{"id":1248003,"date":"2021-10-30T15:55:40","date_gmt":"2021-10-30T12:55:40","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248003"},"modified":"2021-10-30T15:55:40","modified_gmt":"2021-10-30T12:55:40","slug":"filozofia-stiinta-religia-si-politica-38-friedrich-wilhelm-nietzsche-suceava-news-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1248003","title":{"rendered":"Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica (38) \u2013 Friedrich Wilhelm Nietzsche | Suceava News Online"},"content":{"rendered":"
\n
\n
s\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 octombrie 2021<\/div>\n
\u015etiri<\/span><\/a><\/span>\u00a0\u2022\u00a0Editorial<\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica (38) \u2013 Friedrich Wilhelm Nietzsche<\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n
\n

\u201eTrebuie s\u0103-\u021bi dore\u0219ti s\u0103 fii puternic. Altfel, nu vei ajunge a\u0219a niciodat\u0103.\u201d \u2013 Nietzsche<\/p>\n

Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844-1900) este unul dintre cei mai importan\u021bi filozofi europeni din secolul al XIX-lea, care a exercitat o influen\u021b\u0103 puternic\u0103, adesea controversat\u0103, asupra g\u00e2ndirii filozofice a genera\u021biilor ce i-au urmat.<\/p>\n

\u00cen primele decenii ale secolului al XX-lea, \u00een filozofie au avut o larg\u0103 circula\u021bie lucr\u0103rile lui Nietzsche \u0219i Kierkegaard, concep\u021bii care afirm\u0103 primordialitatea vie\u021bii, a existen\u021bei, ce sunt opuse ra\u021biunii, intelectului \u0219i, respectiv, esen\u021bei. S-a dezvoltat un adev\u0103rat cult al vie\u021bii, \u00een\u021beles ca expresie a unei voin\u021be oarbe, a jocului instinctelor. Con\u0219tiin\u021ba a fost interpretat\u0103 ca semn al neputin\u021bei omului.<\/p>\n

Friedrich Wilhelm Nietzsche s-a n\u0103scut la R\u04e7cken, Saxonia \u2013 Germania, \u00eentr-o familie protestant\u0103, tat\u0103l s\u0103u fiind pastor. \u00cen perioada adolescen\u021bei, la 14 ani, a ob\u021binut un loc \u00een internatul umanist de la Pforta, un institut pedagogic ce dorea educarea complex\u0103 \u0219i complet\u0103 a copiilor, \u0219i modelarea caracterelor prin munc\u0103 \u0219i disciplin\u0103. A r\u0103mas acolo 6 ani, timp \u00een care Nietzsche a \u00eenceput s\u0103 cunoasc\u0103 singur\u0103tatea datorit\u0103 educa\u021biei severe \u0219i a legilor stricte. \u00cen timpul petrecut \u00een acest internat a scris un poem simfonic, Ermanarich. A mai compus lieduri, piese pentru dou\u0103 \u0219i patru m\u00e2ini pentru pian, 12 lieduri pe versurile lui Pu\u0219kin, Chamisso \u0219i Pet\u00f6fi, Schi\u021be ungare pentru pian, Dou\u0103 dansuri poloneze pentru pian, O Noapte de Anul Nou. Muzica ca frumos existent, c\u00e2t \u0219i pasiunea asupra ei, l-a f\u0103cut pe Nietzsche s\u0103 continue s\u0103 compun\u0103 muzic\u0103 \u0219i s\u0103 scrie despre muzic\u0103. Produc\u021bia lui muzical\u0103 nu e foarte bogat\u0103, dar ocup\u0103 intervalul dintre 1862 \u0219i 1889 (anul \u00een care s\u0103n\u0103tatea mental\u0103 a \u00eenceput s\u0103 i se deterioreze grav \u0219i ireversibil). Nedispun\u00e2nd de o preg\u0103tire muzical\u0103 sistematic\u0103, scria l\u0103s\u00e2ndu-se condus mai degrab\u0103 de spontaneitate dec\u00e2t de principii ale compozi\u021biei. A fost influen\u021bat de titanul Wagner, nu numai din punct de vedere al filozofului, ci \u0219i din punctul de vedere al muzicianului. Influen\u021ba nu a disp\u0103rut dup\u0103 moartea lui Wagner, ci a continuat ca model negativ asupra oric\u0103rui fel de g\u00e2ndire. \u00cen schimb, modelul pozitiv este Beethoven, cel care a \u00eendr\u0103znit s\u0103 scrie la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii sale fantastica Od\u0103 a bucuriei, adresat\u0103 omenirii. Lucrarea a fost un minunat exemplu pentru Nietzsche, \u00eentruc\u00e2t el se adresa tot omenirii, prin lucr\u0103rile Imn prieteniei \u0219i Rug\u0103ciune pentru via\u021b\u0103.<\/p>\n

Muzica pe care Nietzsche a scris-o reprezint\u0103 sensibilitatea sufletului s\u0103u dar \u0219i a g\u00e2ndirii sale; exprimarea sa \u00een muzic\u0103 este deasupra convenien\u021belor \u0219i legilor, la fel ca \u00een cuvinte. Diferen\u021ba sesizabil\u0103 dintre cele dou\u0103 exprim\u0103ri este dat\u0103 de m\u0103iestria cu care a m\u00e2nuit cele dou\u0103 limbaje. Totu\u0219i, filozoful idealist \u0219i politician, italianul Benedetto Croce (1866-1952) \u00eel consider\u0103 mai degrab\u0103 artist dec\u00e2t filozof, deoarece el a f\u0103cut cel mai bine deosebirea dintre arta apolinic\u0103 \u2013 de contemplare senin\u0103, \u0219i arta dionisiac\u0103 \u2013 de agita\u021bie \u0219i tumult.<\/p>\n

Prin muzic\u0103, Nietzsche a descris o toamn\u0103 \u00eensorit\u0103 \u0219i colorat\u0103, O Noapte de Anul Nou \u2013 fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile lui Manfred, for\u021ba credin\u021bei \u00een Dumnezeu, \u00een prietenie, \u00een via\u021b\u0103. Prin muzic\u0103, Nietzsche \u0219i-a spus propria poveste a vie\u021bii, muzica ajut\u00e2ndu-l \u00een cele mai grele momente. Chiar \u00een perioada \u00een care boala a pus st\u0103p\u00e2nire pe el \u0219i exprimarea prin cuvinte nu i-a mai fost la \u00eendem\u00e2n\u0103, muzica \u00eenc\u0103 \u00eei era coerent\u0103 \u0219i prezent\u0103 \u00een suflet.<\/p>\n

Face studii str\u0103lucite de filologie clasic\u0103 la universit\u0103\u021bile din Bonn \u0219i Leipzig. Lectura c\u0103r\u021bii lui Arthur Schopenhauer, \u201eLumea ca voin\u021b\u0103 \u0219i reprezentare\u201d, va constitui premisa ideatic\u0103 a voca\u021biei sale filozofice. Profesorul lui, \u00eenc\u00e2ntat de \u0219tiin\u021ba elevului, \u00eel recomand\u0103 universit\u0103\u021bii din Basel pentru o catedr\u0103, \u0219i astfel, la 25 de ani, \u00een 1869, Nietzsche devine profesor de filologie greac\u0103 la Basel, unde va profesa timp de 10 ani, timp \u00een care prime\u0219te \u0219i cet\u0103\u021benia elve\u021bian\u0103. Studiaz\u0103 filozofia antic\u0103 greac\u0103, \u00een special pe reprezentan\u021bii perioadei presocratice, Heraclit \u0219i Empedocle. S\u0103n\u0103tatea lui \u0219ubred\u0103 \u2013 \u201eSpiritul \u00ee\u0219i construie\u0219te trupul\u201d dup\u0103 spusele lui Schiller \u2013\u00a0 \u00eel determin\u0103 s\u0103 cear\u0103 concedii numeroase \u0219i apoi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 catedra; la 35 de ani \u00ee\u0219i \u00eencepe via\u021ba sa de scriitor, c\u0103ut\u00e2nd o clim\u0103 mai prielnic\u0103, iarna la Nisa \u00een Fran\u021ba, Genova \u0219i Torino \u00een Italia, vara \u2013 \u00een Elve\u021bia.<\/p>\n

Timpul petrecut la Basel este \u0219i timpul admira\u021biei lui pentru Schopenhauer \u0219i Wagner, ini\u021biindu-se \u00een filozofie \u0219i muzic\u0103. Aici se na\u0219te lucrarea \u201eNa\u0219terea tragediei din spiritul muzicii\u201d. Prietenia se rupe \u00eens\u0103, ideea supraomului apare ca o reac\u021bie la pesimismul lui Schopenhauer.<\/p>\n

