{"id":1247734,"date":"2022-08-17T16:40:43","date_gmt":"2022-08-17T13:40:43","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1247734"},"modified":"2022-08-17T16:40:43","modified_gmt":"2022-08-17T13:40:43","slug":"filozofia-religia-stiinta-politica-46-alfred-fouillee-suceava-news-online","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1247734","title":{"rendered":"Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba, politica (46) \u2013 Alfred Fouill\u00e9e | Suceava News Online"},"content":{"rendered":"
\n
\n
miercuri, 17 august 2022<\/div>\n
\u015etiri<\/span><\/a><\/span>\u00a0\u2022\u00a0Editorial<\/span><\/a><\/span><\/div>\n<\/div>\n
<\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba, politica (46) \u2013 Alfred Fouill\u00e9e<\/h2>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n
\n

\u201eLuxul, moliciunea \u015fi tr\u00e2nd\u0103via sunt cauze de decaden\u0163\u0103 pentru un neam.\u201d \u2013 Alfred Fouill\u00e9e<\/p>\n

Alfred Jules-\u00c9mile Fouill\u00e9e (1838-1912), filozoful \u0219i sociologul francez, a fost un scriitor prolific, \u00een special pe subiecte politice, sociale \u0219i istorice.<\/p>\n

S-a n\u0103scut la La Pou\u00ebze, Maine-et-Loire, Fran\u021ba. A fost fiul adoptiv, cu suflet bl\u00e2nd \u0219i bun, al filozofului Jean-Marie Guyau despre care am scris \u00een alt eseu, \u0219i care a avut o via\u021b\u0103 foarte scurt\u0103, dar fecund\u0103, cu o ad\u00e2nc\u0103 iubire \u0219i \u00een\u021belegere a omului \u0219i a vie\u021bii, cu atitudini nobile \u0219i sclipi geniale ale am\u0103nuntului. Acest fiu a avut cu tat\u0103l s\u0103u o intim\u0103 prietenie intelectual\u0103 \u0219i dup\u0103 moartea sa, a c\u0103utat s\u0103-i fac\u0103 opera c\u00e2t mai cunoscut\u0103.<\/p>\n

A fost lector la liceele de la Douai \u0219i Montpellier, la Universitatea din Bordeaux. \u00cen 1867 \u0219i 1868 a fost \u00eencoronat de Academia de \u0218tiin\u021be Morale pentru munca sa cu privier la Platon \u0219i Socrate. \u00cen 1872 a fost ales maestru de conferin\u021be la Ecole Normale din Paris \u0219i a fost numit doctor \u00een filozofie ca recunoa\u0219tere a celor dou\u0103 tratate ale sale \u2013 \u201ePlatonis Hippias Minor sine Socratica contra liberum arbitrium argumenta\u201d (Hipias Minor al lui Platon f\u0103r\u0103 argumente socratice \u00eempotriva liberului arbitru) \u0219i \u201eLa Libert\u00e9 et le d\u00e9terminisme\u201d (Libertate \u0219i determinism).<\/p>\n

\u00cencordarea muncii continue din urm\u0103torii ani i-a sl\u0103bit s\u0103n\u0103tatea \u0219i vederea \u0219i a fost obligat s\u0103 se retrag\u0103 din profesorat. \u00centruc\u00e2t \u00een ace\u0219ti ani publicase lucr\u0103rile despre Platon \u0219i Socrate \u0219i o istorie a filosofiei (1875), \u0219i-a dedicat urm\u0103torul timp scrierilor sale. \u0218i-a dezvoltat \u00een continuare pozi\u021bia filozofic\u0103, un eclecticism speculativ prin care s-a str\u0103duit s\u0103 reconcilieze idealismul metafizic cu punctul de vedere naturalist \u0219i mecanic al \u0219tiin\u021bei. Astfel, majoritatea lucr\u0103rilor sale variate au avut un fir comun. Aceasta a fost preocuparea de a reconcilia valorile filozofiei tradi\u021bionale metafizice sau spiritualiste \u2013 mai presus de toate, cu punctul de vedere naturalist \u0219i mecanic al \u0219tiin\u021bei. Eclectismul \u00een filozofie indic\u0103 de fapt o direc\u021bie speculativ\u0103 special\u0103 care, r\u0103sp\u00e2ndindu-se \u00een epoca elenistic\u0103-roman\u0103, a reunit mai multe doctrine ale diferitelor \u0219coli filozofice. \u00cen epoca romantic\u0103 eclecticismul se reg\u0103se\u0219te la filozoful francez Victor Cousin (1792-1867), reformator educa\u021bional \u0219i istoric \u0219i la filozofii germani contemporani (sec. XVIII). Cousin credea c\u0103 toat\u0103 filozofia poate fi redus\u0103 la patru sisteme fundamentale care se succed \u00een mod ordonat \u00een istorie: sensism, idealism, scepticism \u0219i misticism, fiecare con\u021bin\u00e2nd o parte a adev\u0103rului pe care filozoful eclectic trebuie s\u0103-l p\u0103streze \u0219i s\u0103 \u00eel completeze. Ca atare el sublinia nevoia de a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a domeniile senza\u021biei, ra\u021biunii \u0219i emo\u021biei \u00een propriile-I lucr\u0103ri, \u00eemprumut\u00e2nd de la al\u021bii elemente care serveau propriului scop.<\/p>\n

