{"id":1248788,"date":"2020-08-22T16:37:13","date_gmt":"2020-08-22T13:37:13","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248788"},"modified":"2020-08-22T16:37:13","modified_gmt":"2020-08-22T13:37:13","slug":"filozofia-religia-stiinta-si-politica-21-voltaire-suceava-news-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248788","title":{"rendered":"Filozofia, Religia, \u0218tiin\u021ba \u0219i Politica (21) \u2013 Voltaire | Suceava News Online"},"content":{"rendered":"
\n
\n
s\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 august 2020<\/div>\n
\u015etiri<\/span><\/a><\/span>\u00a0\u2022\u00a0Editorial<\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

Filozofia, Religia, \u0218tiin\u021ba \u0219i Politica (21) \u2013 Voltaire<\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n
\n

\u201eMunca te izb\u0103ve\u0219te de cele trei mari rele: plictiseal\u0103, viciu \u0219i nevoia de a vorbi.\u201d \u2013 Voltaire<\/p>\n

Fran\u00e7ois-Marie Arouet (1694-1778), cunoscut sub pseudonimul Voltaire, a fost un ilustru filozof francez iluminist, dramaturg, istoric, poet, romancier, eseist \u0219i pamfletist; un spirit enciclopedic, cu o uimitoare mobilitate intelectual\u0103.<\/p>\n

Se presupune c\u0103 pseudonimul a fost adoptat \u00een 1718, \u00een urma \u00eencarcer\u0103rii lui la Bastilia, vr\u00e2nd inten\u021bionat s\u0103 transmit\u0103 conota\u021biile de vitez\u0103 \u0219i \u00eendr\u0103zneal\u0103 prin asocia\u021bii de cuvinte, \u201eArouet\u201d nepotrivindu-se cu reputa\u021bia sa \u00een cre\u0219tere. \u00centr-o scrisoare adresat\u0103 lui Jean-Baptiste Rousseau, \u00een martie 1719, Voltaire, la finalul scrisorii \u00eel \u00eentreba dac\u0103 ar vrea s\u0103-i trimit\u0103 o scrisoare ca r\u0103spuns, \u00een care s\u0103 i se adreseze cu \u201edomnul Voltaire\u201d, explic\u00e2nd \u00een post-scriptum: \u201eJ\u2019ai \u00e9t\u00e9 si malheureux sous le nom d\u2019Arouet que j\u2019en ai pris un autre surtout pour n\u2019\u00eatre plus confondu avec le Roi Po\u00e8te\u201d, (am fost at\u00e2t de nefericit, sub numele de Arouet \u00eenc\u00e2t am luat alt nume, \u00een primul r\u00e2nd pentru a nu fi confundat cu poetul Roi). Se b\u0103nuie\u0219te c\u0103 se referea la Adenet le Roi, un francez minstrel \u2013 trouv\u00e8re (poet \u0219i muzician ambulant din Fran\u021ba Evului Mediu, din secolul al XIII-lea, favoritul lui Henric al III-lea, ducele de Brabant.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, Voltaire \u2013 fiu al unui notar \u00eenst\u0103rit \u2013 a avut o rela\u021bie tensionat\u0103 cu tat\u0103l s\u0103u, acesta descuraj\u00e2ndu-i aspira\u021biile literare \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel for\u021beze s\u0103 urmeze o carier\u0103 \u00een domeniul juridic. Este posibil, se mai presupune, s\u0103-\u0219i fi schimbat numele pentru a ar\u0103ta respingerea valorilor tat\u0103lui s\u0103u, renun\u021b\u00e2nd la numele de familie, adopt\u00e2nd pseudonimul \u0219i aceasta dup\u0103 terminarea primei piese de teatru \u00een anul 1718.<\/p>\n

Oricum, de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 \u0219i-a dat seama c\u0103 este lipsit de avantajele unei genealogii aristocratice care s\u0103-i poat\u0103 veni \u00een ajutorul ridic\u0103rii pe o treapt\u0103 superioar\u0103, \u0219i c\u0103, numai printr-o activitate intens\u0103 se va putea ridica. A mers la colegiul iezuit Louis-le-Grand. Acolo \u0219i-a descoperit spiritul critic. De la v\u00e2rsta de zece p\u00e2n\u0103 la \u0219aptesprezece ani, Voltaire a primit instruire clasic\u0103 \u00een limba latin\u0103, retoric\u0103 \u0219i teologie.<\/p>\n

Unchiul s\u0103u l-a introdus \u00een cercul dei\u0219tilor, deism fiind doctrina filozofic-religioas\u0103, r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een secolele XVII-XVIII. La rug\u0103mintea tat\u0103lui s\u0103u, \u00een 1711 a \u00eenceput totu\u0219i Dreptul, pe care nu l-a terminat, interesat fiind mai mult de discu\u021biile intelectualilor, scriitorilor \u0219i aristocra\u021bilor, ce se desf\u0103\u0219urau \u00een palatele sau \u00een cafenelele din Paris.<\/p>\n

Spiritul sarcastic al lui Voltaire a deranjat autorit\u0103\u021bile pentru prima dat\u0103 \u00een luna mai 1716, c\u00e2nd a fost exilat pentru scurt timp din Paris, deoarece nu ezita s\u0103 se exprime \u00een batjocur\u0103 la adresa potenta\u021bilor vremii. Mai t\u00e2rziu, public\u00e2nd opiniile satirice la adresa prin\u021bului regent, a c\u0103rui via\u021b\u0103 sexual\u0103 incestuoas\u0103 scandaliza opinia public\u0103, s-a ales cu o condamnare de 11 luni \u00eentre zidurile Bastiliei. N-a ie\u0219it de acolo \u201ereeducat\u201d, ci \u00eenr\u0103it. \u00cenr\u0103it \u00eempotriva curtezanilor \u0219i a preo\u021bilor care, dup\u0103 p\u0103rerea lui, le \u021bineau partea.<\/p>\n

