{"id":1248217,"date":"2021-08-08T17:59:10","date_gmt":"2021-08-08T14:59:10","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248217"},"modified":"2021-08-08T17:59:10","modified_gmt":"2021-08-08T14:59:10","slug":"filozofia-religia-stiinta-si-politica-34-friedrich-engels-suceava-news-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248217","title":{"rendered":"Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (34) \u2013 Friedrich Engels | Suceava News Online"},"content":{"rendered":"
\n
\n
duminic\u0103, 8 august 2021<\/div>\n
\u015etiri<\/span><\/a><\/span>\u00a0\u2022\u00a0Editorial<\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (34) \u2013 Friedrich Engels<\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n
\n

\u201eRevolu\u021bia este actul prin care o parte din popula\u021bie impune voin\u021ba ei celeilalte p\u0103r\u021bi cu ajutorul pu\u0219tilor, baionetelor \u015fi tunurilor, deci cu ajutorul celor mai autoritare mijloace; iar dac\u0103 partidul victorios nu vrea ca lupta lui s\u0103 fi fost zadarnic\u0103, trebuie s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 domina\u021bia prin frica pe care armele sale o inspir\u0103 reac\u021bionarilor. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u2013 Friedrich Engels (Almanacco Repubblicano,\u00a0<\/em>decembrie 1873)<\/p>\n

Friedrich Engels (1820-1895) a fost un filozof, om de \u0219tiin\u021b\u0103 social, jurnalist \u0219i om de afaceri german, din secolul al XIX-lea. \u00cempreun\u0103 cu Karl Marx a dezvoltat teoria comunist\u0103 numit\u0103 ast\u0103zi Marxism. Au scris \u0219i publicat \u00eempreun\u0103 multe articole \u0219i c\u0103r\u021bi \u00een care au \u00eencercat s\u0103 expun\u0103 distribu\u021bia inegal\u0103 a bog\u0103\u021biei c\u00e2\u0219tigat\u0103 \u00een timpul Revolu\u021biei Industriale. Scrierile lor v\u0103d capitalismul ca pe un sistem de exploatare. Mai exact, Engels \u0219i Marx au sus\u021binut c\u0103 plusvaloarea creat\u0103 de lucr\u0103torii care dep\u0103\u0219esc salariile au produs profituri semnificative pentru proprietarii de capital \u2013 tem\u0103 central\u0103 \u00een contribu\u021biile lui Engels la comunismul modern.<\/p>\n

Pentru a \u00een\u021belege mai bine filozofia acestei personalit\u0103\u021bi, este bine de la \u00eenceput s\u0103 definim sumar socialismul \u0219i comunismul. Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul, \u00eentruc\u00e2t scopul \u0219i modul de ac\u021biune a unei republici\/ a unui stat socialist este acela de a instaura\/ ai face loc comunismului.<\/p>\n

Filozoful, economistul rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) asem\u0103na \u2013 \u00een modul s\u0103u plastic \u2013 Social-democra\u021bia drept \u201eanticamera Comunismului\u201d<\/em>, \u201elaptele b\u0103tut al comunismului\u201d<\/em>, iar Comunismul \u2013 \u201eun cancer social; unde se instaleaz\u0103, r\u0103m\u00e2ne pustiu\u201d<\/em>; \u201eStalinismul e defini\u021bia comunismului; unde nu e stalinism, dup\u0103 trei luni cad de la putere, c\u0103 nu sunt \u00een stare s\u0103 dea nici\u2026 ap\u0103. Nu se poate impune comunismul dec\u00e2t cu b\u00e2ta, cu parul!\u201d<\/em><\/p>\n

Filozofia de baz\u0103 a Socialismului este: \u201eDe la fiecare dup\u0103 abilit\u0103\u021bile sale, fiec\u0103ruia dup\u0103 contribu\u021bia sa\u201d<\/em>; a Comunismului: \u201eDe la fiecare dup\u0103 abilit\u0103\u021bile sale, fiec\u0103ruia dup\u0103 nevoile sale\u201d.<\/em> Diferen\u021bele cheie ar fi: \u00cen Socialism oamenii sunt compensa\u021bi pe baza nivelului lor de contribu\u021bie individual\u0103 la economie, \u00een comunism oamenii sunt desp\u0103gubi\u021bi sau asigura\u021bi \u00een func\u021bie de nevoile lor, guvernul asigur\u0103 majoritatea sau toate alimentele, \u00eembr\u0103c\u0103mintea, locuin\u021ba \u0219i alte necesit\u0103\u021bi pe baza a ceea ce consider\u0103 a fi nevoile oamenilor. Scriitorul \u0219i economistul politic francez Fr\u00e9d\u00e9ric Bastiat (1801-1850) a explicat: \u201e Socialismul prive\u0219te omul ca pe o materie prim\u0103, pe care Statul \u201eatot\u0219tiutor\u201d o poate elimina \u0219i o poate modela\u201d.<\/em><\/p>\n

Friedrich Engels s-a n\u0103scut \u00een Barmen-Elberfeld (acum Wuppertal) \u00eentr-o familie \u00eenst\u0103rit\u0103, de religie protestant\u0103, ca prim fiu al unui industria\u0219 german, Friedrich Sr. \u0219i Elisabeth Engels. Familia Engels de\u021binea mari fabrici de bumbac-textile \u00een Barmen \u0219i Salford, ambele metropole industriale \u00een expansiune. P\u0103rin\u021bii lui Friedrich erau credincio\u0219i, Protestan\u021bi, cresc\u00e2ndu-\u0219i copiii \u00een aceast\u0103 credin\u021b\u0103. La v\u00e2rsta de 13 ani, Engels a urmat liceul \u00een ora\u0219ul Elberfeld, dar a trebuit s\u0103 plece la 17 ani, din cauza presiunilor tat\u0103lui s\u0103u, care dorea ca el s\u0103 devin\u0103 om de afaceri \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 lucreze ca ucenic la firma familiei, s\u0103-l urmeze astfel pe tat\u0103l s\u0103u. \u00cen afar\u0103 de ac\u021biunile disciplinare pe care tat\u0103l le-a considerat necesare pentru cre\u0219terea unui fiu supradotat, dar rebel, a fost aceea de a decide o carier\u0103 pentru el. Activit\u0103\u021bile revolu\u021bionare ale fiului \u00eens\u0103, i-au dezam\u0103git pe p\u0103rin\u021bi. \u201eAdev\u0103rata unitate a lumii const\u0103 \u00een materialitatea ei, \u0219i aceasta este dovedit\u0103\u2026\u201d<\/em> spunea, pe atunci, Engels.<\/p>\n

\u00cen timp ce se afla la Bremen, Engels a \u00eenceput s\u0103 citeasc\u0103 filozofia lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel, ale c\u0103rui \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi au dominat filozofia german\u0103 la acea vreme. De fapt a recunoscut influen\u021ba filozofiei germane asupra dezvolt\u0103rii sale intelectuale, de-a lungul carierei sale. \u00cen septembrie 1838 a publicat prima sa lucrare, un poem intitulat \u201eBeduinul\u201d<\/em>. De asemenea, s-a angajat \u00een alte lucr\u0103ri literare \u0219i a \u00eenceput s\u0103 scrie articole din ziare critic\u00e2nd problemele sociale ale industrializ\u0103rii. A scris sub pseudonimul \u201eFriedrich Oswald\u201d pentru a evita conectarea familiei cu scrierile sale provocatoare. \u00cen 1840 scria: \u201ePentru a profita la maximum de via\u021b\u0103 trebuie s\u0103 fii activ, trebuie s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i trebuie s\u0103 ai curajul s\u0103 gu\u0219ti fiorul de a fi t\u00e2n\u0103r\u201d.<\/em><\/p>\n

Desigur c\u0103 nu avea \u00een vedere, la acea v\u00e2rst\u0103, fiorii violen\u021bei care trebuie st\u0103p\u00e2ni\u021bi, pentru a nu ajunge a fi distrug\u0103tor de suflete sau de trupuri. \u00cen 1841, Engels \u0219i-a \u00eendeplinit serviciul militar \u00een Armata prusac\u0103. Alocat la Berlin, a participat la cursurile universitare de la Universitatea din Berlin, \u0219i a \u00eenceput asocierea cu grupurile Tinerilor hegelieni. A publicat anonim articole, expun\u00e2nd condi\u021biile de via\u021b\u0103 suportate de muncitorii din fabrici, revist\u0103 a c\u0103rei editor era Karl Marx.<\/p>\n