\u00cen 1882 o cunoa\u0219te pe Lou von Salom\u00e9, psihanalist\u0103 \u0219i autoare de origine rus\u0103, pe care o cere \u00een c\u0103s\u0103torie, dar este refuzat.<\/p>\n

Prima culegere a lui de aforisme \u201eMenschliches, Allzumenschliches\u201d (Uman, atot-uman) g\u0103se\u0219te pu\u021bini cititori. Celelalte care urmeaz\u0103, \u0219i mai pu\u021bin. Nietzsche se simte izolat, tr\u0103ie\u0219te singur \u00eentr-o camer\u0103 mobilat\u0103 a unei pensiuni mediocre. Critic\u0103 din ce \u00een ce mai violent civiliza\u021bia contemporan\u0103. C\u0103r\u021bile \u0219i le public\u0103 \u00een edi\u021bii restr\u00e2nse \u0219i pe cont propriu. Are frecvente \u0219i puternice dureri de cap, insomnii, folose\u0219te narcotice pentru somn, \u00eei este fric\u0103 s\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 vederea.<\/p>\n

La Nisa, a \u00eenceput s\u0103 scrie lucrarea sa capital\u0103 \u201eA\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra\u201d, acesta fiind profetul care \u00eei exprim\u0103, \u00eentr-o limb\u0103 poetic\u0103 de o frumuse\u021be rar\u0103, doctrina proprie, cea a supra-omului. Dup\u0103 aceast\u0103 lucrare pe care o scrie \u00een c\u00e2teva zile, tonul c\u0103r\u021bilor lui devine \u0219i mai dur.<\/p>\n

\u00cen 1888 se mut\u0103 la Torino, unde lucreaz\u0103 la o mare expunere teoretic\u0103 a filozofiei sale. Des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te lucr\u0103rile \u201eAmurgul idolilor\u201d \u0219i \u201eEcce Homo\u201d \u2013 ultima sa carte, o str\u0103lucit\u0103 ap\u0103rare a cauzei proprii, dar \u00een care se simte accentul catastrofei mentale cu care \u00een ianuarie 1889 se \u00eencheie cariera sa filozofic\u0103. Notele r\u0103mase vor forma \u201eVoin\u021ba de putere\u201d, editat\u0103 postum. \u00cen iarna acelui an, \u00een pia\u021ba Carlo Alberto din Torino, asist\u00e2nd la biciuirea s\u0103lbatic\u0103 \u0219i agonia unui cal \u00een plin\u0103 strad\u0103, are prima criz\u0103 de nebunie, \u00een cursul c\u0103reia are manifest\u0103ri delirante, consider\u00e2ndu-se Dionysos sau Iisus. \u00centr-un acces de furie a alergat spre cal, \u0219i-a pus bra\u021bele \u00een jurul g\u00e2tului calului pentru a-l proteja \u0219i a izbucnit \u00een pl\u00e2ns, dup\u0103 care s-a pr\u0103bu\u0219it, c\u0103z\u00e2nd pe p\u0103m\u00e2nt. Doi poli\u021bi\u0219ti au vrut s\u0103 \u00eel aresteze, \u00eens\u0103 prietenul \u0219i proprietarul la care st\u0103tea \u00een chirie, David Fino, l-a convins s\u0103 \u00eel lase \u00een pace \u0219i l-a dus acas\u0103. A fost trimis la Basel, la un ospiciu, iar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu la Jena unde i s-a pus diagnosticul de sifilis cerebral \u00eentruc\u00e2t prezenta simptomele demen\u021bei paralitice, adesea asociat\u0103 cu stadiile t\u00e2rzii ale sifilisului. A murit \u00een 1900. A fost \u00eengrijit p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii de sora sa, Elisabeth Forster Nietzsche.<\/p>\n

\u201eDumnezeu a murit!\u201d este una dintre cele mai cunoscute fraze ale filozofului german Friedrich Nietzsche, iar semnifica\u021bia ei \u0219i, \u00een general, a filozofiei lui Nietzsche, au fost interpretate diferit de-a lungul timpului, unii exprim\u00e2ndu-\u0219i p\u0103rerea c\u0103 Nietzsche ar fi fost un reprezentant al unor idei pe care nu le-a sus\u021binut neap\u0103rat. Chiar \u0219i aspecte ale vie\u021bii sale au fost diferit interpretate, printre care \u0219i boala de care Nietzsche a suferit. Recent au ap\u0103rut studii care sus\u021bin c\u0103 nu aceast\u0103 boal\u0103 ar fi fost cauza, una dintre aceste cercet\u0103ri fiind \u0219i cea a unui medic, \u00een 2003. \u00cen articolul publicat \u00een \u201eJournal of Medical Biography\u201d, dr. Sax sus\u021bine c\u0103 Nietzsche ar fi suferit de fapt de o tumor\u0103 cu dezvoltare lent\u0103, argumentele sale fiind legate de faptul c\u0103 filozoful nu ar fi prezentat simptomele asociate ast\u0103zi sifilisului. \u00cen plus, dac\u0103 ar fi suferit de aceast\u0103 boal\u0103, ar fi trebuit s\u0103 moar\u0103 \u00eentr-un interval de 18 p\u00e2n\u0103 la 24 de luni, \u00eens\u0103 Nietzsche a tr\u0103it \u00eenc\u0103 11 ani dup\u0103 criz\u0103.<\/p>\n

Una dintre teoriile care s-au men\u021binut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi este c\u0103 multe dintre scrierile lui Nietzsche ar fi fost modificate de sora acestuia care a devenit un sus\u021bin\u0103tor \u00eenfl\u0103c\u0103rat al lui Hitler (1889-1945), \u0219i c\u0103 sora lui l-ar fi f\u0103cut \u201ena\u0219ul fascismului\u201d. \u00cen anii \u201920, opera lui Nietzsche a fost revendicat\u0103 de nazismul german \u0219i de fascismul italian, ideea de \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d venind \u00een sprijinul doctrinei totalitare. Conform unui articol publicat \u00een The Telegraph, Hitler \u0219i c\u00e2\u021biva ofi\u021beri germani de rang \u00eenalt au participat la \u00eenmorm\u00e2ntarea surorii lui Nietzsche, care a murit \u00een 1935. Christian Niemeyer, editorul volumului \u201eThe Nietzsche Encyclopedia\u201d a declarat pentru The Daily Telegraph, c\u0103 sora sa \u201ef\u0103cea orice putea \u2013 spunea pove\u0219ti despre Nietzsche, scria scrisori false \u00een numele fratelui ei \u0219i a\u0219a mai departe \u2013 pentru a-l face pe Nietzsche s\u0103 par\u0103 c\u0103 a fost un g\u00e2nditor de extrem\u0103 dreapta\u201d. Editorul a ad\u0103ugat c\u0103 au descoperit mai multe scrisori false dat\u00e2nd \u00eenc\u0103 din 1887.<\/p>\n

Filozofia lui Nietzsche a avut o influen\u021b\u0103 considerabil\u0103 asupra culturii secolului al XX-lea \u0219i a unor reprezentan\u021bi ai ei: Foucault, Thomas Mann, Andre Gide, Camus, Rilke, Hermann Hesse, Tolstoi, Sigmund Freud, Martin Heidegger, Sartre, Jung.<\/p>\n

Conform \u201eNietzsche-Lexicon\u201d editat de Prof. Cristian Niemeyer (2009) cu participarea a 150 de cercet\u0103tori speciali\u0219ti \u00een filozofia lui Nietzsche, sora sa Elisabeth Forster a m\u0103sluit masiv \u0219i sistematic opera marelui filozof. Schimb\u0103rile introduse de Elisabeth Forster au fost caracterizate \u00een respectivul lexicon drept \u201escandaloase \u0219i criminale\u201d. Dintre 505 scrisori ale lui Nietzsche publicate postum \u00een 1909, numai 60 au fost g\u0103site originale, 32 au fost reconcepute total \u0219i la multe altele s-au f\u0103cut adnot\u0103ri, complet\u0103ri, elimin\u0103ri \u0219i schimb\u0103ri de cuvinte \u0219i fraze, \u00een scopul de a-l prezenta pe filozof ca un promotor al nazismului, xenofob, antisemit, cu vederi de extrem\u0103 dreapt\u0103, \u00een profund\u0103 contradic\u021bie cu ideile lui Nietzsche \u0219i \u00een concordan\u021b\u0103 cu vederile surorii sale, iar ideologii nazi\u0219ti s-au gr\u0103bit s\u0103 preia \u0219i s\u0103 speculeze filozofia falsificat\u0103 a lui Nietzsche. Un exemplu: \u00een cartea sa \u201eDincolo de bine \u0219i de r\u0103u\u201d fraza care se referea la antisemitism \u201eNu am nimic comun cu un om care ia parte la aceast\u0103 \u00een\u0219el\u0103torie abject\u0103\u201d a fost anulat\u0103 de sora autorului.<\/p>\n