Deranja\u021bi de ironiile lui, slujitorii Bisericii au sim\u021bit nevoia \u0219i momentul s\u0103 cear\u0103 ajutorul autorit\u0103\u021bilor \u00eempotriva acestui, a\u0219a numit \u201ep\u0103g\u00e2n\u201d. \u00cen \u00eenchisoare aflase mai mult din tainele deismului \u2013 concept filozofic al Credin\u021bei \u00een existen\u021ba lui Dumnezeu, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 recunoa\u0219terea revela\u021biilor, ci numai ca o cauz\u0103 primar\u0103, \u00een baza c\u0103reia exist\u0103 natura care se men\u021bine \u00eentr-o perfect\u0103 armonie. Se nega orice valoare a ritului, cultelor, a textelor sacre, Bisericii \u0219i mai ales a slujitorilor ei. Voltaire li se al\u0103turase. Dei\u0219tii constituiser\u0103 o adev\u0103rat\u0103 \u0219coal\u0103 \u00een secolele XVII-XVIII reprezentat\u0103 cu mare succes de Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Jean-Jacques Rousseau \u0219i mul\u021bi al\u021bii. Scrierile lor i-au inflamat spiritul satiric.<\/p>\n

Voltaire se dovedea \u00eens\u0103 a fi un mare talent scriind poezie, teatru \u0219i literatur\u0103. Dup\u0103 eliberarea din \u00eenchisoarea Bastilia \u00een 1718, a avut loc premiera operei sale \u201eOedip\u201d, la Paris, care s-a bucurat de un succes senza\u021bional. Fiind amenin\u021bat apoi cu o nou\u0103 arestare \u00een Fran\u021ba, \u00een urma unei provoc\u0103ri la duel dup\u0103 o ceart\u0103 cu un t\u00e2n\u0103r care a insultat schimbarea numelui s\u0103u, a plecat for\u021bat \u00een Anglia, unde se sim\u021bea suflul democra\u021biei reprezentat prin monarhia constitu\u021bional\u0103, dar \u0219i prin entuziasmul litera\u021bilor, sub a c\u0103ror influen\u021b\u0103 a scris ne\u00eencetat \u0219i unde a stat din 1726 p\u00e2n\u0103 \u00een 1729.<\/p>\n

\u00cen Anglia, Voltaire a fost influen\u021bat de empirismul lui John Locke (1632-1704), filozof \u0219i om politic englez preocupat mai ales de societate \u0219i epistemologie, figura emblematic\u0103 a celor trei mari tradi\u021bii de g\u00e2ndire aflate \u00een centrul spiritualit\u0103\u021bii epocii moderne care a urmat. De asemenea a fost preocupat din nou de deism. A avut o perioad\u0103 fecund\u0103, dar \u0219i admirat\u0103, devenind, \u00een scurt timp, o personalitate notorie. Chiar \u0219i oficialii francezi i-au acordat permisiunea de a reveni la Paris.<\/p>\n

\u00cen anul 1729, Voltaire a format o echip\u0103 de matematicieni, cu scopul de a exploata o porti\u021b\u0103 de sc\u0103pare profitabil\u0103 din loteria na\u021bional\u0103 francez\u0103. Guvernul punea \u00een joc premii uria\u0219e \u00een fiecare lun\u0103, dar o eroare de calcul \u00eensemna c\u0103 pl\u0103titorii erau mai mul\u021bi dec\u00e2t valoarea tuturor biletelor puse \u00een circula\u021bie. Cu aceast\u0103 idee, Voltaire \u0219i echipa respectiv\u0103 au putut s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103 pia\u021ba \u0219i s\u0103 \u00eencaseze c\u00e2\u0219tiguri imense. Aceast\u0103 schem\u0103 i-a adus un chilipir de aproape jum\u0103tate de milion de franci, cu ei asigur\u00e2ndu-\u0219i un trai decent pentru toat\u0103 via\u021ba, permi\u021b\u00e2ndu-i s\u0103 se dedice \u00een \u00eentregime carierei literare.<\/p>\n

\u00cen toamna anului 1732, c\u00e2nd urm\u0103toarea etap\u0103 din cariera sa a \u00eenceput s\u0103 se deruleze, Voltaire locuia la curtea regal\u0103 de la Versailles, semn c\u0103 reabilitarea sa \u00een societatea francez\u0103 fusese complet\u0103. \u00cens\u0103, dup\u0103 ce a scris \u201eScrisori privind na\u021biunea englez\u0103\u201d care a fost lansat\u0103 \u00een anul 1734, s-a declan\u0219at un scandal uria\u0219, \u00eentregul tiraj a fost confiscat \u0219i ars, iar Voltaire amenin\u021bat din nou cu Bastilia. Nu mai putea r\u0103m\u00e2ne la Paris \u0219i s-a refugiat pentru o lung\u0103 perioad\u0103 \u00een Champagne, \u00een partea de nord-est a Fran\u021bei. \u201eScrisorile\u201d reflectau impresiile sale despre Anglia, \u021bar\u0103 a liberalismului \u0219i toleran\u021bei (religioase, politice, \u0219tiin\u021bifice, filozofice, literare, comerciale), pe l\u00e2ng\u0103 care Fran\u021ba lui Ludovic al XV-lea p\u0103rea o \u021bar\u0103 despotic\u0103 \u0219i plin\u0103 de prejudec\u0103\u021bi.<\/p>\n

Dup\u0103 editarea c\u0103r\u021bii \u201eIstoria lui Carol al XII-lea\u201d, foarte incomod\u0103 pentru monarhie, autorit\u0103\u021bile au ordonat confiscarea \u00eentregului tiraj, dar c\u0103r\u021bile au continuat s\u0103 circule clandestin. Acest volum a precedat \u201eIstoria sub Petru cel Mare\u201d, scris\u0103 la rug\u0103mintea \u021barinei Rusiei Ecaterina cea Mare, subiectul fiind domnia \u0219i r\u0103zboaiele purtate de ambi\u021biosul rege al Suediei. Voltaire f\u0103cea primele referiri la apari\u021bia Rusiei pe harta Europei, la \u201erolul ei \u00een stabilirea configura\u021biei politice din Nord-Estul continentului \u0219i, mai ales schi\u021ba primele elemente ale portretului marelui \u021bar rus, Petru I, cel mai temut adversar al regelui Carol I\u201d, scrie Irina Vl\u0103sceanu \u00een \u201eRusia lui Voltaire\u201d. Accentul era pus pe lupta victorioas\u0103 a \u021barului de la Poltava (ora\u0219 \u00een Ucraina).<\/p>\n

