{"id":1251731,"date":"2025-12-09T07:09:46","date_gmt":"2025-12-09T04:09:46","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1251731"},"modified":"2025-12-09T07:09:46","modified_gmt":"2025-12-09T04:09:46","slug":"sangele-care-nu-poate-fi-falsificat-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1251731","title":{"rendered":"S\u00e2ngele care nu poate fi falsificat – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

S\u00e2ngele care nu poate fi falsificat<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Octavian Dimarescu
Incorect Politic<\/strong>
\nDecembrie 9, 2025<\/p>\n

<\/p>\n

S\u00e2ngele care nu poate fi falsificat<\/h2>\n

M\u0103 surprind adesea, r\u0103sfoind tratate de istorie sau mitologie comparat\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleg momentul exact \u00een care am pierdut sensul adev\u0103rat al sacralit\u0103\u021bii politice. Tr\u0103im \u00eentr-o lume orizontal\u0103, o lume a contractelor sociale \u0219i a votului statistic, dar undeva, \u00een memoria profund\u0103 a speciei, persist\u0103 nostalgia dup\u0103 o figur\u0103 care s\u0103 nu fie doar un administrator al treburilor publice, ci o ax\u0103. Acea figur\u0103 este monarhul sacru.<\/p>\n

Exist\u0103 o teorie comod\u0103, n\u0103scut\u0103 probabil din febra egalitarist\u0103 a ultimelor dou\u0103 secole, care sus\u021bine c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri indo-europeni ar fi fost ni\u0219te \u201erepublicani\u201d timpurii, tr\u0103ind \u00eentr-o fr\u0103\u021bie democratic\u0103 idilic\u0103. Mi se pare o mistificare naiv\u0103. Dac\u0103 ai curiozitatea s\u0103 cure\u021bi straturile de ideologie modern\u0103 \u0219i s\u0103 prive\u0219ti spre mitologie sau spre datele arhaice, realitatea este mult mai aspr\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, mai \u00eenalt\u0103: ideea regalit\u0103\u021bii este consubstan\u021bial\u0103 tradi\u021biei.<\/p>\n

G\u00e2ndul \u00eemi zboar\u0103 la un exemplu exotic, pe care l-am \u00eent\u00e2lnit \u00een studiile despre popula\u021biile insulare: guan\u0219ii. Ace\u0219ti supravie\u021buitori ai preistoriei europene, izola\u021bi \u00een Insulele Canare, nu au inventat democra\u021bia, ci au rafinat ierarhia. M-a fascinat sistemul lor de succesiune \u2013 nu de la tat\u0103 la fiu, ci prin seniorat, de la frate la frate. Era o form\u0103 de \u00een\u021belepciune biologic\u0103 acolo: suprema\u021bia trebuia s\u0103 apar\u021bin\u0103 celui mai v\u00e2rstnic, celui mai copt. Dar ce e cu adev\u0103rat frapant e sacralitatea care \u00eenvelea aceast\u0103 structur\u0103. Neamurile regale exercitau o \u201esuzeranitate colectiv\u0103\u201d. Imagina\u021bi-v\u0103 o cast\u0103 \u00eentreag\u0103 purt\u00e2nd povara sfin\u021beniei. Faptul c\u0103 supu\u0219ii s\u0103rutau picioarele regelui sau c\u0103 \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rile cereau sacrificii umane nu trebuie citit prin grila noastr\u0103 moralist\u0103, ci ca o dovad\u0103 a unei tensiuni metafizice enorme. Regele era un prag. Dincolo de el \u00eencepea teritoriul zeilor.<\/p>\n

Aceast\u0103 intui\u021bie a \u201es\u00e2ngelui care oblig\u0103\u201d traverseaz\u0103 ca un fir ro\u0219u toat\u0103 istoria veche. De la regii greci numi\u021bi Diogenes (n\u0103scu\u021bi din Zeus) p\u00e2n\u0103 la orgoliul aproape nebunesc al lui Cezar, care \u00ee\u0219i revendica o dubl\u0103 descenden\u021b\u0103, regal\u0103 \u0219i divin\u0103, vedem aceea\u0219i obsesie: puterea nu se deleag\u0103 de jos, ci coboar\u0103 de sus.<\/p>\n