Din tinere\u021be Engels a dezvoltat un profund sentiment de cinism fa\u021b\u0103 de institu\u021biile societale majore. Influen\u021bat de Hegel s-a opus religiei organizate \u0219i capitalismului. Aceste credin\u021be neortodoxe au pus o presiune semnificativ\u0103 pe rela\u021bia cu p\u0103rin\u021bii s\u0103i, care au devenit \u00eengrijora\u021bi de ideologia sa radical\u0103, dar a\u0219teptau o reabilitate a spiritului s\u0103u. Tat\u0103l lui Engels a crezut c\u0103 lucrul la firma din Manchester ar putea s\u0103-l fac\u0103 pe fiul s\u0103u s\u0103 reconsidere unele dintre opiniile sale radicale. Dar, la cei 22 de ani c\u00e2nd a fost trimis la Manchester, Anglia, pentru a deveni cunosc\u0103tor \u00een afacerea familiei, Engels a devenit mai absorbit de socialism. \u00cen drum spre Manchester, Engels a vizitat biroul Rheinische Zeitung, la K\u00f6ln \u0219i l-a cunoscut pe Karl Marx pentru prima dat\u0103. La Manchester, a v\u0103zut s\u0103r\u0103cia \u0219i exploatarea muncitorilor englezi \u0219i a \u00eenceput s\u0103 scrie un raport care a fost publicat \u00een 1845 sub numele de \u201eCondi\u021bia clasei muncitoare \u00een Anglia\u201d, \u00een 1844.<\/p>\n

Engels a decis s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Germania \u00een 1844. Pe drum, s-a oprit la Paris pentru a se \u00eent\u00e2lni cu Karl Marx, cu care corespondase. Marx locuia la Paris de la sf\u00e2r\u0219itul lunii octombrie 1843, dup\u0103 ce revista \u00eei fusese\u00a0 interzis\u0103, \u00een martie 1843, de autorit\u0103\u021bile guvernamentale prusace. \u00cent\u00e2lnindu-se pentru a doua oar\u0103 la Caf\u00e9 de la R\u00e9gence\u201d, pe Place du Palais, \u00een 28 august 1844, cei doi au descoperit c\u0103 au o viziune similar\u0103 asupra capitalismului \u0219i au decis s\u0103 conlucreze. Marx citise \u0219i era impresionat de articolele lui Engels despre \u201eStarea clasei muncitoare din Anglia\u201d, \u00een care scrisese c\u0103 este \u201eo clas\u0103 care poart\u0103 toate dezavantajele ordinii sociale (\u2026) Cine poate cere ca o astfel de clas\u0103 s\u0103 respecte aceast\u0103 ordine social\u0103?\u201d <\/em>Marx a adoptat ideea lui Engels conform c\u0103reia clasa muncitoare ar trebui s\u0103 conduc\u0103 revolu\u021bia \u00eempotriva burgheziei pe m\u0103sur\u0103 ce societatea \u00eenainta spre socialism \u0219i a \u00eencorporat-o ca parte a propriei sale filozofii.<\/p>\n

Engels a r\u0103mas la Paris pentru a-l ajuta pe Marx s\u0103 scrie \u201eSf\u00e2nta Familie\u201d.<\/em> \u00cen acest timp la Paris, at\u00e2t Marx, c\u00e2t \u0219i Engels \u0219i-au \u00eenceput asocierea \u0219i apoi s-au al\u0103turat societ\u0103\u021bii secrete revolu\u021bionare din Londra, numit\u0103 Liga Drept\u0103\u021bii<\/em>, care se constituise \u00een 1837 \u00een Fran\u021ba pentru a promova o societate egalitar\u0103 prin r\u0103sturnarea guvernelor existente \u0219i care s-a transformat, \u00een 1847 \u00een Liga Comuni\u0219tilor<\/em>. Una dintre lucr\u0103rile principale ale acestei perioade este \u201ePrincipiile comunismului\u201d, lucrare preg\u0103titoare a celebrului Manifest al Partidului Comunist (februarie 1848), document programatic al marxismului, scris de Marx \u015fi Engels la solicitarea Congresului al II-lea de la Londra al Ligii Comuni\u015ftilor.<\/p>\n

Marx a fost expulzat de la Paris de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile franceze la 3 februarie 1845, \u0219i s-a stabilit la Bruxelles. Engels a p\u0103r\u0103sit Parisul la 6 septembrie 1844, \u0219i s-a \u00eentors la casa sa din Barmen, Germania, pentru a lucra la \u201eStarea clasei muncitoare din Anglia\u201d<\/em>, care a fost publicat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lunii mai 1845. \u00cen timp ce locuia \u00een Barmen, Engels a \u00eenceput s\u0103 ia contact cu sociali\u0219tii din Renania, pentru a str\u00e2nge bani pentru eforturile de publicare ale lui Marx la Bruxelles. Cu toate acestea, contactele au devenit mai importante pe m\u0103sur\u0103 ce at\u00e2t Marx, c\u00e2t \u0219i Engels au \u00eenceput organizarea politic\u0103 pentru Partidul Muncitorilor Social Democra\u021bi din Germania. Chiar \u00eenainte de publicarea c\u0103r\u021bii sale, Engels s-a mutat la Bruxelles la sf\u00e2r\u0219itul lunii aprilie 1845, pentru a colabora cu Marx la o alt\u0103 carte, \u201eIdeologia german\u0103\u201d. Na\u021biunea Belgiei, fondat\u0103 \u00een 1830, a fost \u00eenzestrat\u0103 cu una dintre cele mai liberale constitu\u021bii din Europa \u0219i a func\u021bionat ca refugiu pentru progresi\u0219tii din alte \u021b\u0103ri. Din 1845 p\u00e2n\u0103 \u00een 1848, Engels \u0219i Marx au locuit \u00een Bruxelles, petrec\u00e2ndu-\u0219i o mare parte din timp organiz\u00e2nd lucr\u0103torii ora\u0219ului.<\/p>\n

\u00cen martie 1848, Engels \u0219i Marx au fost expulza\u021bi din Belgia. S-au mutat \u00een K\u00f6ln. Engels a fost un participant activ la Revolu\u021bia din 1848, lu\u00e2nd parte la revolta din Elberfeld. Totodat\u0103 a luptat \u00een campania Baden \u00eempotriva prusacilor (iunie \u2013 iulie 1849).<\/p>\n

Dup\u0103 1849, at\u00e2t Engels, c\u00e2t \u0219i Marx au fost sili\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara \u0219i s\u0103 se mute la Londra. Autorit\u0103\u021bile Prusiei au f\u0103cut presiuni asupra guvernului britanic pentru a-i expulza pe cei doi, dar Prim-ministrul de atunci nu a fost de acord cu cererea prusac\u0103.<\/p>\n

Acolo, Engels a \u00eent\u00e2lnit o muncitoare irlandez\u0103 numit\u0103 Mary Burns, o t\u00e2n\u0103r\u0103 irlandez\u0103 acerb\u0103, comunist\u0103 \u00eenver\u0219unat\u0103, cu opinii radicale, care lucra \u00een fabrica Engels. Au \u00eenceput o rela\u021bie care a durat 20 de ani p\u00e2n\u0103 la moartea ei \u00een 1863. Cei doi nu s-au c\u0103s\u0103torit niciodat\u0103, deoarece ambii erau \u00eempotriva institu\u021biei c\u0103s\u0103toriei. Engels considera monogamia stabil\u0103 ca o virtute, iar c\u0103s\u0103toria de stat \u0219i biseric\u0103 reglementat\u0103 \u2013 o form\u0103 de opresiune de clas\u0103. Dup\u0103 moartea ei, a tr\u0103it cu sora ei mai mic\u0103.<\/p>\n

Burns a fost cea care l-a ghidat pe Engels prin Manchester \u0219i Salford, ar\u0103t\u00e2ndu-i cele mai proaste districte pentru cercet\u0103rile sale; l-a introdus, se pare, \u00een mi\u0219carea chartist\u0103 (chartist \u00eensemn\u00e2nd a fi partizan al mi\u0219c\u0103rii politice, care s-a dezvoltat \u00een Anglia pe la 1838 pentru a ob\u021bine extinderea drepturilor clasei muncitoare, formulate \u00eentr-o \u201echart\u0103\u201d a poporului). Oricum, Engels se dezvoltase ateu, iar rela\u021bia sa cu p\u0103rin\u021bii lui devenise tensionat\u0103.<\/p>\n

\u00cen timp ce observa mahalalele din Manchester \u00een detaliu, Engels lua noti\u021be despre ororile sale, \u00een special munca copiilor, mediul r\u0103t\u0103cit \u0219i muncitorii suprasolicita\u021bi \u0219i s\u0103raci. El i-a trimis lui Marx o trilogie de articole care au \u0219i fost publicate. Ulterior, a adunat aceste articole \u00een prima sa carte, \u201eStarea clasei muncitoare din Anglia\u201d <\/em>(1845), \u00een care a descris viitorul sumbru al capitalismului \u0219i al erei industriale, not\u00e2nd detaliile mizeriei \u00een care tr\u0103iau oamenii muncitori. Cartea a fost publicat\u0103 \u00een limba englez\u0103 \u00een 1887. Resursele arhivistice contemporane cu \u0219ederea lui Engels la Manchester au ar\u0103tat c\u00e2teva dintre condi\u021biile pe care le-a descris, povestind cazurile v\u0103zute la Infirmeria Regal\u0103 din Manchester, unde au dominat accidentele industriale \u0219i care rezoneaz\u0103 cu comentariile lui Engels asupra persoanelor desfigurate v\u0103zute merg\u00e2nd \u00een jurul Manchesterului ca urmare a unor astfel de accidente.<\/p>\n