Via\u021ba lui personal\u0103 a implicat o serie de amante, concubine \u0219i iubite pe termen lung. A avut o aventur\u0103 faimoas\u0103 de 16 ani (din 1734 p\u00e2n\u0103 \u00een 1748) cu geniala \u0219i \u201efoarte c\u0103s\u0103torita\u201d autoare \u0219i cercet\u0103toare, \u00c9milie du Ch\u00e2telet, la Castelul Cirey \u00een Champagne. Tat\u0103l cercet\u0103toarei Du Ch\u00e2telet, baronul de Breteuil, era un aristocrat; cuplul a putut s\u0103 formeze un parteneriat de durat\u0103 care s\u0103 nu interfereze cu c\u0103s\u0103toria Emiliei Du Ch\u00e2telet. Acest aranjament s-a dovedit deosebit de benefic pentru Voltaire, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd scandalul l-a obligat s\u0103 fug\u0103 din Paris \u0219i s\u0103 se stabileasc\u0103 permanent la mo\u0219ia familiei Du Ch\u00e2telet de la Cirey. Din 1734, c\u00e2nd a \u00eenceput acest aranjament, p\u00e2n\u0103 \u00een 1749, c\u00e2nd Du Ch\u00e2telet a murit \u00een timpul na\u0219terii, Cirey a fost locul unei colabor\u0103ri intelectuale intense. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, at\u00e2t Voltaire, c\u00e2t \u0219i Du Ch\u00e2telet au devenit importante figuri filozofice. \u0218i mai t\u00e2rziu, s-a dedicat, \u00een secret, unei rela\u021bii cu nepoata acesteia, Marie-Louise Mignot. Cei doi au tr\u0103it ca un cuplu c\u0103s\u0103torit de la \u00eenceputul anilor 1750 p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u0219i chiar au adoptat un copil \u00een anul 1760, c\u00e2nd au ajutat o t\u00e2n\u0103r\u0103 femeie nevoia\u0219\u0103. De fapt, Voltaire nu a fost niciodat\u0103 c\u0103s\u0103torit \u0219i copii nu a z\u0103mislit.<\/p>\n

La Castel, \u0219i-a scris memoriile, tratatele de \u0219tiin\u021be naturiste, istorie \u0219i politic\u0103, dar \u0219i opere dramatice \u0219i poetice. Prin mijlocirea Madamei de Pompadour la cur\u021bile regale, Voltaire a fost numit istoriograf \u0219i acceptat \u00een Academia Francez\u0103.
\u00cen cariera sa literar\u0103 care s-a \u00eentins pe o perioad\u0103 de peste 60 de ani a scris peste 50 de piese de teatru, 12 tratate despre \u0219tiin\u021b\u0103, politic\u0103 \u0219i filozofie \u0219i c\u00e2teva c\u0103r\u021bi de istorie. De-a lungul drumului, Voltaire a reu\u0219it s\u0103 realizeze foarte multe poeme, eseuri, c\u0103r\u021bi \u0219i o coresponden\u021b\u0103 stufoas\u0103 care cumuleaz\u0103 aproape 20.000 de scrisori c\u0103tre prieteni \u0219i contemporani. Spiritul s\u0103u meticulos \u0219i ideile provocatoare despre religie, libertate \u0219i etic\u0103 i-au adus faim\u0103 \u0219i dispre\u021b la cur\u021bile Europei \u0219i, mai t\u00e2rziu, l-au ajutat s\u0103-\u0219i consolideze reputa\u021bia ca una dintre figurile fundamentale ale Iluminismului. Se spune c\u0103 Voltaire \u0219i-a p\u0103strat obiceiul din tinere\u021be, acela de a-\u0219i petrece p\u00e2n\u0103 la 18 ore pe zi scriind sau dict\u00e2nd secretarelor, \u00een timp ce era, adesea, \u00een pat. Se prea poate s\u0103 fi ingerat cantit\u0103\u021bi imense de cofein\u0103 \u2013 conform unor surse, ajung\u00e2nd s\u0103 bea p\u00e2n\u0103 la 40 de c\u0103ni de cafea pe zi.<\/p>\n

Principalele titluri ale publica\u021biilor sale: \u201eOdipe\u201d (1718); \u201eHenriade\u201d (1722); \u201eLettres philosophiques\u201d (1731); \u201eZa\u00efre\u201d (1732); \u201eEriphile\u201d (1732); \u201eTrait\u00e9 sur la tolerance\u201d (1763) ; \u201eIr\u00e8ne\u201d, \u201eSocrates\u201d, \u201eMahomet\u201d, \u201eMerope Nadine\u201d, \u201eLa princesse de Navarre\u201d (1745); \u201eVision de Babouc\u201d (1748); \u201eMemnon\u201d (1749); \u201eZadig\u201d; \u201eLe si\u00e8cle de Louis XIV\u201d (1751); \u201eMicrom\u00e9gas\u201d (1752); \u201eL\u2019Orphelin de la Chine\u201d (1755) ; \u201ePo\u00e8me sur le d\u00e9sastre de Lisbonne\u201d (1756); \u201eEssai sur les m\u0153urs\u201d (1756); \u201eCandide\u201d (1759); \u201eHistoire de l\u2019Empire de Russie sous Pierre le Grand\u201d (1763); \u201eTrait\u00e9 sur la tolerance (1763)\u201d; \u201eDictionnaire philosophique\u201d (1764).<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1768 Voltaire a fost un dramaturg foarte popular, dar faima a diminuat odat\u0103 cu introducerea pieselor lui William Shakespeare \u00een Fran\u021ba.<\/p>\n