So\u021bia lui Fouill\u00e9e, Augustine Fouill\u00e9e a fost cunoscut\u0103 maim ult sub pseudonimul de \u201eG. Bruno\u201d, ca autoare a c\u0103r\u021bilor pentru copii, inclusiv un roman educa\u021bional \u0219i o carte \u0219colar\u0103 \u201eLe Tour de la France par deux enfants\u201d (1877). Alfred Fouill\u00e9e a murit\u00a0 \u00een 1912 la Lyon.<\/p>\n

Lucr\u0103rile principale:<\/strong><\/p>\n

L\u2019Id\u00e9e moderne du droit en Allemagne, en Angleterre et en France (Paris, 1878)<\/p>\n

La Science sociale contemporaine (1880)<\/p>\n

La Propri\u00e9t\u00e9 sociale et la d\u00e9mocratie (1884)<\/p>\n

Critica sistemelor morale contemporane (1883)<\/p>\n

La Morale, l\u2019art et la religion d\u2019apr\u00e8s Guyau (1889)<\/p>\n

L\u2019Avenir de la m\u00e9taphysique fond\u00e9e sur l\u2019exp\u00e9rience (1889)<\/p>\n

L\u2019Evolutionnisme des id\u00e9es-forces (1890)<\/p>\n

L\u2019Enseignement au point de vue national (1891)<\/p>\n

La Psychologie des id\u00e9es-forces (1893)<\/p>\n

Descartes (1893)<\/p>\n

Temp\u00e9rament et caract\u00e8re (ed. a II-a, 1895)<\/p>\n

Le Mouvement positiviste et la conception sociologique du monde (1896)<\/p>\n

Le Mouvement id\u00e9aliste et la r\u00e9action contre la science positive (1896)<\/p>\n

La Psychologie du peuple fran\u00e7ais (ed. a II-a, 1898)<\/p>\n

La France au point de vue moral (1900)<\/p>\n

L\u2019Esquisse psychologique des peuples europ\u00e9ens (1903)<\/p>\n

Nietzsche \u0219i \u201eimoralismul\u201d (1903)<\/p>\n

Le Moralisme de Kant, et l\u2019immoralisme contemporain (1905)<\/p>\n

La Morale des id\u00e9es-forces (1907)<\/p>\n

Fouill\u00e9e nu era inclus \u00een nicio \u0219coal\u0103 formal\u0103 de g\u00e2ndire \u0219i acest lucru l-a ajutat s\u0103 mearg\u0103 lejer \u00een direc\u021bia semnalat\u0103 \u00eenaintea lui de unii dintre ucenicii de mai t\u00e2rziu ai \u0219colii spiritualiste a lui Victor Cousin (1792-1867) care a fost un filozof francez, professor la Universitatea Sorbona \u0219i care a scris pe larg despre istoria filozofiei, precum \u0219i Paul Janet \u0219i \u00c9tienne Vacherot, care au urm\u0103rit cre\u0219terea puterii \u0219tiin\u021belor naturale \u0219i a filozofiei \u0219tiin\u021bifice. Cousin a fost fondatorul \u201eeclectismului\u201d (alegere din mai multe sisteme de g\u00e2ndire), o \u0219coal\u0103 de filozofie francez\u0103 care a combinat elemente ale idealismului german \u0219i realismului de bun sim\u021b sco\u021bian. Cousin a avut \u0219i o influen\u021b\u0103 important\u0103 asupra politicii educa\u021bionale franceze.<\/p>\n

