{"id":1247973,"date":"2022-04-30T13:04:31","date_gmt":"2022-04-30T10:04:31","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1247973"},"modified":"2022-04-30T13:04:31","modified_gmt":"2022-04-30T10:04:31","slug":"filozofia-religia-stiinta-si-politica-43-albert-einstein-suceava-news-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1247973","title":{"rendered":"Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (43) \u2013 Albert Einstein | Suceava News Online"},"content":{"rendered":"
\n
\n
s\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 aprilie 2022<\/div>\n
\u015etiri<\/span><\/a><\/span>\u00a0\u2022\u00a0Editorial<\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (43) \u2013 Albert Einstein<\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n
\n

\u201e\u0218tiin\u021ba f\u0103r\u0103 religie este \u0219chioap\u0103, religia f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 este oarb\u0103\u201d\u2013 Albert Einstein<\/p>\n

Fizicianul, theoreticianul Albert Einstein (1879-1955) s-a n\u0103scut la Ulm, Regatul Wurttemberg, Germania, \u00eentr-o familie de evrei nepractican\u021bi, tat\u0103l fiind comerciant, apatrid din 1896. Elve\u021bian din 1899, emigrat \u00een 1933 \u00een SUA, naturalizat american<\/a> \u00een 1940, profesor universitar la Berlin \u0219i Princeton, New Jersey, SUA \u2013 unde a \u0219i murit \u2013 Albert Eistein a fost autorul teoriei relativit\u0103\u021bii<\/a> \u0219i unul dintre cei mai str\u0103luci\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 ai omenirii. \u00cen 1921<\/a> i s-a decernat Premiul Nobel<\/a> pentru Fizic\u0103<\/a>.<\/p>\n

Cele mai multe dintre contribu\u021biile sale \u00een fizic\u0103 sunt legate de teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse<\/a> (1905), denumit\u0103 ulterior teoria special\u0103 a relativit\u0103\u021bii sau relativitatea special\u0103, contribu\u021bii care unesc mecanica<\/a> cu electromagnetismul<\/a> \u0219i cu teoria relativit\u0103\u021bii generalizate<\/a> (1915), cea\u00a0 care extinde principiul relativit\u0103\u021bii mi\u0219c\u0103rii neuniforme, elabor\u00e2nd o nou\u0103 teorie a gravita\u021biei<\/a>.<\/p>\n

Alte contribu\u021bii ale sale includ cosmologia<\/a> relativist\u0103, teoria capilarit\u0103\u021bii<\/a>, probleme clasice ale mecanicii statistice<\/a> cu aplica\u021bii \u00een mecanica cuantic\u0103<\/a>, explicarea mi\u0219c\u0103rii browniene<\/a> a moleculelor<\/a>, probabilitatea<\/a> tranzi\u021biei atomice<\/a>, teoria cuantelor pentru gazul<\/a> monoatomic, propriet\u0103\u021bile termice ale luminii<\/a> (studiul c\u0103rora a condus la elaborarea teoriei fotonice<\/a>), teoria radia\u021biei (ce include emisia stimulat\u0103<\/a>), teoria c\u00e2mpurilor<\/a> unitar\u0103 \u0219i geometrizarea fizicii. Cea mai cunoscut\u0103 formul\u0103 a lui Einstein este cea E= mc2\u00a0 (masa \u00eenmul\u021bit\u0103 cu viteza luminii la p\u0103trat), care cuantific\u0103 energia<\/a> disponibil\u0103 a materiei<\/a>. Pe aceast\u0103 formul\u0103 se bazeaz\u0103 atomistica<\/a>, sec\u021biunea din fizic\u0103 care studiaz\u0103 energia nuclear\u0103<\/a>.<\/p>\n

Einstein nu s-a manifestat doar \u00een domeniul \u0219tiin\u021bei. El a fost un activ militant al p\u0103cii \u0219i sus\u021bin\u0103tor al cauzei poporu lui evreu<\/a>. A publicat peste 300 de lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice \u0219i peste 150 \u00een alte domenii.<\/p>\n

Din copil\u0103rie s-au v\u0103zut \u00eenclina\u021biile sale c\u0103tre dispozitive mecanice https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Mecanic%C4%83<\/a>\u0219i modele fizice, precum \u0219i pasiunea \u0219i \u00een\u021belegerea sa pentru matematic\u0103. \u00cen 1880 familia lui s-a mutat la Munchen, unde tat\u0103l \u0219i bunicul lui \u0219i-au deschis un atelier de produse electrice. La v\u00e2rsta de patru ani a primit \u00een dar de la tat\u0103l s\u0103u o busol\u0103, care l-a fascinat, produc\u00e2ndu-i \u2013 cum avea s\u0103 declare mai t\u00e2rziu \u2013 \u201eo impresie ad\u00e2nc\u0103 \u0219i de durat\u0103\u201d, inspir\u00e2ndu-i dorin\u021ba de a cerceta misterele naturii, dorin\u021b\u0103 care \u00eel va urm\u0103ri toat\u0103 via\u021ba. \u00cen primii ani, p\u0103rin\u021bii s\u0103i au dus o adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103 pentru a-l determina pe Albert s\u0103 pronun\u0163e primele sunete, s\u0103 lege primele cuvinte. Abia la v\u00e2rsta de cinci ani a \u00eenceput s\u0103 lege c\u00e2teva cuvinte. Ulterior, s-a descoperit c\u0103 aceast\u0103 anomalie a \u00eent\u00e2rzierii vorbirii poate fi caracteristic\u0103 unor copii foarte bine dota\u0163i intelectual. Biografii s\u0103i glumeau, peste ani, spun\u00e2nd c\u0103 viitorul geniu chiar nu a avut ce s\u0103 spun\u0103 p\u00e2n\u0103 la acea v\u00e2rst\u0103. La insisten\u021bele mamei sale, la 6 ani, Einstein a \u00eenceput s\u0103 ia lec\u021bii de vioar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 manifeste pasiune pentru muzic\u0103.<\/p>\n

\u00centre anii 1885 \u0219i 1888 Einstein a fost trimis la \u0219coala elementar\u0103 catolic\u0103 din M\u00fcnchen \u0219i \u00een particular a primit lec\u021bii de iudaism. \u00cen anul 1888 a fost \u00eenscris la gimnaziul Luitpold din M\u00fcnchen (ast\u0103zi, acest gimnaziu \u00eei poart\u0103 numele).<\/p>\n

Lui Einstein nu-i pl\u0103cea disciplina, rutina \u0219i modelul militar pe baza c\u0103ruia func\u021bionau \u0219colile \u00een acea perioad\u0103, unde profesorii impuneau elevilor respect \u0219i supunere absolut\u0103, g\u00e2ndirea creatoare fiind eliminat\u0103 prin \u00eenv\u0103\u021barea bazat\u0103 pe memorare mecanic\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de imagina\u021bie (ceeace s-a repetat mult timp, \u00een multe \u021b\u0103ri).<\/p>\n

