s\u0103 scriu o carte despre ea, cel mai probabil ar fi rezultat o lucrare antisemit\u0103. Dar un studiu serios \u0219i cred complet m-a adus \u00eens\u0103 pe calea cea bun\u0103.\u201d (p. 18, RCK \u00een prefa\u021ba la Esen\u021ba antisemitismului)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Fiul a dezvoltat \u00eens\u0103 o teorie mult mai vast\u0103 \u0219i absolut original\u0103 pe subiect. Pe care o expusese deja (cu un deceniu \u00eenainte) \u00een cartea sa de c\u0103p\u0103t\u00e2i\u00a0<strong><em>Idealismul practic<\/em><\/strong>, din 1925. Aici sunt prezentate propriile concep\u021bii despre tr\u0103s\u0103turile ce se pot ob\u021bine prin hibridizarea unor rase \u0219i clase.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eR\u0103d\u0103cinile principale ale antisemitismului sunt \u00eengustimea min\u021bii \u0219i invidia. Obtuzitatea \u00een religie sau \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. Invidia intelectual\u0103 sau economic\u0103.\u201d (p. 57, RCK, Idealismul practic)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>\u00cen viziunea lui Richard Kalergi, istoria cu totul aparte a poporului evreu i-a permis s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 ni\u0219te\u00a0<strong>caracteristici unice<\/strong>:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eEvreii sunt principalii sus\u021bin\u0103tori ai nobilimii intelectuale, at\u00e2t ai celei corupte, c\u00e2t \u0219i ai celei admirabile, ai capitalismului, jurnalismului \u0219i literaturii. Superioritatea spiritului lor \u00eei predestineaz\u0103 s\u0103 fie un factor major \u00een viitorul aristocra\u021biei.\u201d\u00a0 (..)<\/p>\n<p>\u201ePe durata primului mileniu al erei noastre, prozeli\u021bi din toate popoarele au intrat \u00een aceast\u0103 comunitate religioas\u0103. Cel mai recent regele, nobilimea \u0219i poporul mongol al khazarilor, st\u0103p\u00e2nii sudului Rusiei. Doar de la ei \u00eencolo comunitatea religioas\u0103 a evreilor a format artificial o comunitate na\u021bional\u0103 \u0219i s-a izolat de toate popoarele.\u201d (p. 54, RCK, Idealismu practic)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Mare admirator al fenomenului evreiesc, contele Kalergi consider\u0103 c\u0103 persecu\u021biile de p\u00e2n\u0103 atunci i-au ajutat \u201es\u0103 dezvolte un spirit eroic, prin martiraj, s\u0103 se purifice de elementele cu voin\u021b\u0103 slab\u0103 \u0219i minte slab\u0103\u201d.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201e\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 distrug\u0103 evreii, Europa i-a rafinat prin acest proces artificial de selec\u021bie \u0219i i-a educat spre a deveni o na\u021biune conduc\u0103toare a viitorului.<\/p>\n<p>Nu e de mirare c\u0103 acest popor, care a ie\u0219it din \u00eenchisoarea ghetoului, s-a dezvoltat \u00eentr-o nobilime a Europei. Astfel, pe m\u0103sur\u0103 ce nobilimea feudal\u0103 a c\u0103zut \u00een declin, o providen\u021b\u0103 benevolent\u0103 a pogor\u00e2t asupra Europei, prin emanciparea evreilor, o nou\u0103 ras\u0103 nobil\u0103, cu har spiritual.\u201d (p. 56, RCK, I.p.)