Fac o parantez\u0103 \u0219i aduc aminte despre cazurile desfigurate dar \u0219i mortale, de la \u00eenceputurile industrializ\u0103rii \u021b\u0103rii noastre, Rom\u00e2nia. Unul dintre ele l-am descris \u00eentr-una din c\u0103r\u021bile mele: \u00cen hala sec\u021biei noastre exista un \u0219nec cu dimensiuni mari. Dup\u0103 un timp de func\u021bionare conducerea sec\u021biei a hot\u0103r\u00e2t ca \u0219necul s\u0103 fie cur\u0103\u021bat \u0219i aceast\u0103 cur\u0103\u021bire trebuia f\u0103cut manual, prin r\u0103zuire. \u00centr-un moment c\u00e2nd hala era goal\u0103, un muncitor vrednic, c\u0103ruia probabil i se d\u0103duse aceast\u0103 sarcin\u0103, a intrat \u00een \u0219nec \u0219i a \u00eenceput s\u0103 r\u0103zuiasc\u0103 paletele. Un alt muncitor trec\u00e2nd pe acolo \u0219i neobserv\u00e2nd prezen\u021ba colegului ascuns \u00eentre palete, a ap\u0103sat pe butonul care punea \u00een func\u021bie \u0219necul Ma\u0219in\u0103ria a smuls hainele \u0219i a \u00eenceput s\u0103 macine nemilos trupul\u2026 \u00cen ziarul acelea\u0219i zile se semnala apari\u021bia unei c\u0103r\u021bi cu normele de tehnica securit\u0103\u021bii. T\u00e2rziu! \u00cemi amintesc c\u0103 noi, tineri ingineri care lucram pe atunci \u00een fabricile \u021b\u0103rii (Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia) am fost profund impresiona\u021bi. \u0218eful sec\u021biei, fiul unui general de securitate din capitala \u021b\u0103rii, venit de la o consf\u0103tuire urgent\u0103 cu directorul Combinatului, ne-a adunat \u0219i ne-a spus c\u0103 a\u0219a se scrie istoria, cu bune \u0219i cu rele, s\u0103 ne g\u00e2ndim cum munceau \u0219i c\u00e2\u021bi au murit cu un secol \u0219i jum\u0103tate \u00een urm\u0103 la explor\u0103ri petrolifere: \u201ePu\u021barii s\u0103pau gropi de sute de metri \u0219i \u00eenaintau cu un curaj nebun spre fundul p\u0103m\u00e2ntului; pere\u021bii erau \u00een trepte, fixau ni\u0219te sc\u00e2nduri ca ni\u0219te poli\u021be \u0219i zv\u00e2rleau p\u0103m\u00e2ntul din poli\u021b\u0103 \u00een poli\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 la gurile gropilor. Nu era un risc? C\u00e2te trupuri n-a \u00eenghi\u021bit p\u0103cura neagr\u0103!\u2026\u201d Aveam nevoie \u00een acele momente de astfel de justific\u0103ri? Fusese un accident care putea fi evitat! Nici unul dintre noi nu a avut curajul s\u0103-\u0219i exprime p\u0103rerea, de\u0219i to\u021bi g\u00e2ndeam la fel. \u0218i am t\u0103cut.<\/em><\/p>\n

Dar, s\u0103 revin la povestea celor doi \u2013 Engels \u0219i Marx. Re\u00eentor\u0219i la Bruxelles \u0219i locuind acolo p\u00e2n\u0103 \u00een 1848, Engels \u0219i Marx au pus bazele Comitetului de Coresponden\u021b\u0103 Comunist\u0103. Planul lor era s\u0103-i uneasc\u0103 pe liderii sociali\u0219ti din toat\u0103 Europa. Sociali\u0219tii din Anglia, influen\u021ba\u021bi de ideile lui Marx, au \u021binut o conferin\u021b\u0103 \u00een Londra, unde au format o nou\u0103 organiza\u021bie numit\u0103 Liga Comunist\u0103 German\u0103. Engels a participat la conferin\u021b\u0103 \u00een calitate de delegat \u0219i a avut o mare influen\u021b\u0103 asupra dezvolt\u0103rii strategiei de ac\u021biune. Liga comunist\u0103 a fost organiza\u021bia succesoare a vechii Ligii Justi\u021biei care fusese fondat\u0103 \u00een 1837, dar care se desfiin\u021base. Liga Comunist\u0103 a fost o societate interna\u021bional\u0103 de revolu\u021bionari proletari cu sucursale \u00een diferite ora\u0219e europene. A avut, de asemenea, contacte cu organiza\u021bia conspirativ\u0103 subteran\u0103 a lui Louis Auguste Blanqui. Mul\u021bi dintre prietenii lui Marx \u0219i Engels au devenit membri ai Ligii Comuniste. Marx \u0219i Engels au f\u0103cut multe contacte noi importante prin Liga Comunist\u0103. Majoritatea asocia\u021bilor lui Marx \u0219i Engels erau imigran\u021bi germani care locuiau la Bruxelles, unii dintre noii lor asocia\u021bi erau belgieni.<\/p>\n

Engels \u0219i Marx voiau o schimbare: statul, clasele, religia trebuiau s\u0103 dispar\u0103 iar omul trebuia s\u0103 depind\u0103 numai de el \u00eensu\u0219i \u0219i de legile sociale pe care le con\u0219tientiza. Jurnalistul britanic George Orwell (1903-1950) descrie sistemul impus ca fiind sistemul capabil s\u0103 transforme oamenii \u00een robo\u021bi, lipsi\u021bi de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i \u00eei consider\u0103, pe Marx \u0219i Engels, vinova\u021bi de \u00eenfior\u0103torul experiment numit comunism, \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care Nietzsche este considerat vinovat de genocidul nazist; sistemul promovat de el a fost un adev\u0103rat izvor de argumentare pentru dictatori, sistem care nu atribuie omului aspira\u021bii de ordin spiritual sau moral .<\/p>\n

\u201eMarx este un agitator\u201d<\/em>, spunea jurnalistul austriac Max Beer (1864-1943). \u201eSistemul s\u0103u , mai mult dec\u00e2t oricare sistem socialist sau de economie, este expresia revolu\u021bionar\u0103 a g\u00e2ndirii \u0219i sentimentului clasei proletare. Doctrinele sale au avut suficient\u0103 for\u021b\u0103 pentru a face schimb\u0103ri uria\u0219e \u0219i<\/em>, adaug\u0103 Max Beer, vor mai avea \u0219i de acum \u00eencolo puterea s\u0103 mobilizeze masele\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen 1847, Engels \u0219i Marx au \u00eenceput s\u0103 scrie \u00eempreun\u0103 o bro\u0219ur\u0103, bazat\u0103 pe lucrarea lui Engels \u201ePrincipiile Comunismului\u201d. Lucrarea a fost numit\u0103 \u201eManifestul Comunist\u201d<\/em>. A fost publicat\u0103 la 21 februarie 1848 \u0219i se \u00eencheie cu fraza: \u201eS\u0103 tremure clasele conduc\u0103toare la o revolu\u021bie comunist\u0103. Proletariatul nu are altceva de pierdut dec\u00e2t lan\u021burile lor. Au o lume de c\u00e2\u0219tigat. Oameni muncitori din toate \u021b\u0103rile , uni\u021bi-v\u0103!\u201d. \u201eProletari din toate \u021b\u0103rile, uni\u021bi-v\u0103\u201d <\/em>a fost lozinca de lupt\u0103 a socialismului care a ap\u0103rut deci, pentru prima oar\u0103, \u00een \u201eManifestul comunist\u201d \u0219i care se afl\u0103 s\u0103pat\u0103 pe piatra funerar\u0103 de la c\u0103p\u0103t\u00e2iul fondatorului marxismului, tat\u0103l comunismului \u2013 Karl Marx.<\/p>\n

Acest slogan a fost \u0219i Deviza de stat a Uniunii Sovietice (\u041f\u0440\u043e\u043b\u0435\u0442\u0430\u0440\u0438\u0438 \u0432\u0441\u0435\u0445 \u0441\u0442\u0440\u0430\u043d, \u0441\u043e\u0435\u0434\u0438\u043d\u044f\u0439\u0442\u0435\u0441\u044c!<\/em>), inscrip\u021bionat\u0103 pe panglicile ro\u0219ii ale Stemei URSS, iar, \u00een 1919, a fost tip\u0103rit\u0103 \u0219i pe primele ruble ale Rusiei bol\u0219evice scris\u0103 \u0219i \u00een limbile german\u0103, francez\u0103, japonez\u0103, englez\u0103 \u0219i arab\u0103.<\/p>\n