Un prieten de familie, Max Talmud, student la medicin\u0103, l-a ini\u021biat pe micul Einstein de 10 ani, \u00een anul 1889, \u00een domeniul cunoa\u0219terii, prezent\u00e2ndu-i filozofia lui Immanuel Kant (Critica ra\u021biunii pure), \u0219i Elementele lui Euclid, lucrare care l-a impresionat \u0219i pe care a numit-o mai t\u00e2rziu \u201ecartea sacr\u0103 a geometriei\u201d, prin faptul c\u0103 a putut \u00een\u021belege de la Euclid ra\u021bionamentul deductiv, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd singur geometria euclidian\u0103, continu\u00e2nd cu calculul infinitesimal. Autodidact, Einstein a \u00eenv\u0103\u021bat mai mult acas\u0103 dec\u00e2t la \u0219coal\u0103, fiind captivat de fizic\u0103 \u0219i filozofie.<\/p>\n

La v\u00e2rsta de 15 ani, familia se mut\u0103 \u00een Italia din cauza e\u0219ecurilor repetate ale afacerii. Pleac\u0103, \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 familia la Pavia (Italia), \u0219i vrea s\u0103 urmeze \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior. Se \u00eenscrie la \u0218coala Federal\u0103 Politehnic\u0103 Elve\u021bian\u0103 (Eidgen\u00f6ssische Polytechnische Schule) din Z\u00fcrich, Elve\u021bia. Pentru c\u0103 \u00eei lipsea echivalentul diplomei de liceu, Albert a avut mici probleme cu examenul de admitere, dar av\u00e2nd un punctaj excep\u021bional la matematic\u0103 \u0219i la fizic\u0103, a fost admis la \u0219coal\u0103 cu condi\u021bia de a-\u0219i termina prima parte a udiilor. A mers, trimis de familie, la un liceu special condus de Jost Winteler \u00een Aarau, \u00een Elve\u021bia \u0219i a absolvit liceul \u00een anul 1896 la v\u00e2rsta de 17 ani.<\/p>\n

La \u0219coala elve\u021bian\u0103 profesorii respectau personalitatea elevilor \u0219i stimulau libertatea de g\u00e2ndire. Pentru Einstein, anii petrecu\u021bi \u00een Elve\u021bia au contribuit la socializarea \u0219i la exteriorizarea sa, \u00eentruc\u00e2t el avea un caracter introvertit \u0219i singuratic.<\/p>\n

\u00cen Elve\u021bia, ia contact cu teoria electromagnetic\u0103 a lui Maxwell. \u00cencepe s\u0103 viseze \u0219i s\u0103 p\u0103trund\u0103 mai ad\u00e2nc \u00een ideile sale, formul\u00e2nd una din primele \u00eentreb\u0103ri teoretice: \u201eCum ar fi dac\u0103 am putea s\u0103 control\u0103m lumina \u0219i s\u0103 c\u0103l\u0103torim prin intermediul acesteia?\u201d<\/p>\n

\u00cen anul 1896, dup\u0103 \u00eencheierea studiilor la Aarau, se \u00eenscrie la Universitatea Federal\u0103 Politehnic\u0103 (ETH) din Zurich care, de\u0219i era una dintre institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt de elit\u0103 din Europa \u0219i dispunea de unul dintre cele mai dotate laboratoare, pe Einstein ETH-ul l-a dezam\u0103git. Majoritatea profesorilor nu erau la curent cu noile descoperiri ale epocii \u0219i predau dup\u0103 vechile principii ale fizicii. Albert urm\u0103rea cursurile cu un interes sc\u0103zut, iar la orele de laborator citea reviste \u0219tiin\u021bifice, \u00een care erau publicate cele mai recente descoperiri \u0219i teorii. Lipsea adesea de la ore, folosindu-\u0219i \u00eentregul timp pentru a studia fizica pe cont propriu sau pentru a c\u00e2nta la vioar\u0103. A absolvit ETH, devenind profesor de matematic\u0103 \u0219i fizic\u0103 \u00een anul 1990. Totu\u0219i, nu a fost un student prea str\u0103lucit, cel pu\u021bin din punctul de vedere al profesorilor care nu aveau o p\u0103rere prea bun\u0103 despre Einstein (nu \u00eei recomandaser\u0103 nici continuarea studiilor). Acolo s-a \u00eendr\u0103gostit de singura coleg\u0103 student\u0103 la matematic\u0103, Mileva Maric.<\/p>\n

\u00cen 1901 \u0219omer fiind \u00ee\u0219i caut\u0103 de lucru \u0219i devine meditator \u0219i apoi profesor la o \u0219coal\u0103 privat\u0103 \u00een Schaffhausen. \u00cen 1902 prime\u0219te o slujb\u0103 la Institutul de Patente din Elve\u021bia ca examinator de brevete. Un an mai t\u00e2rziu prime\u0219te titlul Doctor \u00een Fizic\u0103 \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii din Zurich, \u00een urma unei dizerta\u021bii privind determinarea dimensiunilor moleculare. Se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Mileva Mari\u0107. Au avut trei copii, o fat\u0103, Lieserl (n. 1902<\/a>), \u0219i doi b\u0103ie\u021bi, Hans Albert (n. 1904<\/a>) \u0219i Eduard (n.1910<\/a>). \u00cen 1914<\/a> cei doi s-au desp\u0103r\u021bit. Einstein s-a mutat la Berlin, iar Mileva \u0219i copiii au r\u0103mas la Z\u00fcrich. \u00cen 1919<\/a> se \u00eencheie divor\u021bul cu prima so\u021bie \u0219i se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu o veri\u0219oar\u0103, Elsa, cu care a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la moartea acesteia, \u00een 1936<\/a>.<\/p>\n

\u00centre timp, \u00een 1906 avanseaz\u0103 profesional ajung\u00e2nd examinator (expert tehnic, clasa a II-a) la Biroul de Patente. \u00cen 1908 ob\u021bine un post de lector la Universitatea din Berna. \u00cen 1909 este numit profesor asociat de fizic\u0103 teoretic\u0103 la Universitatea din Z\u00fcrich. \u00cen 1911 se mut\u0103 cu familia la Praga \u0219i este numit profesor titular la Universitatea German\u0103 de acolo, unde r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een 1912. \u00centre 1912 \u0219i 1914 se mut\u0103 la Z\u00fcrich \u0219i ob\u021bine postul de profesor de fizic\u0103 teoretic\u0103 la Universitatea ETH, la recomandarea Mariei Curie, savanta polonez\u0103 stabilit\u0103 \u00een Fran\u021ba, dublu laureant\u0103 a Premiului Nobel, care a introdus \u00een fizic\u0103 termenul de radioactivitate, efectu\u00e2nd cercet\u0103ri \u00een domeniul elementelor radioactive, \u0219i care remarcase valoarea lucr\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice ale lui Einstein. La Universitatea ETH Einstein g\u0103se\u0219te un mediu favorabil studiilor \u0219i cercet\u0103rilor sale: i se permite s\u0103 efectueze orice experiment dore\u0219te. \u00cen 1914 devine director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin (sec\u021bia de cercetare \u00een cadrul Academiei Prusiene), dar \u0219i profesor de fizic\u0103 teoretic\u0103 la Universitatea din Berlin, toate acestea la recomandarea fizicianului german Max Planck, cel mai influent fizician al genera\u021biei sale \u0219i fondatorul teoriei cuantice. L\u0103udat fiind de Max Plank, Einstein a fost invitat s\u0103 \u021bin\u0103 prelegeri la \u00eent\u00e2lniri interna\u021bionale, avans\u00e2nd rapid \u00een lumea academic\u0103. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eel considerau \u201eomul secolului\u201d, iar numele s\u0103u a fost asociat, \u00een cultura comun\u0103, cu ideea de geniu. Din 1917 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1921 a fost: director la Institutul Kaiser Wilhelm din Berlin, profesor-invitat la Universitatea din Leiden \u0219i ales membru str\u0103in al Royal Society. \u00cen 1933 din cauza nazi\u0219tilor \u0219i a ideologiei antisemite emigreaz\u0103 \u00een SUA, se stabile\u0219te la Princeton, unde va r\u0103m\u00e2ne pentru tot restul vie\u021bii. Este numit profesor la The Institute for Advanced Study, Princeton. Public\u0103 scrierea-manifest Why War? (De ce r\u0103zboi?). \u00cen 1943 devine consultant la Divizia de Cercetare \u0219i Dezvoltare, sec\u021bia Muni\u021bii \u0219i Explozibili \u00een cadrul Armatei americane.<\/p>\n