Se consider\u0103 c\u0103 premerg\u0103torul lui Nietzsche a fost Schopenhauer, care prin lucrarea \u201eLumea ca voin\u021b\u0103 \u0219i reprezentare\u201d l-a determinat pe Nietzsche s\u0103 al\u0103ture conceptul puterii, ea devenind esen\u021bial\u0103 \u00een afirmarea individului, iar Heidegger (conform lui Noica) a dus conceptul mai departe vorbind despre voin\u021ba ca voin\u021b\u0103.<\/p>\n

Nietzsche este considerat \u0219i precursorul curentului postmodernist prin ideea ca nu exist\u0103 un centru de la care se revendic\u0103 toate valorile general umane. El este autorul care sparge conceptul de dogm\u0103, \u00een\u021beleas\u0103 ca limita dincolo de care nu se mai poate trasa niciun orizont. F\u0103r\u00e2mi\u021barea valorilor prin filiera nietzschean\u0103 s-a impus ca un concept major \u00een curentul postmodernist.<\/p>\n

Opera filozofic\u0103 (selectiv):<\/p>\n

Fatum und Geschichte, 1862 (\u201eDestin \u0219i istorie\u201d)<\/p>\n

Willensfreiheit und Fatum, 1862 (\u201eLibertatea voin\u021bei \u0219i destinul\u201d)<\/p>\n

Homer und die klassische Philologie, 1868 (\u201eHomer \u0219i filologia clasic\u0103\u201d)<\/p>\n

Die Geburt der Trag\u00f6die, 1872 (\u201eNa\u0219terea tragediei\u201d)<\/p>\n

Unzeitgem\u00e4sse Betrachtungen, 1876 (\u201eConsidera\u021bii inactuale\u201d)<\/p>\n

Menschliches, Allzumenschliches: Ein Buch f\u00fcr freie Geister, 1878 (\u201eOmenesc, prea omenesc: O carte pentru spiritele libere\u201d)<\/p>\n

Morgenr\u00f6te,1881 (\u201eAurora\u201d)<\/p>\n

Die fr\u00f6hliche Wissenschaft, 1882 (\u201e\u0218tiin\u021ba vesel\u0103\u201d)<\/p>\n

lso sprach Zarathustra, 1885 (\u201eA\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra\u201d)<\/p>\n

Jenseits von Gut und B\u00f6se, 1886 (\u201eDincolo de bine \u0219i r\u0103u\u201d)<\/p>\n

Zur Genealogie der Moral, 1887 (\u201eGenealogia moralei\u201d)<\/p>\n

G\u00f6tzen-D\u00e4mmerung,1888 (\u201eAmurgul idolilor\u201d)<\/p>\n

Der Antichrist,1888 (\u201eAnticristul\u201d)<\/p>\n

Ecce Homo, 1888 (\u201eIat\u0103 omul\u201d)<\/p>\n

Der Wille zur Macht (\u201eVoin\u021ba de putere\u201d), 1906 (postum)<\/p>\n

\u00cen evolu\u021bia g\u00e2ndirii lui Nietzsche se socotesc trei perioade: perioada wagnerian\u0103, legat\u0103 de ideea unei restaur\u0103ri posibile a culturii grece\u0219ti din epoca tragediei antice; perioada spiritului liber \u2013 a unei consider\u0103ri reci, pozitiviste, critice, \u00een aforisme t\u0103ioase \u2013 a tuturor aspectelor ale civiliza\u021biei moderne, epoc\u0103 de eliberare a spiritului de orice prejudecat\u0103 moral\u0103, religioas\u0103 etc; epoca constituirii doctrinei proprii \u2013 A\u0219a vorbise Zarathustra, Dincolo de bine \u0219i de r\u0103u, Genealogia moralei, p\u00e2n\u0103 la violen\u021bele din ultimele c\u0103r\u021bi. Frumuse\u021bea culturii grece\u0219ti este \u00eens\u0103 punctul de plecare al lui Nietzsche. \u0218i r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it un punct de compensa\u021bie pentru tot ceea ce \u00eel nemul\u021bume\u0219te \u00een cultura contemporan\u0103.<\/p>\n

Din analiza tragediei antice, din antiteza \u00eentre frumuse\u021bea apolinic\u0103 \u0219i grandoarea destinului tragic dionisiac, Nietzsche ajunsese s\u0103 defineasc\u0103 figura lui Dionysos, cu o semnifica\u021bie universal\u0103. Realitatea lumii const\u0103 \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 transformare \u0219i devenire, el consider\u00e2nd-o determinat\u0103 de voin\u021ba de putere care se exprim\u0103 \u00een devenirile cosmosului, \u00een dezvoltarea vie\u021bii animale, \u00een societ\u0103\u021bile omene\u0219ti, \u00een istorie, \u00een instinctele variate ale indivizilor. Deci, peste tot este o lupt\u0103 continu\u0103, incluz\u00e2nd teza re\u00eentoarcerii ve\u0219nice. Nietzsche caut\u0103 sensul acestei deveniri, transform\u0103ri \u0219i lupt\u0103 continu\u0103, \u00een univers \u0219i \u00eentre oameni. Este un ciclu al sor\u021bii. Omul este obligat s\u0103-\u0219i iubeasc\u0103 soarta, adic\u0103 s\u0103 o accepte \u2013 Amor fati (iubire de soart\u0103). Omul trebuie s\u0103 vad\u0103 realitatea f\u0103r\u0103 fric\u0103 \u0219i s\u0103 se elibereze de orice iluzie. Filozofia realist\u0103 a lui Nietzsche este opus\u0103 oric\u0103rui idealism de gen platonic, care crede \u00eentr-un adev\u0103r \u00een sine, \u00eentr-un bine \u00een sine. Pentru el logica sau \u0219tiin\u021ba nu ne dau adev\u0103rul, doar numai o perspectiv\u0103 schematic\u0103 asupra lucrurilor, or\u00e2nduit\u0103 pentru noi, \u0219i care ne permite s\u0103 le st\u0103p\u00e2nim (perspectivism, pragmatism). G\u00e2ndirea lui Nietzsche este un mare, poate chiar prea mare \u201eDa!\u201d spus vie\u021bii, este manifestarea unei fascina\u021bii provocat\u0103 de individualitate. C\u00e2t prive\u0219te credin\u021bele noastre morale, ele nu sunt dec\u00e2t o expresie a afectelor noastre puternice, o masc\u0103 pentru aceasta. Morala cre\u0219tin\u0103 fondat\u0103 pe mil\u0103, pe ajutorarea celui mai slab, face \u00een deosebi obiectul atacurilor lui Nietzsche. Adev\u0103rata moral\u0103 pentru el este cea a durit\u0103\u021bii. \u0218i mai \u00eent\u00e2i fa\u021b\u0103 de tine \u00eensu\u021bi. Morala cre\u0219tin\u0103 \u00eei apare ca o moral\u0103 a slabilor, a sclavilor, fa\u021b\u0103 de morala st\u0103p\u00e2nilor, a celor care dicteaz\u0103, ca o moral\u0103 a resentimentului celor mul\u021bi. \u00centreaga cultur\u0103 modern\u0103 \u00eei pare falsificat\u0103 de aceast\u0103 moral\u0103 a ei. Formele sociale ale vie\u021bii moderne, democra\u021bie, socialism, nu sunt dec\u00e2t forme ale resentimentului mul\u021bimii. Nietzsche este un individualist. Mul\u021bimea nu poate s\u0103 dea un sens unei culturi, ci numai individul, geniul; prin ajutorarea celor slabi omul decade.<\/p>\n

\u00cen cartea \u201eNa\u0219terea tragediei\u201d m\u0103rturise\u0219te c\u0103 cele dou\u0103 zeit\u0103\u021bi ale artei, Apollo \u0219i Dionysos, \u00eempreun\u0103 cu termenii apolinic \u0219i dionisiac sunt \u00eemprumutate de la grecii care nu-\u0219i exprimau teoriile ezoterice profunde ale concep\u021biilor lor despre art\u0103 \u00een no\u021biuni, ci le \u00eentruchipau \u00een figurile gr\u0103itoare ale zeilor, spre o mai u\u0219oar\u0103 \u0219i bun\u0103 \u00een\u021belegere pentru cele dou\u0103 zeit\u0103\u021bi ale artei. Acest fapt dovedea c\u0103 \u00een universul grecilor exista un contrast uria\u0219, at\u00e2t \u00een origine, c\u00e2t \u0219i \u00een finalitate, cearta d\u00e2nd na\u0219tere, prin emula\u021bie, unor crea\u021bii mereu mai viguroase. Nietzsche era \u00eens\u0103 de alt\u0103 p\u0103rere, pentru el \u201eTotul este haos\u201d, adic\u0103 lipse\u0219te ordinea, armonia, \u00een\u021belepciunea \u0219i frumuse\u021bea. Aceasta nu-l \u00eempiedica s\u0103 fie \u00eendr\u0103gostit de destin, oricum ar fi el, chiar o existen\u021b\u0103 dionisiac\u0103. \u0218i, deoarece grecii socoteau visele mesaje ale zeilor, Nietzsche explica: \u201ePentru a \u00een\u021belege mai bine acele dou\u0103 instincte, s\u0103 ni le \u00eenchipuim ca pe ni\u0219te lumi estetice deosebite: a visului \u0219i a be\u021biei, fenomene fiziologice \u00eentre care se poate observa un contrast analog aceluia dintre apolinic \u0219i dionisiac. (\u2026) Crede-m\u0103 c\u0103 iluzia cea mai adev\u0103rat\u0103 a omului i se dezv\u0103luie numai \u00een vis: Nu-i dec\u00e2t t\u0103lm\u0103cirea\u00a0 adev\u0103rului din vis. Toat\u0103 \u201eDivina comedie\u201d a vie\u021bii cu al ei \u00abInferno\u00bb trec prin fa\u021ba sa\u2026\u201d, adic\u0103 a lui Dante. \u00cen continuare Nietzsche vorbe\u0219te despre exaltarea dionisiac\u0103 ce \u00eel cuprinde pe om uneori, \u00een special \u00een timpul be\u021biei, spun\u00e2nd c\u0103 sunt oameni care se feresc de aceste manifest\u0103ri ca de ni\u0219te \u201eboli\u201d, \u00eent\u0103rind ideea vr\u0103jii spiritului dionisiac ce re\u00eennoie\u0219te leg\u0103tura dintre om \u0219i om, iar natura \u00eenstr\u0103inat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, \u00ee\u0219i serbeaz\u0103 \u00eemp\u0103carea cu fiul ei r\u0103t\u0103cit, Carul lui Dionysos nu \u00een zadar fiind acoperit cu flori \u0219i coroane, sub jugul lui p\u0103\u0219ind tigrul \u0219i pantera. Supraomul cu \u00eentreaga cultur\u0103 uman\u0103 nu poate fi a\u0219a cum voia Nietzsche \u2013 numai o crea\u021bie de art\u0103 f\u0103r\u0103 alt criteriu dec\u00e2t pasiunea sau frumuse\u021bea crea\u021biei \u00eens\u0103\u0219i \u2013, ci umanitatea are nevoie de criteriul moral care s\u0103 primeze asupra celui estetic \u0219i care trebuie s\u0103 o \u00eenso\u021beasc\u0103 pretutindeni, \u00een toat\u0103 existen\u021ba sa.<\/p>\n

\u0218i Schopenhauer arat\u0103 c\u0103 darul pe care \u00eel au unii de a-\u0219i reprezenta c\u00e2teodat\u0103 oamenii \u0219i toate lucrurile doar ca ni\u0219te fantome sau imagini de vis, este semnul distinctiv al aptitudinii filozofice. \u00cen acela\u0219i fel \u00een care se comport\u0103 filozofii fa\u021b\u0103 de realitatea existen\u021bei, se comport\u0103 \u0219i omul dotat cu sensibilitate artistic\u0103 fa\u021b\u0103 de realitatea visului; el o prive\u0219te cu aten\u021bie \u0219i cu pl\u0103cere, c\u0103ci prin aceste imagini el \u00ee\u0219i t\u0103lm\u0103ce\u0219te via\u021ba \u0219i \u00een tr\u0103irea \u00een vis a acestor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri el se exercit\u0103 pentru via\u021b\u0103. El nu tr\u0103ie\u0219te cu acea putere \u00een\u021beleg\u0103toare numai imaginile pl\u0103cute \u0219i vesele, ci \u0219i lucrurile severe, posomor\u00e2te, triste, \u00eentunecate. Toat\u0103 \u201edivina comedie\u201d a vie\u021bii cu al ei infern trec prin fa\u021ba sa, el sufer\u0103, dar are \u0219i acel sentiment trec\u0103tor c\u0103 nu sunt dec\u00e2t o aparen\u021b\u0103. Grecii au reprezentat aceast\u0103 pl\u0103cut\u0103 necesitate de tr\u0103ire a visului \u00een Apollo, zeu al tuturor for\u021belor creatoare \u0219i zeul predicator.<\/p>\n

\u00cen \u201e\u0218tiin\u021ba vesel\u0103\u201d , \u00een prefa\u021ba la a doua edi\u021bie, Nietzsche \u00ee\u0219i prezint\u0103 lucrarea: \u201e\u00centreaga carte este o desf\u0103tare dup\u0103 lipsuri \u0219i neputin\u021be \u00eendelungate, strig\u0103tul de bucurie al puterilor revenite, al credin\u021bei re\u00eenviate \u00een ziua de m\u00e2ine \u0219i poim\u00e2ine, al nea\u0219teptatului presentiment al viitorului, al apropiatelor aventuri, al m\u0103rilor din nou deschise, al \u021belurilor din nou permise, din nou crezute. \u0218i c\u00e2te lucruri nu l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103!\u2026 Aceast\u0103 felie de de\u0219ert, epuizare, necredin\u021b\u0103, \u00eenghe\u021b \u00een plin\u0103 tinere\u021be, aceast\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u021be ad\u00e2nc\u0103 p\u0103truns\u0103 pe nedrept, \u00een via\u021ba mea, aceast\u0103 tiranie a durerii, suprasolicitat\u0103 de tirania m\u00e2ndriei care refuz\u0103 concluziile durerii \u2013 iar concluziile sunt consol\u0103ri\u2026\u201d Nietzsche \u00ee\u0219i exprim\u0103 dorin\u021ba: \u201eVreau s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b tot mai mult \u0219i privesc \u00een toate lucrurile necesitatea ca fiind frumosul din ele \u2013 \u00een acel fel voi fi unul dintre aceia care fac lucrurile frumoase. Amor fati, aceasta trebuie s\u0103 fie de-acum \u00eenainte dragostea mea. Nu vreau s\u0103 duc r\u0103zboi contra ur\u00e2tului\u2026\u201d \u201eS\u0103 credem \u00een prietenia noastr\u0103 stelar\u0103, chiar dac\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt ar trebui s\u0103 fim du\u0219mani\u201d.<\/p>\n

\u00cen lucrarea intitulat\u0103 \u201eA\u0219a gr\u0103it-a Zarathustra\u201d (profetul, coordonatorul religiei din Iranul arhaic \u0219i zeu) Nietzsche \u0219i-a cristalizat ideea imaginii supraomului, spun\u00e2nd c\u0103 \u201eDumnezeu a murit!\u201d, construind o filozofie cu un orizont anticre\u0219tin declarat, \u00een care \u00eenlocuie\u0219te fiin\u021ba Divin\u0103 cu supraomul. \u00cen zadar \u00eencearc\u0103 unii s\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103ceasc\u0103 spusele lui, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 moartea lui Dumnezeu ar \u00eensemna \u201emoartea \u00eentregii lumi, proiectate ca fiind o lume suprasensibil\u0103, a idealurilor, principala justificare a realit\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n

Zarathustra propov\u0103duie\u0219te doctrina unei umanit\u0103\u021bi superioare, dure, lipsite de mil\u0103, dar care creeaz\u0103 ceva nou pentru cultura uman\u0103 \u0219i tipul om, care \u00ee\u0219i d\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i suport\u0103 singur destinul, \u00eentr-o lume f\u0103r\u0103 Dumnezeu: \u201eTable noi de valori sunt necesare, \u0219i o lupt\u0103 contra reprezentan\u021bilor vechilor valori, ai valorilor eterne\u201d. Filozofiei lui Nietzsche i s-a r\u0103spuns \u00een acest mod: \u201eTot ce a fost creat \u00een omenire, n-a fost creat ca un prestigiu al for\u021bei, ci ca o eviden\u021b\u0103 a idealului; cre\u0219tinul \u0219tie c\u0103 valorile con\u0219tiin\u021bei sale sunt mai \u00eenalte, c\u0103 mila este o ac\u021biune mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t o ac\u021biune dur\u0103, de egoism; sensul ad\u00e2nc al devenirii \u0219i crea\u021biei ce fixeaz\u0103 pozi\u021bia omului \u00een cosmos este tocmai de a descoperi tot mai ad\u00e2nc sensul no\u021biunii de umanitate, a ceea ce este mai uman \u00een om\u201d.<\/p>\n