Din moment ce scrierile sale denigrau orice, \u00eencep\u00e2nd cu religia \u0219i p\u00e2n\u0103 la sistemul juridic, Voltaire se lovea frecvent de cenzur\u0103 din partea guvernului francez. O bun\u0103 parte din opera sa a fost suprimat\u0103 \u0219i autorit\u0103\u021bile au ordonat ca anumite c\u0103r\u021bi s\u0103 fie arse de executorul statului. Pentru a evita lupta cu cenzorii, Voltaire \u0219i-a tip\u0103rit majoritatea lucr\u0103rilor \u00een str\u0103in\u0103tate, \u0219i a publicat sub diferite nume false \u0219i pseudonime. Faimoasa sa nuvel\u0103 \u201eCandide\u201d, a fost ini\u021bial atribuit\u0103 lui \u201eDr. Ralph\u201d \u0219i a \u00eencercat activ s\u0103 se distan\u021beze de aceasta timp de mai mul\u021bi ani, \u00eentruc\u00e2t guvernul, c\u00e2t \u0219i biserica o dezaprobau. \u00cen ciuda eforturilor sale de a r\u0103m\u00e2ne anonim, Voltaire a tr\u0103it ne\u00eencetat cu frica de \u00eenchisoare. Acest celebru roman e o critic\u0103 deschis\u0103 a optimismului providen\u021bial. Aventurile \u0219i experien\u021bele protagonistului s\u0103u vor s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 nu e totul cel mai bine \u00een cea mai bun\u0103 dintre lumile posibile, dar c\u0103 oamenii au \u00eenc\u0103 speran\u021ba de a corecta ceea ce merge prost. Solu\u021bia \u2013 s\u0103 nu se stea cu m\u00e2inile \u00eencruci\u0219ate, ci \u201es\u0103 ne cultiv\u0103m fiecare propria gr\u0103din\u0103\u201d.<\/p>\n

A fost purtat de o mare curiozitate caracteristic\u0103 omului de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i, av\u00e2nd un temperament vulcanic, a jucat un rol cheie \u00een r\u0103sp\u00e2ndirea ideilor fizicianului \u0219i matematicianului englez Sir Isaac Newton, de\u0219i cei doi nu s-au cunoscut vreodat\u0103. A oferit una dintre primele expuneri despre cum un savant cunoscut \u0219i-a dezvoltat teoriile despre gravita\u021bie. Dup\u0103 ce a primit o copie a lucr\u0103rii lui Newton \u201ePrincipia Mathematica\u201d, Voltaire a m\u0103rturisit c\u0103 a \u00eengenunchiat \u00eenaintea ei cu reveren\u021b\u0103 \u201ea\u0219a cum se cuvenea\u201d. \u00cen \u201eEseu despre poem eroic\u201d, Voltaire a scris c\u0103 Newton \u201ea avut primul g\u00e2nd despre sistemul de gravita\u021bie, dup\u0103 ce a v\u0103zut un m\u0103r c\u0103z\u00e2nd dintr-un copac\u201d. Voltaire nu a fost surs\u0103 ini\u021bial\u0103 pentru povestea momentului \u201eEvrika!\u201d, a\u0219a cum sus\u021binea adesea, dar prezentarea sa a fost important\u0103 \u00een a fi transformat\u0103 \u00eentr-o parte fabuloas\u0103 a biografiei lui Newton.<\/p>\n

A scris mult p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1750, c\u00e2nd \u0219i-a adus aminte de o mai veche invita\u021bie a regelui Prusiei, Frederic al II-lea, s\u0103 viziteze Berlinul, invita\u021bie pe care o tot am\u00e2nase, dar acum deodat\u0103 a acceptat-o.<\/p>\n

Voltaire \u00eentre\u021binuse coresponden\u021ba cu Frederic cel Mare la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1730, a \u0219i f\u0103cut c\u00e2teva c\u0103l\u0103torii pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe monarhul prusac \u00een persoan\u0103, fiul regelui Frederic Wilhelm I al Prusiei care obi\u0219nuia s\u0103 se relaxeze cu prietenii, pe c\u00e2nd fiul s\u0103u c\u0103uta alinare \u00een muzic\u0103, istorie \u0219i filozofie. Pentru milit\u0103rosul tat\u0103, fiul era: \u201e un b\u0103iat efeminat , care nu posed\u0103 nici o \u00eenclina\u021bie b\u0103rb\u0103teasc\u0103, nu c\u0103l\u0103re\u0219te \u0219i nu v\u00e2neaz\u0103, ba mai mult, se poart\u0103 murdar, nu se tunde niciodat\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i bucleaz\u0103 p\u0103rul ca un idiot\u201d. Dar, fiul avea \u00eenclina\u021bii spre filosofie, lingvistic\u0103 (\u0219tia perfect latina \u0219i franceza, care a fost pe timpul s\u0103u limba Cur\u021bii din Berlin), literatur\u0103 francez\u0103 (a corespondat cu Voltaire \u0219i Diderot) \u0219i muzic\u0103 (c\u00e2nta foarte bine la flaut \u015fi a compus 100 de sonate pentru acest instrument) \u0219i avea s\u0103 domneasc\u0103 46 de ani, \u00eentre 1740-1786.<\/p>\n