\u00cemi amintesc de lectura lui Marc Bloch, \u201eRegii taumaturgi\u201d. Cu c\u00e2t\u0103 elegan\u021b\u0103 desfiin\u021beaz\u0103 el mitul germanilor \u201erepublicani\u201d! E o lec\u021bie de filologie \u0219i istorie: termenii latini ne-au p\u0103c\u0103lit. Germanii \u00ee\u0219i alegeau regii, da, dar numai din s\u00e2nul acelor familii care purtau \u00een vene fluidul magic al lui Odin. Puterea nu era un premiu pentru cel mai bun orator, ci o recunoa\u0219tere a unei calit\u0103\u021bi ontologice. Aici, cred c\u0103 trebuie s\u0103 fim aten\u021bi la o nuan\u021b\u0103 pe care Julius Evola o surprinde genial \u0219i care explic\u0103 multe, inclusiv istoria noastr\u0103 local\u0103. Este vorba despre distinc\u021bia, adesea ignorat\u0103, dintre Rex \u0219i Dux. Rex-ul este principiul imobil, sacru, cel care \u201eeste\u201d. Dux-ul este cel care \u201eface\u201d, r\u0103zboinicul, liderul de criz\u0103.<\/p>\n

Aceast\u0103 diarhie nu era un compromis, ci o arhitectur\u0103 sacr\u0103. Nu o reg\u0103sim oare, aproape matematic, \u00een Dacia, \u00een cuplul Burebista \u2013 Deceneu? Sau, mai t\u00e2rziu, \u00een acea superb\u0103 particul\u0103 \u201eIo\u201d a voievozilor rom\u00e2ni? C\u00e2nd Mircea sau \u0218tefan se semnau \u201eIo\u2026\u201d, ei nu spuneau doar \u201eeu\u201d, ci \u00ee\u0219i afirmau o autonomie de origine divin\u0103 (dominus), o investitur\u0103 care \u00eei punea deasupra contingentului.<\/p>\n

Aceast\u0103 idee, pe care \u00eencerc s\u0103 o transmit, ar fi incomplet\u0103 dac\u0103 nu a\u0219 m\u0103rturisi c\u0103, pentru mine, momentul de gra\u021bie maxim\u0103 al monarhiei rom\u00e2ne\u0219ti r\u0103m\u00e2ne martiriul Br\u00e2ncovenilor. Acolo vedem diferen\u021ba dintre un politician \u0219i un rege uns. Politicianul negociaz\u0103 supravie\u021buirea sa dar \u0219i men\u021binerea func\u021biei. Monarhul sacru alege dispari\u021bia fizic\u0103 a dinastiei pentru a nu compromite adev\u0103rul pe care \u00eel reprezint\u0103. E un act \u201esoteriologic\u201d (de m\u00e2ntuire), nu unul politic. Este victoria s\u00e2ngelui asupra istoriei.<\/p>\n

Sigur, modernitatea a schimbat totul. Nietzsche a avut dreptate s\u0103 fie cinic: \u201epoporul\u201d de azi nu mai merit\u0103 regi. Monarhiile au devenit mecanisme, \u201eforme f\u0103r\u0103 fond\u201d, cum ar zice Eminescu, alt spirit care a intuit c\u0103 statul organic moare f\u0103r\u0103 o elit\u0103 de s\u00e2nge.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, \u00een haosul post-modern, \u00een ceea ce Gu\u00e9non numea \u201eMarea Parodie\u201d \u2013 unde orice impostor poate mima sfin\u021benia, iar r\u0103ul se deghizeaz\u0103 \u00een binele umanitarist \u2013 originea r\u0103m\u00e2ne singurul reper.<\/p>\n

Poate sun\u0103 desuet, poate chiar periculos pentru urechile contemporane, dar s\u00e2ngele nu poate fi falsificat. \u00centr-o lume de simulacre, descenden\u021ba biologic\u0103 dintr-un neam sacru este singurul lucru care nu poate fi produs \u00een laboratorul rela\u021biilor publice.<\/p>\n

Privesc spre ace\u0219ti descenden\u021bi ai vechilor familii \u2013 unii \u0219ter\u0219i, al\u021bii contesta\u021bi \u2013 \u0219i nu pot s\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 ei sunt, poate f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, p\u0103str\u0103torii unei taine. Ei sunt martorii t\u0103cu\u021bi ai unei lumi \u00een care cerul atingea p\u0103m\u00e2ntul. \u0218i cine \u0219tie? Poate c\u0103 istoria nu \u0219i-a spus ultimul cuv\u00e2nt, iar acest \u201es\u00e2nge al zeilor\u201d a\u0219teapt\u0103 doar momentul potrivit pentru a vorbi din nou.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n