Dionisiacul folosit de Nietzsche \u2013 starea exploziv\u0103 a unui spirit \u2013 red\u0103 tocmai sugestia unui afect, echivalent \u00een psihologie cu \u201eimpulsul\u201d oscilant \u0219i haotic: extravertirea, senzualitatea, tumultul, sexualitatea, izbucnirea voluptoas\u0103 a formelor spirituale individuale. Apolinicul se dezvolt\u0103 la cel\u0103lalt pol, introvertit \u0219i melancolic, influen\u021bat de lumina formelor frumoase, a soarelui \u0219i a aparen\u021bei. Sunt numite dou\u0103 st\u0103ri modificate ale con\u0219tiin\u021bei, complementare \u2013 be\u021bia \u0219i visul \u2013 st\u0103ri ale inspira\u021biei; artistul dionisiac se las\u0103 convertit de pierdere de sine \u00een jocul be\u021biei, cel\u0103lalt \u2013 apolinicul \u2013 accept\u0103 jocul visului \u0219i-al contempl\u0103rii. Formele de exteriorizare ale artei, muzica \u0219i poezia erau pentru el expresiile cele mai puternice ale crea\u021biei, ale dionisiacului \u0219i apolinicului, ele put\u00e2nd p\u0103trunde \u00een ad\u00e2ncul fiin\u021bei, metamorfoz\u00e2nd, accentu\u00e2nd st\u0103rile spirituale; cu ajutorul voin\u021bei fiind sporite puterea \u0219i plenitudinea de via\u021b\u0103 a personalit\u0103\u021bii, omul devenind mai puternic ghidat de propriile legi create de sine \u00eensu\u0219i; cuv\u00e2ntul \u0219i imaginea, ca semne ale zeului Apollo, nu pot reda niciodat\u0103 mitul tragic \u00een toat\u0103 profunzimea lui, \u00een lipsa lui Dionysos.<\/p>\n

\u201e\u2026Eu v\u0103 propov\u0103duiesc supraomul. Omul este ceva ce trebuie \u00eentrecut. Ce a\u021bi f\u0103cut voi ca s\u0103-l \u00eentrece\u021bi? Toate fiin\u021bele au creat p\u00e2n\u0103 acum ceva deasupra lor \u0219i voi vre\u021bi s\u0103 fi\u021bi refluxul acestui mare flux \u0219i s\u0103 v\u0103 \u00eentoarce\u021bi mai iute la animale dec\u00e2t s\u0103 dep\u0103\u0219i\u021bi omul? (\u2026) Voi a\u021bi f\u0103cut drumul de la vierme p\u00e2n\u0103 la om \u0219i a r\u0103mas \u00eenc\u0103 mult din vierme \u00een voi. Odat\u0103 a\u021bi fost maimu\u021be \u0219i ast\u0103zi omul este mai maimu\u021b\u0103 dec\u00e2t toate maimu\u021bele. Privi\u021bi, v\u0103 propov\u0103duiesc supraomul. Supraomul este sensul p\u0103m\u00e2ntului. Voin\u021ba voastr\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 spun\u0103: supraomul s\u0103 fie sensul p\u0103m\u00e2ntului!\u201d<\/p>\n

\u201eC\u00e2ntecul Nop\u021bii\u201d din lucrarea lui Nietzsche are farmecul s\u0103u artistic, dar o orientare gre\u0219it\u0103, contrar\u0103 cre\u0219tinismului, cu mult\u0103 emfaz\u0103, mult egoism: \u201eEste \u00een mine ceva nelini\u0219tit, ce nu se poate lini\u0219ti. O dorin\u021b\u0103 c\u0103tre iubire este \u00een mine, care vorbe\u0219te ea \u00eens\u0103\u0219i graiul iubirii. Sunt lumin\u0103! Ah! Dac\u0103 a\u0219 fi noapte! Dar aceasta este singur\u0103tatea mea, c\u0103 sunt \u00eenconjurat de lumin\u0103! (\u2026) Acela care d\u0103 \u00eentotdeauna e \u00een pericol de a-\u0219i pierde pudoarea; acela care \u00eemparte totdeauna sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a avea m\u00e2na \u0219i inima b\u0103t\u0103torite Este noapte! Ah! de ce trebuie s\u0103 fiu lumin\u0103, \u0219i sete de \u00eentuneric, \u0219i singur\u0103tate!\u201d<\/p>\n

\u00cen lucrarea \u201eDincolo de bine \u0219i de r\u0103u\u201d crede c\u0103 \u201eadev\u0103ra\u021bii filozofi au ca misiune de a comanda \u0219i de a impune legea. Ei spun: Aceasta trebuie s\u0103 fie astfel! Ei determin\u0103 mai \u00eent\u00e2i direc\u021bia \u0219i scopul omului \u0219i dispun pentru aceasta de munca preg\u0103titoare a tuturor cercet\u0103torilor filozofici, a tuturor celor ce subjug\u0103 trecutul. Ei prind viitorul cu o m\u00e2n\u0103 creatoare \u0219i tot ce a fost, le serve\u0219te ca instrument, ca un mijloc, ca un ciocan. Cunoa\u0219terea lor este crea\u021bie, crea\u021bia lor este legiferare, voin\u021ba lor de adev\u0103r este voin\u021b\u0103 de putere\u201d. \u0218i \u00eentreab\u0103 Nietzsche: \u201eExist\u0103 ast\u0103zi asemenea filozofi? Au existat vreodat\u0103 asemenea filozofi? Nu trebuie s\u0103 existe asemenea filozofi?\u201d.<\/p>\n

Ce este un filozof este greu de \u00eenv\u0103\u021bat, ne spune el la un moment dat: \u201eTrebuie s\u0103 fii n\u0103scut pentru aceste lucruri superioare, trebuie s\u0103 fii disciplinat pentru ele: Nu ai dreptul la filozofie dec\u00e2t prin na\u0219tere: str\u0103mo\u0219ii, \u201erasa\u201d sunt aici un element decisiv. Genera\u021bii multe trebuie s\u0103 fi preg\u0103tit na\u0219terea filozofului\u201d.\u00a0 Morala este pentru el o lung\u0103 constr\u00e2ngere: \u201eFaptul minunat este \u00eens\u0103 c\u0103 tot ce este sau a fost pe p\u0103m\u00e2nt libertate, fine\u021be, \u00eendr\u0103zneal\u0103, joc sau siguran\u021b\u0103 magistral\u0103 \u2013 \u00een g\u00e2ndire, \u00een modul de a guverna, \u00een a vorbi \u0219i a convinge, \u00een art\u0103 ca \u0219i \u00een moravuri, nu s-a putut dezvolta dec\u00e2t gra\u021bie \u201etiraniei acestor legi arbitrare\u2026\u201d<\/p>\n

Se consider\u0103 \u201eimoralist\u201d \u00een aceast\u0103 lucrare, morala fiind catalogat\u0103 ca \u201eo ac\u021biune tiranic\u0103, \u00eempotriva naturii \u0219i de asemenea \u00eempotriva ra\u021biunii\u201d. Lumea o \u00eemparte \u00een casta st\u0103p\u00e2nilor \u0219i masa sclavilor, fiecare detest\u00e2nd-o pe cealalt\u0103. De altfel, lui Nietzsche \u00eei pl\u0103cea tot ceea ce vestea prezen\u021ba puterii, \u00eei displ\u0103cea \u0219i renega tot ceea ce tr\u0103da sl\u0103biciune.<\/p>\n

Adev\u0103rul este c\u0103 Nietzsche a fost un om bolnav \u0219i boala \u0219i-a pus amprenta asupra g\u00e2ndirii sale. Cu toate acestea, filozoful austriac Rudolf Steiner (1861-1925) recomanda s\u0103 ne desprindem de g\u00e2ndirea cum c\u0103 geniul trebuie s\u0103 fie un om complet s\u0103n\u0103tos, vorbind totodat\u0103 despre \u201eun s\u00e2mbure morbid existent \u00een personalitatea sa\u201d, amintindu-\u0219i cum Nietzsche singur recuno\u0219tea c\u0103 \u201edin boal\u0103 a primit impulsul de a dezvolta \u00een interiorul lui o concep\u021bie despre lume optimist\u0103\u201d. Vorbim despre optimismul for\u021bat, ca o reac\u021bie fa\u021b\u0103 de pesimismul schopenhaurian, dup\u0103 ce Schopenhauer \u00eei f\u0103cuse ini\u021bierea \u00een filozofie \u0219i Nietzsche fusese, la \u00eenceput, \u00een admira\u021bia sa.<\/p>\n