Evenimentele produse ulterior: expulzarea din Belgia, Revolu\u021bia din Fran\u021ba (1848) care se r\u0103sp\u00e2ndea \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri din Europa i-au determinat pe Engels \u0219i Marx s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een patria lor din Regatul Prusiei, \u00een ora\u0219ul K\u00f6ln, unde au creat \u0219i au fost redactorii cotidian numit \u201eNoua Gazet\u0103 Renan\u0103<\/em>\u201d. Ziarul a fost suprimat \u00een timpul loviturii de stat prusace din iunie 1849. Dup\u0103 lovitura de stat, Marx \u0219i-a pierdut cet\u0103\u021benia prusac\u0103, a fost deportat \u0219i a fugit la Paris \u0219i apoi la Londra. Engels a r\u0103mas \u00een Prusia \u0219i a fost un participant activ la Revolu\u021bia din 1848, lu\u00e2nd parte la revolta din Elberfeld, lupt\u00e2nd \u00eempotriva prusacilor. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd trupele prusace au venit la Kaiserslautern pentru a suprima o revolt\u0103 de acolo, Engels s-a al\u0103turat unui grup de voluntari sub comanda lui August Willich, care urma s\u0103 lupte cu trupele prusace. C\u00e2nd r\u0103scoala a fost zdrobit\u0103, Engels a fost unul dintre ultimii membri ai voluntarilor lui Willich care au sc\u0103pat trec\u00e2nd frontiera elve\u021bian\u0103. A c\u0103l\u0103torit prin Elve\u021bia ca refugiat \u0219i \u00een cele din urm\u0103 a ajuns \u00een siguran\u021b\u0103 \u00een Anglia. La 6 iunie 1849, autorit\u0103\u021bile prusace au emis un mandat de arestare pentru Engels, care con\u021binea \u0219i o descriere fizic\u0103: \u201e\u00cen\u0103l\u021bime: 5 picioare 6 inci; p\u0103r: blond; frunte: neted\u0103; spr\u00e2ncene: blonde; ochi: alba\u0219tri; nas \u0219i gur\u0103: bine propor\u021bionate; barb\u0103: ro\u0219iatic\u0103; b\u0103rbie: oval\u0103; fa\u021b\u0103: oval\u0103; ten: s\u0103n\u0103tos; siluet\u0103: sub\u021bire. Caracteristici speciale: vorbe\u0219te foarte rapid \u0219i este miop\u201d. <\/em>\u00cen Elve\u021bia, de \u00eendat\u0103 ce s-a sim\u021bit \u00een siguran\u021b\u0103, a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i scrie toate amintirile despre recenta campanie militar\u0103 \u00eempotriva prusacilor. Aceast\u0103 scriere a devenit \u00een cele din urm\u0103 articolul publicat sub numele \u201eCampania pentru Constitu\u021bia Imperial\u0103 German\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Pentru a-l ajuta pe Marx cu noul efort publicistic la Londra, la \u00eentoarcerea \u00een Marea Britanie Engels a reintrat \u00een compania din Manchester \u00een care tat\u0103l s\u0103u de\u021binea ac\u021biuni pentru a-l sprijini financiar pe Marx \u00een timp ce lucra la \u201eDas Kapital\u201d<\/em>. Spre deosebire de prima sa perioad\u0103 din Anglia (1843), Engels era acum sub supravegherea poli\u021biei. Avea case \u201eoficiale\u201d \u0219i \u201ecase neoficiale\u201d peste tot \u00een Salford, Weaste \u0219i alte districte din Manchester, \u00een care locuia \u00eempreun\u0103 cu Mary Burns sub nume false pentru a deruta poli\u021bia. Se cunosc prea pu\u021bine date, deoarece Engels a distrus peste 1.500 de scrisori \u00eentre el \u0219i Marx dup\u0103 moartea acestuia din urm\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ascund\u0103 detaliile stilului lor de via\u021b\u0103 secret.<\/p>\n

\u00cen acea perioad\u0103, Engels a scris mai multe c\u0103r\u021bi \u0219i articole.<\/p>\n

C\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, Engels s-a retras din afacere \u0219i s-a \u00eentors la Londra \u00een 1870, unde s-a putut concentra mai mult pe studiile sale, p\u00e2n\u0103 atunci reu\u0219ind s\u0103 fac\u0103 schimb de idei prin coresponden\u021b\u0103 zilnic\u0103 cu Marx. Una dintre ideile pe care Engels \u0219i Marx le-au avut, a fost posibilitatea \u0219i caracterul unei revolu\u021bii poten\u021biale \u00een Rusia, cu toate c\u0103 Revolta din 1825 constituise un model dar se dovedise o revolt\u0103 nereu\u0219it\u0103 \u00eempotriva guvernului \u021barist \u00een favoarea unui guvern constitu\u021bional. \u00cenc\u0103 din aprilie 1853, Engels \u0219i Marx au anticipat \u201eo revolu\u021bie aristocratic-burghez\u0103 \u00een Rusia care va \u00eencepe \u00een St. Petersburg cu un r\u0103zboi civil rezultat \u00een interior\u201d, <\/em>care va preceda o etap\u0103 comunist\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1881, at\u00e2t Marx, c\u00e2t \u0219i Engels au \u00eenceput s\u0103 conceap\u0103 un curs de dezvoltare \u00een Rusia care s\u0103 duc\u0103 direct la stadiul comunist f\u0103r\u0103 stadiul burghez intervenit. Aceast\u0103 analiz\u0103 s-a bazat pe ceea ce Marx \u0219i Engels au v\u0103zut ca fiind caracteristicile excep\u021bionale ale comunei satului rus sau obscina<\/em> (era denumirea dat\u0103 \u00een Imperiul Rus comunit\u0103\u021bilor s\u0103te\u0219ti (ob\u0219tile s\u0103te\u0219ti) pentru a le deosebi de \u021b\u0103ranii care exploatau ferme independente. Termenul deriv\u0103 din cuv\u00e2ntul rusesc \u043e\u0431\u0449\u0438\u0439 \u201eob\u0219cii\u201d<\/em> (comun). Aceast\u0103 institu\u021bie a fost desfiin\u021bat\u0103 de revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103 \u0219i de colectivizarea agriculturii. Engels \u0219i Marx simpatizau argumentul Nikolai Chern\u00ee\u0219evski (1828-1889), lupt\u0103tor social, filozof materialist, scriitor, jurnalist \u0219i critic literar rus, adeptul mi\u0219c\u0103rii socialiste de tip utopic, \u0219i anume acela c\u0103 ar trebui s\u0103 se poat\u0103 stabili socialismul \u00een Rusia f\u0103r\u0103 o etap\u0103 burghez\u0103 intermediar\u0103, comuna \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 s\u0103 fie folosit\u0103 ca baz\u0103 pentru tranzi\u021bie.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, at\u00e2t Marx, c\u00e2t \u0219i Engels au ajuns s\u0103 sus\u021bin\u0103 c\u0103 \u00een unele \u021b\u0103ri lucr\u0103torii ar putea s\u0103-\u0219i ating\u0103 obiectivele prin mijloace pa\u0219nice. Urm\u00e2nd acest lucru, Engels a sus\u021binut c\u0103 sociali\u0219tii erau evolu\u021bioni\u0219ti, de\u0219i au r\u0103mas dedica\u021bi revolu\u021biei sociale. Unii au ajuns la concluzia ferm\u0103 c\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii Engels a sus\u021binut \u201eun drum pa\u0219nic \u0219i democratic spre socialism\u201d<\/em>. Engels a scris \u0219i \u00een introducerea sa la edi\u021bia din 1891 a lui Marx, c\u0103 Rebeliunea \u00een stilul vechi, lupta de strad\u0103 cu baricade, care a decis problema peste tot p\u00e2n\u0103 \u00een 1848, a fost \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 \u201e\u00eenvechit\u0103\u201d, de\u0219i unii precum David W. Lowell (doctor \u00een studii interna\u021bionale \u0219i politice \u0219i decan asociat (interna\u021bional) la UNSW Canberra la ADFA) au eviden\u021biat c\u0103 \u201eEngels pune la \u00eendoial\u0103 doar rebeliunea \u00een stilul vechi\u201d, adic\u0103 insurec\u021bia: el nu renun\u021b\u0103 la revolu\u021bie. Motivul pruden\u021bei lui Engels este clar, el admite c\u0103 victoria final\u0103 pentru orice insurec\u021bie este rar\u0103, pur \u0219i simplu din motive militare \u0219i tactice\u201d.<\/em><\/p>\n

Marx a murit \u00een 1883, iar Mary Burns murise brusc \u00een 1863, de o boal\u0103 de inim\u0103. Cu Lizzie a tr\u0103it la Londra \u0219i s-au c\u0103s\u0103torit, totu\u0219i, \u00een 1878, cu c\u00e2teva ore \u00eenainte de moartea ei, sora fostei concubine.<\/p>\n