\u00cen L\u2019Evolutionnisme des id\u00e9es-forces (1890), La Psychologie des id\u00e9es-forces (1893) \u0219i La Morale des id\u00e9es-forces (1907), este elaborat\u0103 doctrina sa asupra ideilor-for\u021be, sau a min\u021bii drept cauz\u0103 eficient\u0103 prin tendin\u021ba a ideilor s\u0103 se realizeze \u00een mi\u0219care adecvat\u0103. Evolu\u021biile etice \u0219i sociologice ale acestei teorii \u00eei succed tratamentului fizic \u0219i psihologic, luarea \u00een considerare a antinomiei libert\u0103\u021bii fiind deosebit de important\u0103. Deci, contribu\u021bia remarcabil\u0103 \u0219i cea mai original\u0103 a lui Fouill\u00e9e a fost ideea c\u0103 g\u00e2ndirea ar putea duce la ac\u021biune, pe care a \u00eentruchipat-o \u00een conceptul s\u0103u de id\u00e9e-for\u021b\u0103 sau \u201efor\u021ba g\u00e2ndirii\u201d. Acest concept (despre care am mai scris \u00een alt eseu) con\u021bine \u00een sine esen\u021ba metodei \u0219i scopului con\u0219tient eclectic, conciliant al lui Fouill\u00e9e, deoarece \u00eemprumut\u0103 no\u021biunea de \u201efor\u021b\u0103\u201d din \u0219tiin\u021ba fizic\u0103 contemporan\u0103 \u0219i o aplic\u0103 st\u0103rilor mentale, con\u0219tiin\u021bei. For\u021ba, definit\u0103 ca tendin\u021b\u0103 la ac\u021biune, devine un fapt universal al con\u0219tiin\u021bei; invers, fiecare idee este o for\u021b\u0103 care are un poten\u021bial de a se realiza \u00een ac\u021biune. Astfel ideile, fie c\u0103 sunt sau nu cauzate, sunt cauze; \u0219i \u00eentruc\u00e2t ideile sunt fenomene mentale, mintea este o cauz\u0103 eficient\u0103 a ac\u021biunii fizice. Ideile-for\u021be sunt intermediare \u00eentre existen\u021ba privat\u0103 a con\u0219tiin\u021bei \u0219i existen\u021ba obiectiv\u0103 a lucrurilor. Ele i-au permis lui Fouill\u00e9e s\u0103 p\u0103streze valorile spirituale \u00een condi\u021biile impuse de \u0219tiin\u021ba naturii prin dezvoltarea a ceea ce s-a numit o \u201emetafizic\u0103 pozitiv\u0103\u201d, adic\u0103 o metafizic\u0103 \u00een limitele imaginabilului fizic. Astfel, el s-a angajat s\u0103 resping\u0103 principiul central al materialismului potrivit c\u0103ruia mintea sau con\u0219tiin\u021ba este doar un epifenomen (Fenomen secundar care \u00eenso\u021be\u0219te un alt fenomen essen\u021bial, f\u0103r\u0103 s\u0103-l influen\u021beze). Prelu\u00e2nd \u00een mod specific conceptul crucial al libert\u0103\u021bii, Fouill\u00e9e a sus\u021binut c\u0103 con\u0219tiin\u021ba libert\u0103\u021bii echivaleaz\u0103 cu existen\u021ba libert\u0103\u021bii, deoarece d\u0103 na\u0219tere unor idei formulate \u00een termeni de libertate de alegere \u0219i \u00eentruc\u00e2t aceste idei pot exercita de fapt un efect asupra lumii exterioare.<\/p>\n