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Contele Kalergi e foarte clar c\u0103 nu se refer\u0103 la evreii \u00een\u0219i\u0219i ca viitoarea clas\u0103 conduc\u0103toare a unei Europe metisate, cum \u00eei denatureaz\u0103 unii conspira\u021bioni\u0219ti profe\u021bia. Ci prevede \u00een 1925 apari\u021bia unei noi elite trans-na\u021bionale, pe care o putem considera elita globalist\u0103. Ceva de tipul celor care se adun\u0103 anual la Davos, sau a celor ap\u021bi s\u0103 primeasc\u0103 premiile Charlemagne.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eEvreii nu sunt noua nobilime. Mai cur\u00e2nd, evreimea e p\u00e2ntecul din care va ie\u0219i o nou\u0103 nobilime spiritual\u0103 a Europei. Nucleul \u00een jurul c\u0103ruia se va grupa o nou\u0103 aristocra\u021bie spiritual\u0103.<\/p>\n<p>O ras\u0103 intelectual\u0103 \u0219i urban\u0103 conduc\u0103toare se formeaz\u0103: ideali\u0219ti, oameni de spirit \u0219i sensibili, drep\u021bi \u0219i dedica\u021bi convingerilor lor; curajo\u0219i ca nobilii feudali \u00een zilele lor de glorie. Care accept\u0103 cu senin\u0103tate moartea \u0219i persecu\u021bia, ura \u0219i dispre\u021bul, pentru a face omenirea mai moral\u0103, mai spiritual\u0103 \u0219i mai fericit\u0103.\u201d (p. 56, RCK, I.p.)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Genul de teorii populare \u00eentre contemporani, cu aparen\u021b\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, despre arieni \u0219i semi\u021bi, se g\u0103sesc \u00eentr-o form\u0103 diametral opus\u0103 la contele Kalergi.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eAstfel evreii sufer\u0103 de o hipertrofie a creierului \u0219i stau \u00een contrast cu nevoia aristocratic\u0103 pentru dezvoltare armonioas\u0103. Sl\u0103biciunea fizic\u0103 \u0219i nervoas\u0103 a multor evrei excelen\u021bi \u00een privin\u021ba spiritului, rezult\u0103 \u00eentr-o lips\u0103 a curajului fizic (deseori combinat\u0103 cu un suprem curaj moral) \u0219i o insecuritate \u00een comportament. Calit\u0103\u021bi care \u00eenc\u0103 par incompatibile cu idealul cavaleresc al nobilului de azi.\u201d (p. 59, RCK, I.p.)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Lucrurile urmeaz\u0103 s\u0103 se schimbe, \u00eens\u0103 prin apari\u021bia noilor elite cu profil tehnocratic \u0219i filosofic:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eNu doar c\u0103 evreii se vor schimba \u00een direc\u021bia idealului occidental de noble\u021be. \u0218i acest ideal va suferi transform\u0103ri, pentru a se \u00eent\u00e2lni cu firea evreului la jum\u0103tate de drum.<\/p>\n<p>\u00centr-o Europ\u0103 mai pa\u0219nic\u0103 a viitorului, nobilimea \u00ee\u0219i va lep\u0103da caracterul r\u0103zboinic, pentru a-l schimba cu unul preponderent spiritual \u0219i preo\u021besc. Un Occident pacificat \u0219i socializat nu va mai avea nevoie de st\u0103p\u00e2ni \u0219i comandan\u021bi \u2013 doar de conduc\u0103tori, educatori \u0219i modele.\u201d (p. 59, RCK, I.p.)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Kalergi e gata s\u0103 \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 at\u00e2t originile etnice, c\u00e2t \u0219i pe cele aristocratice, pentru a profe\u021bi apari\u021bia unei elite supra-na\u021bionale.<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eNobilul viitorului nu va fi nici feudal, nici evreu, nici burghez, nici proletar: va fi o sintez\u0103. Rasele \u0219i clasele, a\u0219a cum le \u00een\u021belegem noi ast\u0103zi, vor disp\u0103rea, indivizii vor r\u0103m\u00e2ne\u201d. (p. 60, RCK, I.p.)