{"id":1249206,"date":"2018-11-29T12:26:09","date_gmt":"2018-11-29T09:26:09","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1249206"},"modified":"2018-11-29T12:26:09","modified_gmt":"2018-11-29T09:26:09","slug":"valcenii-si-marea-unire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1249206","title":{"rendered":"V\u00e2lcenii \u0219i Marea Unire"},"content":{"rendered":"<article id=\"109114\" class=\"post-109114 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-actualitate category-comunicate category-vitralii\">\n<header class=\"post-header\">\n<ul class=\"breadcrumbs\">\n<li><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"breadcrumbs-active .category-actualitate\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/index.php?cat=1615\">Actualitate<\/a><\/li>\n<li class=\"breadcrumbs-active .category-actualitate\">V\u00e2lcenii \u0219i Marea Unire<\/li>\n<\/ul>\n<div class=\"featured-photo\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"662\" height=\"558\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/09\/EPURE-e1669714040786.jpg?fit=300%2C253&amp;ssl=1\" class=\"attachment-single size-single wp-post-image\" alt><\/div>\n<h1 class=\"headline\">V\u00e2lcenii \u0219i Marea Unire<\/h1>\n<p class=\"byline\">\n\t\tScris de<a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/author\/epure\/\">Florin Epure<\/a>, \t\t29 noiembrie 2018\t\t\t\t<\/p>\n<hr>\n<\/header>\n<p>Realizarea idealului na\u021bional al rom\u00e2nilor la 1918, de a fi uni\u021bi pe ve\u0219nicie, a fost dorin\u0163a fra\u0163ilor de aceea\u015fi limb\u0103, credin\u0163\u0103, cultur\u0103, obiceiuri, tradi\u0163ii, istorie, de a tr\u0103i \u00een interiorul acelora\u015fi grani\u0163e. La edificarea lui au contribuit militarii \u0219i ofi\u0219erii care au murit pe front dar \u0219i o genera\u0163ie important\u0103 de oameni politici ai vremii, printre ei num\u0103r\u00e2ndu-se \u0219i c\u00e2\u021biva liberali v\u00e2lceni care au promovat, \u00een afara grani\u021belor, situa\u021bia rom\u00e2nilor afla\u021bi sub ocupa\u021bie str\u0103in\u0103 \u0219i ideile de unitate na\u021bional\u0103, pun\u00e2ndu-\u0219i, de multe ori, via\u021ba \u00een pericol. De asemenea, \u00eei g\u0103sim ca p\u0103rin\u021bi fondatori ai Constitu\u021biei din 1923, una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa.<br \/>\nValea Oltului, a fost unul dintre reperele strategice ale p\u0103trunderii \u00een Transilvania, al c\u0103rei principal drum str\u0103b\u0103tea \u015fi teritoriul jude\u0163ului V\u00e2lcea. Pe aici au trecut diviziile 23 \u015fi 13 infanterie, care au \u00eenaintat p\u00e2n\u0103 la marginea Sibiului. \u00cen noaptea de 14 spre 15 august, Grupul Olt-Lotru, condus de generalul Ioan Popovici, trecea crestele mun\u021bilor F\u0103g\u0103ra\u015f \u0219i elibera, \u00een diminea\u021ba zilei de 15 august, com. Porce\u015fti. Dup\u0103 Turtucaia (1-6 sept.) rom\u00e2nii au fost nevoi\u0163i s\u0103 se retrag\u0103 \u015fi apoi s\u0103 evacueze toate teritoriile cucerite din Transilvania. Luptele de la C\u00e2ineni (sept.), s-au caracterizat prin \u00eenfrunt\u0103ri acerbe, adesea dramatice pentru armat\u0103 dar \u0219i popula\u021bia civil\u0103. Aici, 13 \u0163\u0103rani au rezistat eroic c\u00e2teva ore, presiunii germane p\u00e2n\u0103 la sosirea trupelor regulate rom\u00e2ne. \u00cen zilele de 13-16 septembrie, un grup de tineri din C\u00e2ineni, care nu f\u0103cuser\u0103 \u00eenc\u0103 armata, au luptat \u00eempotriva Corpului Alpin German, reu\u015find s\u0103 scoat\u0103 din \u00eencercuirea nem\u0163ilor Regimentul 5 V\u00e2n\u0103tori. Pentru vitejia lor, cei 19 tineri au fost decora\u0163i de Regele Ferdinand cu Medalia \u00abB\u0103rb\u0103\u0163ie \u015fi Credin\u0163\u0103\u00bb.