\u00cen introducerea sa la edi\u021bia din 1895 a lui Marx \u201eClasa se lupt\u0103 \u00een Fran\u021ba\u201d, Engels a \u00eencercat s\u0103 rezolve diviziunea dintre reformi\u0219ti \u0219i revolu\u021bionari \u00een mi\u0219carea marxist\u0103, declar\u00e2nd c\u0103 este \u00een favoarea unor tactici pe termen scurt ale politicii electorale care includea m\u0103suri graduale \u0219i socialist evolutive, men\u021bin\u00e2ndu-\u0219i \u00een acela\u0219i timp convingerea c\u0103 preluarea revolu\u021bionar\u0103 a puterii de c\u0103tre proletariat ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un obiectiv. \u00cen ciuda acestei \u00eencerc\u0103ri a lui Engels de a fuziona gradualismul (principiu care presupune c\u0103 schimbarea are loc treptat) \u0219i revolu\u021bia, efortul s\u0103u a diluat doar distinc\u021bia gradualismului \u0219i revolu\u021biei \u0219i a avut ca efect \u00eent\u0103rirea pozi\u021biei revizioni\u0219tilor. Declara\u021biile lui Engels \u00een ziarul francez Le Figaro<\/em> \u00een care scria c\u0103 \u201erevolu\u021bia<\/em>\u0219i a\u0219a-numita societate socialist\u0103\u201d<\/em> nu erau concepte fixe, ci mai degrab\u0103 schimbarea constant\u0103 a fenomenelor sociale, \u0219i sus\u021binea c\u0103 \u201eacest lucru ne-a f\u0103cut pe noi to\u021bi sociali\u0219tii \u2013 evolu\u021bioni\u0219ti\u201d,<\/em> a crescut percep\u021bia public\u0103 c\u0103 Engels gravita spre o evolu\u021bie a socialismului. Engels a sus\u021binut, de asemenea, c\u0103 \u201ear fi<\/em>\u201esinuciga\u0219\u201d s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre o preluare revolu\u021bionar\u0103 a puterii \u00eentr-un moment \u00een care circumstan\u021bele istorice favoriz\u0103 un drum parlamentar spre putere\u201d, <\/em>pe care el a prezis c\u0103 \u00eel poate aduce \u201esocial-democra\u021bia\u201d. Doar scrisese c\u0103 \u201eRevolu\u021bia este actul prin care o parte din popula\u021bie impune voin\u021ba ei celeilalte p\u0103r\u021bi cu ajutorul pu\u0219tilor (\u2026) S-ar fi men\u021binut Comuna din Paris m\u0103car o singur\u0103 zi dac\u0103 ea nu ar fi recurs \u00eempotriva burgheziei la aceast\u0103 autoritate a poporului \u00eenarmat? N-ar trebui oare, dimpotriv\u0103, s\u0103 i se repro\u0219eze Comunei c\u0103 nu a recurs \u00een suficient\u0103 m\u0103sur\u0103 la aceast\u0103 autoritate? A\u0219adar, una din dou\u0103: ori anti-autoritari\u0219tii nu \u0219tiu ce spun, \u0219i \u00een acest caz seam\u0103n\u0103 doar confuzie, ori \u0219tiu ce spun, \u0219i \u00een acest caz tr\u0103deaz\u0103 mi\u0219carea proletariatului. \u0218i \u00eentr-un caz \u0219i \u00een cel\u0103lalt ei slujesc reac\u021biunea.\u201d<\/em><\/p>\n

Tocmai pozi\u021bia lui Engels de mai t\u00e2rziu, de a accepta \u00een mod deschis tactici gradualiste, evolutive \u0219i parlamentare, sus\u021bin\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp c\u0103 circumstan\u021bele istorice nu favorizeaz\u0103 revolu\u021bia, au provocat confuzie. Revizionistul marxist al lui Eduard Bernstein (1850-1932) filozof, economist \u0219i om politic de st\u00e2nga din Germania, sus\u021bin\u0103tor al social-democra\u021biei dispre\u021buia protestele violente \u0219i a interpretat acest lucru ca indic\u00e2nd faptul c\u0103 Engels se \u00eendrepta spre acceptarea pozi\u021biilor parlamentare reformiste \u0219i gradualiste, dar a ignorat c\u0103 pozi\u021biile lui Engels erau tactice \u0219i c\u0103 Engels era \u00eenc\u0103 angajat \u00eentr-un socialism revolu\u021bionar. Engels a fost profund nelini\u0219tit c\u00e2nd a descoperit c\u0103 introducerea sa la o nou\u0103 edi\u021bie a c\u0103r\u021bii\u00a0 lui Marx \u201eLuptele de clas\u0103 \u00een Fran\u021ba\u201d<\/em> de c\u0103tre Bernstein \u0219i de marxistul ortodox Karl Kautsky (1854-1938), filozof, jurnalist \u0219i teoretician marxist ceho-austriac, l\u0103sa impresia c\u0103 a devenit un sus\u021bin\u0103tor al unui drum pa\u0219nic c\u0103tre socialism. La 1 aprilie 1895, cu patru luni \u00eenainte de moartea sa, Engels a r\u0103spuns lui Kautsky, rug\u00e2ndu-l s\u0103 \u0219tearg\u0103 acea \u201eimpresie ru\u0219inoas\u0103\u201d<\/em> de a-l prezenta \u201eca un sus\u021bin\u0103tor al legalit\u0103\u021bii, iubitor de pace\u201d<\/em>.<\/p>\n

Dup\u0103 moartea lui Marx, Engels \u0219i-a dedicat o mare parte din anii r\u0103ma\u0219i edit\u0103rii volumelor neterminate ale lui Marx \u201eDas Kapital\u201d <\/em>\u0219i pun\u00e2nd laolalt\u0103 g\u00e2nduri proprii. \u0218i-a adus, de asemenea, contribu\u021bia \u0219i \u00een alte domenii. Engels a argumentat, folosind dovezi antropologice ale timpului, c\u0103 structurile familiale s-au schimbat de-a lungul istoriei. El a sus\u021binut c\u0103 o viitoare societate comunist\u0103 va permite oamenilor s\u0103 ia decizii cu privire la rela\u021biile lor f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngeri economice. Un exemplu edificator al g\u00e2ndirii lui Engels cu privire la aceste probleme se afl\u0103 \u00een lucrarea sa \u201eOriginea familiei, a propriet\u0103\u021bii private \u0219i a statului\u201d. <\/em><\/p>\n

Totodat\u0103, a fundamentat teoria socialismului \u0219tiin\u021bific, sub denumirea de materialism dialectic, fiind \u0219i cea mai relevant\u0103 dintre scrierile sale, \u201eDezvoltarea socialismului de la utopie la \u0219tiin\u021b\u0103\u201d,<\/em> \u00een 1880, o bro\u0219ur\u0103 rezumativ\u0103 a lucr\u0103rii sale de mai mari dimensiuni, \u201eDomnul Eugen Duhring revolu\u021bioneaz\u0103 \u0219tiin\u021ba\u201d<\/em>, cunoscut\u0103 \u0219i ca \u201eAnti-Duhring\u201d (1878). La 5 august 1895, la v\u00e2rsta de 74 de ani, Engels a murit de cancer laringian, \u00een Londra, l\u0103s\u00e2nd o mo\u0219tenire considerabil\u0103 \u00een lire sterline. Dup\u0103 incinerare, cenu\u0219a lui a fost \u00eempr\u0103\u0219tiat\u0103 la Beachy Head, l\u00e2ng\u0103 Fastbourne.<\/p>\n

Lucr\u0103rile cele mai importante:<\/p>\n

\u201eSf\u00e2nta Familie\u201d<\/em><\/strong> (1844): Cartea a fost o critic\u0103 a g\u00e2ndirii hegeliene care f\u0103cea progrese \u00een cercurile academice de la acea vreme. Titlul a fost sugerat de editor, ca o referin\u021b\u0103 sarcastic\u0103 la fra\u021bii Bauer (Bruno \u0219i Edgar) \u0219i sus\u021bin\u0103torii lor Hegelieni care \u00eencercaser\u0103 o renovare critic\u0103 a cre\u0219tinismului.<\/p>\n