<\/p>\n<p>\u201eDin aceast\u0103 nobilime aleatorie de azi, va ie\u0219i o nou\u0103 ras\u0103 nobil\u0103 interna\u021bional\u0103 \u0219i intersocial\u0103. Tot ce e remarcabil ca frumuse\u021be, putere, energie \u0219i spirit se va recunoa\u0219te \u0219i se va uni, \u00een concordan\u021b\u0103 cu legile secrete ale atrac\u021biei erotice.\u201d (p. 61)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>\u00centr-un ton, care probabil i-ar pl\u0103cea \u0219i lui Klaus Schwab, vorbe\u0219te \u0219i de dep\u0103\u0219irea capitalismului pentru un proiecte eugenic:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eSocialismul, care a \u00eenceput cu abolirea nobilimii \u0219i egalizarea omenirii, va culmina cu pr\u0103sirea unei nobilimi noi, diferit\u0103 de restul omenirii. Aici, \u00een aceast\u0103 eugenie social\u0103, st\u0103 misiunea lui istoric\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103, care nu s-a realizat \u00eenc\u0103: s\u0103 \u00eendrume \u00een afara inegalit\u0103\u021bii nedrepte, prin egalitate, c\u0103tre o inegalitate just\u0103, peste ruinele tuturor pseudo-aristocra\u021biilor, c\u0103tre o autentic\u0103 nou\u0103 nobilime.\u201d (p. 62, RCK, I.p.)<\/p>\n<\/blockquote>\n<h4>din amintirile contelui<\/h4>\n<p>Cum spuneam, contele Kalergi era departe de a fi doar un vis\u0103tor excentric. Era un om foarte conectat la elitele (a\u0219a deficitare) ale epocii. Mul\u021bi dintre ei, apar men\u021biona\u021bi \u00een cartea sa de memorii, publicat\u0103 \u00een 1943:\u00a0<strong><em>\u201eCruciada pentru Pan Europa. Autobiografia unui om \u0219i a unei mi\u0219c\u0103ri\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p>Acolo, Richard \u00ee\u0219i aminte\u0219te cu nostalgie de\u00a0<strong>Austro-Ungaria<\/strong>\u00a0copil\u0103riei, ca de o \u021bar\u0103 frumoas\u0103, \u00eentins\u0103 de la Alpi la Carpa\u021bi, de pe coasta Dalmat\u0103, la\u00a0p\u0103durile Transilvaniei. (p. 46) Dar mai cu seam\u0103 capitala acelui imperiu multicultural,\u00a0<strong>Viena<\/strong>, e evocat\u0103 ca un ferment pentru idei revolu\u021bionare: Tro\u021bki, Masaryk \u0219i Josef Pilsudsky tr\u0103iser\u0103 acolo. Tot la Viena \u00ee\u0219i lansase \u0219coala psihanalitic\u0103 Sigmund Freud, acolo practicase jurnalismul Theodore Herzl.<\/p>\n<p>Kalergi prezint\u0103 avatarurile promov\u0103rii mi\u0219c\u0103rii sale Pan-Europa la Londra \u0219i \u00een Statele Unite, pentru care avea, de asemenea o propunere de unificare a continentului Nord American:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eDar \u00een ciuda tuturor articolelor \u0219i interviurilor despre Pan Europa, publicul american a r\u0103mas doar vag informat \u00een privin\u021ba \u021belurilor noastre. Am decis c\u0103 ar fi de ajutor dac\u0103 a\u0219 pleda personal pentru cauz\u0103.<\/p>\n<p>Totu\u0219i, planul nu s-ar fi maturizat at\u00e2t de repede, f\u0103r\u0103 bunele oficii ale prietenului meu,\u00a0<strong>Max Warburg<\/strong>, celebru bancher din Hamburg \u0219i membru \u00een delega\u021bia Germaniei la Versailles.<\/p>\n<p>Max Warburg a fost unul din primii prozeli\u021bi ai Pan-Europei. El avea doi fra\u021bi \u00een Statele Unite:\u00a0<strong>Paul<\/strong>, economistul, \u0219i Felix, filantropul. (\u2026) Planul era c\u0103 eu voi deschide dineul cu un discurs \u00een care s\u0103 explic obiectivele Pan-Europei, iar (norvegianul Christian Lange) s\u0103 \u021bin\u0103 o pledoarie opus\u0103, din perspectiva Ligii Na\u021biunilor.