{"id":1247987,"date":"2021-12-04T12:40:00","date_gmt":"2021-12-04T09:40:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1247987"},"modified":"2021-12-04T12:40:00","modified_gmt":"2021-12-04T09:40:00","slug":"ordinea-lege-a-progresului-suceava-news-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1247987","title":{"rendered":"Ordinea \u2013 Lege a progresului | Suceava News Online"},"content":{"rendered":"
\n
\n
s\u00e2mb\u0103t\u0103, 4 decembrie 2021<\/div>\n
\u015etiri<\/span><\/a><\/span>\u00a0\u2022\u00a0Editorial<\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

Ordinea \u2013 Lege a progresului<\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n
\n

\u201eAdev\u0103rata oper\u0103 de art\u0103 este doar o umbr\u0103 a perfec\u021biunii divine.\u201d \u2013 Michelangelo Buonarroti<\/p>\n

Ordinea este forma de care depinde frumuse\u0163ea lumii, frumuse\u021bea fiec\u0103ruia dintre noi. Ordinea \u00eenseamn\u0103 echilibru, ea fiind \u0219i prima lege a universului.<\/p>\n

Un om ordonat nu se z\u0103p\u0103ce\u0219te \u00een dezordinea din jurul lui, ci \u00ee\u0219i ordoneaz\u0103 lucrurile \u0219i g\u00e2ndurile, dob\u00e2nde\u0219te un echilibru interior, influen\u021b\u00e2nd pozitiv exteriorul.<\/p>\n

Omul dezordonat este un om z\u0103p\u0103cit, anarhic. C\u00e2nd constat\u0103 c\u0103 nu poate face tot ce-\u0219i dore\u0219te, c\u0103 lumea din exterior \u00eencepe s\u0103-l judece, \u00ee\u0219i pierde controlul emo\u021bional, se dezechilibreaz\u0103 \u0219i este tentat s\u0103 fac\u0103 gre\u0219eli \u0219i mai mari, numai pentru a-\u0219i salva bunurile, pozi\u021bia dob\u00e2ndit\u0103. El crede c\u0103 este plin de curaj, dar devine complet haotic \u0219i creeaz\u0103 haos \u00een jur. Aceast\u0103 stare de spirit, acest haos, dup\u0103 concluzia unui cercet\u0103tor, poart\u0103 mai multe denumiri \u2013 criz\u0103, depresie sau chiar disperare. Starea se repercuteaz\u0103 asupra multora, este ca un virus de care greu se poate sc\u0103pa. Ar trebui s\u0103 fac\u0103, \u00een acel moment, ordine \u00een idei \u0219i mai apoi s\u0103 treac\u0103 la ordonarea lucrurilor.<\/p>\n

Vechii greci credeau c\u0103 lumea, a\u0219a cum o cunoa\u0219tem noi, deci caracterizat\u0103 de anumite reguli, de o anumit\u0103 ordine, nu a existat dintotdeauna; ea a luat na\u0219tere dintr-un haos ini\u021bial. Conform acestei credin\u021be care a d\u0103inuit mult\u0103 vreme, cel pu\u021bin ca motiv literar (ex. poetul rom\u00e2n Mihai Eminescu: \u201e\u2026Din chaos, Doamne, am ap\u0103rut \/ \u0218i m-a\u0219 \u00eentoarce-n chaos, \/ \u0218i din repaos m-am n\u0103scut. \/ Mi-e sete de repaos\u2026\u201d), p\u00e2n\u0103 aproape de secolul nostru, \u00eenceputul lumii este legat de o faz\u0103 preistoric\u0103 \u00een care nu existau nici un fel de distinc\u021bii, diferen\u021bieri (nici m\u0103car de ordin temporal), \u00een care lucrurile \u0219i caracteristicile lor, fenomenele \u0219i fiin\u021bele nu existau ca atare.<\/p>\n

Unul dintre primii g\u00e2nditori greci, filozof presocratic, Anaxagoras (500-428 \u00ee. Hr.) ar fi afirmat: \u201eToate lucrurile erau amestecate la un loc: pe urm\u0103 a venit ra\u021biunea ( nous ) \u0219i le-a pus \u00een r\u00e2nduial\u0103\u201d. El credea c\u0103 ra\u021biunea a transformat haosul \u00eentr-o lume ordonat\u0103. Alte mituri antice ofer\u0103 alte explica\u021bii cosmogonice privind na\u0219terea universului. Esen\u021bial este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 grecii antici au sus\u021binut c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im nu mai este cea a haosului primordial, ci o lume ordonat\u0103, un cosmos (ideea de cosmos era pentru ei opusul ideii de haos).<\/p>\n