\u00cenainte de una dintre aceste vizite din anul 1743, Voltaire a n\u0103scocit un plan de a-\u0219i folosi noua pozi\u021bie pentru reabilitarea reputa\u021biei sale la curtea francez\u0103. Dup\u0103 ce a \u00eencheiat un pact prin care devenea informatorul guvernului, acesta a scris c\u00e2teva scrisori c\u0103tre francezi d\u00e2ndu-le informa\u021bii din interior despre politica extern\u0103 \u0219i financiar\u0103 ale lui Frederick. Voltaire s-a dovedit a fi un spion incompetent, iar planul s\u0103u s-a destr\u0103mat repede dup\u0103 ce Frederick a \u00eenceput s\u0103 devin\u0103 suspicios. Dar, la venirea sa, Regele l-a primit la re\u0219edin\u021ba sa de var\u0103 Sanssouci, de la Potsdam, unde \u00eei construise un apartament special pentru aceast\u0103 vizit\u0103, \u00een stil fran\u021buzesc baroc, un apartament de un deosebit rafinament care exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi, put\u00e2nd fi vizitat de public. Cei doi r\u0103m\u0103seser\u0103 prieteni apropia\u021bi \u2013 unii chiar au sus\u021binut c\u0103 au fost aman\u021bi, iar Voltaire s-a mutat, mai t\u00e2rziu, \u00een Prusia \u00een anul 1750 pentru a ocupa o pozi\u021bie permanent\u0103 la curtea lui Frederick. \u00cen cele din urm\u0103, rela\u021bia celor doi s-a r\u0103cit \u00een anul 1752, dup\u0103 ce Voltaire a f\u0103cut o serie de atacuri distrug\u0103toare la adresa conducerii Academiei de \u0218tiin\u021be a Prusiei. Frederick a r\u0103spuns prin mustrarea dur\u0103 a lui Voltaire \u0219i a ordonat arderea pamfletului satiric scris de acesta. Voltaire a p\u0103r\u0103sit ispititorul apartament de la castelul Sanssouci, \u00een anul 1753, instal\u00e2ndu-se, \u00een 1755 l\u00e2ng\u0103 Geneva, la Freney, unde \u0219i-a petrecut, pe proprietatea sa din Ferney, ultimul deceniu ca \u201e\u00een\u021beleptul din Ferney\u201d.<\/p>\n

La Potsdam luase cu el materiale unde \u00ee\u0219i exprima credin\u021bele sale anticlericale, a putut lucra la o istorie universal\u0103, a putut colabora la \u201eEncyclop\u00e9die\u201d a lui Denis Diderot \u0219i a putut scrie primele articole pentru \u201eDictionnaire philosophique portatif\u201d.<\/p>\n

\u00cen timp ce locuia \u00een Ferney, Elve\u021bia, \u00een anii 1770, Voltaire s-a al\u0103turat unui grup de orologi elve\u021bieni pentru a \u00eencepe o afacere de fabricare de ceasuri pe proprietatea sa. Septuagenarul a devenit manager \u0219i contabil, iar tentativa acestora a devenit, \u00een cur\u00e2nd, o industrie la nivel de sat, ceasurile Ferney reu\u0219ind s\u0103 rivalizeze cu unele dintre cele mai bune din Europa. \u201eCeasurile noastre sunt foarte bine f\u0103cute\u201d, a scris Voltaire odat\u0103 ambasadorului francez la Vatican, \u201efoarte ar\u0103toase, foarte bune \u0219i ieftine\u201d. Scriitorul a v\u0103zut \u00eentreprinderea ca o modalitate de a cre\u0219te economia satului Ferney \u0219i \u0219i-a folosit vasta list\u0103 de contacte din \u00eenalta societate pentru a g\u0103si poten\u021biali cump\u0103r\u0103tori. Printre al\u021bii, a reu\u0219it s\u0103 \u00ee\u0219i comercializeze m\u0103rfurile celor precum Caterina cea Mare a Rusiei \u0219i regele Ludovic al XV-lea al Fran\u021bei.<\/p>\n

Unul dintre cei mai controversa\u021bi \u0219i cita\u021bi g\u00e2nditori ai secolului al XVIII-lea, Voltaire s-a stins din via\u021b\u0103 la 30 mai 1778. \u00cen luna februarie a aceluia\u0219i an, revenise pentru prima dat\u0103 dup\u0103 25 de ani la Paris, printre alte motive pentru a vedea deschiderea ultimei tragedii ale sale \u2013 \u201eIrene\u201d.<\/p>\n

\u00cen ultimele zile din via\u021b\u0103, oficialii Bisericii Catolice i-au f\u0103cut vizite \u00een mod repetat lui Voltaire \u2013 care a fost critic adesea la adresa religiei organizate \u2013 \u00een speran\u021ba de a-l convinge s\u0103 \u00ee\u0219i retrag\u0103 afirma\u021biile \u0219i pentru a se spovedi \u00eenainte de a-\u0219i da ultima suflare. Marele scriitor a fost ne\u00eenduplecat, spun unii, \u0219i agitat fiind, le-ar fi spus preo\u021bilor s\u0103 \u00eel lase s\u0103 moar\u0103 \u00een pace, sfid\u0103tor fiind p\u00e2n\u0103 la ultima suflare. Refuzul s\u0103u a \u00eensemnat c\u0103 a respins \u00eenmorm\u00e2ntarea cre\u0219tin\u0103, dar prietenii \u0219i familia au reu\u0219it s\u0103 organizeze o \u00eenhumare secret\u0103 \u00een regiunea Champagne din Fran\u021ba \u00eenainte ca ordinul s\u0103 devin\u0103 oficial.<\/p>\n

Povestirile despre moartea lui, \u00eens\u0103, au fost numeroase \u0219i variate \u0219i nu a fost posibil s\u0103 se stabileasc\u0103 detaliile exacte a ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Al\u021bii au povestit ca el s-a poc\u0103it \u0219i a acceptat ultimele ritualuri f\u0103cute de un preot catolic.<\/p>\n

Voltaire a r\u0103mas celebru pentru ironia, sarcasmul, cinismul s\u0103u. \u00cencerca s\u0103 u\u0219ureze p\u0103trunderea ideilor sale printre oameni, dar fiecare din spusele \u0219i ac\u021biunile sale au avut p\u0103r\u021bi ale \u00eentunericului. Emil Cioran spunea despre ironie: \u201eEste \u00een ironie mult\u0103 invidie fa\u021b\u0103 de oamenii naivi. Ironicul, neput\u00e2ndu-\u0219i manifesta admira\u021bia lui pentru simplicitate, din cauza enormului s\u0103u orgoliu, invidiaz\u0103 \u0219i \u00eenvenineaz\u0103, dispre\u021buie\u0219te \u0219i crispeaz\u0103\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103-mi este permis un punct de vedere asupra omului batjocoritor, ironic, spun c\u0103 de\u0219i este un joc al spiritului, nu iubesc oamenii ironici, nu-i consider nici prea \u00een\u021belep\u021bi, nici prea bl\u00e2nzi, nici prea iubitori ai aproapelui. Sim\u021bi criticismul \u00een s\u00e2ngele t\u0103u? Ocup\u0103-te de tine \u00een primul r\u00e2nd! \u0218i numai dup\u0103 ce ai terminat cu tine, po\u021bi s\u0103 te ocupi de al\u021bii.<\/p>\n