\u201d (p. 110, Autobiografie)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Episodul e \u0219i o privire \u00een culisele conclavurilor mondialiste. Observ\u0103m c\u0103 globali\u0219tii testau mai multe variante concurente de realizare a programelor lor. La dineul evocat mai sus, intelectualii apar \u00eentr-un fel de concurs de elocin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba finan\u021batorilor, pentru a alege strategiile cele mai bune de sponsorizat.<\/p>\n<p>Pentru cunosc\u0103tori, e vorba de\u00a0<a href=\"https:\/\/evadare.ro\/istorie\/31-conspiratorii-care-au-creat-rezerva-federala\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Paul Warburg, eminen\u021ba cenu\u0219ie<\/a>\u00a0din spatele \u00eenfiin\u021b\u0103rii Rezervei Federale Americane. Diferen\u021bele st\u00e2nga dreapta sunt doar o fa\u021bad\u0103 \u00een spatele c\u0103rora p\u0103pu\u0219arii se mi\u0219c\u0103 dezinvolt. Bancherii din familia Warburg \u0219i partenerii lor de la Kuhn and Loeb figureaz\u0103 \u0219i \u00eentre\u00a0<a href=\"https:\/\/evadare.ro\/istorie\/partea-a-doua-conexiunea-americana-din-revolutia-bolsevica\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">finan\u021batorii Revolu\u021biei Bol\u0219evice<\/a>\u00a0din 1917.<\/p>\n<p>Memorialistul Kalergi ne d\u0103 de \u00een\u021beles \u0219i despre cercurile care sus\u021bineau dinspre America apari\u021bia viitoarei Uniuni Europene:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201ePrietenii Ligii Na\u021biunilor, precum colonelul\u00a0<strong>Mandel House<\/strong>, favorizau Pan Europa, pentru c\u0103 sperau ca acceptarea Americii pentru principiul regionalismului, sau mai cur\u00e2nd al continentalismului, ar putea facilita participarea Americii \u00een Liga Na\u021biunilor.<\/p>\n<p>Izola\u021bioni\u0219tii, ca Borah, Capper \u0219i Shipstead, cu care am discutat chestiunea, erau favorabili ideii mele, pentru c\u0103 aduce o metod\u0103 prin care Europa putea tr\u0103i \u00een pace \u0219i prosperitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 necesite asisten\u021ba \u0219i interven\u021bia Americii.\u201d (p. 111, Autobiografie)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Fra\u021bii Paul \u0219i Max Warburg au fost inclu\u0219i \u0219i \u00eentr-un\u00a0<strong>Comitet American de Sprijin al Uniunii Pan-Europene<\/strong>:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eComitetul a promis s\u0103 supravegheze opinia public\u0103 din Statele Unite, asupra ideii Pan-Europene, \u0219i s\u0103 o explice, dac\u0103 va fi cazul.\u201d (p. 112)<\/p>\n<\/blockquote>\n<h4>Titulescu, falsul \u201esuveranist\u201d<\/h4>\n<p>Politicienii apar din culisele descrise de contele Kalergi ca simple interfe\u021be, care\u00a0<strong>mimeaz\u0103 disputele<\/strong>. A\u0219a cum apare \u0219i diplomatul rom\u00e2n\u00a0<strong>Nicolae Titulescu<\/strong>, instalat la conducerea Ligii Na\u021biunilor:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eC\u00e2nd navigam din New York, ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00een mijlocul Atlanticului cu str\u0103lucitul om de stat Nicolae Titulescu. Se \u00eentorcea cu so\u021bia de la misiunea financiar\u0103 la Washington. Am devenit foarte rapid prieteni \u0219i Titulescu a r\u0103mas toat\u0103 via\u021ba lui un Pan European convins.