\u00cen fa\u021ba imensei amenin\u021b\u0103ri la adresa umanit\u0103\u021bii venit\u0103 din partea regimului nazist din Germania, Einstein renun\u021b\u0103 la pozi\u021bia sa pacifist\u0103 \u0219i, \u00een 1939, \u00eempreun\u0103 cu alt savant, Leo Szilard au redactat o scrisoare pre\u0219edintelui Franklin D. Roosevelt pentru a-l pune \u00een alert\u0103 cu posibilitatea unei bombe naziste. Pre\u0219edintele Roosevelt nu a putut risca posibilitatea ca Germania s\u0103 poat\u0103 creea o bomb\u0103 atomic\u0103 \u00eenaintea Statelor Unite. Astfel, scrisoarea lui Einstein a ajutat la gr\u0103birea eforturilor pentru ob\u021binerea bombei atomice \u0219i, \u00een 1944 se ini\u021biaz\u0103 Proiectul Manhattan de cercetare \u00een domeniul atomic. Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal \u00een fabricarea acesteia, dar nu putea r\u0103m\u00e2ne pasiv fa\u021b\u0103 de cercetarea \u0219i descoperirile sale. \u00a0\u00cen fa\u021ba imensei amenin\u021b\u0103ri la adresa umanit\u0103\u021bii venit\u0103 din partea regimului nazist din Germania, Einstein renun\u021b\u0103 la pozi\u021bia sa pacifist\u0103 \u0219i, \u00een 1939, \u00eempreun\u0103 cu alt savant, Leo Szilard au redactat o scrisoare pre\u0219edintelui Franklin D. Roosevelt pentru a-l pune \u00een alert\u0103 cu posibilitatea unei bombe naziste. Pre\u0219edintele Roosevelt nu a putut risca posibilitatea ca Germania s\u0103 poat\u0103 creea o bomb\u0103 atomic\u0103 \u00eenaintea Statelor Unite. Astfel, scrisoarea lui Einstein a ajutat la gr\u0103birea eforturilor pentru ob\u021binerea bombei atomice \u0219i, \u00een 1944 se ini\u021biaz\u0103 Proiectul Manhattan de cercetare \u00een domeniul atomic. Einstein nu a avut nici un rol direct sau personal \u00een fabricarea acesteia, dar nu putea r\u0103m\u00e2ne pasiv fa\u021b\u0103 de cercet\u0103rile \u0219i descoperirile sale. (Am consemnat am\u0103nunte cu privire la momentele de preg\u0103tire a scrisorii \u0219i desf\u0103\u0219urarea acestei ac\u021biuni, \u00eentr-un alt eseu.) (Am consemnat am\u0103nunte cu privire la momentele de preg\u0103tire a scrisorii \u0219i desf\u0103\u0219urarea acestei ac\u021biuni, \u00eentr-un alt eseu.)<\/p>\n

\u00cen 1945, Einstein \u0219i-a manifestat indignarea fa\u021b\u0103 de bombardarea ora\u0219elor Hiroshima \u0219i Nagasaki. A regretat profund faptul c\u0103 descoperirile sale au fost utilizate pentru crearea bombei atomice, avertiz\u00e2nd cu privire la pericolele pe care le prezint\u0103 armele nucleare. Din acest motiv s-a implicat nu numai \u00een promovarea sionismului, ci \u0219i \u00een mi\u0219carea pentru pace. Dup\u0103 r\u0103zboi, Einstein s-a angajat \u00een lupta pentru cauza dezarm\u0103rii interna\u021bionale \u0219i a unei guvern\u0103ri mondiale.<\/p>\n

\u00cen anul 1949, Israelul a fost recunoscut ca stat, la un an dup\u0103 crearea sa, iar primul pre\u015fedinte al \u0163\u0103rii, p\u00e2n\u0103 \u00een 9 noiembrie 1952, a fost Chaim Weizmann. La scurt\u0103 vreme dup\u0103 \u00eencheierea mandatului acestuia, premierul israelian David Ben-Gurion i-a propus lui Einstein s\u0103 preia pre\u015fedin\u0163ia \u0163\u0103rii, dar omul de \u015ftiin\u0163\u0103 a refuzat, explic\u00e2nd c\u0103 nu are calit\u0103\u0163i \u015fi experien\u0163\u0103 pentru o astfel de pozi\u0163ie important\u0103.<\/p>\n

Dup\u0103 R\u0103zboi, \u00een ultimii ani ai vie\u0163ii, Albert Einstein a abandonat via\u0163a public\u0103, dedic\u00e2ndu-se c\u0103l\u0103toriilor, plimb\u0103rilor lungi \u00een jurul ora\u015fului \u015fi discu\u021biilor profunde cu prietenii, mai ales despre politic\u0103, religie, fizic\u0103 \u0219i \u2013 una din pasiunile vie\u0163ii sale \u2013 teoria c\u00e2mpurilor unificate.<\/p>\n

\u00cen data de 14 martie 1951, Einstein \u0219i-a aniversat ziua de na\u015ftere, iar dup\u0103 petrecere fotoreporterii s-au \u00eenghesuit s\u0103-l imortalizeze. De aici a ap\u0103rut celebra fotografie a omului de \u015ftiin\u0163\u0103, care, obosit \u015fi neav\u00e2nd chef s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103, a scos limba la fotografi. Oamenii mai trebuie v\u0103zu\u021bi \u0219i \u00een ipostazele lor copil\u0103re\u0219ti!<\/p>\n

\u00cen 1955, Einstein, v\u0103dit con\u0219tient de pericolul care amenin\u021b\u0103 omenirea, a semnat \u00eempreun\u0103 cu matematicianul, filozoful \u0219i sociologul britanic Bertland Russel (1872-1970) o proclama\u021bie \u00eempotriva amenin\u021b\u0103rii nucleare.<\/p>\n

Av\u00e2nd probleme cardiace pe care nu \u0219i le tratase, \u0219i refuz\u00e2nd interven\u021bia chirurgical\u0103 asupra arterelor cardiace, se stinge din via\u021b\u0103 \u00een acel an 1955, \u00een urma unui atac de cord. Conform dorin\u021bei sale a fost incinerat, iar cenu\u0219a a fost aruncat\u0103 \u00eentr-un r\u00e2u necunoscut din New Jersey.<\/p>\n