Cartea a f\u0103cut un pic de zgomot \u00een ziare. Un articol a men\u021bionat c\u0103 a exprimat puncte de vedere socialiste, deoarece a criticat \u201einadecvarea oric\u0103rei jum\u0103t\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103 destinate elimin\u0103rii afec\u021biunilor sociale din vremea noastr\u0103\u201d.<\/em> Presa conservatoare a recunoscut imediat elementele radicale inerente numeroaselor sale argumente. S-a scris: \u201e\u00cen Sf\u00e2nta Familie fiecare r\u00e2nd predic\u0103 revolt\u0103\u2026 \u00eempotriva statului, bisericii, familiei, legalit\u0103\u021bii, religiei \u0219i propriet\u0103\u021bii\u201d<\/em>. De asemenea s-a men\u021bionat c\u0103 \u201eproeminen\u021ba este acordat\u0103 comunismului cel mai radical \u0219i cel mai deschis \u0219i acest lucru este cu at\u00e2t mai periculos cu c\u00e2t domnului Marx nu i se poate nega nici cuno\u0219tin\u021bele extrem de largi, nici capacitatea de a folosi arsenalul polemic al logicii lui Hegel, ceea ce se nume\u0219te \u00een mod obi\u0219nuit \u201elogic\u0103 de fier\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eStarea clasei muncitoare din Anglia\u201d<\/em><\/strong> (1845), un studiu al condi\u021biilor private ale clasei muncitoare din Manchester \u0219i Salford, bazat pe observa\u021biile personale ale lui Engels. Lucrarea con\u021bine, de asemenea, g\u00e2nduri fundamentale despre starea socialismului \u0219i dezvoltarea acestuia. Publicat\u0103 ini\u021bial \u00een german\u0103 \u0219i tradus\u0103 \u00een englez\u0103 \u00een 1887, lucrarea a avut ini\u021bial un impact redus \u00een Anglia, dar a influen\u021bat istoricii industrializ\u0103rii britanice de-a lungul secolului al XX-lea. Iat\u0103 ce spune Engels \u00een aceast\u0103 lucrare: \u201eRevolu\u021bia trebuie s\u0103 se produc\u0103, acum e prea t\u00e2rziu pentru o rezolvare pa\u0219nic\u0103 a problemei; dar ea poate totu\u0219i s\u0103 fie mai pu\u021bin violent\u0103 dec\u00e2t am prorocit-o eu (\u2026) cu c\u00e2t proletariatul va primi \u00een s\u00e2nul s\u0103u mai multe elemente socialiste \u0219i comuniste, cu at\u00e2t revolu\u021bia va fi mai pu\u021bin s\u00e2ngeroas\u0103, mai pu\u021bin vindicativ\u0103, \u0219i violent\u0103\u201d<\/em>; \u201e\u00cen societatea comunist\u0103 unde interesele individuale nu sunt opuse unele altora, ci coincid, concuren\u021ba dispare. Despre ruinarea unei clase oarecare, cum sunt azi boga\u021bii \u0219i s\u0103racii, se \u00een\u021belege de la sine c\u0103 nici nu poate fi vorba. Dup\u0103 cum \u00een condi\u021biile produc\u021biei \u0219i a reparti\u021biei bunurilor necesare traiului va disp\u0103rea \u00eensu\u0219irea privat\u0103, adic\u0103 tendin\u021ba fiec\u0103ruia de a se \u00eembog\u0103\u021bi, prin mijloace proprii, tot astfel vor disp\u0103rea de la sine \u0219i crizele comerciale. \u00cen societatea comunist\u0103 va fi u\u0219or s\u0103 cuno\u0219ti at\u00e2t produc\u021bia, c\u00e2t \u0219i consuma\u021bia. \u00centruc\u00e2t se \u0219tie ce cantitate e necesar\u0103 \u00een medie pentru un individ, este u\u0219or de socotit ce cantitate e necesar\u0103 pentru un num\u0103r anumit de indivizi, \u0219i \u00eentruc\u00e2t produc\u021bia nu va mai fi atunci \u00een m\u00e2inile unor \u00eentreprinz\u0103tori priva\u021bi, ci \u00een m\u00e2inile comunit\u0103\u021bii care o va administra, va fi foarte u\u0219or s\u0103 reglementezi produc\u021bia conform cu nevoile\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eManifestul comunist\u201d<\/em><\/strong> (1848), \u00eempreun\u0103 cu Marx. Exist\u0103 dovezi, spun unii, c\u0103 schi\u021ba lucr\u0103rii a fost f\u0103cut\u0103 de Engels, iar cea mai mare parte a lucr\u0103rii a fost f\u0103cut\u0103 de Marx. Manifestul cuprinde o introducere, trei capitole principale \u0219i un capitol cu concluzii. \u00cencepe cu o propozi\u021bie r\u0103mas\u0103 celebr\u0103: \u201eO apari\u021bie fantastic\u0103 umbl\u0103 prin Europa \u2013 n\u0103luca comunismului<\/em>\u201d \u0219i se \u00eencheie cu expresia cunoscut\u0103, \u201eProletari din toate \u021b\u0103rile, uni\u021bi-v\u0103!<\/em>\u201d<\/p>\n

\u201eR\u0103zboiul \u021b\u0103r\u0103nesc din Germania\u201d<\/em><\/strong> (1850), o relatare a r\u0103scoalei de la \u00eenceputul secolului al XVI-lea cunoscut\u0103 sub numele de R\u0103zboiul \u021a\u0103ranilor Germani, \u0219i o compara\u021bie cu revoltele revolu\u021bionare recente din 1848\u20131849 din Europa.<\/p>\n

\u201eRevolu\u021bia \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 a lui Herr Eugen D\u00fchring\u201d<\/em><\/strong> (1878), cunoscut\u0103 popular ca Anti-D\u00fchring, aceast\u0103 carte este o critic\u0103 detaliat\u0103 a pozi\u021biilor filozofice ale lui Eugen D\u00fchring, un filozof german \u0219i critic al marxismului. \u00cen cursul r\u0103spunsului la D\u00fchring, Engels trece \u00een revist\u0103 progresele recente \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i matematic\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 demonstreze modul \u00een care conceptele de dialectic\u0103 se aplic\u0103 fenomenelor naturale. Multe dintre aceste idei au fost dezvoltate ulterior \u00een lucrarea neterminat\u0103 \u201eDialectica naturii\u201d.<\/p>\n

Iat\u0103 ce scrie Engels \u00een aceast\u0103 carte: \u201eRespingem orice \u00eencercare de a ni se impune o dogmatic\u0103 moral\u0103 drept legi morale eterne, definitive \u0219i imuabile de acum \u00eencolo sub pretextul c\u0103 \u0219i lumea moral\u0103 \u0219i-ar avea principiile ei permanente, care stau deasupra istoriei \u0219i deosebirilor dintre popoare\u2026\u201d;<\/em>\u201e\u00cen m\u0103sura \u00een care dispare anarhia \u00een produc\u021bia social\u0103 dispare treptat \u0219i autoritatea politic\u0103 a statului. Astfel, oamenii, \u00een sf\u00e2r\u0219it st\u0103p\u00e2ni pe propria lor existen\u021b\u0103 social\u0103, devin totodat\u0103 st\u0103p\u00e2nii naturii, proprii lor st\u0103p\u00e2ni, devin liberi. (\u2026) Atunci c\u00e2nd societate, prin luarea \u00een st\u0103p\u00e2nire a tuturor mijloacelor de produc\u021bie \u0219i dirijarea lor pe baza unui plan, se va fi eliberat pe sine \u0219i va fi eliberat pe to\u021bi membri ei de actuala lor \u00eenrobire de c\u0103tre aceste mijloace de produc\u021bie pe care ei \u00een\u0219i\u0219i le-au produs, dar care li se opun ca o for\u021b\u0103 str\u0103in\u0103, cople\u0219itoare, cu alte cuvinte atunci c\u00e2nd omul nu numai c\u0103 va propune, dar va \u0219i dispune, numai atunci va disp\u0103rea aceast\u0103 ultim\u0103 for\u021b\u0103 str\u0103in\u0103 care acum se oglinde\u0219te \u00een religie, \u0219i odat\u0103 cu ea va disp\u0103rea \u0219i oglindirea religioas\u0103 \u00eens\u0103\u0219i, pentru simplu motiv c\u0103 nu va mai exista nimic de oglindit\u201d.<\/em> Engels nega astfel Biblia \u2013 adev\u0103rata istorie tr\u0103it\u0103 de omenire, precum \u0219i viziunea ei istoric\u0103; nega rolul ei de ap\u0103rare a virtu\u021bilor morale.<\/p>\n

\u201eSocialismul: utopic \u0219i \u0219tiin\u021bific\u201d<\/em><\/strong> (1880), una dintre cele mai bine v\u00e2ndute c\u0103r\u021bi socialiste din epoc\u0103 \u00een care Engels critic\u0103 sociali\u0219tii utopici, precum Charles Fourier \u0219i Robert Owen, \u0219i ofer\u0103 o explica\u021bie a cadrului socialist pentru \u00een\u021belegerea capitalismului \u0219i o schi\u021b\u0103 a progresului social \u0219i economic. dezvoltarea din perspectiva materialismului istoric. Cu privire la Revolu\u021bia proletar\u0103 Engels scrie: \u201eA \u00eenf\u0103ptui acest act de eliberare a omenirii este menirea istoric\u0103 a proletariatului contemporan. A cerceta condi\u021biile istorice , a face din clasa chemat\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 acest act, azi asuprit\u0103, o clas\u0103 con\u0219tient\u0103 de condi\u021biile \u0219i natura propriei ei ac\u021biuni este sarcina socialismului \u0219tiin\u021bific, care este expresia teoretic\u0103 a mi\u0219c\u0103rii proletare\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eDialectica naturii\u201d<\/em><\/strong> (1883), o lucrare neterminat\u0103 a lui Engels din 1883, care aplic\u0103 ideile marxiste, \u00een special cele ale materialismului dialectic, \u0219tiin\u021bei. A fost publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103 \u00een 1925. Spune Engels \u00een \u00eencheierea lucr\u0103rii: \u201eDialectica este conceput\u0103 ca \u0219tiin\u021ba legilor cele mai generale ale oric\u0103rei mi\u0219c\u0103ri. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 legile ei trebuie s\u0103 fie valabile pentru mi\u0219carea din natur\u0103 \u0219i din istoria omenirii, c\u00e2t \u0219i pentru mi\u0219carea g\u00e2ndirii\u201d.<\/em><\/p>\n