<\/p>\n<p>E drept, a fost nevoit s\u0103 ascund\u0103 cu grij\u0103 c\u0103 se sim\u021bea mai mult european dec\u00e2t rom\u00e2n. Ba chiar a trebuit s\u0103 joace rolul unui na\u021bionalist rom\u00e2n, ca s\u0103 fac\u0103 pe plac colegilor s\u0103i na\u021bionali\u0219ti de la Bucure\u0219ti \u0219i pentru a-\u0219i asigura cariera viitoare. Dar \u00een inima lui, a fost mereu un european autentic.\u201d (pag. 113, Kalergi, Autobiografia)<\/p>\n<\/blockquote>\n<h4>amicul libertarian<\/h4>\n<p>Mul\u021bi \u00eenc\u0103 persist\u0103 \u00een eroarea de a considera globalismul exclusiv un proiect al st\u00e2ngii. Unii folosesc no\u021biunea alandala, interschimbabil cu \u201eneo-marxist\u201d. \u00cen realitate, cum am ar\u0103tat de mul\u021bi ani, exist\u0103 o fuziune a obiectivelor \u00eentre st\u00e2nga neo-marxist\u0103 \u0219i neo-liberalism. (Am prezentat acel aspect \u00eenc\u0103 din analiza unor fragmente din opera lui\u00a0<a href=\"https:\/\/evadare.ro\/carti\/karl-marx-libertarianul-si-demolarea-deliberata\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\">Karl Marx<\/a>, \u00een tentativa mea de Istorie a globalismului.)<\/p>\n<p>So\u021bia p\u0103rintelui \u0218colii Austriece,\u00a0<strong>Ludwig von Mises<\/strong>, poveste\u0219te despre prietenia economistului libertarian cu Richard Coudenhove Kalergi. Din memoriile lui\u00a0<strong>Margit von Mises<\/strong>\u00a0afl\u0103m c\u0103 ace\u0219tia se \u00eent\u00e2lneau aproape zilnic \u00een perioada c\u00e2nd se refugiaser\u0103 din calea nazi\u0219tilor:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eA\u0219a cum \u00eentre 1938 \u0219i 1940, fiecare refugiat ajungea inevitabil s\u0103 stea prin Geneva, acum Lisabona devenise ad\u0103postul pentru oamenii f\u0103r\u0103 o cas\u0103 sau f\u0103r\u0103 o \u021bar\u0103. Tot felul de na\u021bionalit\u0103\u021bi se adunau acolo \u0219i \u00een fiecare zi ne \u00eent\u00e2lneam cu oameni sau auzeam noi pove\u0219ti triste.<\/p>\n<p>Ne \u00eent\u00e2lneam frecvent cu contele Coudenhoven, lupt\u0103torul pentru Pan-Europa, care avea o mam\u0103 japonez\u0103, destul de exotic \u0219i chipe\u0219.\u201d (p. 61 din\u00a0<em>Anii mei cu Ludwig von Mises<\/em>)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>V\u0103duva marelui economist dezv\u0103luie \u0219i c\u0103 Ludwig von Mises intrase nu doar \u00een organiza\u021bia Pan Europa a lui Kalergi, dar \u0219i \u00een organiza\u021bia de tip masonic\u00a0<strong>Clubul Rotary<\/strong>\u00a0(azi prezent \u00een toate ora\u0219ele Rom\u00e2niei), pe care o frecventa s\u0103pt\u0103m\u00e2nal:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eLu fusese un membru al Clubului Rotary din Viena. \u00cen Europa, cluburile Rotary erau oarecum diferite de cele de aici, din America. \u00cen vechea \u021bar\u0103, fiecare membru era cel mai distins al profesiei lui din ora\u0219ul s\u0103u. La \u00eent\u00e2lnirile lor, discutau probleme importante politice, economice \u0219i sociale. De aceea Hitler a dizolvat imediat nu doar Francmasoneria, dar \u0219i cluburile Rotary din Germania \u0219i Austria.