\u201eEra, spune Nietzsche, \u00een st\u0103p\u00e2nirea \u0219i explicarea lumii dup\u0103 maniera platonic\u0103 o alt\u0103 satisfac\u021bie dec\u00e2t aceea oferit\u0103 de fizicienii no\u0219tri de ast\u0103zi, sau de principiul lor al \u201efor\u021bei minime\u201d \u0219i al prostiei maxime. \u201eUnde omul nu are nimic de v\u0103zut \u0219i de apucat, acolo el nu mai are ce c\u0103uta!\u201d \u2013 acesta este, desigur, un alt imperativ dec\u00e2t cel platonic, dar care pentru rasa dur\u0103 \u0219i muncitoare a ma\u0219inilor \u0219i a constructorilor de poduri ai viitorului, care au de realizat numai o munc\u0103 brut\u0103, poate s\u0103 fie tocmai imperativul adev\u0103rat\u201d.<\/p>\n

\u00cen \u201eVoin\u021ba de putere\u201d, Voin\u021ba lui Nietzsche, la fel ca \u0219i Voin\u021ba lui Schopenhauer, este o for\u021b\u0103 ira\u021bional\u0103 care se ridic\u0103 din originile \u00eentunecate \u0219i se exprim\u0103 \u00een frenezii s\u0103lbatice de be\u021bie, abandon sexual \u0219i festivaluri de cruzime. No\u021biunea sa ulterioar\u0103 despre voin\u021ba de putere este semnificativ diferit\u0103, dar p\u0103streaz\u0103 ceva din aceast\u0103 idee a unei for\u021be profunde, pre-ra\u021bionale, incon\u0219tiente, care poate fi valorificat\u0103 \u0219i transformat\u0103 pentru a crea ceva frumos. Face afirma\u021bii juste cu privire la art\u0103: \u201eArta este prin esen\u021b\u0103 afirmare, binecuv\u00e2ntare, \u00eendumnezeire a existen\u021bei. (\u2026) Tragedia nu ne \u00eenva\u021b\u0103 resemnare. A reprezenta lucrurile cele mai \u00eengrozitoare, sau mai \u00eendoielnice arat\u0103 tocmai un instinct de putere \u0219i de st\u0103p\u00e2nire la artist: el nu se teme de ele. Nu exist\u0103 art\u0103 pesimist\u0103!\u2026\u201d<\/p>\n

Mai vorbe\u0219te despre cele trei secole, despre sensibilitatea lor: Aristocratism \u2013 Descartes, domnie a ra\u021biunii, m\u0103rturie a suveranit\u0103\u021bii voin\u021bei. Feminism \u2013 Rousseau, domnie a sentimentului, m\u0103rturie a suveranit\u0103\u021bii sim\u021burilor, minciun\u0103. Animalism \u2013 Schopenhauer, domnie a instinctului, m\u0103rturie a suveranit\u0103\u021bii animalit\u0103\u021bii, sincer dar \u00eentunecat.<\/p>\n

Secolul 17 este aristocratic, pun\u00e2nd totul \u00een ordine, superior fa\u021b\u0103 de cel animalic, sever fa\u021b\u0103 de inim\u0103, incomod, chiar f\u0103r\u0103 sensibilitate, dep\u0103rtat de ce este burlesc \u0219i natural, generaliz\u00e2nd \u2013 suveran contra trecutului (\u2026) Este secolul cel mai tare \u00een voin\u021b\u0103, \u0219i acela al pasiunilor celor mai tari. Secolul 18 este feminin, vis\u0103tor, spiritual, plat, cu spirit \u00een ceea ce prive\u0219te dorin\u021bele sale, libertin \u00een savurarea a ceea ce este spiritual, submin\u00e2nd toate autorit\u0103\u021bile, ame\u021bit, vesel, clar, uman, fals \u00een fa\u021ba lui \u00eensu\u0219i, social. Secolul 18 este mai animalic, f\u0103r\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de ra\u021biune, trist, \u00eentunecat, fatalist. C\u0103 \u0219tiin\u021ba s-a dezvoltat arat\u0103 c\u00e2t de mult s-a dep\u0103rtat sec 19 de domina\u021bia idealurilor (\u2026) Secolul 19 caut\u0103 \u00een mod instinctiv teorii prin care el \u00ee\u0219i simte justificat\u0103 subordonarea sa fatalist\u0103 fa\u021b\u0103 de tot ce este fapt \u0219i realitate.<\/p>\n

Nietsche vorbe\u0219te \u0219i despre ve\u0219nica \u00eentoarcere spun\u00e2nd c\u0103 lumea for\u021belor nu sufer\u0103 nici o oprire, nu ajunge niciodat\u0103 la un echilibru, nu are nici un moment de odihn\u0103, for\u021ba \u0219i mi\u0219carea sunt egal de mari \u00een orice timp. Orice stare a putut fi atins\u0103 de aceast\u0103 lume, ea a trebuit s\u0103 fie atins\u0103 nu odat\u0103, ci de un num\u0103r infinit de ori. Via\u021ba, pentru el, este un fenomen de repeti\u021bie: Omul este condamnat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un plictisitor \u0219ir de repeti\u021bii \u0219i relu\u0103ri din care nu poate evada. Nu exist\u0103 fenomene absolut unice, care s\u0103 nu fie repetitive \u0219i, probabil, la fel este \u0219i cu oamenii. To\u021bi au mai fost nu o dat\u0103, ci de nenum\u0103rate ori \u00een trecut \u0219i vor mai fi de nenum\u0103rate ori \u00een viitor. Tot ce trebuia \u0219i putea s\u0103 se produc\u0103 s-a produs deja. Restul este doar monoton\u0103 repeti\u021bie: ve\u0219nic\u0103 revenire a aceluia\u0219i: \u201eOmule! Via\u021ba ta \u00eentreag\u0103 va fi \u00eentoars\u0103 mereu ca \u0219i un ceas cu nisip, \u0219i se va duce iar\u0103\u0219i, ca un mare minut al timpului, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd toate condi\u021biile din care te-ai n\u0103scut se vor \u00eentoarce din nou \u00een devenirea circular\u0103 a lumii. Atunci ai s\u0103 g\u0103se\u0219ti fiecare durere \u0219i fiecare pl\u0103cere, pe fiecare prieten sau du\u0219man,\u00a0 fiecare speran\u021b\u0103 \u0219i fiecare eroare, fiecare fir de iarb\u0103 \u0219i fiecare raz\u0103 de soare, \u00een leg\u0103tura ad\u00e2nc\u0103 a tuturor lucrurilor. Acest inel \u00een care tu nu e\u0219ti dec\u00e2t un gr\u0103unte, str\u0103luce\u0219te iar, din nou. \u0218i, \u00een fiecare inel al existen\u021bei umane \u00een general, este \u00eentotdeauna o or\u0103 \u00een care unul, apoi mai mul\u021bi, apoi to\u021bi descoper\u0103 g\u00e2ndul puternic al ve\u0219nicii \u00eentoarceri a tuturor lucrurilor; \u0219i asta de fiecare dat\u0103, pentru omenire, ceasul din amiaz\u0103!\u201d<\/p>\n

Cartea \u201eAnticristul\u201d scris\u0103 \u00een 1888 \u0219i publicat\u0103 \u00een 1895, probabil cea mai controversat\u0103 oper\u0103 a lui Nietzsche, este un tratat de (a)moral\u0103 a st\u0103p\u00e2nilor, a celor puternici, este marea proclamare a geniului \u0219i a supraomului, eliberat de micimea cre\u0219tin\u0103, de ru\u0219inea milei. \u00cen aceast\u0103 carte, pe care am citit-o cu un mare dezgust, scria: \u201eMila \u00eempiedic\u0103 legea evolu\u021biei care este cea a selec\u021biei\u201d. Aici, g\u00e2ndirea sa este \u00een contrast izbitor cu cea a scriitorului german J. W. Goethe (1749-1832), care analizase dictonul \u201ecunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 nu trebuie s\u0103-l interpret\u0103m \u00een sens ascetic, prin cugetare sau autocontemplare (cum a f\u0103cut-o Nietzsche), ci prin fapte: \u201eCaut\u0103 s\u0103-\u021bi faci datoria \u0219i vei \u0219ti imediat ce e cu tine\u201d.<\/p>\n

\u201eEcce homo\u201d , cum am mai spus, este o ap\u0103rare str\u0103lucit\u0103 a cauzei proprii, dar \u00een care se simte\u00a0 catastrofa mental\u0103 care \u00eei va \u00eencheia cariera filozofic\u0103. Este ultima lui carte scris\u0103 \u00een 1888, \u00eenainte de moartea sa \u00een 1900. A fost publicat\u0103 \u00een \u200b\u200b1908. Este o concluzie a \u00eentregii sale via\u021bi, sub forma unui mare rezumat al caracterului s\u0103u de om, al scopului s\u0103u de reformator \u0219i al realiz\u0103rii sale ca g\u00e2nditor. Nietzsche \u00eembin\u0103 \u00een ea autobiografia cu filozofia \u0219i se prezint\u0103 ca supraom \u2013 adic\u0103 un filosof super-mega-de\u0219tept care se distan\u021beaz\u0103 de to\u021bi ceilal\u021bi \u201ecel dint\u00e2i filosof tragic\u201d, \u201ecel dint\u00e2i imoralist\u201d, ajuns \u201ela o \u00een\u0103l\u021bime de la care nu mai vorbe\u0219te cu cuvinte, ci cu fulgere\u201d. Ca \u0219i c\u00e2nd ar fi pe jum\u0103tate con\u0219tient de apropierea sa de sf\u00e2r\u0219it spiritual, Nietzsche \u00ee\u0219i ia aici r\u0103mas bun de la prietenii s\u0103i; el declar\u0103 c\u0103 fiecare ar trebui s\u0103 poat\u0103 p\u0103r\u0103si cercul s\u0103u de rude \u0219i de intimitate, c\u00e2nd timpul s\u0103u pare s\u0103 fi venit \u2013 adic\u0103 \u00een timp ce el este \u00eenc\u0103 el \u00eensu\u0219i, \u00een timp ce \u00eenc\u0103 \u0219tie despre ce este vorba \u0219i este capabil s\u0103-\u0219i m\u0103soare propria via\u021b\u0103 \u0219i via\u021ba \u00een general \u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 despre am\u00e2ndou\u0103 \u00eentr-un mod care nu este garantat invalidului care geme, omului care st\u0103 pe spate, epuizat\u2026<\/p>\n

Potrivit unuia dintre cei mai proeminen\u021bi traduc\u0103tori englezi ai lui Nietzsche, de altfel \u0219i filozof \u0219i poet germano-american Walter Arnold Kaufmann (1921-1980), cartea ofer\u0103 \u201einterpretarea lui Nietzsche asupra dezvolt\u0103rii sale, lucr\u0103rilor sale \u0219i semnifica\u021biei sale\u201d. Con\u021bine mai multe capitole cu titluri auto-laudative, cum ar fi \u201eDe ce\u201d, \u201eSunt at\u00e2t de \u00een\u021belept\u201d, \u201eDe ce sunt at\u00e2t de inteligent\u201d, \u201eDe ce scriu c\u0103r\u021bi at\u00e2t de bune\u201d \u0219i \u201eDe ce sunt un destin\u201d. Kaufmann scrie despre Nietzsche: \u201eFilosof, psiholog, antihrist noteaz\u0103 paralelele interne, \u00een form\u0103 \u0219i limbaj, cu Apologia lui Platon care a documentat Procesul lui Socrate. De fapt, Nietzsche se punea sub judecat\u0103 cu aceast\u0103 lucrare, iar judec\u0103\u021bile sale sardonice \u0219i titlurile de capitol pot fi v\u0103zute ca mordante, batjocoritoare, auto-depreciate sau viclene\u201d.<\/p>\n

Unul dintre scopurile principale ale lui Ecce Homo a fost de a oferi propria perspectiv\u0103 a lui Nietzsche asupra operei sale ca filozof \u0219i fiin\u021b\u0103 uman\u0103. \u201eAscult\u0103-m\u0103!, c\u0103ci eu sunt un astfel de om. Mai presus de toate, nu m\u0103 confunda cu altcineva!\u201d, scrie Nietzsche. De-a lungul c\u0103r\u021bii, el expune \u2013 \u00een stilul caracteristic hiperbolic \u2013 via\u021ba sa de copil, gusturile sale ca individ \u0219i viziunea sa pentru umanitate. \u201eCine \u0219tie s\u0103 respire aerul scrisului meu \u0219tie c\u0103 este aerul altitudinilor, o respira\u021bie aspr\u0103. Trebuie s\u0103 fii bun cu el dac\u0103 nu vrei s\u0103 r\u0103ce\u0219ti. Ghea\u021ba este aproape singur\u0103tatea formidabil\u0103 \u2013 dar c\u00e2t calm \u00een lumin\u0103! C\u00e2t de liber respir\u0103m! c\u0103 po\u021bi sim\u021bi lucrurile sub tine! A filozofa, a\u0219a cum l-am auzit \u0219i practicat \u00eentotdeauna p\u00e2n\u0103 acum, \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i voluntar pe ghea\u021b\u0103 \u0219i pe v\u00e2rfuri, \u00een c\u0103utarea a tot ceea ce este surpriz\u0103 \u0219i problem\u0103 \u00een via\u021b\u0103, a tot ceea ce, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, fusese \u021binut la interdic\u021bie de moravuri.\u201d<\/p>\n

\u00cen ultimul capitol din Ecce Homo intitulat \u201eDe ce sunt un destin\u201d se preocup\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de reiterarea g\u00e2ndurilor lui despre cre\u0219tinism, coroborarea decaden\u021bei cre\u0219tinismului \u0219i ideile sale privind descoperirea moralit\u0103\u021bii cre\u0219tine. \u0218i semneaz\u0103 cartea: \u201eDionisos \u00eempotriva celui r\u0103stignit\u201d.<\/p>\n

Din con\u021binutul c\u0103r\u021bii mai relatez: \u201eNici un fanatic nu v\u0103 vorbe\u0219te aici; aceasta nu este o \u201epredic\u0103\u201d; nu se cere credin\u021b\u0103 \u00een aceste pagini. Dintr-o comoar\u0103 infinit\u0103 de lumin\u0103 \u0219i f\u00e2nt\u00e2n\u0103 de bucurie, pic\u0103tur\u0103 cu pic\u0103tur\u0103, \u00eemi ies cuvintele \u2013 un mers lent \u0219i bl\u00e2nd este caden\u021ba acestor discursuri.<\/p>\n

Cele mai t\u0103cute cuvinte sunt vestigii ale furtunii; g\u00e2ndurile care vin pe picioarele porumbelului conduc lumea.<\/p>\n

Smochinii cad din copaci, sunt buni \u0219i dulci \u0219i, c\u00e2nd cad, li se sf\u00e2\u0219ie pielea ro\u0219ie. Sunt un v\u00e2nt de nord pentru smochinele coapte. Astfel, ca smochinele, aceste precepte \u021bin la voi, prietenii mei; be\u021bi acum sucul \u0219i pulpa lor dulce.<\/p>\n

De jur \u00eemprejur este toamn\u0103, cer senin \u0219i dup\u0103-amiaz\u0103.\u201d Da!, talent, sensibilitate, al\u0103turi de o g\u00e2ndire viciat\u0103.<\/p>\n

G\u00e2ndirea lui Nietzsche a fost \u00een opozi\u021bie \u0219i cu cea a filozofului german Immanuel Kant (1724-1804) care afirmase: \u201eRa\u021biunea nu aprob\u0103 fericirea, dac\u0103 nu este unit\u0103 cu demnitatea de a fi fericit, adic\u0103 cu puritatea moral\u0103\u201d, iar mai t\u00e2rziu, psihiatrul elve\u021bian Carl Gustav Jung (1875-1961) exprima: \u201eMoralitatea nu este o ne\u00een\u021belegere n\u0103scocit\u0103 de un Moise ambi\u021bios pe muntele Sinai, ci ea \u021bine de legile vie\u021bii \u0219i este produs\u0103 de cursul normal al existen\u021bei, la fel ca o cas\u0103 sau un vapor, sau oricare alt instrument de cultur\u0103\u201d.<\/p>\n