\u00cen cariera filozofic\u0103 a francezului Alfred Fouill\u00e9e (1838-1912) s-au putut distinge dou\u0103 perioade: prima, cea a studiilor sale platonice, din care se re\u021bine ideea spiritualist\u0103, dezvoltat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een cadrul no\u021biunilor pozitiviste, evolu\u021bioniste ale timpului, \u0219i a doua \u2013 caracterizat\u0103 prin doctrina \u201eideilor-for\u021be\u201d, situat\u0103 \u00eentre epoca dominat\u0103 de pozitivismul filozofului francez Auguste Comte (1798-1857) \u0219i evolu\u021bionismului mecanicist al lui Spencer, \u00eentre epoca \u00een care psihologia \u0219i sociologia \u00ee\u0219i formau caracterul de \u0219tiin\u021be independente. Doctrina lui Fouill\u00e9e de\u0219i este o reac\u021bie contra pozitivismului \u2013 cunoa\u0219tere bazat\u0103 pe experiment, a r\u0103mas totu\u0219i \u00eenc\u0103tu\u0219at\u00e3 \u00een formele pozitiviste ale timpului. Filozofia lui nu caut\u0103 un principiu spiritual transcendent dar, \u00een acest plan al \u0219tiin\u021bei, al experien\u021bei \u0219i al ideilor for\u021be, el a c\u00e2\u0219tigat pentru doctrina sa avantajele \u0219i caracterele spiritualismului, de exemplu ideia de finalitate \u0219i ideia de libertate a spiritului. Elementului mintal \u2013 constitutiv al evolu\u021biei \u2013 \u00eei al\u0103tur\u0103 posibilitatea de ac\u021biune final\u0103, f\u0103cut\u0103 cu un scop con\u0219tient, liber\u0103. Ideea libert\u0103\u021bii fiind prin ea \u00eens\u0103\u0219i o fort\u0103 activ\u0103, pe ea se putea cl\u0103di o doctrin\u0103 moral\u0103. \u00cen lucrarea sa \u201eEvolu\u021bionismul ideilor \u2013 for\u021be\u201d se ocup\u0103 de \u201eFactorii mentali ca factori de evolu\u021bie\u201d, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 st\u0103rile mentale, sentimentele sau ideile trebuie s\u0103 aib\u0103 un rol activ \u00een compens\u0103rile vie\u021bii. Con\u0219tiin\u021ba lucreaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i ca un \u201eexcitant general al activit\u0103\u021bii, al energiei mentale \u0219i, corelativ, al energiei cerebrale\u201d. Dac\u00e3 avem o con\u0219tiin\u021b\u0103 a raportului dintre parte \u0219i tot, dintre cauz\u0103 \u0219i efect, dintre principiu \u0219i consecin\u021b\u0103 sau chiar numai a unei simple \u00eent\u00e2lniri accidentale \u00een timp sau spa\u021biu, aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u201eadaug\u0103 motivelor obiective de asociere, o ra\u021biune subiectiv\u0103 care are o valoare considerabil\u0103\u201d. Ca durat\u0103, con\u0219tiin\u021ba este un mijloc de fixare, este o capitalizare. Dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba este absent\u0103, lucrul trebuie re\u00eenceput. Face alte c\u00e2teva preciz\u0103ri importante: Con\u0219tiin\u021ba este o ac\u021biune concentrat\u0103, devenit\u0103 luminoas\u0103 pentru ea \u00eens\u0103si, mai puternic\u0103 fa\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i, dar \u0219i fa\u021b\u0103 de alte for\u021be \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ea; con\u0219tiin\u021ba este un modificator al intensit\u0103\u021bii sentimentelor, dar \u0219i modificator al intensit\u0103\u021bii impulsiunilor; orice linie net trasat\u00e3 \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 devine o direc\u021bie posibil\u00e3 pentru ac\u021biune; ea nu este numai o for\u021b\u0103 de re\u00eenoire \u0219i de amintire care reproduce faptele anterioare, ci ea le situeaz\u0103 \u00een timp \u0219i spa\u021biu, progresul devine posibil, fiindc\u00e3 prezentul serve\u0219te ca punct de plecare pentru o lucrare viitoare; con\u0219tiin\u021ba este un mijloc prin care se stabilesc leg\u0103turi de cauzalitate \u00eentre fenomene; ideea ac\u021bion\u00e2nd asupra emo\u021biilor noastre profunde, le d\u0103 o determinare \u0219i un caracter definit, o fort\u0103 directoare. Ajunge s\u0103 concluzioneze despre con\u0219tiin\u021b\u0103 c\u0103 este, prin ea \u00eens\u0103\u0219i, \u201eun mijloc de prescurtare, de abreviere\u201d care poate \u201ereduce enorm durata evolu\u021biei \u0219i num\u0103rul de lovituri de zar pe tabloul hazardului universal\u201d, ca atare este o simplificare; con\u0219tiin\u021ba se serve\u0219te de o alegere inteligent\u0103 \u0219i care continu\u0103 \u0219i \u00eempline\u0219te \u201eselec\u021biunea natural\u0103\u201d, este, pentru om, un mijloc de realizare pentru ideile sale; este experien\u021b\u0103 ca sentiment \u0219i ca ac\u021biune \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u0219i ca g\u00e2ndire, care \u00ee\u0219i face loc \u00een realitate.<\/p>\n