\u201d (p. 87, din\u00a0<em>Anii mei cu Ludwig von Mises)<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Tot Margit von Mises relateaz\u0103 apoi participarea marelui economist la\u00a0<strong>Conferin\u021ba Pan Europa<\/strong>\u00a0din 1943, unde a \u021binut un discurs, din care reproduce esen\u021bialul:<\/p>\n<blockquote>\n<p>\u201eNa\u021bionalismul economic e r\u0103d\u0103cina conflictelor interna\u021bionale, care s-au soldat cu cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Na\u021bionalismul economic a \u00eempins na\u021biunile dinamice spre agresiune \u0219i a \u00eempiedicat na\u021biunile pa\u0219nice s\u0103 opreasc\u0103 nazismul, ca s\u0103 ridice o barier\u0103 \u00eempotriva unei noi agresiuni a Germaniei. Toate planurile pentru o mai bun\u0103 ordine post-belic\u0103 sunt inutile, dac\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103 elimine protec\u021bionismul \u0219i s\u0103 instituie liberul schimb.\u201d (p. 88, Margit von Mises op. cit.)<\/p>\n<\/blockquote>\n<p>A\u0219adar, planurile globaliste ale st\u00e2ngii mergeau m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu cele ale dreptei. Pe c\u0103i diferite, se ajungea de la deschiderea grani\u021belor pentru mi\u0219carea capitalului, la eliminarea grani\u021belor pentru schimbarea popoarelor.<\/p>\n<\/div>\n<div class=\"share-post\"><span class=\"share-text\">Share<\/span><\/p>\n<ul class=\"flat-social\">\n<li><a href=\"http:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=https:\/\/www.incorectpolitic.com\/?p=80819\" class=\"social-facebook\" rel=\"external\" target=\"_blank\"><span>Facebook<\/span><\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=Andreea+Esca+recunoa%C8%99te+Planul+Kalergi+cu+z%C3%A2mbetul+pe+buze&amp;url=https:\/\/www.incorectpolitic.com\/?p=80819\" class=\"social-twitter\" rel=\"external\" target=\"_blank\"><span>Twitter<\/span><\/a><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/pinterest.com\/pin\/create\/button\/?url=https:\/\/www.incorectpolitic.com\/?p=80819&amp;description=Andreea+Esca+recunoa%C8%99te+Planul+Kalergi+cu+z%C3%A2mbetul+pe+buze&amp;media=https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/kalergi-1-500x330.jpg\" class=\"social-pinterest\" rel=\"external\" target=\"_blank\"><span>Pinterest<\/span><\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<p> Source URL: https:\/\/www.incorectpolitic.com\/andreea-esca-recunoaste-planul-kalergi-cu-zambetul-pe-buze\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Andreea Esca recunoa\u0219te Planul Kalergi cu z\u00e2mbetul pe buze Incorect Politic Decembrie 16, 2025 Andreea Esca recunoa\u0219te Planul Kalergi cu z\u00e2mbetul pe buze Via Evadare.ro: \u00a0 Controlul mental al popula\u021biei se bazeaz\u0103 pe instituirea unor\u00a0nara\u021biuni, explica\u021bii simplificate ale realit\u0103\u021bii. Unele sunt rodul coagul\u0103rii naturale a unor convingeri, bazate pe experien\u021b\u0103 proprie, concluzii pe care oamenii [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[95],"class_list":["post-1251751","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-incorectpolitic-com"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1251751","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1251751"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1251751\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1251751"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1251751"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1251751"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}