C\u00e2nd au fost \u00eendep\u0103rta\u021bi jum\u0103tate din caii grajdurilor regale din motive economice, el a propus ironic, c\u0103 ar fi fost mai bine s\u0103 fi fost elibera\u021bi jum\u0103tate din m\u0103garii de la curtea regal\u0103. Pe de alt\u0103 parte, a devenit cunoscut \u0219i pentru toleran\u021ba sa. Astfel \u0219i-a exprimat odat\u0103 punctul s\u0103u contradictoriu fa\u021b\u0103 de un adversar: \u201eP\u0103rerea dumneavoastr\u0103 mi se pare resping\u0103toare, dar m-a\u0219 l\u0103sa omor\u00e2t, pentru ca dumneavoastr\u0103 s\u0103 pute\u021bi s\u0103 v-o exprima\u021bi\u201d.<\/p>\n

Concep\u021bia sa politic\u0103 se \u00eentemeia pe armonia dintre monarhii care de\u021bin puterea politic\u0103 \u0219i filozofii care de\u021bin \u00een\u021belepciunea. Doctrina sa a constituit unul din fundamentele Revolu\u021biei din 1789. Voltaire a fost \u00eempreun\u0103 cu Jean-Jacques Rousseau un ini\u021biator al Revolu\u021biei franceze. Mari realiz\u0103ri \u00eei sunt atribuite \u0219i ca istoric iluminist.<\/p>\n

A respins filozofia pesimist\u0103 \u0219i a \u00eencercat s\u0103 orienteze o cale de mijloc \u00een care omul a fost capabil s\u0103 g\u0103seasc\u0103 virtute moral\u0103 prin ra\u021biune. \u00cen disputa dintre antici \u0219i moderni, \u00een Candide \u00ee\u0219i exprim\u0103 op\u021biunea pentru moderni: \u201eS\u0103 prelu\u0103m ce era frumos \u00een limba \u0219i obiceiurile anticilor, dar a voi s\u0103 le calci pe urme \u00een toate cele ar \u00eensemna s\u0103 gre\u0219e\u0219ti amarnic\u201d. \u00cen mare, cred c\u0103 ideea era purt\u0103toare de adev\u0103r, \u00eentruc\u00e2t lumea evolueaz\u0103 \u0219i au dovedit-o tr\u0103itorii evului mediu care au dat foarte mult evolu\u021biei acestei lumi, dar, plin de sine spunea: \u201eEu sem\u0103n o s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 din care \u00eentr-o zi va putea ie\u0219i o recolt\u0103 bogat\u0103\u2026\u201d<\/p>\n

Cea mai mare lucrare filozofic\u0103 a lui Voltaire a fost \u201eDictionnaire philosophique\u201d. Criticile se \u00eendreptau c\u0103tre institu\u021biile politice franceze, du\u0219manii personali fiind Biblia \u0219i Biserica Romano-Catolic\u0103.<\/p>\n

El este amintit \u0219i onorat \u00een Fran\u021ba ca polemist curajos care a luptat neobosit pentru drepturile civile (dreptul la un proces echitabil, libertatea de exprimare \u0219i libertatea religioas\u0103) \u0219i care a denun\u021bat nedrept\u0103\u021bile. Sus\u021binea, pe motive intelectuale, monarhia constitu\u021bional\u0103 \u00een Fran\u021ba, ceea ce sugera o \u00eenclina\u021bie spre liberalism.<\/p>\n

Voltaire este adesea g\u00e2ndit ca ateu, cu toate c\u0103, \u00een fapt, el a luat parte la activit\u0103\u021bi religioase, a construit chiar \u0219i o capel\u0103, la mo\u0219ia sa de la Ferney. Sursa acestei apostrof\u0103ri a fost poezia sa \u201eCei 3 impostori\u201d, \u00een care spune: \u201eDac\u0103 Dumnezeu nu ar exista, ar fi necesar s\u0103-L inventeze\u201d. Mul\u021bi comentatori au argumentat c\u0103 acesta este un mod ironic de a spune c\u0103 nu conteaz\u0103 dac\u0103 Dumnezeu exist\u0103 sau nu, de\u0219i al\u021bii sus\u021bin c\u0103 rezult\u0103 clar din restul poemului c\u0103 orice critic\u0103 a fost concentrat\u0103 mai mult fa\u021b\u0103 de ac\u021biunile religiei organizate. El nu credea c\u0103 credin\u021ba absolut\u0103, bazat\u0103 pe orice text religios particular sau singular sau tradi\u021bie a revela\u021biei, are nevoie de Dumnezeu: \u201eEste perfect evident pentru mintea mea c\u0103 exist\u0103 o fiin\u021b\u0103 necesar\u0103, etern\u0103, suprem\u0103 \u0219i inteligent\u0103. Aceasta nu este o chestiune de credin\u021b\u0103, ci apar\u021bine ra\u021biunii\u201d. \u00centr-adev\u0103r, concentrarea pe ideea unui univers bazat pe ra\u021biune \u0219i respect pentru natur\u0103 a reflectat panteismul, care a fost din ce \u00een ce mai popular de-a lungul secolelor 17 \u0219i 18.<\/p>\n