\u201eOriginea familiei, a propriet\u0103\u021bii private \u0219i a statului\u201d<\/em><\/strong>\u00a0(1884), lucrare \u00een care sus\u021bine c\u0103 familia este o institu\u021bie \u00een continu\u0103 schimbare, care a fost modelat\u0103 de capitalism. Acesta con\u021bine o viziune istoric\u0103 a familiei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu probleme de clas\u0103, subjugare feminin\u0103 \u0219i proprietate privat\u0103: \u201eClasele vor disp\u0103rea tot at\u00e2t de inevitabil precum au luat fiin\u021b\u0103 \u00een trecut. O dat\u0103 cu ele va disp\u0103rea \u00een mod inevitabil \u0219i statul. Societatea care va organiza \u00een chip nou produc\u021bia pe baza asocierii libere \u0219i egale a produc\u0103torilor va trimite \u00eentreaga ma\u0219in\u0103 de stat acolo unde-i va fi atunci locul: la muzeul de antichit\u0103\u021bi, al\u0103turi de roata de tors \u0219i de toporul de bronz.\u201d<\/em><\/p>\n

\u201eLudwig Feuerbach \u0219i sf\u00e2r\u0219itul filozofiei clasice germane\u201d<\/em><\/strong> (1886) este una dintre operele fundamentale ale marxismului. Ea precizeaz\u0103 atitudinea marxismului fa\u021b\u0103 de precursorii lui din domeniul filozofiei, \u00een persoana celor mai de seam\u0103 reprezentan\u021bi ai filozofiei clasice germane \u2014 Hegel \u0219i Feuerbach \u2014, \u00een care face o expunere sistematic\u0103 a bazelor materialismului dialectic \u0219i materialismului istoric. A fost publicat\u0103 ini\u021bial \u00een 1886, \u00een revista teoretic\u0103 a social-democra\u021biei germane \u201eNeue Zeit\u201c, iar apoi, \u00een 1888, \u00een bro\u0219ur\u0103, pentru care Engels a scris o prefa\u021b\u0103 special\u0103. \u00cen 1889, \u00een numerele 3 \u015fi 4 ale revistei \u201eSevern\u00eei vestnik\u201c din Petersburg a ap\u0103rut traducerea \u00een limba rus\u0103 a lucr\u0103rii lui Engels sub titlul \u201eCriza filozofiei idealismului clasic in Germania\u201d<\/em>, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 numele autorului \u0219i cu numeroase ad\u0103ugiri \u015fi abateri de la text; articolul era semnat cu ini\u021bialele G. L., apar\u021bin\u00e2nd traduc\u0103torului G. F. Lvovici. \u00cen 1892, grupul \u201eEliberarea muncii\u201c din Geneva a editat traducerea integral\u0103 a acestei lucr\u0103ri, efectuat\u0103 de G. V. Plehanov; \u00een acela\u0219i an a ap\u0103rut \u015fi traducerea \u00een limba bulgar\u0103. \u00cen 1894, lucrarea a fost publicat\u0103 \u00een nr. 4 \u0219i 5 ale revistei pariziene, \u201eL\u2019\u00c8re nouvelle\u201d.<\/p>\n

\u00cen timpul vie\u021bii lui Engels nu au mai ap\u0103rut alte edi\u021bii ale acestei lucr\u0103ri, dar dup\u0103 moartea lui a fost reeditat\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri \u00een Germania, precum \u0219i \u00een limba rus\u0103 \u0219i \u00een multe alte limbi. \u00cen limba rom\u00e2n\u0103 aceast\u0103 lucrare a ap\u0103rut \u00een \u201eRom\u00e2nia muncitoare\u201c, unul dintre cele mai importante ziare socialiste, editat de cercul \u201eRom\u00e2nia muncitoare\u201c din Bucure\u0219ti \u00een dou\u0103 serii (\u00een 1902 \u2013 23 de numere, \u0219i din 1905 p\u00e2n\u0103 \u00een 1914), populariz\u00e2nd ideile marxiste. La Paris a ap\u0103rut \u00een anii 1893-1894, \u00een L\u2019\u00c8re nouvelle\u201c \u2013 revist\u0103 lunar\u0103 socialist\u0103 francez\u0103.<\/p>\n

Deci, Engels a scris \u00eempreun\u0103 cu Karl Marx \u201eIdeologia german\u0103\u201d, \u201eManifestul comunist\u201d, <\/em>\u0219i a completat volumele 2 \u0219i 3 din \u201eDas Kapital\u201d <\/em>al lui Marx dup\u0103 moartea acestuia.\u00a0Engels este renumit pentru Das Kapital, pentru interpretarea ideilor lui Marx, lucrarea fiind una dintre cele mai vechi \u0219i mai critice critici ale capitalismului modern.<\/p>\n

Personalitatea lui Engels a fost zugr\u0103vit\u0103 \u00een modul urm\u0103tor: \u201eEngels era preocupat de poezie, v\u00e2n\u0103toare de vulpi \u0219i g\u0103zduirea de petreceri duminicale f\u0103cute pentru intelectualitatea de st\u00e2nga londonez\u0103, unde nimeni nu pleca \u00eenainte de dou\u0103 sau trei diminea\u021ba. Motoul s\u0103u personal a fost \u201eia-l u\u0219or\u201d, \u00een timp ce \u201ejovialitatea\u201d a fost listat\u0103 ca virtute preferat\u0103\u201d. <\/em><\/p>\n

Istoricul american al g\u00e2ndirii economice Robert Heilbroner (1919-2005) l-a descris ca fiind \u201e\u00eenalt \u0219i corect \u0219i destul de elegant, avea figura unui om c\u0103ruia \u00eei pl\u0103cea s\u0103 \u00eengr\u0103deasc\u0103 \u0219i s\u0103 c\u0103l\u0103reasc\u0103 c\u00e2inii \u0219i care \u00eenotase odinioar\u0103 fluviul Weser de patru ori f\u0103r\u0103 pauz\u0103\u201d<\/em>, precum \u0219i \u201e\u00eenzestrat cu o inteligen\u021b\u0103 rapid\u0103 \u0219i o minte u\u0219oar\u0103\u201d \u0219i de un temperament gay, fiind capabil s\u0103 \u201eb\u00e2lb\u00e2ie \u00een dou\u0103zeci de limbi\u201d. <\/em>\u201eAvea o mare pl\u0103cere a vinului \u0219i a altor pl\u0103ceri burgheze\u201d.<\/em> Autorul unui alt articol publicat sus\u021bine c\u0103: \u201eAcest mare iubitor al vie\u021bii bune, sus\u021bin\u0103tor pasionat al individualit\u0103\u021bii \u0219i credincios entuziast \u00een literatur\u0103, cultur\u0103, art\u0103 \u0219i muzic\u0103, ca forum deschis, nu ar fi putut s\u0103 adere niciodat\u0103 la comunismul sovietic din secolul al XX-lea\u2026\u201d <\/em><\/p>\n

Dac\u0103 \u00eemi este \u00eeng\u0103duit, a\u0219 ad\u0103uga g\u00e2ndul meu: Inteligen\u021ba este un mijloc de cunoa\u0219tere, dar nu, \u00eentotdeauna, \u0219i de g\u0103sire a drumului spre dreptate \u0219i adev\u0103r.<\/p>\n

\u00cen ciuda criticilor sale fa\u021b\u0103 de sociali\u0219tii utopici, propriile credin\u021be ale lui Engels au fost totu\u0219i influen\u021bate de socialistul francez Charles Fourier. De la Fourier, el deriv\u0103 patru puncte principale care caracterizeaz\u0103 condi\u021biile sociale ale unui stat comunist. Primul punct sus\u021bine c\u0103 fiecare individ ar putea s\u0103-\u0219i dezvolte pe deplin talentele prin eliminarea specializ\u0103rii produc\u021biei. F\u0103r\u0103 specializare, fiec\u0103rui individ i s-ar permite s\u0103 exercite orice voca\u021bie la alegere pentru c\u00e2t timp sau c\u00e2t ar dori. Dac\u0103 talentele permit, cineva ar putea fi brutar timp de un an \u0219i inginer urm\u0103torul. Al doilea punct se bazeaz\u0103 pe primul, deoarece capacitatea lucr\u0103torilor de a parcurge diferite locuri de munc\u0103 la alegerea lor, baza fundamental\u0103 a diviziunii sociale a muncii este distrus\u0103 \u0219i, prin urmare, divizarea social\u0103 a muncii dispare. Dac\u0103 cineva se poate angaja la orice loc de munc\u0103 pe care \u0219i-l dore\u0219te, atunci nu mai exist\u0103 \u00een mod clar diviziuni sau bariere la intrarea \u00een munc\u0103, altfel nu ar exista o astfel de fluiditate \u00eentre locuri de munc\u0103 complet diferite. Al treilea punct continu\u0103 pe cel de al doilea: deoarece odat\u0103 ce diviziunea social\u0103 a muncii a disp\u0103rut, divizarea claselor sociale bazate pe proprietatea va disp\u0103rea \u0219i ea. Dac\u0103 diviziunea muncii pune un om la conducerea unei ferme, acel fermier de\u021bine resursele productive ale acelei ferme. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i pentru proprietatea unei fabrici sau a unei b\u0103nci. F\u0103r\u0103 diviziunea muncii, nicio clas\u0103 social\u0103 nu poate pretinde drepturi exclusive asupra unui anumit mijloc de produc\u021bie, deoarece absen\u021ba diviziunii muncii permite tuturor s\u0103 o foloseasc\u0103. \u00cen cele din urm\u0103, al patrulea punct concluzioneaz\u0103 c\u0103 eliminarea claselor sociale distruge singurul scop al statului \u0219i acesta va \u00eenceta s\u0103 mai existe. Dup\u0103 cum a afirmat Engels \u00een propria sa scriere, singurul scop al statului este de a diminua efectele antagonismelor de clas\u0103. Odat\u0103 cu eliminarea claselor sociale bazate pe proprietate, statul devine dep\u0103\u0219it \u0219i se realizeaz\u0103 o societate comunist\u0103 (cel pu\u021bin \u00een ochii lui Engels).<\/p>\n