Aduc aminte alte cuget\u0103ri ale lui Fouill\u00e9e: \u201eAbsen\u021ba afectivit\u0103\u021bii este sterilizant\u0103\u201d, afectivitatea fiind componenta fundamental\u0103 a psihicului uman, al\u0103turi de cogni\u021bie \u2013 facultatea de cunoa\u0219tere. \u201eNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, se spune, analiza psihologic\u0103 s-a \u00eenv\u00e2rtit \u00eentotdeauna \u00een jurul rela\u021biei ra\u021biune-emo\u021bie\u201d, supraestim\u00e2nd c\u00e2nd pe una, c\u00e2nd pe cealalt\u0103. Important\u0103 este, cred, fiecare din aceste dou\u0103 p\u0103r\u021bi \u0219i necesar\u0103 este g\u0103sirea unui echilibru \u00eentre ra\u021biune \u0219i sentiment, pentru lini\u0219tirea fiin\u021bei, \u00een drumul spre dob\u00e2ndirea fericirii! C\u0103derea cu preponderen\u021b\u0103 spre una dintre aceste p\u0103r\u021bi, dezechilibreaz\u0103 psihicul omului \u0219i ac\u021biunile lui nu mai pot fi logice. Logica a fost desp\u0103r\u021bit\u0103 de Al- Farabi (870-950 d.Hr.), unul dintre cei mai mari filozofi \u0219i oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 ai lumii islamice, \u00een idee \u0219i dovad\u0103.<\/p>\n

Ajung cu g\u00e2ndul la zilele noastre\u2026 Constat\u0103m c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-un punct al existen\u021bei \u00een care se ivesc tot mai multe probleme cu semnele lor de \u00eentrebare \u0219i mai pu\u021bine solu\u021bii \u0219i r\u0103spunsuri care s\u0103 ne satisfac\u0103, s\u0103 ne lini\u0219teasc\u0103. \u201eSentimentul \u00een\u021belegerii personale \u0219i a integr\u0103rii \u00een univers\u201d este fragil; realitatea din jur perceput\u0103 prin senza\u021bii \u0219i g\u00e2ndire este distorsionat\u0103, de asemenea \u0219i sentimentul pe care omul \u00eel are asupra moralit\u0103\u021bii propriilor ac\u021biuni. Reprimarea spiritual\u0103 din timpul domina\u021biei materialismului a dus la nemul\u021bumirea sufletelor, la dezechilibrul sufletesc \u0219i la deprecierea valorilor morale. Agita\u021bia a cuprins ca un lan\u021b omenirea. Nelini\u0219ti\u021bi nu sunt numai tinerii ast\u0103zi, ci \u0219i oamenii de toate v\u00e2rstele. Vicioasele supapele g\u0103site au fost corup\u021bia, degradarea, incompeten\u021ba\u2026 Spa\u021biul \u0219i timpul \u00een care tr\u0103im a \u00eenceput s\u0103 fie perceput fals, datorit\u0103 exager\u0103rii libert\u0103\u021bii; con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103, capacitatea de a percepe lumea a devenit ilogic\u00e3.<\/p>\n

S-a ignorat formularea biblic\u0103 \u201eprecum \u00een cer, a\u0219a \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt\u201d nelu\u00e2nd \u00een seam\u00e3 legile existente ale universului a c\u0103ror respectare ne pot folosi, nici legea lui Niels Bohr (1885-1962), fizicianul danez care a elaborat teoria echivalen\u021bei dintre macro-cosmos \u0219i micro-cosmos, observ\u00e2nd c\u0103 \u00een interiorul unui atom este exact ca \u00een sistemul nostru solar, nucleul fiind soarele, protonii \u0219i neutronii fiind planetele. Am uitat c\u0103 Legea marelui infinit este unic\u0103 \u0219i etern\u0103 micului nostru infinit \u0219i c\u0103 acesta este un principiu divin multiplicat \u00een diferite forme. C\u0103ut\u0103m \u00een imensul Cosmos \u0219i de fiecare dat\u0103 \u00eel g\u0103sim perfect organizat, const\u0103m c\u0103 fiec\u0103rui sf\u00e2r\u0219it i se preg\u0103te\u0219te un nou \u00eenceput\u2026 Sau cum am citat \u00eentr-un vers de-al meu: \u201ePrin na\u0219tere acoperim o infim\u0103 parte din absen\u021ba lumii; prin dispari\u021bie l\u0103s\u0103m loc liber unei alte prezen\u021be.\u201d<\/p>\n

\u00cen Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 avem multe pilde despre lucrarea con\u0219tiin\u021bei cu voia sa liber\u0103 \u2013 putere sufleteasc\u0103 pe care o are omul, de asemenea de la creare \u2013 datorit\u0103 c\u0103reia poate alege \u00eentre bine \u0219i r\u0103u. Fiecare om cu mintea sa, adic\u0103 cu judecata sa, \u00ee\u0219i poate da seama de aceast\u0103 liber\u0103 alegere. Unul dintre cele mai importante figuri cre\u0219tine, Sf\u00e2ntul Ioan Gur\u0103 de Aur (347-407) spunea: \u201eC\u00e2nd Dumnezeu l-a f\u00e3cut pe om, a s\u0103dit \u00een fiecare judecat\u0103 nemincinoas\u0103 a binelui \u0219i a r\u0103ului, adic\u0103 regula con\u0219tiin\u021bei\u201d.<\/p>\n

Preotul, dr. Liviu Petcu de la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 \u201eDumitru St\u0103niloae\u201c, din Ia\u0219i, \u00eentr-un dialog avut, a redat definirea con\u0219tiin\u021bei potrivit \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cre\u0219tine: \u201econ\u0219tiin\u021ba este glasul lui Dumnezeu \u00een om\u201d, spun\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 de\u0219i se cunoa\u0219te c\u0103 omul este mai \u00eent\u00e2i con\u0219tient de sine \u00eensu\u0219i, Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi nu vorbesc dec\u00e2t arareori \u00een scrierile lor de con\u0219tiin\u021ba \u00een sine. Ei o prezint\u0103 ca f\u0103c\u00e2nd parte din chipul lui Dumnezeu \u00een om, neidentific\u00e2ndu-se cu con\u0219tiin\u021ba moral\u0103. Glasul lui Dumnezeu \u00een sufletul credinciosului \u00eel \u00eendeamn\u0103 la \u00eemplinirea legii morale, ea fiind \u00eenscris\u0103 ontologic \u00een om de c\u0103tre Dumnezeu \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere. Con\u0219tiin\u021ba moral\u0103, ne aminteste \u00een continuare, poate fi puternic\u0103 ori slab\u0103, treaz\u0103 sau adormit\u0103; c\u00e2nd este conform\u0103 cu legea moral\u0103 se numeste adev\u0103rat\u0103 \u0219i dreapt\u0103, iar cea care prezint\u0103 ca bun ceea ce este r\u0103u \u0219i ca r\u0103u ceea ce este bun se numeste fals\u0103, r\u0103t\u0103cit\u0103 sau gre\u0219it\u0103. Con\u0219tiin\u021ba nedisp\u0103r\u00e2nd din sufletul omului, \u00eempline\u0219te, \u00een viziunea religioas\u0103 un rol sau o func\u021biune \u00eentreit\u0103: \u00eenainte de s\u0103v\u00e2r\u0219irea faptei este sf\u0103tuitor, \u00een timpul s\u0103v\u00e2r\u0219irii este martor, iar dup\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219ire este judec\u0103tor. \u00cen cele din urm\u0103, con\u0219tiin\u021ba mai are \u0219i rolul de a aduce necontenit \u00een amintire faptele rele \u0219i de a nu permite s\u0103 d\u0103m uit\u0103rii ce am s\u0103v\u00e2r\u0219it, descoperindu-ni-le continuu, pentru ca s\u0103 nu mai cultiv\u0103m r\u0103ul. \u201eLupta perpetu\u0103 a cre\u0219tinului const\u0103 de faptul de a-\u0219i p\u0103stra o con\u0219tiint\u0103 treaz\u0103 \u0219i curat\u0103\u201d, mai spunea preotul.<\/p>\n

Contemporanul nostru, medicul roman neurolog \u0219i psihiatru, prof. dr. Dumitru Constantin \u2013 Dulcan define\u0219te con\u0219tiin\u021ba ca \u201eun ram dintr-o alt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 cea cosmic\u0103, deci o ra\u021biune, o cunoa\u0219tere, \u0219i o descoperim acum, spune dumnealui, ca emo\u021bie\u201d, sintetiz\u00e2nd totodat\u0103: \u201econ\u0219tiin\u021ba cosmic\u0103, con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 \u0219i energia matricial\u0103 din care toate sunt f\u0103cute (ordinea lucrurilor)\u201d. \u201e\u0218i atunci s\u0103 ne punem \u00eentrebarea: creierul este o mas\u0103 anatomic\u0103 \u2013 discu\u021bia o purt\u0103m neurologic \u2013 \u0219i nu poate s\u0103 aib\u0103 inteligen\u021b\u0103, s\u0103 fac\u0103 distinc\u021bia \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, s\u0103 aleag\u0103. Cea care discerne este o cunoa\u0219tere, este con\u0219tiin\u021b\u0103! De unde vine con\u0219tiin\u021ba? Din marea con\u0219tiin\u021b\u00e3 cosmic\u0103: Dumnezeu! Ceea ce numim noi Dumnezeu se folose\u0219te pur \u0219i simplu de creierul uman pentru a ar\u0103ta omului care este calea dreapt\u0103, care este calea gre\u0219it\u0103, eronat\u0103, care poate s\u0103 duc\u0103 la suferin\u021b\u0103, la boal\u0103 \u0219i la moarte\u2026 Cu aceast\u00e3 cunoa\u0219tere, de aici, te duci \u00een planul de dincolo, unde se continu\u0103 cunoa\u0219terea. Omul este o continu\u0103 cunoa\u0219tere, ca \u0219i Universul, o continu\u0103 prefacere \u0219i evolu\u021bie\u201d.<\/p>\n

Despre cum lucreaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba, Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ne spun: \u201eDumnezeu a pus \u00een sufletul nostru un judec\u0103tor neobosit \u0219i un paznic necontenit \u2013 con\u0219tiin\u021ba\u201d. De asemenea ne sf\u0103tuiesc s\u0103 g\u00e2ndim la dragostea ar\u0103tat\u0103 de Dumnezeu la d\u0103ruirea acestui \u201ejudec\u0103tor nemituit\u201d ca s\u0103 ne fac\u0103 mai \u00een\u021belep\u021bi, s\u0103 ne descotorosim de p\u0103cate \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 lume \u00een care suntem.<\/p>\n

\u0218i dac\u0103 con\u0219tiin\u021ba nu ne p\u0103r\u0103se\u0219te niciodat\u0103, dac\u0103 ea este judec\u0103torul nostru \u2013 spun \u2013 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nici remu\u0219carea \u2013 mustrarea de cuget, p\u0103rerea de r\u0103u, regretul, nici el nu pleac\u00e3 din sufletele noastre; nu trebuie nici s\u0103 apese prea tare, dar trebuie s\u00e3 existe. Cred c\u0103 numai oamenilor orgolio\u0219i le poate lipsi p\u0103rerea de r\u0103u.<\/p>\n

\u00cen eseul scris c\u00e2ndva, trat\u00e2nd problema Ideea-for\u021b\u0103, scriam c\u0103 materialismul existent a \u00een\u0103bu\u0219it medita\u021bia \u0219i imagina\u021bia, c\u0103 suntem gr\u0103bi\u021bi, agita\u021bi, vesnic nemul\u021bumi\u021bi, ve\u0219nic gata \u00een stare de lupt\u0103, plini de ur\u0103 \u0219i respingere, \u00een loc de dragoste, acceptare, iertare \u0219i lini\u0219te; corup\u021bia, degradarea, incompeten\u021ba au fost supapele g\u0103site pentru refularea nervozit\u0103\u021bii \u0219i a urii; c\u0103 ne batem joc de timpul existen\u021bei d\u0103ruit. Spa\u021biile \u00eenfrumuse\u021bate ale vie\u021bii de c\u0103tre unii continu\u0103 s\u0103 fie distruse, se pune astfel fr\u00e2n\u0103 evolu\u021biei, se distrug civiliza\u021bii, con\u0219tient sau incon\u0219tient. Pentru ce? Ce au \u00een g\u00e2nd to\u021bi ace\u0219ti tineri \u0219i maturi pentru schimbarea vie\u021bii \u00een bine? \u0218i cum? C\u0103lc\u00e2nd \u00een picioare viertu\u021bile c\u0103l\u0103uzitoare de at\u00e2tea veacuri, datorit\u0103 c\u0103rora omul a realizat o parte di bune \u0219i frumos\u2026 \u0218i totu\u0219i, omul este singura fiint\u0103 creat\u0103, capabil\u0103 de a corecta sensurile gre\u0219ite ale existen\u021bei sale. El poate ajunge la formul\u0103ri, concluzii, argumente logice sau empirice care dau o anumit\u0103 satisfac\u021bie elanului s\u0103u de c\u0103utare. Oamenii trebuie s\u0103 se ajute unii pe al\u021bii, dar numai folosindu-se de virtu\u021bile pe care \u0219i le-a clarificat de-a lungul at\u00e2tor ani, sub umbrela Divinit\u0103\u021bii. Totul este ca sufletul \u0219i mintea sa, s\u0103 fie deschise pentru a primi acest ajutor \u0219i a p\u0103stratra binele dob\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 acum, cu discern\u0103m\u00e2nt \u0219i cu dragoste de cel\u0103lalt.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Carolina de Nord<\/p>\n<\/div>\n

\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

Editorial<\/span><\/p>\n

\n
Etichete<\/h5>\n
Alfred Fouillee<\/a>,<\/span>Suceava News<\/a>,<\/span>svnews<\/a>,<\/span>Vavila Popovici<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Trimite pe Facebook<\/a>Trimite pe Twiter<\/a>Trimite pe Google Plus<\/a>Pin pe poz\u0103<\/a>Trimite pe Email<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
Caravana \u201eRaz\u0103 de soare. Educa\u021bie prin teatru\u201d, proiect semnat UNATC \u201eI.L.Caragiale\u201d Bucure\u0219ti, Facultatea de Teatru ajunge la Suceava<\/a><\/strong><\/div>\n
Claudiu Cazacu, XTB: Stabilizarea infla\u021biei \u2013 a\u0219tept\u0103ri \u0219i scenarii pentru Rom\u00e2nia, Europa \u0219i SUA<\/a><\/strong><\/div>\n<\/div>\n

Suceava News Online<\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n
Alte \u015ftiri pe aceea\u015fi tem\u0103<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (30) \u2013 Herbert Spencer <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (34) \u2013 Friedrich Engels <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (43) \u2013 Albert Einstein <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/p>\n

Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba \u0219i politica (44) \u2013 Aldous Huxley <\/a><\/h3>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>\n

\n

<\/div>\n<\/article>\n

Source URL: https:\/\/www.svnews.ro\/filozofia-religia-stiinta-politica-46-alfred-fouillee\/307888\/<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

miercuri, 17 august 2022 \u015etiri\u00a0\u2022\u00a0Editorial Filozofia, religia, \u0219tiin\u021ba, politica (46) \u2013 Alfred Fouill\u00e9e \u201eLuxul, moliciunea \u015fi tr\u00e2nd\u0103via sunt cauze de decaden\u0163\u0103 pentru un neam.\u201d \u2013 Alfred Fouill\u00e9e Alfred Jules-\u00c9mile Fouill\u00e9e (1838-1912), filozoful \u0219i sociologul francez, a fost un scriitor prolific, \u00een special pe subiecte politice, sociale \u0219i istorice. S-a n\u0103scut la La Pou\u00ebze, Maine-et-Loire, Fran\u021ba. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[175],"class_list":["post-1247734","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1247734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1247734"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1247734\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1247734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1247734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1247734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}