<br \/>\nA r\u0103mas memorabil \u0219i sacrificiul militarilor din Regimentul 2 V\u00e2lcea care au luptat p\u00e2n\u0103 la sacrificiu pe Dealul Merezi, l\u00e2ng\u0103 S\u0103li\u015fte (22 sept.). Slt. Vasile Godeanu a murit \u00een lupta cu inamicul. Fratele s\u0103u, Gavril Godeanu a fost luat prizonier \u015fi \u00eenchis \u00een lag\u0103rul de Krefeld. Trupurile eroilor au fost \u00eenhumate pe platoul Augur, iar la capul lor s-a pus o cruce: \u201dAici se odihnesc 75 de eroi din Regimentul 2 V\u00e2lcea. Glorie etern\u0103 din partea s\u0103tenilor din Cacova\u201d.<br \/>\nPe \u00een\u0103l\u0163imea Co\u0163i, la 30 septembrie, a fost r\u0103nit mortal, de un proiectil inamic, generalul David Praporgescu. T\u00e2n\u0103rul sublocotenent \u0219i poet v\u00e2lcean Constantin T. Stoika a fost ucis, la numai 23 de ani, de un proiectil, \u00een satul Spinu (Peri\u0219ani).<br \/>\nConform statisticilor, peste 10.000 de solda\u021bi, subofi\u021beri \u0219i ofi\u021beri v\u00e2lceni, au murit \u00een marele r\u0103zboi, \u00eens\u0103 jertfa locuitorilor acestui \u021binut este mult mai mare. Locotenentul, avocatul, prozatorul \u0219i memorialistul Alexandru Costeanu din Am\u0103r\u0103\u015fti, a c\u0103zut eroic \u00een b\u0103t\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti, \u00een aceea\u015fi zi cu Ecaterina Teodoroiu (22 august 1917). Plutonierul Vasile Gh. Ol\u0103nescu, fiul lui Iancu Ol\u0103nescu, a murit \u0219i el \u00een lutele de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti. Preotul \u015fi \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul Nicolae Arm\u0103\u015fescu din Tom\u015fani, confesor la Regim. 2 V\u00e2n\u0103tori a fost r\u0103nit pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, la F\u0103g\u0103ra\u015f. A murit la Spitalul Col\u0163ea, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat cu onoruri militare la Ghencea (8 nov. 1916). Preotul Dumitru B\u00e2rlogeanu, de la parohia Sine\u015fti, a murit la Vatra Dornei (aprilie 1917).<br \/>\nEugeniu Carada (1836-1910), cel care era pe jum\u0103tate v\u00e2lcean, dup\u0103 mam\u0103 (Petri\u021ba Sl\u0103vitescu), a fost implicat \u00een majoritatea momentelor importante dinaintea Marii Uniri din 1918. Carada va ctitori, cu banii s\u0103i, Catedrala rom\u00e2nilor din V\u00e2r\u0219e\u021b. Contribuie, de asemenea la cl\u0103direa bisericii \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din Bra\u0219ov. A sprijinit financiar \u0219colile \u0219i revistele ardelene, a subven\u021bionat apari\u021bia unui ziar romanesc \u00een Basarabia \u0219i cl\u0103direa de monumente dedicate lui Mihai Viteazul, C.A. Rosetti, I.C. Br\u0103tianu etc. El este cel care intre\u021bine mi\u0219carea na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor din Ardeal. Cu bani de la el au fost pl\u0103tite amenzile primite de c\u0103tre redactorii de ziare care \u201e\u00eendr\u0103zneau s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 rom\u00e2ne\u0219te\u201d. Moare la 10 februarie 1910 \u2013 la v\u00e2rsta de 73 ani -, din care 27 \u00eei dedicase B\u0103ncii Na\u0163ionale Rom\u00e2ne, f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u00eemplinit idealul pentru care luptase o via\u021b\u0103.<br \/>\nGrigore Procopiu (1859-1930), ales \u00een Parlamentul din 1914 \u0219i va de\u021bine func\u021bia de vicepre\u015fedinte al Senatului (1922-1926), st\u00e2nd al\u0103turi de Ionel Br\u0103tianu la mai toate hot\u0103r\u00e2rile ce s-au luat \u00een acei ani de mari \u00eencerc\u0103ri pentru \u021bar\u0103. C\u00e2nd Bucure\u0219tiul intr\u0103 sub ocupa\u021bie german\u0103, se retrage cu Parlamentul \u0219i regele la Ia\u0219i (1917). Se num\u0103r\u0103 printre parlamentarii care pleac\u0103 \u00een exil (ian. 1917), \u00een sudul Rusiei, la Odessa, dar mai ales la Kherson, pe malul Niprului, unde, dup\u0103 aprinderea revolu\u0163iei bol\u015fevice, dar mai ales dup\u0103 realipirea Basarabiei la Patria Mam\u0103 \u2013 pentru care a lucrat intens -, la 23\/24 ianuarie 1918 a fost arestat de bol\u015fevici. La un pas de a fi lichida\u021bi de rebelii bulgarului Racovski, numai interven\u021bia colonelului canadian Boyle salv\u00e2ndu-le vie\u021bile \u2013 \u201eParlamentul \u00een pribegie\u201c, edi\u021bie princeps la R\u00e2mnic (1920). Va renun\u021ba la avocatur\u0103, ca s\u0103 fie membru al Consiliului Legislativ \u2013 for care a contribuit la unificarea legisla\u021biei pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul Rom\u00e2niei Mari -, \u015fi unul dintre p\u0103rin\u0163ii Constitu\u0163iei din 1923. A condus, ca director, \u201cDemocra\u021bia V\u00e2lcii\u201d, ziar ap\u0103rut la R\u00e2mnic, \u00een 1918-1919, anii des\u0103v\u00e2r\u0219irii unit\u0103\u021bii na\u021bionale.<br \/>\nConstantin G. Dissescu (1854-1932) are o contribu\u021bie extrem de valoroas\u0103 la realizarea unit\u0103\u021bii na\u021bionale. A participat la Consiliul de Coroan\u0103 din 1914, unde s-a hot\u0103r\u00e2t neutralitatea Rom\u00e2niei. A devenit un antantist fervent, milit\u00e2nd \u00een comitetele na\u021bionale pentru intrarea \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Anglia, Fran\u021ba \u0219i Rusia. Se retrage la Ia\u0219i. \u00cen 1918 este trimis la Paris cu misiunea de a promova cauza unit\u0103\u021bii na\u021bionale \u00een Comitetul Na\u021bional Rom\u00e2n, de\u021bin\u00e2nd func\u021bia de vicepre\u0219edinte al acestui for. La \u00eencheierea r\u0103zboiului \u00eel g\u0103sim activ\u00e2nd \u00een Liga Na\u021biunilor \u0219i raportor al Constitu\u0163iei Rom\u00e2niei 1923. Delegat permanent al Rom\u00e2niei \u00een Comitetul Uniunii Interparlamentare, \u00een 1905-1926.<br \/>\nIoan (Jean) Th. Florescu (1871-1950) \u0219i-a pus toat\u0103 energia \u00een sprijinul recunoa\u0219terii drepturilor rom\u00e2nilor \u0219i al realiz\u0103rii idealului de unire. Student fiind, face parte din grupul decemvirilor care au redactat \u0219i au \u00eenm\u00e2nat studen\u021bilor francezi un memorandum care dezv\u0103luia lumii m\u0103surile opresive la care erau supu\u0219i rom\u00e2nii transilv\u0103neni. A militat pentru intrarea \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antant\u0103. A participat, \u00een calitate de membru, la activit\u0103\u021bile Comitetului Na\u0163ional de Propagand\u0103 de la Paris, \u00een anul 1918. Are un rol important de a explica fo\u0219tilor alia\u021bi c\u0103 Rom\u00e2nia fusese silit\u0103 s\u0103 \u00eencheie pacea separat\u0103 cu Puterile Centrale. Este fondatorul \u0219i directorul revistei \u00een limba francez\u0103 \u201cLa Roumanie nouvelle\u201d (1925). Este unul dintre p\u0103rin\u021bii Constitu\u021biei din 1923, \u0219i adept al particip\u0103rii femeilor la alegerile electorale, un drept care s-a concretizat abia prin Constitu\u0163ia 1938. Va fi membru activ al Academiei Diplomatice Interna\u0163ionale din Paris \u0219i ministru plenipoten\u0163iar clasa I la Madrid.<br \/>\nIon Gheorghe Duca (1879-1933) a debutat \u00een politic\u0103 \u00een anul 1907, fiind deputat la v\u00e2rsta de 28 ani, ministru la 35, pre\u015fedinte al P.N.L. la 51 \u015fi prim-ministru la 54 de ani. \u00cen capitala Fran\u021bei, \u00eenfiin\u021beaz\u0103, al\u0103turi de cona\u021bionalii s\u0103i, \u201cCercul studen\u0163ilor rom\u00e2ni\u201d. \u00cen cadrul \u00eent\u00e2lnirilor de la \u201cCafe Voltaire\u201d, s-a remarcat prin discursurile privind realizarea unit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale. \u00cen politic\u0103 Regele Ferdinand \u00eei confer\u0103 Ordinul \u201eCoroana Rom\u00e2niei\u201d \u00een grad de Mare Ofi\u021ber. Ne-a l\u0103sat impresionante amintiri scrise, pagini care au intrat \u00een istoriografia unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, cu descrierea evenimentelor la care a participat \u00een mod activ: efortul de r\u0103zboi, exilul la Ia\u0219i \u0219i bucuria realipirii \u021binuturilor locuite de rom\u00e2ni la Rom\u00e2nia, a\u015fezarea structurilor ei politico-administrative, reforma agrar\u0103, elaborarea \u015fi adoptarea Constitu\u0163iei din 1923, readucerea liberalilor la guvernare sub conducerea sa, \u00een anul 1933. La sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului \u2013 ministru al Agriculturii \u015fi Domeniilor reu\u015find s\u0103-\u015fi pun\u0103 semn\u0103tura pe decretul de expropriere a marii propriet\u0103\u0163i. \u00centre anii 1922-1926 \u2013 ministeru de externe. \u00cen cadrul Conferin\u0163ei de la Lausanne, la \u00eentrunirile \u201eMicii \u00cen\u0163elegeri\u201d \u0219i la \u201eSocietatea Na\u0163iunilor\u201d, a militat pentru garantarea frontierelor \u015fi conservarea integrit\u0103\u0163ii \u015fi suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<br \/>\nDumitru Dr\u0103ghicescu (1875-1945), primul rom\u00e2n care a ob\u021binut doctoratul \u00een sociologie la Sorbona. Autorul cunoscutului studiu \u201eDin psihologia poporului rom\u00e2n\u201d, prima monografie a sufletului rom\u00e2nesc. A fost unul dintre cei mai activi militan\u021bi pentru realizarea idealului na\u021bional \u0219i unul dintre promotorii fond\u0103rii \u201eLigii Na\u0163iunilor\u201d. Particip\u0103 la \u00eentrunirile tinerilor rom\u00e2ni de la \u201cCaf\u00e9 Voltaire\u201d. Pune bazele unei asocia\u0163iei studen\u0163e\u015fti, \u201eUnion des pays danubiens\u201d, \u00eempreun\u0103 cu studen\u0163ii s\u00e2rbi \u015fi bulgari. Prime\u0219te o misiune la Moscova, unde \u00eel g\u0103se\u0219te \u00eenceputul revolu\u021biei bol\u0219evice. \u00cencearc\u0103 s\u0103 organizeze o legiune de prizonieri transilv\u0103neni. Lui i se datoreaz\u0103 organizarea la Roma, \u00een aprilie 1918, a Congresului Na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor din cuprinsul monarhiei. \u00cenfiin\u0163eaz\u0103, cu b\u0103n\u0103\u021beanul Traian Vuia, Comitetul Na\u0163ional Rom\u00e2n de la Paris (30 aprilie 1918), chiar \u00een apartamentul s\u0103u, \u015fi revista \u201eLa Transylvanie\u201d. Public\u0103 mai multe bro\u015furi \u00een limba francez\u0103 cu caracter na\u0163ional. \u00cen vara anului 1918 \u00eel g\u0103sim, al\u0103turi de Traian Vuia, c\u0103ut\u00e2nd prin lag\u0103rele franceze voluntari din r\u00e2ndul prizonierilor pentru legiunea ce urma s\u0103 se constituie cu sprijinul autorit\u0103\u0163ilor franceze. Este primul ambasador plenipoten\u021biar al Rom\u00e2niei \u00een Mexic (1935-1937).<br \/><strong><em>\u2022 Prof. dr. Florin EPURE<\/em><\/strong><\/p>\n<div class=\"sharedaddy sd-sharing-enabled\">\n<div class=\"robots-nocontent sd-block sd-social sd-social-official sd-sharing\">\n<h3 class=\"sd-title\">Distribuie pe:<\/h3>\n<div class=\"sd-content\">\n<ul>\n<li class=\"share-facebook\">\n<li class=\"share-twitter\"><a href=\"https:\/\/twitter.com\/share\" class=\"twitter-share-button\" data-url=\"https:\/\/www.curierul.ro\/valcenii-si-marea-unire\/\" data-text=\"V\u00e2lcenii \u0219i Marea Unire\" data-via=\"curierulvl\">Tweet<\/a><\/li>\n<li class=\"share-jetpack-whatsapp\"><a rel=\"nofollow noopener noreferrer\" data-shared=\"sharing-whatsapp-109114\" class=\"share-jetpack-whatsapp sd-button\" href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/valcenii-si-marea-unire\/?share=jetpack-whatsapp\" target=\"_blank\" aria-labelledby=\"sharing-whatsapp-109114\"><span id=\"sharing-whatsapp-109114\" hidden>D\u0103 clic pentru partajare pe WhatsApp(Se deschide \u00eentr-o fereastr\u0103 nou\u0103)<\/span><span>WhatsApp<\/span><\/a><\/li>\n<li><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/valcenii-si-marea-unire\/\" class=\"sharing-anchor sd-button share-more\"><span>Mai mult<\/span><\/a><\/li>\n<li class=\"share-end\"><\/ul>\n<div class=\"sharing-hidden\">\n<div class=\"inner\">\n<ul>\n<li class=\"share-email\"><a rel=\"nofollow noopener noreferrer\" data-shared=\"sharing-email-109114\" class=\"share-email sd-button\" href=\"mailto:?subject=%5BArticol%20partajat%5D%20V%C3%A2lcenii%20%C8%99i%20Marea%20Unire&amp;body=https%3A%2F%2Fwww.curierul.ro%2Fvalcenii-si-marea-unire%2F&amp;share=email\" target=\"_blank\" aria-labelledby=\"sharing-email-109114\" data-email-share-error-title=\"\u021ai-ai configurat emailul?\" data-email-share-error-text=\"Dac\u0103 ai probleme la partajarea prin email, probabil nu ai configurat emailul pentru navigator. Poate trebuie s\u0103 creezi singur un email nou.\" data-email-share-nonce=\"95965809ec\" data-email-share-track-url=\"https:\/\/www.curierul.ro\/valcenii-si-marea-unire\/?share=email\"><span id=\"sharing-email-109114\" hidden>D\u0103 clic pentru a trimite o leg\u0103tur\u0103 prin email unui prieten(Se deschide \u00eentr-o fereastr\u0103 nou\u0103)<\/span><span>Email<\/span><\/a><\/li>\n<li class=\"share-print\"><a rel=\"nofollow noopener noreferrer\" data-shared=\"sharing-print-109114\" class=\"share-print sd-button\" href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/valcenii-si-marea-unire\/#print?share=print\" target=\"_blank\" aria-labelledby=\"sharing-print-109114\"><span id=\"sharing-print-109114\" hidden>D\u0103 clic pentru a imprima(Se deschide \u00eentr-o fereastr\u0103 nou\u0103)<\/span><span>Imprimare<\/span><\/a><\/li>\n<li class=\"share-end\"><\/ul>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div id=\"jp-relatedposts\" class=\"jp-relatedposts\">\n<h3 class=\"jp-relatedposts-headline\"><em>Similare<\/em><\/h3>\n<\/div>\n<footer class=\"post-footer\">\n<div class=\"post-navigation clearfix\">\n<div class=\"previous-post\">\n<div class=\"featured-photo\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"620\" height=\"449\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/11\/drumari.jpg?fit=300%2C217&amp;ssl=1\" class=\"attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image\" alt><\/div>\n<p class=\"paginate-title\">\u00ab\u00ab <a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/se-circula-in-conditii-de-iarna-pe-drumurile-valcene\/\" rel=\"prev\">Se circul\u0103 \u00een condi\u021bii de iarn\u0103, pe drumurile v\u00e2lcene<\/a><\/p>\n<\/div>\n<div class=\"next-post\">\n<div class=\"featured-photo\"><img decoding=\"async\" width=\"680\" height=\"474\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/06\/varsanufie.jpg?fit=300%2C209&amp;ssl=1\" class=\"attachment-post-thumbnail size-post-thumbnail wp-post-image\" alt loading=\"lazy\"><\/div>\n<p class=\"paginate-title\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/unitatea-de-credinta-temelia-unitatii-de-neam-a-romanilor-cuvantul-inaltpreasfintitului-parinte-varsanufie-arhiepiscopul-ramnicului-la-sarbatoarea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2018\/\" rel=\"next\">Unitatea de credin\u021b\u0103 temelia unit\u0103\u021bii de neam a rom\u00e2nilor: Cuv\u00e2ntul \u00cenaltpreasfin\u0163itului P\u0103rinte Varsanufie, Arhiepiscopul R\u00e2mnicului, la S\u0103rb\u0103toarea Zilei Na\u021bionale a Rom\u00e2niei, 1 decembrie 2018<\/a> \u00bb\u00bb<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div id=\"comments\" class=\"comments-area\">\n<div id=\"respond\" class=\"comment-respond\">\n<h3 id=\"reply-title\" class=\"comment-reply-title\">Po\u021bi comenta aici<small><a rel=\"nofollow\" id=\"cancel-comment-reply-link\" href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/valcenii-si-marea-unire\/#respond\">Anuleaz\u0103 r\u0103spunsul<\/a><\/small><\/h3>\n<\/div>\n<p class=\"akismet_comment_form_privacy_notice\">Acest site folose\u0219te Akismet pentru a reduce spamul. <a href=\"https:\/\/akismet.com\/privacy\/\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\">Afl\u0103 cum sunt procesate datele comentariilor tale<\/a>.<\/p>\n<\/div>\n<section class=\"latest-category clearfix\">\n<h2 class=\"title\">More Stories From Actualitate<\/h2>\n<div class=\"stories-container\">\n<article id=\"related-195825\" class=\"story post-195825 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-actualitate category-invatamant category-social tag-comuna-stefanesti tag-omv\">\n<div class=\"photo\"><img decoding=\"async\" width=\"735\" height=\"440\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Scoala-Teodor-Balasel-e1766488475200.jpg?fit=300%2C148&amp;ssl=1\" class=\"attachment-giornalismo-single size-giornalismo-single wp-post-image\" alt loading=\"lazy\"><\/div>\n<p class=\"headline\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/omv-sustine-invatamantul-din-stefanesti\/\">OMV sus\u021bine \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2ntul din \u0218tef\u0103ne\u0219ti<\/a><\/p>\n<\/article>\n<article id=\"related-195820\" class=\"story post-195820 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-actualitate\">\n<div class=\"photo\"><img decoding=\"async\" width=\"735\" height=\"346\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/tenis-1-e1766474522899.jpeg?fit=300%2C78&amp;ssl=1\" class=\"attachment-giornalismo-single size-giornalismo-single wp-post-image\" alt loading=\"lazy\"><\/div>\n<p class=\"headline\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/dupa-craciun-pnl-organizeaza-cupa-i-g-duca-la-tenis-de-masa\/\">Dup\u0103 Cr\u0103ciun, PNL organizeaz\u0103 Cupa I.G. Duca, la tenis de mas\u0103<\/a><\/p>\n<\/article>\n<article id=\"related-195818\" class=\"story post-195818 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-actualitate category-fraze tag-expansiune tag-retail tag-romanesc\">\n<div class=\"photo\"><img decoding=\"async\" width=\"530\" height=\"213\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/MARIUS-CARBUNESCU.jpg?fit=300%2C121&amp;ssl=1\" class=\"attachment-giornalismo-single size-giornalismo-single wp-post-image\" alt loading=\"lazy\"><\/div>\n<p class=\"headline\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/expansiunea-retailului-romanesc\/\">Expansiunea retailului rom\u00e2nesc<\/a><\/p>\n<\/article>\n<\/div>\n<\/section>\n<section class=\"author-bio clearfix\">\n<div class=\"mug-shot\"><img decoding=\"async\" alt src=\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/257c2dc040e914debcca391f294274f2eec637ab8ca9e49c2c48acef2622a486?s=96&amp;d=mm&amp;r=g\" class=\"avatar avatar-96 photo\" height=\"96\" width=\"96\" loading=\"lazy\"><\/div>\n<div class=\"author-info\">\n<p class=\"title\">About Florin Epure, <\/p>\n<div class=\"author-social-area\"><a href=\"mailto:epure@epure.com\"><span class=\"fal fa-envelope\"><span class=\"screen-reader-text\">Email the Author<\/span><\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/section>\n<\/footer>\n<\/article>\n<article id=\"related-195825\" class=\"story post-195825 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-actualitate category-invatamant category-social tag-comuna-stefanesti tag-omv\">\n<div class=\"photo\"><img decoding=\"async\" width=\"735\" height=\"440\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/Scoala-Teodor-Balasel-e1766488475200.jpg?fit=300%2C148&amp;ssl=1\" class=\"attachment-giornalismo-single size-giornalismo-single wp-post-image\" alt loading=\"lazy\"><\/div>\n<p class=\"headline\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/omv-sustine-invatamantul-din-stefanesti\/\">OMV sus\u021bine \u00eenv\u0103t\u0103m\u00e2ntul din \u0218tef\u0103ne\u0219ti<\/a><\/p>\n<\/article>\n<article id=\"related-195820\" class=\"story post-195820 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-actualitate\">\n<div class=\"photo\"><img decoding=\"async\" width=\"735\" height=\"346\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/tenis-1-e1766474522899.jpeg?fit=300%2C78&amp;ssl=1\" class=\"attachment-giornalismo-single size-giornalismo-single wp-post-image\" alt loading=\"lazy\"><\/div>\n<p class=\"headline\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/dupa-craciun-pnl-organizeaza-cupa-i-g-duca-la-tenis-de-masa\/\">Dup\u0103 Cr\u0103ciun, PNL organizeaz\u0103 Cupa I.G. Duca, la tenis de mas\u0103<\/a><\/p>\n<\/article>\n<article id=\"related-195818\" class=\"story post-195818 post type-post status-publish format-standard has-post-thumbnail hentry category-actualitate category-fraze tag-expansiune tag-retail tag-romanesc\">\n<div class=\"photo\"><img decoding=\"async\" width=\"530\" height=\"213\" src=\"https:\/\/i0.wp.com\/www.curierul.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/MARIUS-CARBUNESCU.jpg?fit=300%2C121&amp;ssl=1\" class=\"attachment-giornalismo-single size-giornalismo-single wp-post-image\" alt loading=\"lazy\"><\/div>\n<p class=\"headline\"><a href=\"https:\/\/www.curierul.ro\/expansiunea-retailului-romanesc\/\">Expansiunea retailului rom\u00e2nesc<\/a><\/p>\n<\/article>\n<p> Source URL: https:\/\/www.curierul.ro\/valcenii-si-marea-unire\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Home Actualitate V\u00e2lcenii \u0219i Marea Unire V\u00e2lcenii \u0219i Marea Unire Scris deFlorin Epure, 29 noiembrie 2018 Realizarea idealului na\u021bional al rom\u00e2nilor la 1918, de a fi uni\u021bi pe ve\u0219nicie, a fost dorin\u0163a fra\u0163ilor de aceea\u015fi limb\u0103, credin\u0163\u0103, cultur\u0103, obiceiuri, tradi\u0163ii, istorie, de a tr\u0103i \u00een interiorul acelora\u015fi grani\u0163e. La edificarea lui au contribuit militarii \u0219i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[213],"class_list":["post-1249206","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-curierul-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1249206","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1249206"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1249206\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1249206"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1249206"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1249206"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}