{"id":1246712,"date":"2023-12-13T11:13:04","date_gmt":"2023-12-13T08:13:04","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246712"},"modified":"2023-12-13T11:13:04","modified_gmt":"2023-12-13T08:13:04","slug":"procesul-nuremberg-ii-infatisarea-a-doua-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246712","title":{"rendered":"Procesul Nuremberg II – \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a doua – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Procesul Nuremberg II \u2013 \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a doua<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nDecembrie 13, 2023<\/p>\n

\"Procesul<\/a><\/p>\n

Procesul Nuremberg II \u2013 \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a doua<\/strong><\/h1>\n

Via Pro\u0219iContra<\/a>:<\/em><\/p>\n

A doua zi, ninsoarea \u00eencetase. \u00cen schimb, peste Nuremberg b\u0103tea un v\u00e2nt ce unduia covorul de z\u0103pad\u0103 pufoas\u0103, plim\u00adb\u00e2nd \u00een toate p\u0103r\u0163ile turbioanele sclipitoare ce p\u0103reau ni\u015fte tufi\u015furi de foc. Ora\u015ful p\u0103rea o livad\u0103 insolit\u0103, cobor\u00eet\u0103 parc\u0103 din legendara Hiperboree nordic\u0103.<\/p>\n

Ne-am re\u00eent\u00e2lnit \u00een sala tribunalului, cu excep\u0163ia ziaris\u00adtului Ziegler. Refuz\u00e2nd s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 continuarea dezbate\u00adrilor tribunalului, acesta se \u00eentorsese la Paris. Dispozi\u0163ia perso\u00adnal\u0103 \u015fi impulsul fiec\u0103ruia erau pe lungimea de und\u0103 a iernii feerice, nu foarte friguroase, ce avea s\u0103 constituie cadrul acestei a doua zi de dezbateri a celui de al II-lea Tribunal de la Nuremberg.<\/p>\n

Voluminoasele dosare v\u0103rsate de avoca\u0163i la dezbaterile tribunalului umpleau aproape \u00eentreg biroul rezervat grefie\u00adrului. Pre\u015fedintele \u015fi cei doi asesori schimbau pe \u015foptite impresiile lor din lectura dosarului deschis \u00een fa\u0163a fiec\u0103ruia. Pre\u015fedintele declar\u0103 \u015fedin\u0163a deschis\u0103 \u015fi d\u0103du imediat cuv\u00e2ntul acuza\u00adtorului public.<\/p>\n

Acuzatorul public Stanislas Loubski<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, din chiar prima noastr\u0103 audien\u0163\u0103, avocatul lui Adolf Hitler a \u00eencercat s\u0103 acrediteze ideea c\u0103 starea de legitim\u0103 ap\u0103rare a clientului s\u0103u justific\u0103 antisemitismul combativ al acestuia, deschiz\u00e2nd astfel perspectiva admiterii circumstan\u0163elor atenuante pentru acesta, pe care baz\u0103 ar putea cere achitarea lui. