{"id":1248996,"date":"2020-06-22T14:07:06","date_gmt":"2020-06-22T11:07:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248996"},"modified":"2020-06-22T14:07:06","modified_gmt":"2020-06-22T11:07:06","slug":"filozofia-religia-stiinta-si-politica-19-david-hume-suceava-news-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248996","title":{"rendered":"Filozofia, religia, stiinta si politica (19) \u2013 David Hume | Suceava News Online"},"content":{"rendered":"
\n
\n
luni, 22 iunie 2020<\/div>\n
\u015etiri<\/span><\/a><\/span>\u00a0\u2022\u00a0Editorial<\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

Filozofia, religia, stiinta si politica (19) \u2013 David Hume<\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n
\n

\u201e\u00centristarea \u0219i dezam\u0103girea r\u0103sar din m\u00e2nie, m\u00e2nia din invidie, invidia din ranchiun\u0103 \u0219i, pentru ca cercul s\u0103 fie \u00eenchis, ranchiuna din \u00eentristare \u0219i dezam\u0103gire.\u201d
\u2013 David Hume<\/p>\n

David Hume este unul dintre marile nume ale istoriei filosofiei britanice, fiind considerat \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii o figur\u0103 de prim rang a Iluminismului. A elaborat teorii profund originale despre percep\u021bie, identitatea de sine, cauzalitate, moralitate, politic\u0103 \u0219i religie. Hume a fost, de asemenea, un sentimentalist care a considerat c\u0103 etica se bazeaz\u0103 pe emo\u021bie sau sentimente, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe principiul moral abstract, proclam\u00e2nd cu exactitate c\u0103 \u201eRa\u021biunea este \u0219i trebuie doar s\u0103 fie sclava pasiunilor\u201d.<\/p>\n

Putem spune c\u0103 el ca \u0219i al\u021bi filozofi au analizat profund \u0219i cu sinceritate lupta dintre acea parte a fiin\u021bei care \u00eenclin\u0103 c\u0103tre fiorul religios al existen\u021bei \u0219i cealalt\u0103 parte care \u00eenclin\u0103 spre ra\u021biune \u0219i care permite s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 mai u\u0219or \u0219i mai clar, dar superficial, \u00eent\u00e2mpl\u0103rile vie\u021bii. Modul de via\u021b\u0103 umanist pare unora c\u0103 ar fi cel necesar de a cuprinde via\u021ba fiec\u0103rui om, prin \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area ra\u021biunii \u0219i \u0219tiin\u021bei. Religia \u00eens\u0103 \u0219i persoanele religioase spun c\u0103 nu po\u021bi s\u0103 fii fericit crez\u00e2nd c\u0103 nu exist\u0103 nimic dup\u0103 aceast\u0103 via\u021b\u0103, c\u0103 nu exist\u0103 un scop sau plan divin pentru via\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi. Unii au ajuns, mai de cur\u00e2nd, la concluzia c\u0103 \u201eumanismul este un principiu de via\u021b\u0103 democratic \u0219i etic care afirm\u0103 c\u0103 oamenii au dreptul \u0219i responsabilitatea de a da sens \u0219i form\u0103 propriilor vie\u021bi\u201d. \u0218i aceasta deoarece umanismul este iubirea de oameni, este atitudinea cuviincioas\u0103 fa\u021b\u0103 de valorile general umane.
Teoria moral\u0103 a lui Hume a fost v\u0103zut\u0103 ca o \u00eencercare unic\u0103 de a sintetiza tradi\u021bia moral\u0103 modern\u0103 sentimentalist\u0103, c\u0103reia Hume i-a apar\u021binut, cu tradi\u021bia etic\u0103 virtual\u0103 a filozofiei antice, cu care Hume a fost de acord cu privire la tr\u0103s\u0103turile de caracter, mai degrab\u0103 dec\u00e2t actele sau consecin\u021bele lor, obiective corespunz\u0103toare ale evalu\u0103rii morale. Hume a negat de asemenea faptul c\u0103 oamenii au o concep\u021bie real\u0103 despre sine, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 tr\u0103im doar o mul\u021bime de senza\u021bii \u0219i c\u0103 sinele nu este altceva dec\u00e2t acest pachet de percep\u021bii legate de cauzalitate.<\/p>\n

David Hume s-a n\u0103scut \u00een 1711 la Edinburgh, Regatul Marii Britanii \u0219i a murit \u00een 1775. Moartea sa este deseori amintit\u0103, exemplificat\u0103. Ne este cunoscut c\u0103 Socrate a murit b\u00e2nd hemlock (cucut\u0103), condamnat la moarte fiind de c\u0103tre oamenii din Atena, Albert Camus \u0219i-a aflat sf\u00e2r\u0219itul \u00eentr-un accident de ma\u0219in\u0103, Nietzsche a \u00eennebunit dup\u0103 ce a asistat la biciuirea unui cal \u00eentr-o pia\u021b\u0103 din Verona, \u0219i lista poate continua. Posteritatea, \u00een general, iube\u0219te sf\u00e2r\u0219iturile tragice, dar sf\u00e2r\u0219itul lui Hume a fost venerat deoarece a fost unul deosebit, \u0219i anume: Hume era \u00een v\u00e2rst\u0103 de 65 de ani pe patul de deces \u0219i cu trei zile \u00eenainte de moarte, probabil de cancer abdominal, medicul s\u0103u a putut s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 nu era deloc \u00eengrijorat, \u00ee\u0219i a\u0219tepta r\u0103bd\u0103tor sf\u00e2r\u0219itul, foarte lini\u0219tit, cu ajutorul c\u0103r\u021bilor amuzante pe care le lectura. Doctorul care l-a \u00eengrijit a mai spus c\u0103 ori de c\u00e2te ori a avut ocazia s\u0103 le vorbeasc\u0103 oamenilor, David Hume a f\u0103cut-o \u00eentotdeauna cu afec\u021biune \u0219i sensibilitate. Una din expresiile sale: \u201eFrumuse\u021bea lucrurilor exist\u0103 \u00een sufletul celui care le admir\u0103\u201d. A murit lini\u0219tit, fericit, dar \u0219i foarte lucid, deoarece i-ar fi spus medicului s\u0103u (citez aproximativ): \u201eS\u0103 mor c\u00e2t mai repede p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd pot veni du\u0219manii\u201d. Sau, poate spusele f\u0103ceau parte din scepticismul sufletului s\u0103u?<\/p>\n

\u00cen 1723 s-a \u00eenscris la sec\u021bia greac\u0103 a Universit\u0103\u021bii din ora\u0219ul \u00een care s-a n\u0103scut, d\u00e2nd astfel urmare pasiunii sale pentru literatur\u0103, iar la v\u00e2rsta de 17 ani s-a \u00eenscris la drept, \u00een urma insisten\u021belor familiei sale, care \u021binea mult s\u0103-\u0219i aleag\u0103 pentru via\u021b\u0103 o carier\u0103 practic\u0103. Dup\u0103 terminarea colegiului \u0219i \u00eencercarea de intrare \u00een via\u021ba de afaceri, \u0219i-a dat seama c\u0103 nego\u021bul nu este pentru el. A plecat \u00een Fran\u021ba \u0219i-a reluat studiul \u0219i a redactat prima lucrare \u201eTratat despre natura uman\u0103\u201d \u00eentre anii 1739-1740, cu care \u00eencepe activitatea sa publicistic\u0103. Dup\u0103 aceast\u0103 lucrare au urmat altele care i-au creat reputa\u021bia de mare scriitor \u0219i g\u00e2nditor, precum: \u201eEseuri morale \u0219i politice\u201d (1741), \u201eCercetare asupra intelectului omenesc\u201d (1748), \u201eCercetare asupra principiilor morale\u201d (1751), \u201eIstoria Angliei\u201d (1754-1761), \u201eIstoria natural\u0103 a religiei\u201d (1757), a pasiunilor, a tragediei, a criteriului gustului\u201d; \u201eDialoguri asupra religiei naturale\u201d (1779), ap\u0103rut\u0103 postum.<\/p>\n

Hume a fost un critic al dogmatismului metafizic \u0219i religios, devenind celebru pentru modul \u00een care a abordat, de pe pozi\u021bii sceptice, o serie de subiecte filozofice, cum ar fi cauzalitatea, probabilitatea, identitatea personal\u0103 sau originea virtu\u021bii.<\/p>\n

Contemporanul s\u0103u, filozoful german Immanuel Kant, l-a apreciat pe Hume, afirm\u00e2nd c\u0103 prin contestarea valabilit\u0103\u021bii obiective a ideii rela\u021biei cauzale l-a trezit din \u201esomnul dogmatic\u201d.<\/p>\n

Hume a fost un teoretician empirist al cuno\u0219tin\u021bei. L-a preocupat valoarea con\u0219tiin\u021bei omene\u0219ti, dar, \u00eentruc\u00e2t ea nu poate fi stabilit\u0103 numai dac\u0103 se cunoa\u0219te originea ideilor noastre, faptul l-a determinat s\u0103 stabileasc\u0103 izvoarele din care decurg toate cuno\u0219tin\u021bele at\u00e2t cele \u0219tiin\u021bifice c\u00e2t \u0219i cele vulgare. Dup\u0103 el, toate vin din dou\u0103 izvoare, din impresii \u0219i din idei, prin impresii \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se percep\u021biile ce se impun spiritului prin for\u021ba, prospe\u021bimea, vivacitatea \u0219i violen\u021ba lor, cuprinz\u00e2nd sub acest nume senza\u021biile, pasiunile \u0219i emo\u021biile, atunci c\u00e2nd ele apar pentru prima oar\u0103 \u00een suflet; prin idei \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se copiile slabe \u0219i \u0219terse ale impresiilor, urme palide \u0219i f\u0103r\u0103 relief, imagini ce r\u0103m\u00e2n \u00een spirit, dup\u0103 ce impresiile au disp\u0103rut. Dovada conving\u0103toare a acestui principiu este faptul c\u0103 persoanele care nu au facult\u0103\u021bi pentru anumite impresii, spunea Hume, nu au nici ideile corespunz\u0103toare: Un orb nu poate avea ideea de culoare, \u0219i nici un surd pe aceea de sunet. De aici teorema: \u201eCauzele \u0219i efectele nu pot fi descoperite prin ra\u021biune, ci prin experien\u021b\u0103\u201d. Aceste afirma\u021bii le face Hume \u00een lucrarea sa \u201eCercetare asupra intelectului omenesc\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 Hume repeti\u021bia care determin\u0103 obi\u0219nuin\u021ba este principiul de baz\u0103 al tuturor ra\u021bionamentelor din experien\u021b\u0103. Obi\u0219nuin\u021ba face ca \u00een suflet s\u0103 ia na\u0219tere acea stare pe care o nume\u0219te credin\u021b\u0103. \u0218i care ne face ca din perceperea cauzei s\u0103 a\u0219tept\u0103m producerea cu necesitate a efectului ce va urma, sau dac\u0103 percepem \u00eent\u00e2i efectul, s\u0103 conchidem din el cauza.<\/p>\n

L-a interesat ideea de cauzalitate \u0219i aceea de substan\u021b\u0103: Orice efect este cu totul deosebit de cauza care-l determin\u0103 \u0219i ca atare nu se poate spune niciodat\u0103 apriori ce evenimente anumite vor decurge dintr-un anumit eveniment. Deci, principiul cauzalit\u0103\u021bii nu este un principiu de g\u00e2ndire. Dar dac\u0103 g\u00e2ndirea nu ne poate ajuta s\u0103 deducem aprioric no\u021biunea de efect din cea de cauz\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 leg\u0103tura cauzal\u0103 se bazeaz\u0103 pe experien\u021b\u0103. De c\u00e2te ori se produce un fenomen \u0219i el este \u00eenso\u021bit de un anumit efect, conchidem c\u0103 fenomene similare vor fi \u00eenso\u021bite totdeauna de efecte similare. Experien\u021ba este, deci, cea care, \u00een lumea faptelor, ne \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 proced\u0103m, ne \u00eenva\u021b\u0103 cum se leag\u0103 fenomenele \u00eentre ele.<\/p>\n

Filozoful rom\u00e2n Nae Ionescu (1890-1940) \u00eel considera unul dintre cuget\u0103torii \u00eensemna\u021bi \u00een problema cauzalit\u0103\u021bii, fiind de acord cu acest caracter al cauzalit\u0103\u021bii care nu se poate \u00een\u021belege dec\u00e2t prin experien\u021b\u0103, c\u0103 singur\u0103 experien\u021ba poate da posibilitatea stabilirii leg\u0103turii de cauzalitate dintre dou\u0103 evenimente.<\/p>\n

Filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) admitea ideea lui Hume despre cauzalitate ca fiind o obi\u0219nuin\u021b\u0103 produs\u0103 de succesiunea aparent\u0103 a \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor (succesiunea lor), dar cauzele reale le considera mistere, cele ca timpul, spa\u021biul, \u00eentregurile, lucrurile, experien\u021ba \u0219i semnele nerelevante; mirarea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un fapt psihic inexplicabil, ca \u0219i \u00eentreb\u0103rile \u0219i reflec\u021biile care o \u00eenso\u021besc.<\/p>\n

De-a lungul timpului, aprecierea lui Hume a crescut la cel mai \u00eenalt nivel. Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103 au fost \u00eentreba\u021bi mul\u021bi filosofi academici pe care filosof ne-viu \u00eel apreciaz\u0103 cel mai mult. Hume a fost primul, \u00een fa\u021ba lui Aristotel, Kant \u0219i Wittgenstein. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, care de multe ori au pu\u021bin timp pentru filozofie, fac adesea o excep\u021bie pentru Hume. Chiar un renumit biolog care spunea c\u0103 \u201efilozofii sunt foarte inteligen\u021bi, dar nu au nimic de spus \u00een vreun fel\u201d, a f\u0103cut o excep\u021bie pentru Hume, recunosc\u00e2nd c\u0103 la un moment dat s-a \u0219i \u00eendr\u0103gostit de el.<\/p>\n

Iat\u0103 cum scriitorul din secolul al XVIII-lea, David Hume, este considerat unul dintre marile voci filozofice ale lumii, \u0219i aceasta pentru c\u0103 a ap\u0103sat pe punctul important cu privire la natura uman\u0103 \u0219i anume: c\u0103 suntem mai mult influen\u021ba\u021bi de sentimentele noastre dec\u00e2t de ra\u021biune.<\/p>\n

\u201eHume este politica noastr\u0103, Hume este comer\u021bul nostru, Hume este filozofia noastr\u0103, Hume este religia noastr\u0103\u201d \u2013 afirma filozoful idealist sco\u021bian James Hutchison Stirling \u00een secolul al XIX-lea, afirma\u021bie care reflect\u0103 pozi\u021bia unic\u0103 cu privire la g\u00e2ndirea intelectual\u0103 a filozofului sco\u021bian David Hume.<\/p>\n

Hume a ap\u0103rat pozi\u021bia sceptic\u0103 conform c\u0103reia ra\u021biunea uman\u0103 este inerent contradictorie \u0219i numai prin credin\u021bele instaurate \u00een mod natural putem naviga prin via\u021ba obi\u0219nuit\u0103. \u00cen filozofia religiei, el a sus\u021binut c\u0103 este nerezonabil s\u0103 credem m\u0103rturii despre presupusele evenimente miraculoase \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, sugera c\u0103 ar trebui s\u0103 fie respinse religiile bazate pe m\u0103rturiile despre minuni. Ca istoric, el a ap\u0103rat punctul de vedere conservator: \u201eguvernele britanice sunt cel mai bine conduse de o puternic\u0103 monarhie\u201d.<\/p>\n

Hume a sus\u021binut c\u0103 ra\u021bionamentul inductiv \u0219i credin\u021ba \u00een cauzalitate nu pot fi justificate ra\u021bional \u0219i c\u0103 pasiunea, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ra\u021biunea, guverneaz\u0103 comportamentul uman. A contraargumentat existen\u021ba ideilor \u00eenn\u0103scute, afirm\u00e2nd c\u0103 toat\u0103 cunoa\u0219terea uman\u0103 este \u00eentemeiat\u0103 exclusiv pe experien\u021b\u0103. Niciodat\u0103 nu putem percepe faptul c\u0103 un eveniment cauzeaz\u0103 altul, ci numai c\u0103 cele dou\u0103 sunt mereu conjugate. \u00cen consecin\u021b\u0103, pentru a atrage concluzii de cauzalitate din experien\u021ba trecut\u0103, este necesar s\u0103 presupunem c\u0103 viitorul se va asem\u0103na cu trecutul, o presupozi\u021bie care nu poate fi ea \u00eens\u0103\u0219i fundamentat\u0103 \u00een experien\u021ba anterioar\u0103.<\/p>\n

Definind moralitatea drept sum\u0103 a calit\u0103\u021bilor care sunt aprobate de oricine \u0219i de cele mai multe ori \u0219i practicate de c\u0103tre toat\u0103 lumea, s-a preocupat \u00een continuare de descoperirea celor mai largi motive ale aprob\u0103rilor. Le-a g\u0103sit pe m\u0103sur\u0103 ce a g\u0103sit motivele de credin\u021b\u0103, \u00een \u201esentimente\u201d, nu \u00een \u201ecuno\u0219tin\u021be\u201d, deciziile morale fiind bazate pe sentimente morale. Calit\u0103\u021bile sunt evaluate fie pentru utilitatea lor, fie pentru faptul c\u0103 sunt pl\u0103cute celor din jur. Sistemul moral al lui Hume are drept scop fericirea celorlal\u021bi \u0219i fericirea sinelui. Dar, respectul fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi reprezint\u0103 cea mai important\u0103 parte a moralit\u0103\u021bii. Sublinierea lui se refer\u0103 la altruism: sentimentele morale pe care el pretindea c\u0103 le-a g\u0103sit \u00een fiin\u021bele umane. Este specific naturii umane s\u0103 r\u00e2d\u0103 sau s\u0103 se \u00eentristeze \u0219i s\u0103 caute binele celorlal\u021bi. A considerat doctrina moral\u0103 drept lucrarea sa major\u0103, ea fiind o datorie a se preocupa de ea. Hume sus\u021bine de asemenea c\u0103 evalu\u0103rile morale nu sunt judec\u0103\u021bi despre fapte empirice. \u201eLua\u021bi orice ac\u021biune imoral\u0103, cum ar fi uciderea inten\u021bionat\u0103: examina\u021bi-o \u00een toate luminile \u0219i vede\u021bi dac\u0103 pute\u021bi g\u0103si acea chestiune de fapt sau o existen\u021b\u0103 real\u0103 pe care o numi\u021bi viciu. Nu ve\u021bi g\u0103si nici un astfel de fapt, ci doar propriile sentimente de dezaprobare\u201d. Atunci c\u00e2nd analiza diferite teorii morale, Hume sus\u021binea c\u0103 oamenii cred \u00een mod eronat c\u0103 moralitatea se bazeaz\u0103 pe judec\u0103\u021bi ra\u021bionale. Deci, ce ar \u00eensemna consim\u021b\u0103m\u00e2ntul moral? \u2013 Un r\u0103spuns emo\u021bional, nu unul ra\u021bional. Detaliile acestei p\u0103r\u021bi a teoriei sale se bazeaz\u0103 pe o distinc\u021bie \u00eentre trei actori distinctivi din punct de vedere psihologic: agentul moral, receptorul \u0219i spectatorul moral. Agentul moral este persoana care efectueaz\u0103 o ac\u021biune, cum ar fi furtul unei ma\u0219ini; destinatarul este persoana afectat\u0103 de comportament, cum ar fi proprietarul ma\u0219inii furate; iar spectatorul moral este persoana care observ\u0103 \u0219i, \u00een acest caz, dezaprob\u0103 ac\u021biunea agentului. \u00cen general, teoriile de sens moral au sus\u021binut c\u0103 oamenii au o capacitate de percep\u021bie moral\u0103, asem\u0103n\u0103toare cu capacit\u0103\u021bile noastre de percep\u021bie senzorial\u0103. A\u0219a cum sim\u021burile noastre externe detecteaz\u0103 calit\u0103\u021bi \u00een obiecte externe, cum ar fi culori \u0219i forme, la fel \u0219i facultatea noastr\u0103 moral\u0103 detecteaz\u0103 calit\u0103\u021bi morale bune \u0219i rele \u00een oameni \u0219i ac\u021biuni. Pentru Hume, toate ac\u021biunile unui agent moral sunt motivate de tr\u0103s\u0103turi de caracter, \u00een special de tr\u0103s\u0103turi caracteristice \u2013 virtuoase sau vicioase. Virtu\u021bile naturale includ bun\u0103voin\u021ba, bl\u00e2nde\u021bea, caritatea \u0219i generozitatea.<\/p>\n

\u00cen 1752, Hume a devenit de\u021bin\u0103tor al Bibliotecii Avoca\u021bilor la Edinburgh. Av\u00e2nd la dispozi\u021bie 30.000 de volume, a putut s\u0103 se dedice unei dorin\u021be de c\u00e2\u021biva ani pentru a se \u00eentoarce la scrierea istoric\u0103. \u201eIstoria Angliei\u201d, care se extinde de la invazia lui Caesar p\u00e2n\u0103 \u00een 1688, a ap\u0103rut \u00een \u0219ase volume. Scrierile sale din acea perioada \u00eencepuser\u0103 s\u0103-l fac\u0103 foarte cunoscut.<\/p>\n

\u00cen contemporanitate, un profesor universitar din Arizona a pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii sentimentalitatea lui Hume, spun\u00e2nd c\u0103 motivul pentru care sentimentali\u0219tii sunt excesiv de satisf\u0103cu\u021bi, este pur \u0219i simplu acela c\u0103 nu \u0219i-au supus convingerile unei reflec\u021bii suficiente asupra sentimentelor. Un biograf \u00eens\u0103, James Boswell, Johnson, l-a numit pe Hume \u201ecel mai mare scriitor din Marea Britanie\u201d, iar Biserica Romano-Catolic\u0103, \u00een 1761, i-a recunoscut contribu\u021biile filozofice \u0219i literare.<\/p>\n

A fost onorat ca eminent \u00een cuprinderea \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii, \u00een agilitatea g\u00e2ndirii \u0219i \u00een elegan\u021ba stilului, \u0219i a fost simpatizat pentru simplitatea, bun\u0103tatea \u0219i veselia sa. Saloanele i-au deschis u\u0219ile \u0219i el a fost primit cu c\u0103ldur\u0103 de to\u021bi.<\/p>\n

\u00cen 1769, oarecum obosit de via\u021ba public\u0103 din Anglia, \u0219i-a stabilit din nou re\u0219edin\u021ba \u00een iubitul s\u0103u Edinburgh, profund bucur\u00e2ndu-se de compania \u2013 intelectual\u0103 \u0219i conviv\u0103 \u2013, de prieteni vechi \u0219i noi (nu s-a c\u0103s\u0103torit niciodat\u0103), precum \u0219i faptul c\u0103 \u0219i-a putut revizui textul scrierilor sale.<\/p>\n

Filozoful rom\u00e2n Petre P. Negulescu (1872-1951) sus\u021binea c\u0103 existen\u021ba nu poate fi explicat\u0103 dec\u00e2t \u00een procesul cunoa\u0219terii, \u201ef\u0103r\u0103 absolutizarea actului cognitiv, a\u0219a cum au procedat prekantienii Locke, Berkeley, Hume\u201d. El aprecia: \u201eNu putem zice ast\u0103zi c\u0103 avem o filozofie, cum putem zice c\u0103 avem o matematic\u0103 sau o astronomie, o fizic\u0103 sau o chimie, ci trebuie s\u0103 ne mul\u021bumim s\u0103 constat\u0103m c\u0103 avem at\u00e2tea filozofii diferite c\u00e2\u021bi cuget\u0103tori s-au \u00eendeletnicit, dup\u0103 vremuri, cu problemele generale ale naturii \u0219i ale vie\u021bii, dezleg\u00e2ndu-le fiecare, fire\u0219te, \u00een felul s\u0103u\u201d. \u00cen concep\u021bia sa, perioada modern\u0103 se sf\u00e2r\u0219e\u0219te cu scepticismul lui Hume, iar perioada contemporan\u0103 a istoriei filozofiei \u00eencepe cu Kant.<\/p>\n

Dintre concep\u021bia savan\u021bilor rom\u00e2ni cu privire la materie, Victor Babe\u0219 (1854-1926), autorul primului tratat de bacteriologie din lume prin care a pus bazele moderne ale acestei \u0219tiin\u021be, a respins interpretarea subiectiv\u0103 a cauzalit\u0103\u021bii lui Hume, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 cauzalitatea nu poate fi rezultatul obi\u0219nuin\u021belor determinate de succesiunea repetat\u0103 a unor fenomene, c\u0103ci \u201edup\u0103 zi urmeaz\u0103 noapte, \u0219i totu\u0219i nu consider\u0103m ziua drept cauz\u0103 a ei.\u201d<\/p>\n

Hume a avut \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii admiratori \u0219i ap\u0103r\u0103tori de-un mare prestigiu intelectual. Immanuel Kant a apreciat nu doar profunzimea observa\u021biilor analitice ale lui Hume, ci \u0219i calit\u0103\u021bile stilistice ale scrierilor sale. \u00cen \u201eProlegomene\u201d, ilustrul filosof german a recunoscut c\u0103 Hume este adev\u0103ratul precursor al filozofiei critice a cunoa\u0219terii. Dar numai un precursor, s-a gr\u0103bit Kant s\u0103 precizeze, fiindc\u0103 dup\u0103 opinia lui, solu\u021bia pe care Hume o d\u0103 sentimentalismului, acesta nu poate niciodat\u0103 s\u0103 critice cu succes institu\u021biile sau practicile existente, \u00eentruc\u00e2t poate fi prea mul\u021bumit sau conservator.
El, Kant, spun, nu a avut la dispozi\u021bie datele ultimelor descoperiri ale Fizicei cuantice care a reu\u0219it s\u0103 ne explice c\u0103 inima omeneasc\u0103 are un rol mult mai important dec\u00e2t acela de a pompa s\u00e2nge \u00een trup.<\/p>\n

Dac\u0103 p\u00e2n\u0103 nu demult, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au crezut c\u0103 doar prin g\u00e2ndurile noastre emitem energie c\u0103tre exterior \u0219i c\u0103, cel mai puternic emi\u021b\u0103tor energetic din trupul nostru ar fi creierul, cu impulsurile sale electromagnetice, acum se \u0219tie c\u0103 inima genereaz\u0103 un c\u00e2mp electric mult mai mare dec\u00e2t cel al creierului, c\u0103 ea este \u00eenzestrat\u0103 cu inteligen\u021b\u0103 \u2013 \u201einteligen\u021ba inimii\u201d \u2013 , c\u0103 inima interac\u021bioneaz\u0103 at\u00e2t cu trupul c\u00e2t \u0219i cu mediul exterior prin c\u00e2mpurile electromagnetice pe care le genereaz\u0103, transmi\u021b\u00e2nd informa\u021bii la distan\u021be mari, prin emo\u021biile pe care le produce. Iar sentimentele umane izvor\u0103sc din inim\u0103 \u0219i influen\u021beaz\u0103 puternic realitatea \u00een care tr\u0103im. Sentimente ca: iubirea, iertarea, compasiunea, ura, dezbinarea, etc., produc modific\u0103ri at\u00e2t \u00een trupul nostru, c\u00e2t \u0219i la cei din afara noastr\u0103.<\/p>\n

Filozoful francez Michel de Montaigne, sus\u021binea \u00eenc\u0103 din secolul 16: \u201eSim\u021burile au toate aceast\u0103 putere de a porunci ra\u021biunii \u0219i sufletului nostru\u201d. Un secol mai t\u00e2rziu, Blaise Pascal spunea c\u0103 \u00een sinele lui afl\u0103 tot ce vede la Montagne, c\u0103 \u201etoat\u0103 ra\u021biunea noastr\u0103 cedeaz\u0103 \u00een fa\u021ba sentimentelor\u201d, deoarece \u201eLe coeur a ses raisons que la raison ne connait pas\u201d.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i am credin\u021ba c\u0103 lumea trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o zon\u0103 a echilibrului \u00eentre ra\u021biune \u0219i sentiment, c\u0103 filozofia, \u0219tiin\u021ba \u0219i religia pot s\u0103 mearg\u0103 la bra\u021b pentru realizarea echilibrului, iar politica s\u0103 aib\u0103 \u00een\u021belepciunea de a respecta echilibrul pentru a-i face pe oameni mul\u021bumi\u021bi \u0219i c\u00e2t mai ferici\u021bi.<\/p>\n

Prostia \u00eens\u0103, indiferen\u021ba, acceptarea unor idei sau atitudini prin \u00eengenunchiere, nu va duce niciodat\u0103 la progres \u0219i fericire. Moralitatea include, pe l\u00e2ng\u0103 sentimentul moral, \u0219i pe cel al demnit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Editorial<\/span><\/p>\n

\n
Etichete<\/h5>\n
David Hume<\/a>,<\/span>Vavila Popovici<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Trimite pe Facebook<\/a>Trimite pe Twiter<\/a>Trimite pe Google Plus<\/a>Pin pe poz\u0103<\/a>Trimite pe Email<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Explica\u0163iile psihologului Laura Maria Cojocaru: Pandemia \u0219i abilit\u0103\u021bile de supravie\u021buire<\/a><\/strong><\/div>\n
Marea Britanie: Cea mai c\u0103utat\u0103 destina\u021bie pentru studii \u00eenc\u0103 accesibil\u0103 pentru tinerii rom\u00e2ni<\/a><\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Suceava News Online<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
Alte \u015ftiri pe aceea\u015fi tem\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia lui David Hume <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (9) \u2013 Thoma de Aquino <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, stiinta si politica (11) \u2013 Nicolaus Copernic <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

<\/div>\n<\/article>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-religia-stiinta-si-politica-19-david-hume\/213712\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

luni, 22 iunie 2020 \u015etiri\u00a0\u2022\u00a0Editorial Filozofia, religia, stiinta si politica (19) \u2013 David Hume \u201e\u00centristarea \u0219i dezam\u0103girea r\u0103sar din m\u00e2nie, m\u00e2nia din invidie, invidia din ranchiun\u0103 \u0219i, pentru ca cercul s\u0103 fie \u00eenchis, ranchiuna din \u00eentristare \u0219i dezam\u0103gire.\u201d \u2013 David Hume David Hume este unul dintre marile nume ale istoriei filosofiei britanice, fiind considerat \u00eenc\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1248996","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248996","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1248996"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248996\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1248996"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1248996"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1248996"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}