Concep\u021biile religioase ale lui s-au bazat pe cercetarea naturii: \u201eCred \u00een acel Dumnezeu al lui Spinoza<\/a>\u201d, consider\u00e2nd c\u0103 Dumnezeu este un alt nume pentru natur\u0103, pe care \u0219i pantei\u0219tii<\/a> o numeau Dumnezeu. C\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 filozofului Eric Gutkind afirma: \u201eCuv\u00e2ntul \u00abdumnezeu\u00bb nu este nimic altceva pentru mine dec\u00e2t expresia \u0219i produsul sl\u0103biciunii umane, Biblia<\/a> este o colec\u021bie de legende onorabile, dar primitive, care sunt, \u00een orice caz, destul de copil\u0103re\u0219ti. Niciun fel de interpretare, indiferent c\u00e2t de subtil\u0103, nu-mi poate schimba opinia\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1926<\/a>, \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 fizicianului Max Born<\/a>, Einstein, referindu-se la principiul incertitudinii<\/a>, scria: \u201e\u00cen ce prive\u0219te opiniile noastre \u0219tiin\u021bifice, am evoluat spre antipozi. Tu crezi \u00eentr-un dumnezeu care arunc\u0103 zaruri, iar eu \u00eentr-o deplin\u0103 legitate a unei lumi existente \u00een mod obiectiv, legitate pe care vreau s-o prind \u00eentr-un mod pur speculativ. Sper c\u0103 cineva va g\u0103si o cale mai realist\u0103, respectiv un substrat mai palpabil pentru o asemenea concep\u021bie dec\u00e2t am reu\u0219it eu. Marele success ini\u021bial al teoriei cuantice nu m\u0103 poate totu\u0219i sili s\u0103 cred c\u0103 la baz\u0103 st\u0103 jocul de zaruri\u201d. \u201eDac\u0103 exist\u0103 ceva religios \u00een mine, aceasta este admira\u021bia f\u0103r\u0103 limite fa\u021b\u0103 de structura lumii at\u00e2t c\u00e2t ne-o poate dezv\u0103lui \u0219tiin\u021ba.\u201d<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, \u00eenainte de a-\u0219i sf\u00e2r\u0219i via\u021ba, cel care \u00eel refuza \u00eentr-un mod pe Dumnezeu, \u00eei scrie fiicei sale Lieserl: \u201e\u2026 Iubirea este gravita\u021bie, deoarece \u00eei face pe unii oameni s\u0103 se simt\u0103 atra\u0219i de al\u021bii. Iubirea e putere, deoarece multiplic\u0103 tot ce avem mai bun \u0219i ofer\u0103 umanit\u0103\u021bii \u0219ansa de a nu pieri \u00een propriul egoism orb. Iubirea expune \u0219i reveleaz\u0103. Pentru iubire noi tr\u0103im \u0219i murim. Iubirea e Dumnezeu \u0219i Dumnezeu este Iubire.<\/p>\n

Aceast\u0103 for\u021b\u0103 explic\u0103 totul \u0219i ofer\u0103 sens vie\u021bii. Aceasta este variabila pe care am ignorat-o de prea mult timp, poate pentru c\u0103 ne este fric\u0103 de iubire deoarece este singura energie din univers pe care fiin\u021ba uman\u0103 nu a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 o controleze dup\u0103 voin\u021ba sa.<\/p>\n

Pentru a eviden\u021bia iubirea, am creat o simpl\u0103 substituire \u00een cea mai faimoas\u0103 ecua\u021bie de-a mea. Dac\u0103 \u00een loc de E= mc2, accept\u0103m c\u0103 energia pentru a vindeca \u00eentreaga lume poate fi ob\u021binut\u0103 din multiplicarea iubirii cu viteza luminii la p\u0103trat, atunci ajungem la concluzia c\u0103 iubirea este cea mai puternic\u0103 for\u021b\u0103 ce exist\u0103, deoarece nu are nicio limit\u0103 (\u2026) Dac\u0103 vrem ca speciile noastre s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, dac\u0103 vrem s\u0103 descoperim sensul vie\u021bii, dac\u0103 vrem s\u0103 salv\u0103m lumea \u0219i fiecare fiin\u021b\u0103 con\u0219tient\u0103 ce tr\u0103ie\u0219te, atunci iubirea este unicul r\u0103spuns\u201d.<\/p>\n

Cum putem considera aceste cuvinte dec\u00e2t aidoma cu cele invocate \u00een Biblie: Cine nu iube\u0219te n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru c\u0103 Dumnezeu este dragoste\u201d (I Ioan 4:8). \u201eDumnezeu este iubire \u0219i cel ce r\u0103m\u00e2ne \u00een iubire r\u0103m\u00e2ne \u00een Dumnezeu \u0219i Dumnezeu r\u0103m\u00e2ne cu el\u201d (I Ioan 4:16).<\/p>\n

Se poate spune c\u0103 Einstein a scris o teologie a religiei cosmice, \u00een care descifrarea ra\u021bional\u0103 a enigmelor naturii este un act religios. Astfel \u201e\u0218tiin\u021ba f\u0103r\u0103 religie este \u0219chioap\u0103, religia f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 este oarb\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103 c\u0103 religia lui Einstein era chiar \u0219tiin\u021ba.<\/p>\n

El credea c\u0103 moralitatea nu a fost dictat\u0103 de Dumnezeu, ci de umanitate: \u201eEu nu cred \u00een imoralitatea individual\u0103 \u0219i consider etica ca o preocupare exclusiv uman\u0103 deasupra c\u0103reia nu exist\u0103 nici o autoritate superioar\u0103\u201d. Dar, ea \u2013 etica \u2013 nu se rote\u0219te \u00een jurul celor zece porunci dumnezeie\u0219ti? \u0218i ce sunt ele, poruncile, dec\u00e2t principii etice de comportament necesare pentru men\u021binerea valorilor morale?<\/p>\n

Legat de aceast\u0103 idee, mi-am amintit fraza filozofului rom\u00e2n Petre P. Negulescu (1872- 1951), cel care a conceput filozofia \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u0219tiin\u021ba, dar \u0219i cu Divinitatea, de\u0219i au \u00eencercat unii s\u0103-l catalogheze ca un g\u00e2nditor materialist: \u201e\u0218tiin\u021ba a demonstrat c\u0103 \u00eentreaga lume fenomenal\u0103 e un sistem de mi\u0219c\u0103ri \u0219i vom concepe existen\u021ba incuno\u0219tibil\u0103, cauz\u0103 a lumii cuno\u0219tibile, ca o for\u021b\u0103, iar lumea cuno\u0219tibil\u0103 ca o manifestare a acestei for\u021be\u201d. Conform argumentelor idealiste lumea din afara min\u021bii nu este cunoscibil\u0103 nou\u0103, prin urmare nu putem avea preten\u021bia realului din lumea necunoscut\u0103.<\/p>\n

Dar, \u201elumea pe care o \u0219tim p\u0103le\u0219te \u00een fa\u021ba ciud\u0103\u021beniei cuantice, unde toate realit\u0103\u021bile se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dintr-o dat\u0103, iar rezultatul oric\u0103rui eveniment este incognoscibil\u201d.<\/p>\n

Lista cu num\u0103rul de publica\u021bii \u0219tiin\u021bifice ale lui Albert Einstein, este structurat\u0103 \u00een patru tabele, ce cuprind: Articole originale din reviste de specialitate<\/a>; Capitole scrise \u00een volume cu autori \u00een colectiv<\/a>; Volume scrise integral de Einstein<\/a>; Traduceri autorizate de c\u0103tre Einstein<\/a>, din care se vede \u0219i insisten\u021ba difuz\u0103rii cercet\u0103rilor sale.<\/p>\n

O oper\u0103 imens\u0103! A\u0219 spune c\u0103, \u00een afar\u0103 de multiplele conexiuni din creierul s\u0103u, Einstein a avut mult curaj, a \u00eendr\u0103znit, \u0219i \u00eendr\u0103znind s-a conformat, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie con\u0219tient, celor spuse \u00een Biblie: \u201e\u2026 dar \u00eendr\u0103zni\u021bi. Eu am biruit lumea.\u201d (Ioan 16:33).<\/p>\n

\u00cen ordinea cronologic\u0103:<\/p>\n

(I) Integrala lucr\u0103rilor \u0219tiin\u021bifice ale lui Einstein publicate sub form\u0103 de articole \u00een diverse reviste \u0219tiin\u021bifice. Majoritatea ideilor care au condus la revolu\u021bionarea fizicii au fost publicate pentru prima oar\u0103 \u00een unele din articole. Sunt cuprinse \u0219i recenziile lui Einstein asupra unor lucr\u0103ri publicate de diver\u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103. (300 de articole).<\/p>\n

(II) Capitole scrise \u00een volume cu autori \u00een colectiv (29).<\/p>\n

(III) Volume scrise integral de Einstein:<\/p>\n

-O nou\u0103 metod\u0103 de determinare a dimensiunilor moleculare (1906) (Mecanic\u0103 static\u0103)<\/p>\n

-Bazele teoriei relativit\u0103\u021bii generalizate (1916)<\/p>\n

-Despre teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u0219i generalizate, pe \u00een\u021belesul tuturor (1917)<\/p>\n

-Despre teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u0219i generalizate, pe \u00een\u021belesul tuturor (1918)<\/p>\n

-Despre teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u0219i generalizate, pe \u00een\u021belesul tuturor (1920)<\/p>\n

-Eterul \u0219i teoria relativit\u0103\u021bii: prelegere \u021binut\u0103 \u00een data de 5 mai 1920 la Universitatea din Leiden (1920) (Teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u0219i genera\u0219izate)<\/p>\n

-Geometrie \u0219i experiment: edi\u021bie ad\u0103ugit\u0103 a prelegerii festive de la Academia Prusiei (1921) (Teoria relativit\u0103\u021bii generalizate)<\/p>\n

-Patru lec\u021bii despre teoria relativit\u0103\u021bii, \u021binute \u00een mai 1921 la Universitatea din Princeton (1922) (Teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u0219i generalizate)<\/p>\n

-Cercet\u0103ri asupra teoriei mi\u0219c\u0103rii browniene (1922) (Mecanica static\u0103)<\/p>\n

-Ideeile de baz\u0103 \u0219i problemele teoriei relativit\u0103\u021bii (1923) (Teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u0219i generalizate))<\/p>\n

-Despre metoda fizicii teoretice (1933) (Filozofia fizicii)<\/p>\n

-Originile teoriei relativit\u0103\u021bii generalizate (1933) (Teoria relativit\u0103\u021bii generalizate)<\/p>\n

-Bazele teoriei relativit\u0103\u021bii generalizate (1933) (Teoria relativit\u0103\u021bii generalizate)<\/p>\n

-Evolu\u021bia fizicii:dezvoltarea ideilor de la conceptele timpurii p\u00e2n\u0103 la relativitate \u0219i cuantic\u0103 (1938) (Istoria fizicii)<\/p>\n

-Fizica este o aventur\u0103 a g\u00e2ndirii (1938) (Filozofia fizicii)<\/p>\n

-The Meaning of Relativity (\u00cen\u021belegerea relativit\u0103\u021bii) (1945) (Teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse \u0219i generalizate)<\/p>\n

(IV).Traduceri autorizate de c\u0103tre Einstein (22)<\/p>\n

S\u0103 amintim cele mai importante realiz\u0103ri ale marelui savant, \u021bin\u00e2nd cont de anul miraculos al lui \u2013 1905, c\u00e2nd a elaborat Teoria Relativit\u0103\u021bii. Albert Einstein a fost primul care a unit mecanica clasic\u0103 cu electrodinamica lui Maxwell. A spart tiparele unor concep\u021bii geniale, cl\u0103dite cu peste dou\u0103 secole \u00een urm\u0103, de c\u0103tre Isaac Newton, dovedind intui\u021bie \u0219i curaj, fiind capabil s\u0103 ofere o descriere consistent\u0103 \u0219i corect\u0103 a evenimentelor fizice din diverse sisteme de referin\u021b\u0103 iner\u021biale, f\u0103r\u0103 a face presupuneri speciale cu privire la natura materiei sau a radia\u021biei, sau a felului cum ele interac\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n

\u00cen lucrarea Teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse stabile\u0219te echivalen\u021ba dintre energia total\u0103 a unui corp \u0219i masa sa inert\u0103, deduse pe baza teoriei relativit\u0103\u021bii formulat\u0103 \u00een lucrarea \u201eDespre electrodinamica corpurilor \u00een mi\u0219care\u201d. Ea generalizeaz\u0103 principiul relativit\u0103\u021bii lui Galilei, care spunea c\u0103 toate mi\u0219c\u0103rile uniforme sunt relative, \u0219i nu exist\u0103 stare de repaus absolut \u0219i bine definit (nu exist\u0103 sistem de referin\u021b\u0103 privilegiat), de la mecanic\u0103 la toate legile fizicii, inclusiv electrodinamica. Pentru a eviden\u021bia acest lucru, Einstein nu s-a oprit la l\u0103rgirea postulatul relativit\u0103\u021bii, ci a ad\u0103ugat un al doilea postulat, acela c\u0103 to\u021bi observatorii vor ob\u021bine aceea\u0219i valoare pentru viteza luminii, indiferent de starea lor de mi\u0219care uniform\u0103 \u0219i rectilinie.<\/p>\n

Relativitatea restr\u00e2ns\u0103 modific\u0103 no\u021biunile newtoniene de spa\u021biu \u0219i timp, afirm\u00e2nd c\u0103 timpul \u0219i spa\u021biul sunt percepute diferit \u00een sensul c\u0103 m\u0103sur\u0103torile privind lungimea \u0219i intervalele de timp depind de starea de mi\u0219care a observatorului. Rezult\u0103 de aici echivalen\u021ba dintre materie \u0219i energie, exprimat\u0103 \u00een formula de echivalen\u021b\u0103 a masei \u0219i energiei E=mc2, unde c este viteza luminii \u00een vid. Relativitatea restr\u00e2ns\u0103 este o generalizare a mecanicii newtoniene, aceasta din urm\u0103 fiind o aproxima\u021bie a relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse pentru experimente \u00een care vitezele sunt mici \u00een compara\u021bie cu viteza luminii. Teoria a fost numit\u0103 \u201erestr\u00e2ns\u0103\u201d deoarece aplic\u0103 principiul relativit\u0103\u021bii doar la sisteme iner\u021biale.<\/p>\n

Teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse face anumite cantit\u0103\u021bi relative, cum ar fi timpul, pe care ni l-am fi imaginat ca fiind absolut. \u00cen particular, se spune \u00een teoria relativit\u0103\u021bii c\u0103 viteza luminii este aceea\u0219i pentru to\u021bi observatorii, chiar dac\u0103 ei sunt \u00een mi\u0219care unul fa\u021b\u0103 de cel\u0103lalt. Relativitatea restr\u00e2ns\u0103 dezv\u0103luie faptul c\u0103 c nu este doar viteza unui anumit fenomen \u2013 propagarea luminii \u2013 ci \u0219i o tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103 a felului \u00een care sunt legate \u00eentre ele spa\u021biul \u0219i timpul. \u00cen particular, relativitatea restr\u00e2ns\u0103 afirm\u0103 c\u0103 este imposibil ca un obiect material s\u0103 fie accelerat p\u00e2n\u0103 la viteza luminii.<\/p>\n

\u00cen rezumat, Despre Teoria relativit\u0103\u021bii restr\u00e2nse Einstein scria: \u201eNu are realitate fizic\u0103 punctul din spa\u021biu \u00een care se produce un eveniment \u0219i nici momentul \u00een care se produce, ci numai evenimentul \u00eensu\u0219i. \u00centre dou\u0103 evenimente nu exist\u0103 o rela\u021bie absolut\u0103 \u00een spa\u021biu (independent\u0103 de spa\u021biul de referin\u021b\u0103), sau o rela\u021bie absolut\u0103 \u00een timp; exist\u0103 \u00eens\u0103 o rela\u021bie spa\u021bio-temporal\u0103 absolut\u0103 (independent\u0103 de alegerea spa\u021biului de referin\u021b\u0103) dup\u0103 cum va rezulta din cele ce urmeaz\u0103. Din faptul c\u0103 nu exist\u0103 o despicare cu sens obiectiv (de fapt este vorba de absolut) a continuumului cuadridimensional \u00eentr-un continuum tridimensional \u0219i unul unidimensional temporal, rezult\u0103 c\u0103 legile naturii iau forma lor cea mai satisf\u0103c\u0103toare din punctul de vedere logic, dac\u0103 se exprim\u0103 ca legi \u00een con\u021binuumul cuadridimensional spa\u021bio-temporal.(\u2026) Nedespicabilitatea continuumului cuadridimensional al evenimentelor nu implic\u0103 nicidecum echivalen\u021ba coordonatelor spa\u021biale cu coordonata de timp. Dimpotriv\u0103, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 coordonata timp este definit\u0103 fizic cu totul altfel dec\u00e2t coordonatele spa\u021biale\u201d.<\/p>\n

Relativitatea restr\u00e2ns\u0103 nu \u021bine cont de gravita\u021bie, dar trateaz\u0103 accelera\u021bia. Einstein a dezvoltat relativitatea generalizat\u0103 care aplic\u0103 principiul general, oric\u0103rui sistem de referin\u021b\u0103, \u0219i teoria include \u0219i efectele gravita\u021biei.<\/p>\n

Teoria Relativit\u0103\u021bii Generalizate asociaz\u0103 timpului \u2013 spa\u021biul, leg\u00e2nd coordonatele evenimentelor de timp \u0219i sud\u00e2ndu-le \u00een mod unitar, iar gravita\u021bia<\/a> devine o proprietate a acestui reper spa\u021biu-timp, devenind de fapt o deformare a spa\u021biului \u0219i a timpului.<\/p>\n

Einstein nu desfiin\u021beaz\u0103 concep\u021bia newtonian\u0103, ci o \u00eenlocuie\u0219te cu una mai extins\u0103, valabil\u0103 pentru viteze apropiate de cea a luminii. \u201ePune m\u00e2na pe o sob\u0103 fierbinte un minut \u0219i \u021bi se va p\u0103rea o or\u0103. Stai cu o fat\u0103 frumoas\u0103 o or\u0103 \u0219i \u021bi se va p\u0103rea un minut. Aceasta este relativitatea\u201d, explica plastic Einstein.<\/p>\n

Teoria Relativit\u0103\u021bii Generalizate a revolu\u021bionat g\u00e2ndirea \u0219tiin\u021bific\u0103 prin negarea existen\u021bei unui timp absolut, st\u00e2rnind un ecou uria\u0219 \u00een toat\u0103 lumea, fiind discutat\u0103 \u00een contradictoriu \u00een cele mai prestigioase centre \u0219tiin\u021bifice ca \u0219i \u00een cercuri mondene sau \u00een s\u0103li de conferin\u021be pentru marele public. A fost comb\u0103tut\u0103 cu vehemen\u021b\u0103 de unii, care f\u0103ceau dovada unei cunoa\u0219teri superficiale. Epoca ce a urmat a fost marcat\u0103 de interesul pentru aceast\u0103 teorie, considerat\u0103 ca r\u0103sturn\u0103toare a tuturor legilor mi\u0219c\u0103rilor \u0219i fenomenelor fizice admise ca fundamentale.<\/p>\n

\u00cen anul 1915 a terminat teoria general\u0103 a relativit\u0103\u021bii, pe care o considera capodopera sa. El era convins c\u0103 relativitatea general\u0103 era corect\u0103 din cauza frumuse\u021bii sale matematice \u0219i pentru c\u0103 a prezis cu exactitate periheliul (punct \u00een care o planet\u0103 sau o comet\u0103, aflate \u00een mi\u0219care \u00een jurul soarelui, se g\u0103se\u0219te cel mai aproape de acesta) orbitei lui Mercur \u00een jurul Soarelui, care era incomplet\u0103 \u00een teoria lui Newton. Teoria general\u0103 a relativit\u0103\u021bii a prezis, de asemenea, o deviere m\u0103surabil\u0103 a luminii \u00een jurul Soarelui c\u00e2nd o planet\u0103 sau un alt soare orbiteaz\u0103 \u00een jurul acestuia. Aceast\u0103 anticipare a fost confirmat\u0103 \u00een observa\u021bii f\u0103cute de astronomul britanic Sir Arthur Eddington \u00een timpul eclipsei solare din 1919. De fapt, \u00een anul 1920, Einstein lansa noua \u0219tiin\u021b\u0103 a cosmologiei. Forma matematic\u0103 prin care teoria relativit\u0103\u021bii generalizate descrie for\u021ba de gravita\u021bie o constituie un sistem de zece ecua\u021bii numite ecua\u021biile de c\u00e2mp Einstein<\/a>. Acestea au fost descoperite concomitent de Einstein \u0219i de un matematician german, \u00een anul 1915<\/a>. \u00centre cei doi savan\u021bi a avut loc un schimb de idei, care a condus la forma final\u0103 a ecua\u021biilor de c\u00e2mp ale Relativit\u0103\u021bii Generalizate. Ecua\u021biile sale au prevestit c\u0103 universul este dinamic, fiind mereu \u00een expansiune sau \u00een contractare. Acest lucru a contrazis perspectiva general\u0103 c\u0103 universul este nemi\u0219cat, perspectiv\u0103 pe care Einstein a sus\u021binut-o mai devreme, fiind un reper \u00een dezvoltarea teoriei generale a relativit\u0103\u021bii. Calculele sale urm\u0103toare au indicat faptul c\u0103 universul s-ar putea extinde sau contracta. \u00cen 1929, astronomul Edwin Hubble a descoperit c\u0103 universul se extinde, astfel confirm\u00e2nd munca lui Einstein. \u00cen timpul vizitei la Observatorul Mount Wilson din apropiere de Los Angeles, \u00een 1930, Einstein l-a int\u00e2lnit pe Hubble \u0219i a declarat c\u0103 aceast\u0103 constant\u0103 cosmologic\u0103, teoria sa ini\u021bial\u0103 a m\u0103rimii inerte \u0219i formei universului este \u201ecea mai mare gaf\u0103\u201d a sa.<\/p>\n

Medit\u00eend asupra Universului, Einstein care avea o \u00een\u021belepciune umoristic\u0103, exprimase: \u201e Dou\u0103 lucruri sunt infinite: universal \u0219i prostia uman\u0103; \u0219i nu sunt sigur despre univers\u201d.<\/p>\n

Filozoful rom\u00e2n Nae Ionescu (1890-1940), \u00een cursurile sale de Metafizic\u0103 f\u0103cea anumite considera\u021bii asupra spa\u021biului, anume c\u0103, concep\u021bia einsteinian\u0103 relev\u0103 faptul c\u0103 spa\u021biul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 spa\u021biu kantian \u0219i este conexat lucrurilor; este absolut privit din afar\u0103, de aceea \u201ese zice c\u0103 fizica lui Einstein este relativ\u0103 \u0219i duce la un fel de absolut, pentru c\u0103 spa\u021biul devine ceva exterior, ceva al calit\u0103\u021bii lucrului\u201d. Iar materialul care ne vine din afar\u0103 este un material perfect organizat \u0219i con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103, cu ajutorul sim\u021burilor, prime\u0219te din realitate numai o parte din r\u0103sfr\u00e2ngerea realit\u0103\u021bii, deoarece \u201ecuno\u0219tin\u021ba noastr\u0103 este o cuno\u0219tin\u021b\u0103 par\u021bial\u0103 a totalit\u0103\u021bii\u201d. Con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 analizeaz\u0103 con\u021binutul senza\u021biilor \u0219i re\u021bine numai anumite elemente, func\u021bie de interesul nostru, care variaz\u0103 de la un individ la altul, sau poate fi un acela\u0219i interes, ceea ce face asem\u0103narea spiritelor \u2013 cred eu. Nae Ionescu recomanda studen\u021bilor s\u0103 re\u021bin\u0103: \u201eCunoa\u0219terea noastr\u0103 este numai o r\u0103sfr\u00e2ngere par\u021bial\u0103 a totalit\u0103\u021bii\u201d, dar \u0219i faptul c\u0103 \u201eDumnezeu este izvorul din care iese tot ceea ce exist\u0103 (\u2026) Creatorul este prezent \u00een crea\u021biunea Lui \u0219i este obiectivat prin creatur\u0103\u201d.<\/p>\n

Cu privire la Mecanica static\u0103, spre deosebire de mecanica clasic\u0103, Einstein s-a ocupat de sisteme cu un num\u0103r foarte mare de particule, studiind comportamentul mediu al acestora, reprezent\u00e2nd un domeniu care abia fusese studiat.<\/p>\n

Einstein a fost preocupat \u0219i de Gravita\u021bie, emi\u021b\u00e2nd o teorie \u00een care se men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 una din consecin\u021bele teoriei relativit\u0103\u021bii generalizate o constituie \u201eCurbarea spa\u021biului\u201d. Sesiz\u00e2nd asem\u0103narea dintre curbarea traiectoriei unui obiect aflat \u00eentr-un sistem de referin\u021b\u0103 care se mi\u0219c\u0103 uniform accelerat \u0219i curbarea traiectoriei unui obiect lansat \u00een c\u00e2mpul gravita\u021bional, Einstein trage concluzia c\u0103 fasciculele luminoase se curbeaz\u0103 c\u00e2nd se propag\u0103 \u00een vecin\u0103tatea unui corp ceresc cu mas\u0103 foarte mare, de unde reprezentarea mai greu de \u00een\u021beles, cum c\u0103 spa\u021biul \u00eensu\u0219i ar fi curb. Exist\u0103 o fotografie din 1919 a eclipsei de Soare, realizat\u0103 \u00een cadrul expedi\u021biei lui Arthur Eddington \u0219i care demonstreaz\u0103 teoria lui Albert Einstein privind curbarea spa\u021biului \u00een prezen\u021ba unui c\u00e2mp gravitational.<\/p>\n

Pentru a-\u0219i sus\u021bine teoria relativit\u0103\u021bii generalizate, Einstein a atras aten\u021bia c\u0103 exist\u0103 fenomene care o confirm\u0103. Astfel, el a afirmat c\u0103 frecven\u021ba undelor luminoase se modific\u0103 atunci c\u00e2nd acestea parcurg un c\u00e2mp gravita\u021bional, pentru c\u0103 orbitele planetelor \u0219i sateli\u021bilor sufer\u0103 o rotire suplimentar\u0103 \u0219i razele de lumin\u0103 sunt deviate de la linia dreapt\u0103 \u00een vecin\u0103tatea Soarelui<\/a>. Ca atare, Teoria relativit\u0103\u021bii generalizate a fost confirmat\u0103 prin diverse observa\u021bii astronomice<\/p>\n

O alt\u0103 confirmare o constiuie deplasarea spre ro\u0219u (c\u0103tre frecven\u021be<\/a> mai joase) a liniilor spectrale emise de atomi<\/a> \u00eentr-un c\u00e2mp gravita\u021bional intens: \u201eefectul Einstein\u201d, similar efectului Doppler<\/a>.<\/p>\n

Universul configurat de teoriile lui Einstein nu mai este unul cu o metric\u0103 euclidian\u0103. Semnifica\u021bia devierii razelor de lumin\u0103 \u00een c\u00e2mpuri gravita\u021bionale intense const\u0103 \u00een acel nou model al Universului \u00eenzestrat cu un spa\u021biu cvadridimensional. Contribu\u021biile lui Einstein au determinat transformarea cosmologiei<\/a> \u00eentr-o ramur\u0103 a fizicii<\/a>.<\/p>\n

Unii astronomi au demonstrat c\u0103 ecua\u021biile lui Einstein<\/a> au condus la ideea unui Univers<\/a> aflat \u00een plin\u0103 expansiune. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 ob\u021bin\u0103 modelul unui Univers sta\u021bionar, Einstein introdusese, \u00een cadrul celebrelor sale ecua\u021bii de c\u00e2mp, o constant\u0103 cosmologic\u0103. Ulterior, observa\u021biile lui Edwin Hubble<\/a> \u2013 astronom \u0219i cosmolog american, fondatorul astronomiei extragalactice, care a demonstrat necesitatea conceperii Universului prin demonstrarea existen\u021bei \u0219i a altor galaxii \u2013 au dovedit contrariul. Einstein a recunoscut c\u0103 a s\u0103v\u00e2r\u0219it o mare eroare \u0219i a acceptat modelul cosmologic al Universului \u00een expansiune, pe care tot el \u00eel preconizase. Ulterior, pe la jum\u0103tatea secolului al XX-lea, s-a admis teoria Big Bang<\/a> ca explica\u021bie a form\u0103rii Universului.<\/p>\n