Filozoful \u0219i matematicianul grec \u2013 Pitagora (570-495 \u00ee. Hr.) a dat existen\u021bei numele de Kosmos, denumire care s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, \u201eKosmos\u201d \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 \u00eentregul, totul, nu este doar o multiplicitate, ci un sistem ordonat, o unitate armonioas\u0103.<\/p>\n

La originea ideii de cosmos au stat observa\u021bii simple asupra fenomenelor naturii: regularitatea succesiunii anotimpurilor, mi\u0219carea ordonat\u0103 a soarelui \u0219i a celorlalte corpuri cere\u0219ti, alternan\u021ba zi \u2013 noapte etc.<\/p>\n

Ceva mai t\u00e2rziu, g\u00e2nditorii greci din \u0219coala sofist\u0103 au ar\u0103tat c\u0103 \u0219i societatea omeneasc\u0103 \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 existen\u021ba pe ordine, o ordine c\u0103l\u0103uzit\u0103 de conven\u021bie, regul\u0103 sau de lege. Opozi\u021bia haos \u2013 cosmos este o tem\u0103 filozofic\u0103 ce i-a preocupat pe g\u00e2nditori \u0219i arti\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Principalele \u00eentreb\u0103ri care s-au pus \u0219i se pun sunt: c\u00e2t este haos \u0219i c\u00e2t este ordine \u00een lumea \u00een care tr\u0103im? Care dintre ele domina? Precum \u0219i \u00eentrebarea: de unde provine ordinea \u00een univers?<\/p>\n

Majoritatea g\u00e2nditorilor clasici europeni, de la antici p\u00e2n\u0103 la cei din sec. XIX, dinainte de Nietzsche, au continuat tradi\u021bia greac\u0103 a credin\u021bei \u0219i anume c\u0103 lumea e ordine \u0219i nu dezordine, respectiv cosmos \u0219i nu haos. Unii dintre ei au negat total existen\u021ba dezordinii, afirm\u00e2nd c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im este o lume ordonat\u0103, \u00een care exist\u0103 mici insule de haos. Pe ace\u0219tia nu i-a interesat, se pare, dac\u0103 acest haos se va extinde \u0219i va cuprinde \u00eentreaga planet\u0103, situa\u021bie \u00een care tr\u0103im ast\u0103zi, similar\u0103 cu extinderea r\u0103ului ce este pe cale s\u0103 domine binele.<\/p>\n

Pentru vechii greci, ideea de cosmos, de ordine universal\u0103, conducea \u00een mod inevitabil la ideea unit\u0103\u021bii lumii. Dac\u0103 e adev\u0103rat c\u0103 toate lucrurile \u0219i fenomenele din natur\u0103 formeaz\u0103 un tot unitar \u2013 \u00een ciuda deosebirilor dintre ele \u0219i \u00een ciuda faptului c\u0103 sunt situate foarte diferit \u00een spa\u021biu \u0219i timp \u2013 atunci \u00eentrebarea care se punea era de unde provine \u0219i cum se explic\u0103 aceast\u0103 unitate. Era problema filozofic\u0103 a raportului dintre Unu \u0219i Multiplu \u2013 cum o numeau filozofii. Ei f\u0103ceau o raportare imediat\u0103 a lumii la sim\u021buri, \u00eenc\u00e2t lumea era perceput\u0103 \u00eentr-o form\u0103 senzorial\u0103: sim\u021burile aduc con\u0219tiin\u021bei, mai int\u00e2i, diversitatea fenomenelor \u0219i lucrurilor; acestea se deosebesc dup\u0103 culoare, sunet, miros, densitate etc. \u00cens\u0103, pentru ca omul s\u0103 poat\u0103 \u00een\u021belege lumea este nevoie de un criteriu de ordonare a diversului sensibil pentru a putea recunoa\u0219te lucrurile care sunt la fel sau pe cele ce sunt diferite. Dar, a introduce ordinea \u00eenseamn\u0103 \u201eun anumit fel de unitate\u201d \u0219i de aici credin\u021ba c\u0103 exist\u0103 un principiu fundamental care adun\u0103 lucrurile \u021bin\u00e2ndu-le laolalt\u0103. Tot de aici se na\u0219te \u0219i o dificultate, aceea de a deduce din acest principiu, indiferent cum \u00eel numim, multiplicitatea, diversitatea lucrurilor. A\u0219adar, \u00eencercarea de a rezolva problema raportului dintre unitate \u0219i diversitate, a g\u0103si unitatea lucrurilor, care \u2013 credeau grecii \u2013 trebuie s\u0103 existe \u00een spatele multiplicit\u0103\u021bii lor, a creat o tem\u0103 filozofic\u0103 clasic\u0103: tema principiului.<\/p>\n