Unii se mai \u00eentreab\u0103 \u0219i ast\u0103zi, dac\u0103 filozofia lui Nietzsche, numit \u0219i \u201efalsul profet\u201d, cunosc\u00e2ndu-i-se comportamentul bl\u00e2nd, amabil, av\u00e2nd \u0219i o educa\u021bie cre\u0219tin\u0103, nu este cumva provenit\u0103 dintr-o iubire r\u0103sturnat\u0103: \u201eDragostea nu d\u0103 na\u0219tere urii? Oare nu l-a atacat pe Wagner fiindc\u0103 l-a iubit? N-a atacat cre\u0219tinismul fiindc\u0103 \u0219tia c\u00e2t de ad\u00e2nc\u0103 este mila de oameni? Nu este filozofia sa numai o dram\u0103 a singur\u0103t\u0103\u021bii sale ad\u00e2nci?\u201d Dar \u0219i a suferin\u021bei fizice? Nu spunea Arthur Schopenhauer c\u0103 o dorin\u021b\u0103 care \u00eenso\u021be\u0219te suferin\u021ba se dezvolt\u0103 continuu p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajunge \u201esubiect de tragedie sau comedie\u201d?<\/p>\n

Una dintre dominantele operei politice \u0219i morale a g\u00e2nditorului rom\u00e2n Constantin Antoniade (1880-1950)\u00a0 a fost combaterea amoralismului \u00een\u0103l\u021bat de Nietzsche \u201edeasupra binelui \u0219i r\u0103ului\u201d.<\/p>\n

Alt filozof rom\u00e2n \u2013 Petre P. Negulescu (1872-1951) critic\u0103 \u0219i el teoriile ostile ale progresului sus\u021binute de Nietzsche. Pentru Negulescu progresul este o certitudine, chiar dac\u0103 omul a trebuit s\u0103 lupte foarte mult pentru reducerea suferin\u021belor \u0219i \u00eenl\u0103turarea cauzelor durerii. L-a pre\u021buit pe Nietzsche pentru faptul c\u0103 a pus \u00een lumin\u0103 energetica spiritual\u0103 a incon\u0219tientului.<\/p>\n

Economistul, filozoful, politicianul rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) clasific\u0103 viziunea b\u0103rb\u0103tesc-panteist\u0103 a existen\u021bei preconizat\u0103 de Nietzsche, drept \u201eliteratur\u0103 biologic\u0103 neconsolatoare, greu de acceptat chiar de ale\u0219ii marilor energii morale: o consolare subiectiv\u0103 a unui mare artist dezam\u0103git, ancorat estetic \u00een bucuria de a exista oricum\u201d. Nu \u00eel nume\u0219te ateu, ci \u201eorfan de Dumnezeu\u201d. Tot el spune c\u0103 cele mai multe genii au fost tarate ereditar. Sesiz\u00e2nd o oarecare \u00eendoial\u0103 \u00een ad\u00e2ncul sufletului lui Nietzsche, \u021au\u021bea spune: \u201eDe\u0219i a omor\u00e2t credin\u021ba \u0219i pe Dumnezeu, nelini\u0219tile lui interioare nu l-au \u00eempiedicat s\u0103 dedice un poem zeului necunoscut\u201d.<\/p>\n

Nietzsche ordon\u0103: \u201eOmul trebuie dep\u0103\u0219it de supraom. Ce este maimu\u021ba fa\u021b\u0103 de om? O ru\u0219ine \u0219i o dezonoare. Ce este omul fa\u021b\u0103 de supraom? O ru\u0219ine \u0219i o dezonoare. \u0218i totu\u0219i \u201esupraomul este un tip superior de om. Este sensul p\u0103m\u00e2ntului, chemat s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Dumnezeu\u201d. \u201eDe altfel, spune \u021au\u021bea \u00een continuare, Patosul dionisiac situeaz\u0103 acest g\u00e2nditor-artist, anistoric. Dac\u0103 Dumnezeu este adev\u0103rul, acesta trebuie g\u00e2ndit supra-istoric, neexist\u00e2nd nici \u00een istoria omului, nici \u00een natur\u0103, sediul lui \u00een religie ar\u0103t\u00e2ndu-ne caracterul s\u0103u transcendent. Deci nu poate fi c\u0103utat sau imaginat, ci primit prin har \u0219i vehiculat ra\u021bional\u201d.<\/p>\n

Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103 am scris un alt eseu despre Nietzsche, pe care \u00eel \u00eencheiam astfel: \u201e\u2026\u0218i cu toate glasurile auzite, inspirate din filozofia lui Nietzsche, dar nu numai, voin\u021ba omului de a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi existen\u021ba, \u00een\u021belegerea ra\u021bional\u0103 a limitei putin\u021bei, credin\u021ba \u00een existen\u021ba \u0219i ajutorul Divinit\u0103\u021bii exist\u0103 \u0219i vor exista, ele fiind \u201eo \u00eenzestrare uman\u0103 universal\u0103, capabil\u0103 s\u0103-i uneasc\u0103 pe oameni, s\u0103-i emo\u021bioneze \u0219i s\u0103 le ridice spiritul \u00een sfere \u00eenalte\u201d. De acest optimism avem nevoie! To\u021bi filozofii, \u00een g\u00e2ndirea lor, pornesc de la s\u00e2mburele fericirii \u2013 c\u0103utat, g\u00e2ndit \u00een diverse forme, voit a fi g\u0103sit \u0219i care, de multe ori se dovede\u0219te a fi pierdut. Cauzele pierderii au fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie ad\u00e2nc analizate. Lumina zeului-soare, Apollo, ast\u0103zi, pare umbrit\u0103 de nori negri. Dar, cred, ca \u0219i mul\u021bi al\u021bii, c\u0103 vom dep\u0103\u0219i aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eentunecat\u0103 a timpului nostru; credin\u021ba \u00een frumuse\u021bea adev\u0103rului \u00ee\u0219i va p\u0103stra puterea de a-i aduce pe oameni \u00eempreun\u0103, \u00een mod demn, pentru un scop comun, \u201efie c\u0103 acesta va fi unul moral sau unul de ap\u0103rare\u201d. \u0218i nu poate fi altfel, deoarece omenirea a aspirat \u00eentotdeauna spre lumin\u0103, armonie \u0219i echilibru, omul bucur\u00e2ndu-se de ra\u021biunea d\u0103ruit\u0103 de Divinitate, pentru a tr\u0103i \u00een bucurie \u0219i comuniune, fructific\u00e2nd sentimentul drept\u0103\u021bii \u0219i al iubirii. Dorim, da, s\u0103 construim un \u201eTemplul apolinic\u201d \u2013 frumoas\u0103 exprimare a unui poet! \u2013 acesta fiind scopul luminos al vie\u021bii noastre, dar el nu poate fi construit folosind \u201epietre dionisiace\u201d. El trebuie construit cu \u201epietre apolinice\u201d. \u0218antierul\u201d trebuie cur\u0103\u021bat! Avem curajul \u0219i demnitatea s\u0103 d\u0103m la o parte \u201epietrele dionisiace?\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Editorial<\/span><\/p>\n

\n
Etichete<\/h5>\n
Friedrich Nietzsche<\/a>,<\/span>Suceava News<\/a>,<\/span>svnews<\/a>,<\/span>Vavila Popovici<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Trimite pe Facebook<\/a>Trimite pe Twiter<\/a>Trimite pe Google Plus<\/a>Pin pe poz\u0103<\/a>Trimite pe Email<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Actualizare zilnic\u0103 (30 octombrie) \u2013 eviden\u021ba persoanelor vaccinate \u00eempotriva COVID-19 \u00a0<\/a><\/strong><\/div>\n
Construirea catedralei San Pietro \u00eel inspir\u0103 pe Luther s\u0103 ini\u021bieze reforma protestant\u0103<\/a><\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Suceava News Online<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
Alte \u015ftiri pe aceea\u015fi tem\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba, politica (23) \u2013 Georg Wilhelm Friedrich Hegel <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (34) \u2013 Friedrich Engels <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (9) \u2013 Thoma de Aquino <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (31) \u2013 Ralph Waldo Emerson <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

<\/div>\n<\/article>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-stiinta-religia-si-politica-38-friedrich-wilhelm-nietzsche\/271639\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

s\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 octombrie 2021 \u015etiri\u00a0\u2022\u00a0Editorial Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica (38) \u2013 Friedrich Wilhelm Nietzsche \u201eTrebuie s\u0103-\u021bi dore\u0219ti s\u0103 fii puternic. Altfel, nu vei ajunge a\u0219a niciodat\u0103.\u201d \u2013 Nietzsche Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844-1900) este unul dintre cei mai importan\u021bi filozofi europeni din secolul al XIX-lea, care a exercitat o influen\u021b\u0103 puternic\u0103, adesea controversat\u0103, asupra g\u00e2ndirii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1248003","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248003","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1248003"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1248003\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1248003"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1248003"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1248003"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}