Cunoscut \u0219i \u00eendr\u0103git de o parte a publicului pentru discursul s\u0103u acid, Voltaire a atacat institu\u021bia Bisericii Catolice, sus\u021bin\u00e2nd libertatea cultelor, libertatea de expresie \u0219i laicizarea statului. A fost critic al catolicismului predominant, \u0219i, \u00een special, el credea c\u0103 Biblia era o referin\u021b\u0103 legal\u0103 \u0219i \/ sau moral\u0103 dep\u0103\u0219it\u0103, c\u0103 a fost \u00een mare m\u0103sur\u0103 metaforic \u00eentocmit\u0103 \u0219i c\u0103 a fost munca omului \u0219i nu un dar divin, toate acestea au dus la o reputa\u021bie proast\u0103 a lui pentru Biserica catolic\u0103. Atitudinea fa\u021b\u0103 de Islam a variat de la \u201eo sect\u0103 fals\u0103 \u0219i barbari\u201d la \u201eo religie \u00een\u021beleapt\u0103, sever\u0103, cast\u0103 \u0219i uman\u0103\u201d. El a ar\u0103tat, de asemenea, la un moment dat o \u00eenclina\u021bie spre ideile hinduismului \u0219i lucr\u0103rile preo\u021bilor Brahman. Explica\u021bia ar putea fi aceea c\u0103, concretul l-a atras \u0219i l-a fermecat \u00eentotdeauna, fiind setos de tablouri noi ale vie\u021bii, merg\u00e2nd spre un \u201enic\u0103ieri\u201d c\u0103ruia \u00eencerca s\u0103-i dea o form\u0103 credibil\u0103.<\/p>\n

Voltaire este cunoscut pentru mai multe aforisme memorabile, cu toate c\u0103 ele sunt adesea citate din context. \u201eDac\u0103 Dumnezeu nu ar exista, ar fi necesar s\u0103-L inventeze\u201d, a\u0219a cum a fost men\u021bionat mai sus, este \u00eenc\u0103 aprig dezb\u0103tut\u0103 la semnifica\u021bia \u0219i inten\u021biile sale. O alt\u0103 cugetare inspirat\u0103 din \u00een\u021belepciunea lui Socrate: \u201eAcela ce nu respect\u0103 legile nu-\u0219i iube\u0219te nici patria\u201d.<\/p>\n

Criticul italian, filozof idealist \u0219i politician Benedetto Croce (1866-1952) observa cum \u00een sec. XVII-lea cuvintele gust \u0219i geniu erau \u00een vog\u0103 \u00eensu\u0219irile pe care le desemnau, erau confundate uneori \u00eentre ele \u0219i considerate ca av\u00e2nd aceea\u0219i natur\u0103; iar alteori erau concepte ca distincte, geniul fiind facultatea de a produce, iar gustul, facultatea de a judeca, exist\u00e2nd gust steril \u0219i gust fecund. Ce gust i se poate atribui acum lui Voltaire? Desigur tot unul acid. Fecund a fost, steril poate deveni \u00eentr-o mare propor\u021bie.<\/p>\n

Filozoful rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea care avea \u0219armul lui \u00een vorbire, spunea: \u201e\u0218i c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la inteligentul Voltaire care, critic\u00e2ndu-l pe Descartes, a afirmat c\u0103 acestuia natura i-a \u00eentors spatele, iar lui Newton i s-a oferit\u2026 Chiar dac\u0103 ar fi \u00eentrebat-o sau ar fi scormonit-o, nu ar fi aflat nimic. Pentru orice om de bun sim\u021b, este evident c\u0103 natura se manifest\u0103 sub raport logic, ca \u0219i lucrurile din\u0103untrul ei, fie \u00een repaus, fie mi\u0219c\u00e2ndu-se. Omul nu poate citi legile naturale prin observa\u021bie. C\u00e2nd Newton a fost \u00eentrebat cum a descoperit legea gravita\u021biei universale, a r\u0103spuns: \u201eAm fost inspirat!\u201d Adic\u0103, a putut comunica spiritual cu Divinitatea.<\/p>\n

Tot \u021au\u021bea mai spunea c\u0103 atunci c\u00e2nd ra\u021biunea autonom\u0103 devine izvor de r\u0103t\u0103cire, c\u00e2nd sacrul, care este adev\u0103rul, p\u0103r\u0103se\u0219te spiritul \u201er\u0103t\u0103ce\u0219te mul\u021bimea turbat\u0103, r\u0103t\u0103cesc indivizii degenera\u021bi, pro\u0219tii, idio\u021bii, nebunii, vicio\u0219ii \u0219i \u201egenialii\u201d.<\/p>\n

Filozoful francez Joseph de Maistre (1753-1821) \u00eel vede pe Voltaire la sp\u00e2nzur\u0103toare, fiind indignat de atitudinea lui fa\u021b\u0103 de Acela care l-a \u00eenzestrat: \u201eNemisticul Voltaire credea c\u0103 natura este sediul adev\u0103rului\u2026\u201d<\/p>\n

Vasile Goldi\u0219, om politic \u0219i istoric rom\u00e2n (1862-1934), \u00een istoria filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti aminte\u0219te cuvintele lui Voltaire: \u201eNumai atunci a\u0219 putea crede \u00een dreptul divin al nobilimii, c\u00e2nd a\u0219 vedea \u021b\u0103ranul n\u0103sc\u00e2ndu-se cu \u0219eaua \u00een spate \u0219i nobilul cu pinteni la picioare\u201d, aceasta cu privire la privilegiile feudale ale nobilimii.<\/p>\n

\u201eNu nevoia de societate l-a degradat pe om, ci, dimpotriv\u0103, izolarea de societate \u00eel degradeaz\u0103. Cel care ar tr\u0103i cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire singur ar pierde facultatea de a g\u00e2ndi \u0219i de a se exprima, i s-ar face sil\u0103 de sine, ar izbuti cel mult s\u0103 se transforme \u00een animal\u2026\u201d scrie Voltaire \u00eentr-un volum de-al s\u0103u \u0219i aici are dreptate. \u0218i totu\u0219i, clipele de singur\u0103tate sunt uneori necesare vie\u021bii omului, pentru medita\u021bia spiritului, pentru lini\u0219tirea lui.<\/p>\n