Pentru o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, preocuparea de a \u00een\u021belege originea lumii \u0219i a ordinii ei a fost totuna cu c\u0103utarea unei divinit\u0103\u021bi care ar fi creat universul. Originea filozofiei europene se leag\u0103 \u00eens\u0103 de apari\u021bia unei \u0219coli de g\u00e2ndire care \u00eencepe s\u0103 vad\u0103 originea \u0219i explica\u021bia tuturor lucrurilor, nu \u00een ac\u021biunea unei divinit\u0103\u021bi, ci \u00een ac\u021biunea unui factor natural. Ini\u021biatorul acestui fel de a g\u00e2ndi a fost filozoful grec presocratic Thales din Milet (625-540 \u00ee. Hr.), despre care ne spune Aristotel (384-322 \u00ee. Hr.) c\u0103 \u00ee\u0219i \u00eencepea filozofia cu c\u0103utarea \u0219i descoperirea unui principiu unic al lumii (fapt pentru care a fost numit de Hegel \u201eprimul filosof \u00een sensul clasic al cuv\u00e2ntului\u201d). Potrivit grecilor, un principiu, ca s\u0103 fie principiu, trebuie s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 a\u0219a \u2013 numitele \u201econdi\u021bii de inteligibilitate\u201d, adic\u0103 trebuie s\u0103 fie: unic, ve\u0219nic, necreat, infinit etc. Thales spunea c\u0103 acest principiu este apa, \u201eorigine \u0219i substan\u021ba a tuturor lucrurilor\u201d, el ajung\u00e2nd la aceast\u0103 considera\u021bie pe baza observa\u021biei empirice: \u201etot ceea ce este umed tr\u0103ie\u0219te, tot ce e uscat piere\u201d. Al\u021bi filozofi au propus drept principiu fundamental aerul (Anaximenes), focul (Heraclit), atomul (Democrit). Anaxagoras propune ra\u021biunea \u0219i astfel principiul se dep\u0103rteaz\u0103 de dimensiunea lui material\u0103 \u0219i se spiritualizeaz\u0103. Anaximandru, filozof grec reprezentant al \u0219colii ioniene, a fost primul care a propus drept principiu al lumii un concept filozofic privat de limit\u0103, con\u021binutul c\u0103ruia este dat de cele 4 elemente materiale ( apa, aer, foc, pamant ), iar faptul c\u0103 el e nedeterminat, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nici unul dintre cele 4 elemente nu e privilegiat \u00een dauna altuia. Esen\u021bial este \u00eens\u0103 faptul c\u0103, \u00een oricare dintre aceste interpret\u0103ri, exist\u0103 un singur substrat comun tuturor lucrurilor \u0219i, deci, prin acest substrat comun se poate da seama de unitatea lumii.<\/p>\n

Cea mai important\u0103 \u0219i mai durabil\u0103 interpretare a raportului dintre Unu \u0219i Multiplu a dat-o , \u00een antichitatea greac\u0103, Platon (427-347 \u00ee. Hr.), fondatorul Academiei din Atena. Pentru aceast\u0103 problem\u0103 a unit\u0103\u021bii \u0219i a diversit\u0103\u021bii a g\u0103sit explica\u021bia unit\u0103\u021bii tuturor lucrurilor de acela\u0219i fel, a genurilor de obiecte, animale etc., pun\u00e2nd \u00eentrebarea: \u201eCum de toate albinele formeaz\u0103 un gen unic \u0219i unitar de vie\u021buitoare, iar oamenii \u2013 un gen unitar de fiin\u021be? Cum de lucrurile frumoase formeaz\u0103 o categorie aparte, omogen\u0103, categoria celor frumoase? Dac\u0103 toate faptele bune sunt de acela\u0219i fel, adic\u0103 bune, cum se explic\u0103 unitatea lor, unitatea categoriei \u201efapte bune\u201d? Ca, de altfel, majoritatea anticilor, Platon era convins c\u0103 din moment ce toate faptele de un anumit fel se aseam\u0103n\u0103 \u00eentre ele \u0219i primesc acela\u0219i nume, form\u00e2nd categorii unitare, ele trebuie s\u0103 aib\u0103 un s\u00e2mbure comun, o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 care, \u00een ciuda diferen\u021belor dintre ele, se numesc \u00een acela\u0219i fel. A\u0219a sunt albinele, dar \u0219i oamenii. Albinele \u2013 copii imperfecte ale prototipului ideal, perfect, de Albin\u0103: oamenii \u2013 copii imperfecte ale unui model ideal, etern, de Om; lucrurile frumoase copii ale Frumosului \u00een sine; faptele bune copiaz\u0103 toate o Idee sau o Form\u0103 perfect\u0103 de Bine. Astfel omul poate recunoa\u0219te o albin\u0103 ca fiind albin\u0103, un lucru frumos ca fiind frumos, sau o fapt\u0103 bun\u0103 ca fiind bun\u0103, pentru c\u0103 sufletul s\u0103u (despre care, ca mul\u021bi dintre antici, credea c\u0103 e nemuritor \u0219i c\u0103, \u00eenainte de a intra \u00een trupul omului, a locuit \u00een lumea ideilor ) recunoa\u0219te \u00een aceste copii imperfecte modelele lor ideale v\u0103zute mai \u00eenainte \u00een acea lume diferit\u0103 de a noastr\u0103.<\/p>\n

De aici a pornit concep\u021bia platonician\u0103 despre \u00eenv\u0103\u021bare ca reamintire (anamnesis). Putem \u00eenv\u0103\u021ba matematica, argumenta Platon, tocmai pentru c\u0103 nu este necesar ca sufletul s\u0103 deduc\u0103 ideea general\u0103 de Egalitate (idee perfect\u0103) din egalit\u0103\u021bile imperfecte pe care le g\u0103sim \u00een natur\u0103 \u00eentre 2 be\u021be sau 2 pietre (egalit\u0103\u021bi particulare); sufletul omului are deja \u00een ad\u00e2ncurile sale amintirea Ideii sau Formei perfecte de Egalitate, pe care a dobandit-o \u00eenainte de a se \u00eentrupa din lumea Formelor \u0219i pe care acum, \u00een lumea fizic\u0103, nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 \u0219i-o reaminteasc\u0103, \u00een contact cu copiile imperfecte pe care le \u00eent\u00e2lne\u0219te. Aceast\u0103 teorie este ilustrat\u0103 \u00een dialogul \u201eMenon\u201d \u0219i reluat\u0103 \u00een \u201ePhaidon\u201d, unde Platon nu vrea s\u0103 demonstreze at\u00e2t teoria anamnezei, c\u00e2t existen\u021ba lumii Ideilor. Dac\u0103 exist\u0103 anamneza, exist\u0103 locul care a facut-o posibil\u0103 \u2013 lumea Ideilor.<\/p>\n

Teoria reamintirii se leag\u0103 astfel de doctrina nemuririi sufletului \u0219i de ideea existen\u021bei unor prototipuri ideale, a unor Forme sau Idei \u00een sine, care locuiesc \u00eentr-o alt\u0103 lume, distinct\u0103 de lumea fizic\u0103 \u00een care tr\u0103im noi. Pentru Platon, unitatea \u0219i ordinea din lume provin de la Forme \u0219i Idei: tot ceea ce exist\u0103 \u00ee\u0219i dob\u00e2nde\u0219te unitatea \u0219i tr\u0103s\u0103turile caracteristice, bine determinate, prin participarea la prototipuri ideale, prin copierea, fie nereu\u0219it\u0103, a acestora. Faptul c\u0103 un lucru sau o fapt\u0103 este ceea ce este, deosebindu-se de altele, faptul c\u0103 \u00een lume exist\u0103 distinc\u021bii \u0219i genuri determinate de lucruri \u2013 deci ordine \u0219i nu haos \u2013 se datoreaz\u0103 acestor modele ideale, invizibile pentru sim\u021burile noastre, dar cu care sufletul a intrat c\u00e2ndva \u00een contact.<\/p>\n

Meritul incomparabil al acestei concep\u021bii este de a fi explicat \u0219i impus \u00een con\u0219tiin\u021ba filozofic\u0103 ideea existen\u021bei \u0219i obiectivit\u0103\u021bii valorilor de Bine, Adev\u0103r, Frumos, Dreptate etc., valori pe care anticii le numeau de obicei virtu\u021bi \u0219i care apar la Platon ca realit\u0103\u021bi obiective, de sine st\u0103t\u0103toare, independente de p\u0103rerile nesigure ale oamenilor, privitoare la ce ar fi bine, frumos, adev\u0103rat sau drept la un moment dat. Se impune astfel o distinc\u021bie metafizic\u0103 fundamental\u0103 \u00eentre realitate (valori autentice) \u0219i aparen\u021b\u0103 ( p\u0103rerea oamenilor). Aceast\u0103 distinc\u021bie care st\u0103 la baza g\u00e2ndirii europene, reprezint\u0103 o replic\u0103 la adresa tendin\u021bei sofi\u0219tilor antici \u2013 care, prin filozoful Protagoras (481-411 \u00ee. Hr.), au afirmat c\u0103 \u201eomul este m\u0103sura tuturor lucrurilor\u201d \u2013 de a identifica realitatea cu aparen\u021ba, adev\u0103rul cu opinia, \u00eenconjur\u00e2nd astfel tendin\u021be relativiste (bazate pe ideea c\u0103 nu exist\u0103 valori, toate valorile fundament\u00e2ndu-se pe aprecieri relative, diferite de la om la om ) \u0219i subiectiviste ( bazate pe ideea c\u0103 valorile nu au existen\u021ba obiectiv\u0103, ci doar subiectiv\u0103, de ordin personal). \u00cempotrivindu-se acestei tendin\u021be, Platon d\u0103 de \u00een\u021beles c\u0103 deosebirile de valoare \u2013 dintre bine \u0219i r\u0103u, adev\u0103rat \u0219i fals, frumos \u0219i ur\u00e2t \u2013 exist\u0103 \u00een mod obiectiv, c\u0103 ele nu sunt totuna cu p\u0103rerile subiective ale oamenilor privind aceste deosebiri. El ap\u0103r\u0103 ideea c\u0103 exist\u0103 ordine nu numai \u00een natur\u0103, ci \u0219i \u00een lumea valorilor, a faptelor ce trebuie judecate prin prisma valorilor; c\u0103 nici \u00een lumea convingerilor (adev\u0103rate sau false), actelor (bune sau rele), operelor (frumoase sau ur\u00e2te) nu ne putem mul\u021bumi cu haosul la care pot conduce aprecierile subiective, relative, ale diferi\u021bilor oameni.<\/p>\n

Credin\u021ba optimist\u0103 \u00eentr-un adev\u0103r obiectiv, \u00eentr-un bine real \u0219i \u00eentr-un frumos autentic a stat la baza culturii \u0219i a sensibilit\u0103\u021bii europene; ceea ce a constituit raportul metafizic al no\u021biunii de perfec\u021biune (at\u00e2t \u00een g\u00e2ndirea teoretic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een arte ), precum \u0219i al convingerii privind existen\u021ba unor idealuri. Chiar t\u00e2rziu, \u00een sec.19, se poate reg\u0103si \u00eencrederea de origine platonician\u0103 \u00een existen\u021ba obiectiv\u0103 a valorilor.<\/p>\n

\u00cen sprijinul ideii de unitate a lumii a venit \u0219i constatarea g\u00e2nditorilor antici c\u0103 lucrurile, fenomenele \u0219i evenimentele din univers nu sunt izolate, ci sunt integrate \u00eentr-un tot unitar prin leg\u0103turile sau conexiunile care exist\u0103 permanent \u00eentre ele. Tot ceea ce se petrece este parte din acest \u00eentreg \u0219i contribuie, \u00eentr-un fel sau altul, la ordinea \u0219i perfec\u021biunea universului. At\u00e2t de des\u0103v\u00e2\u0219it\u0103 ap\u0103rea, \u00een ochii g\u00e2nditorilor antici, aceasta ordine, \u00eenc\u00e2t ei nu ezitau s\u0103 o numeasc\u0103 \u201esf\u00e2nt\u0103\u201d. \u00cen felul lor de a vedea lumea, existen\u021ba unei ordini unitare, a unui singur univers \u0219i a unei singure divinit\u0103\u021bi se contopeau \u0219i se justificau reciproc. Ordinea este prima lege a universului.<\/p>\n