\u00cen biografia sa despre Engels, Vladimir Lenin a scris: \u201eDup\u0103 prietenul s\u0103u Karl Marx (care a murit \u00een 1883), Engels a fost cel mai bun c\u0103rturar \u0219i profesor al proletariatului modern din \u00eentreaga lume civilizat\u0103\u2026\u201d <\/em><\/p>\n

Din 1931, Engels are un ora\u0219 rus numit dup\u0103 el \u2013 Engels<\/em>, regiunea Saratov.<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul istoric \u0219i jurnalist englez Tristram Hunt (educa\u021bie: King\u2019s College Cambridge, 2000)\u00a0 sus\u021bine c\u0103 Engels a devenit un \u021bap isp\u0103\u0219itor convenabil, prea u\u0219or \u00eenvinuit pentru crimele de stat ale regimurilor comuniste precum China, Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i cele din Africa \u0219i Asia de Sud-Est, printre altele. Hunt scrie c\u0103 \u201eEngels este l\u0103sat s\u0103 \u021bin\u0103 sacul extremismului ideologic al secolului al XX-lea\u201d<\/em>, \u00een timp ce Karl Marx \u201eeste redenumit ca v\u0103z\u0103tor acceptabil, post-politic, al capitalismului global\u201d.<\/em> Hunt \u00eel scuz\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 pe Engels, afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eEngels <\/em>sau Marx nu pot suporta vinov\u0103\u021bia pentru crimele actorilor istorici comise genera\u021bii mai t\u00e2rziu, chiar dac\u0103 politicile au fost oferite \u00een cinstea lor\u201d.\u00a0 <\/em><\/p>\n

Chimistul rom\u00e2n C. I. Istrati, \u00een tinere\u021be ateu \u0219i av\u00e2nd o orientare general-materialist\u0103, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, la cuv\u00e2ntarea congresului al doilea al Asocia\u021biei rom\u00e2ne pentru \u00eenaintarea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea \u0219tiin\u021belor (Bucure\u0219ti, 1903), vorbind despre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i religie, \u0219i-a \u00eencheiat discursul cu urm\u0103toarele cuvinte: \u201eIstorice\u0219te, chiar religia a fost \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, \u0219tiin\u021ba va fi \u0219i religie. Ele au fost credin\u021b\u0103 la \u00eenceput, vor fi cercetare ra\u021bional\u0103 \u0219i credin\u021b\u0103 bazat\u0103 pe adev\u0103ruri la urm\u0103. La ce bun at\u00e2ta lupt\u0103?\u201d.<\/em><\/p>\n

Marele teolog rom\u00e2n Dumitru St\u0103niloae (1903-1993) considerat unul dintre autorit\u0103\u021bile proeminente ale teologiei europene din secolul al XX-lea, afirma: \u201eNimic nu poate sta al\u0103turea de Dumnezeu (\u2026) O \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u00een care predomin\u0103 chipul omului, ridicat\u0103 la rangul de dogm\u0103 central\u0103, ar \u00eensemna o auto-divinizare a omului. Dogm\u0103 \u00een \u00een\u021belesul nediluat al cuv\u00e2ntului este o oglind\u0103 \u00een care nu e \u00eeng\u0103duit s\u0103 se vad\u0103 \u00een planul \u00eent\u00e2i dec\u00e2t Dumnezeu\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00cen opinia g\u00e2nditorului cre\u0219tin Petre \u021au\u021bea \u201elumea trebuie v\u0103zut\u0103 de sus \u00een jos, a\u0219a fiind posibil\u0103 ordinea \u0219i orice binefacere trebuie s\u0103 exprime adev\u0103rul venit de sus\u201d. \u201eOmul autonom \u00eenlocuie\u0219te credin\u021ba \u00een Dumnezeu cu credin\u021ba \u00een progres, \u0219i sufletul cu interesul\u201d<\/em>, iar sub semnul timpului \u201emoare pe un drum ce duce nic\u0103ieri\u201d.<\/em> Iar Biblia ne spune: \u201e<\/em>Intra\u021bi pe poarta str\u00e2mt\u0103, pentru c\u0103 larg\u0103 este poarta \u0219i lat\u0103 calea ce duce spre pieire \u0219i mul\u021bi sunt cei care merg pe ea. Dar c\u00e2t de str\u00e2mt\u0103 este poarta \u0219i c\u00e2t de \u00eengust\u0103 calea care duce la via\u021b\u0103! \u0218i pu\u021bini sunt cei care o g\u0103sesc. Feri\u021bi-v\u0103 de profe\u021bii fal\u0219i care vin la voi \u00een haine de oi, dar \u00een\u0103untru sunt lupi r\u0103pitori. \u00cei ve\u021bi recunoa\u0219te dup\u0103 roadele lor\u201d<\/em> (Matei 7,13-16).<\/p>\n

\u201eNici un materialist<\/em>, spune tot Petre \u021au\u021bea, nu poate explica legile naturii \u0219i anomia \u2013 aspectele haotice ale naturii \u2013 contradic\u021biile insolubile \u0219i jocul modal dintre existen\u021b\u0103 \u0219i nonexisten\u021b\u0103. El constat\u0103 \u0219i prezint\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tnic fenomene pe care nu le \u00een\u021belege, fiind \u00een mod absurd \u00eenclinat spre absolutizarea lor\u201d. <\/em><\/p>\n

\u0218i mai spune: \u201eComunismul e cea mai mare aflare \u00een treab\u0103 din istoria omenirii\u201d.<\/em><\/p>\n

Adev\u0103rat! Nu con\u0219tientiz\u0103m c\u0103 una este \u201etreaba\u201d, \u0219i alta \u201eaflarea \u00een treab\u0103\u201d. R\u0103sturn\u0103m g\u00e2ndirea, o pervertim, ne imagin\u0103m \u0219i facem calcule care se vor izbi de alte realit\u0103\u021bi (proverbul rom\u00e2nesc: \u201eSocoteala de acas\u0103 nu se potrive\u0219te cu cea din t\u00e2rg\u201d), <\/em>suntem gata s\u0103 accept\u0103m inutilul \u00een locul utilului, renun\u021b\u0103m la autentic pentru o f\u0103c\u0103tur\u0103, renun\u021b\u0103m la tradi\u021bie, la morala cre\u0219tin\u0103, viol\u0103m ordinea natural\u0103 dat\u0103 de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Editorial<\/span><\/p>\n

\n
Etichete<\/h5>\n
Friedrich Engels<\/a>,<\/span>Karl Marx<\/a>,<\/span>Suceava News<\/a>,<\/span>svnews<\/a>,<\/span>Vavila Popovici<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Trimite pe Facebook<\/a>Trimite pe Twiter<\/a>Trimite pe Google Plus<\/a>Pin pe poz\u0103<\/a>Trimite pe Email<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
C\u0103l\u0103torie prin timp, cu oameni de seam\u0103<\/a><\/strong><\/div>\n
Tab\u0103r\u0103 de var\u0103 \u00een limba englez\u0103 la Gura Humorului<\/a><\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Suceava News Online<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
Alte \u015ftiri pe aceea\u015fi tem\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba, politica (23) \u2013 Georg Wilhelm Friedrich Hegel <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica (33) \u2013 Karl Marx <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (30) \u2013 Herbert Spencer <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (32) \u2013 Lev Tolstoi <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

<\/div>\n<\/article>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-religia-stiinta-si-politica-34-friedrich-engels\/261531\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

duminic\u0103, 8 august 2021 \u015etiri\u00a0\u2022\u00a0Editorial Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (34) \u2013 Friedrich Engels \u201eRevolu\u021bia este actul prin care o parte din popula\u021bie impune voin\u021ba ei celeilalte p\u0103r\u021bi cu ajutorul pu\u0219tilor, baionetelor \u015fi tunurilor, deci cu ajutorul celor mai autoritare mijloace; iar dac\u0103 partidul victorios nu vrea ca lupta lui s\u0103 fi fost zadarnic\u0103, trebuie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1248217","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248217","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1248217"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248217\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1248217"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1248217"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1248217"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}