Efectul fotoelectric constituie unul din domeniile tratate \u00een 1905. Pentru a explica acest fenomen, care infirma caracterul ondulatoriu al luminii, Einstein explica mecanismul emisiei de electroni utiliz\u00e2nd ideile lui Max Planck, folosind termenul de \u201ecuant\u0103\u201d (pachet de energie). Pentru aceast\u0103 lucrare, Einstein a primit Premiul Nobel pentru Fizic\u0103 (1921), ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 l-a primit nu pentru teoria relativit\u0103\u021bii (relativitatea era \u00eenc\u0103 controversat\u0103), ci pentru explicarea efectului fotoelectirc, \u00een calitatea sa de p\u0103rinte al mecanicii cuantice. Motiva\u021bia juriului Nobel a fost: \u201ePentru serviciul oferit Fizicii teoretice<\/a> \u0219i \u00een special pentru descoperirea legii efectului fotoelectric<\/a>\u201d.<\/p>\n

Einstein a emis o ipotez\u0103 revolu\u021bionar\u0103 asupra naturii luminii, afirm\u00e2nd c\u0103, \u00een anumite circumstan\u021be determinate, radia\u021bia electromagnetic\u0103 are o natur\u0103 corpuscular\u0103 (material\u0103), suger\u00e2nd c\u0103 energia transportat\u0103 de fiecare particul\u0103 a razei luminoase, pentru care a introdus denumirea de foton, ar fi propor\u021bional\u0103 cu frecven\u021ba acelei radia\u021bii. De fapt, primul care a demonstrat teoretic c\u0103 radia\u021bia electromagnetic\u0103 este emis\u0103 \u00een cantit\u0103\u021bi precis determinate (cuante) a fost Max Planck care, \u00een anul 1900 a descris matematic a\u0219a-numita radia\u021bie a corpului negru. Aceast\u0103 ipotez\u0103 contrazicea o tradi\u021bie de un secol (este vorba de teoria electromagnetic\u0103 a lui Maxwell<\/a>), care considera emiterea energiei luminoase ca pe un proces continuu. Aproape nimeni nu a acceptat teoria lui Einstein. Fizicianul American Robert Andrews Millikan<\/a>, care a confirmat experimental teoria, un deceniu mai t\u00e2rziu, a fost el \u00eensu\u0219i descump\u0103nit de rezultat. Einstein, a c\u0103rui principala preocupare era s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 natura radia\u021biei electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care s\u0103 reflecte dualismul particul\u0103 \u2013 und\u0103<\/a> al luminii.<\/p>\n

\u00centr-unul din articolele publicate \u00een 1905<\/a>, cu titlul \u201eMi\u0219carea Brownian\u0103<\/a>\u201d, a f\u0103cut predic\u021bii semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown<\/a>, privind mi\u0219carea aleatoare a particulelor suspendate \u00eentr-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental.<\/p>\n

\u00cen 1924<\/a>, Einstein prime\u0219te, din partea fizicianului Indian Satyendra Nath Bose, o descriere a unui model statistic prin care lumina putea fi asimilat\u0103 unui gaz<\/a>. Einstein a publicat acest rezultat, la care ulterior a ad\u0103ugat \u0219i contribu\u021biile sale.<\/p>\n

Toate acestea conduc la descrierea fenomenului ce apare la temperaturi sc\u0103zute, denumit condensatul Bose-Einstein<\/a> \u0219i ob\u021binut \u00een laborator abia \u00een 1995<\/a>. Statistica Bose-Einstein mai este utilizat\u0103 \u0219i pentru explicarea comportamentului bosonilor<\/a>, acestea fiind particule elementare cu spinul \u00eentreg \u0219i care satisfac statistica Bose-Einstein (denumi\u021bi dup\u0103 fizicianul Indian Satyendra Nath Bose).<\/p>\n

Fizicianul german Max Born<\/a> a considerat teoria relativit\u0103\u021bii ca fiind cea mai mare realizare a min\u021bii umane \u00een ceea ce prive\u0219te concep\u021biile asupra Universului.<\/p>\n

Fizicianul P. A. M. Dirac<\/a> a numit teoria relativit\u0103\u021bii \u201ecea mai mare descoperire \u0219tiin\u021bific\u0103 realizat\u0103 vreodat\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1999<\/a>, Ziarul Time<\/a> \u00eel denume\u0219te \u201epersonalitatea secolului\u201d.<\/p>\n

\u00cen Germania<\/a>, Ministeriul pentru Educa\u021bie \u0219i Cercetare a declarant: \u201eAnul Fizicii 2005<\/a>\u201d ca \u201eAnul Einstein\u201d.<\/p>\n

\u00cen cinstea sa, elementul cu num\u0103rul de ordine 99 \u00een sistemul periodic al elementelor<\/a> a fost numit Einsteiniu<\/a>. De asemenea, un crater lunar<\/a> \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n

Despre el s-a spus c\u0103 a fost nu numai un mare savant, dar a fost \u0219i un mare om. El a fost un simbol pentru pace \u00eentr-o lume orientat\u0103 spre r\u0103zboi. A r\u0103mas lucid \u00eentr-o lume bolnav\u0103 \u0219i a r\u0103mas liberal \u00eentr-o lume plin\u0103 de fanatici.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Editorial<\/span><\/p>\n

\n
Etichete<\/h5>\n
Albert Einstein<\/a>,<\/span>Suceava News<\/a>,<\/span>svnews<\/a>,<\/span>Vavila Popovici<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Trimite pe Facebook<\/a>Trimite pe Twiter<\/a>Trimite pe Google Plus<\/a>Pin pe poz\u0103<\/a>Trimite pe Email<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Etnicii polonezi din Bucovina au s\u0103rb\u0103torit la Poiana Micului Ziua Diasporei, Ziua Drapelului \u0219i Ziua Constitu\u021biei<\/a><\/strong><\/div>\n
Fl\u0103c\u0103rile au distrus o cas\u0103 din R\u0103d\u0103u\u021bi. Proprietarul de 86 de ani a suferit arsuri av\u00e2nd nevoie de ajutor medical. Focul a atins alte dou\u0103 case \u00eenvecinate (FOTO)<\/a><\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Suceava News Online<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
Alte \u015ftiri pe aceea\u015fi tem\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (9) \u2013 Thoma de Aquino <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (32) \u2013 Lev Tolstoi <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica (33) \u2013 Karl Marx <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, \u0219tiin\u021ba, religia \u0219i politica (38) \u2013 Friedrich Wilhelm Nietzsche <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

<\/div>\n<\/article>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-religia-stiinta-si-politica-43-albert-einstein\/293680\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

s\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 aprilie 2022 \u015etiri\u00a0\u2022\u00a0Editorial Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (43) \u2013 Albert Einstein \u201e\u0218tiin\u021ba f\u0103r\u0103 religie este \u0219chioap\u0103, religia f\u0103r\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 este oarb\u0103\u201d\u2013 Albert Einstein Fizicianul, theoreticianul Albert Einstein (1879-1955) s-a n\u0103scut la Ulm, Regatul Wurttemberg, Germania, \u00eentr-o familie de evrei nepractican\u021bi, tat\u0103l fiind comerciant, apatrid din 1896. Elve\u021bian din 1899, emigrat \u00een 1933 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1247973","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1247973","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1247973"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1247973\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1247973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1247973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1247973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}