Marcus Aurelius (121-180 d.Hr.), \u00eemp\u0103ratul stoic, spune \u00een lucrarea \u201eC\u0103tre sine\u201d: \u201eToate sunt r\u00e2nduite \u00eempreun\u0103 \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219esc ordinea aceluia\u0219i univers. Fiindc\u0103 din toate este alc\u0103tuit un univers, un singur zeu tr\u0103ie\u0219te \u00een toate, o substan\u021b\u0103 \u0219i o lege unic\u0103\u201d. Admi\u021b\u00e2nd un singur univers, perfect, Aurelius admite \u0219i o singur\u0103 divinitate. Adic\u0103, dac\u0103 exist\u0103 o unitate a universului dat\u0103 prin rela\u021bii, ea este explicat\u0103 printr-un principiu unic comun, c\u0103ci diversele nu se adun\u0103 dec\u00e2t \u00een virtutea unit\u0103\u021bii lor.<\/p>\n

Astfel, filozofia lui Giordano Bruno (1548-1600), teolog \u0219i filozof italian din epoca rena\u0219terii, se reduce la o necontenit\u0103 explica\u021bie a ideii de infinit. Panteist fiind ( pan = peste tot, theos = zeu ), Bruno nu credea c\u0103 poate exista ceva \u00een care Dumnezeu s\u0103 nu se afle. Dumnezeu (Unul) este suprema unitate \u00een care se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te coexisten\u021ba celor opuse; El este Cauz\u0103, Principiu \u0219i Unitate.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se vede, convingerea c\u0103 lumea este unitar\u0103 era at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t ea \u00eei facea pe mul\u021bi g\u00e2nditori s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ceea ce n-ar face parte din acest tot unitar, ceea ce ar p\u0103rea multiplu, divers, nici nu ar exista \u00een realitate.<\/p>\n

Ideea unor leg\u0103turi permanente \u00eentre tot ceea ce exist\u0103 \u00een univers i-a inspirat pe filosofii epocii moderne cu imaginea unei comunic\u0103ri universale \u00eentre toate lucrurile, comunicare care face ca fiecare fenomen s\u0103 intre \u00eentr-un fel \u00een rezonan\u021b\u0103 cu altul \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, fiecare lucru care exist\u0103 s\u0103 poat\u0103 fi reg\u0103sit \u00een oricare altul. \u00cen acest fel, ideea de unitate a lumii e dezvoltat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ultimele sale consecin\u021be, mai ales prin claritatea filozofului \u0219i matematicianului Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646-1716). Prin \u201emonad\u0103\u201d el \u00een\u021belegea \u201epuncte metafizice\u201d sau \u201eatomi de substan\u021b\u0103\u201d imaterial\u0103 din care se construie\u0219te realitatea lumii. Lumea e un sistem complex de monade \u00een fruntea c\u0103rora se afl\u0103 Monada Suprem\u0103.<\/p>\n

Filozoful francez Auguste Comte (1798-1857), fondatorul teoriei pozitivismului, \u00een lucrarea sa \u201eDiscours sur l\u2019esprit positif\u201d vorbe\u0219te despre ordine \u0219i progres, obiectul principal al progresului uman fiind \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea continu\u0103 a propriei noastre naturi, cu prevalarea atributelor care disting cel mai mult umanitatea noastr\u0103 de simpla animalitate, inteligen\u021ba \u0219i sociabilitatea.<\/p>\n

Toate aceste \u00eentreb\u0103ri arat\u0103 c\u0103 preocuparea filozofic\u0103 pentru \u00een\u021belegerea ordinii din univers, ca ordine bazat\u0103 pe o anumit\u0103 unitate a tuturor lucrurilor, este aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een centrul interesului g\u00e2ndirii teoretice.<\/p>\n

G\u00e2nditorul rom\u00e2n Petre P. Negulescu (1872-1951) a examinat problema existen\u021bei \u00een general, a existen\u021bei considerate nu \u00een una sau alta din p\u0103r\u021bile ce o compun, ci \u00een totalitatea ei, \u00een care p\u0103r\u021bile se \u00eembin\u0103 \u0219i se adapteaz\u0103 unele cu altele \u201eform\u00e2nd o unitate ce, \u00een lumina experien\u021bei noastre m\u0103rginite, cel pu\u021bin, pare armonic\u0103\u201d, ceea ce l-a \u0219i determinat pe Pitagora s\u0103-i dea acest nume de Kosmos. Negulescu a examinat rezultatele \u0219tiin\u021bei cu privire la structura universului \u0219i a stabilit c\u00e2teva caractere ale acestuia: solidaritatea p\u0103r\u021bilor sale, unitatea \u0219i ordinea, uniformitatea fenomenelor care \u00eel alc\u0103tuiesc. \u201eUniversul este un imens v\u00e2rtej de fenomene ce iau, \u00een fiecare moment, alte \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103ri, se schimb\u0103 necontenit\u201d, mai spunea Negulescu. \u00cen ultimul s\u0103u volum \u201eDestinul omenirii\u201d a interpretat problema progresului \u0219i din punctul de vedere al culturii, consider\u00e2nd cultura \u0219i civiliza\u021bia ca \u201emodalit\u0103\u021bi\u201d ale progresului uman, factorii principali fiind \u201edezvoltarea inteligen\u021bei \u0219i rafinarea sensibilit\u0103\u021bii oamenilor, individuali considera\u021bi\u201d.<\/p>\n

At\u00e2t lumea \u00een care tr\u0103im c\u00e2t \u0219i propria noastr\u0103 natur\u0103 uman\u0103 poart\u0103 pecetea ordinii \u0219i a armoniei. Libertatea \u00eens\u0103 prost \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i lipsa responsabilit\u0103\u021bii omului a transformat lumea \u00een izvor de dezordine. \u0218i g\u00e2ndind la dezordinea existent\u0103, ne putem da seama de c\u00e2t\u0103 munc\u0103 va fi necesar\u0103 pentru a ie\u0219i din acest haos, a redob\u00e2ndi ordinea! \u0218i numai s\u0103 existe oamenii care, cu credin\u021b\u0103 \u00een Dumnezeu, s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 munc\u0103!<\/p>\n

\u00cenchei acest eseu cit\u00e2nd cuvintele profund inspirate ale Pre\u0219edintelui Academiei Rom\u00e2ne: \u201eL\u0103sa\u021bi-ne a\u0219a cum suntem!\u201d \u00cen alt mod spus: Nu mai veni\u021bi cu idei noi care d\u00e2ncesc haosul \u00een care am intrat.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

CR\u0102CIUN FERICIT!<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Editorial<\/span><\/p>\n

\n
Etichete<\/h5>\n
Michelangelo Buonarroti<\/a>,<\/span>Suceava News<\/a>,<\/span>svnews<\/a>,<\/span>Vavila Popovici<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Trimite pe Facebook<\/a>Trimite pe Twiter<\/a>Trimite pe Google Plus<\/a>Pin pe poz\u0103<\/a>Trimite pe Email<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Municipiul Suceava contribuie cu 250.000 de lei la realizarea unei investi\u021bii futuriste<\/a><\/strong><\/div>\n
Suceava s-a r\u0103sculat pentru sus\u021binerea unei familii c\u0103reia statul german i-a luat cei \u0219apte copii (FOTO)<\/a><\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Suceava News Online<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
Alte \u015ftiri pe aceea\u015fi tem\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Andronache a anun\u021bat c\u0103 PMP a ini\u021biat \u0219i a depus \u00een… <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

170 de reprezentan\u0163i ai structurilor MAI din jude\u0163 vor asigura ordinea… <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Avem o lege a compostului. \u021aine de noi, de fiecare cet\u0103\u021bean,… <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

CSU Suceava nu are pe \u201eordinea de zi\u201d dec\u00e2t victoria \u00een… <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

<\/div>\n<\/article>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/ordinea-lege-a-progresului\/275892\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

s\u00e2mb\u0103t\u0103, 4 decembrie 2021 \u015etiri\u00a0\u2022\u00a0Editorial Ordinea \u2013 Lege a progresului \u201eAdev\u0103rata oper\u0103 de art\u0103 este doar o umbr\u0103 a perfec\u021biunii divine.\u201d \u2013 Michelangelo Buonarroti Ordinea este forma de care depinde frumuse\u0163ea lumii, frumuse\u021bea fiec\u0103ruia dintre noi. Ordinea \u00eenseamn\u0103 echilibru, ea fiind \u0219i prima lege a universului. Un om ordonat nu se z\u0103p\u0103ce\u0219te \u00een dezordinea din […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1247987","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1247987","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1247987"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1247987\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1247987"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1247987"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1247987"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}