Voltaire a tr\u0103it \u00eentre pream\u0103rire \u0219i hul\u0103; a avut adulatori dar \u0219i adversari, c\u0103ci, \u00eenzestrat cu daruri ie\u0219ite din comun, via\u021ba-i a fost totu\u0219i plin\u0103 de sui\u0219uri \u0219i cobor\u00e2\u0219uri, de r\u0103sturn\u0103ri nea\u0219teptate. Poate peregrin\u0103rile \u00een alte \u021b\u0103ri mai avansate din punct de vedre social \u0219i politic, cum a fost Anglia, l-au f\u0103cut s\u0103 doreasc\u0103 o alt\u0103 lume, un climat de libertate. A \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at principiile luminismului \u0219i a incitat spiritele s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze \u00een virtutea acestor principii. Asemeni Rena\u0219terii, Iluminismul a reprezentat un moment cheie \u00een istoria universal\u0103, marc\u00e2nd secolele XVII-XVIII, perioad\u0103 cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de \u201eEpoca Luminilor\u201d, ap\u0103rut\u0103 ca o reac\u021bie \u00eempotriva barocului, curent cultural \u0219i artistic caracterizat de utilizarea temelor religioase \u00een domenii precum filosofie, pictur\u0103, literatur\u0103 etc., dar \u0219i ca dorin\u021b\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndirii culturii, lumin\u0103rii \u00een mas\u0103, noul curent de g\u00e2ndire venea \u0219i cu noi metode de organizare a societ\u0103\u021bii. Potrivit acestuia, societatea trebuia cl\u0103dit\u0103 pe principiile: libertate, fraternitate, guvern constitu\u021bional \u0219i separarea dintre stat si biseric\u0103. Dic\u021bionarul \u00eel define\u0219te ca un curent ideologic \u0219i cultural antifeudal din sec. XVIII-XIX care preconiza \u00eenl\u0103turarea nedrept\u0103\u021bilor sociale \u0219i perfec\u021bionarea moral\u0103 prin r\u0103sp\u00e2ndirea culturii, a \u201eluminii\u201d \u00een popor.<\/p>\n

Voltaire a fost o personalitate recunoscut\u0103, s-a bucurat de toat\u0103 considera\u021bia \u00een r\u00e2ndul intelectualilor europeni, iar entuziasmul s\u0103u nu mai putea fi st\u0103vilit prin saloanele mondene. Dar, uneori graba cu care se ac\u021bioneaz\u0103 poate \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bi situa\u021bia. Poporul \u00eens\u0103, se dovede\u0219te de multe ori ner\u0103bd\u0103tor, uneori ne\u0219tiutor \u0219i alteori perfect sim\u021bitor.<\/p>\n

Nici m\u0103car dizgra\u021bia clerului nu mai putea lovi \u00een prestigiul s\u0103u de mare g\u00e2nditor. Adev\u0103rata lui reputa\u021bie i-a acordat posteritatea, \u00een memoria c\u0103reia Voltaire a r\u0103mas un mare g\u00e2nditor, capabil s\u0103 grupeze \u00een jurul s\u0103u o pleiad\u0103 de ilumini\u0219ti care au creat germenii Revolu\u021biei Franceze, capabil\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne ordinea medieval\u0103 a Europei \u0219i s\u0103 netezeasc\u0103 drumul spre epoca modern\u0103.<\/p>\n

\u00cen 11 iulie 1791, a fost depus \u00een racla din Pantheon, dup\u0103 Adunarea Na\u021bional\u0103 a Fran\u021bei, care l-a considerat pe el premerg\u0103torul Revolu\u021biei Franceze, a avut r\u0103m\u0103\u0219itele aduse \u00eenapoi \u00een Paris. Se estimeaz\u0103 c\u0103 un milion de oameni au participat la procesiune, care a cuprins tot Parisul.<\/p>\n

\u0218i-a sf\u00e2r\u0219it zilele la 84 de ani, \u00een casa de pe malul Senei, unde o pl\u0103cu\u021b\u0103 comemorativ\u0103 aminte\u0219te c\u0103 acolo a locuit g\u00e2nditorul controversat cu numele de Voltaire.<\/p>\n

Voltaire, abil dar excesiv, a \u00een\u021beles multe \u0219i a ac\u021bionat destul de mult scriind, \u00een primul r\u00e2nd, dar nu a \u00een\u021beles c\u0103 spiritualitatea \u0219i religia pot proteja indivizii de anxietate, r\u0103t\u0103cire, depresie, fie ei chiar \u201egeniali\u201d \u00een multe zone ale g\u00e2ndirii.<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n

Filozofia, Religia, \u0218tiin\u021ba \u0219i Politica (21) \u2013 Voltaire<\/span><\/span>, 10.0<\/span> out of 10<\/span> based on 1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 10.0\/10<\/strong> (1 vote cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Editorial<\/span><\/p>\n

\n
Etichete<\/h5>\n
Vavila Popovici<\/a>,<\/span>Voltaire<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Trimite pe Facebook<\/a>Trimite pe Twiter<\/a>Trimite pe Google Plus<\/a>Pin pe poz\u0103<\/a>Trimite pe Email<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
V\u00e2n\u0103toare oprit\u0103 la 36 de specii \u00een sezonul 2020-2021<\/a><\/strong><\/div>\n
Actri\u0163a Emilia Popescu, despre redeschiderea teatrelor: \u201eNu putem disp\u0103rea de tot din via\u0163a public\u0103\u201d<\/a><\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Suceava News Online<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
Alte \u015ftiri pe aceea\u015fi tem\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (9) \u2013 Thoma de Aquino <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, stiinta si politica (11) \u2013 Nicolaus Copernic <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, stiinta si politica (19) \u2013 David Hume <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

<\/div>\n<\/article>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-religia-stiinta-si-politica-21-voltaire\/218478\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

s\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 august 2020 \u015etiri\u00a0\u2022\u00a0Editorial Filozofia, Religia, \u0218tiin\u021ba \u0219i Politica (21) \u2013 Voltaire \u201eMunca te izb\u0103ve\u0219te de cele trei mari rele: plictiseal\u0103, viciu \u0219i nevoia de a vorbi.\u201d \u2013 Voltaire Fran\u00e7ois-Marie Arouet (1694-1778), cunoscut sub pseudonimul Voltaire, a fost un ilustru filozof francez iluminist, dramaturg, istoric, poet, romancier, eseist \u0219i pamfletist; un spirit enciclopedic, cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1248788","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248788","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1248788"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248788\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1248788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1248788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1248788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}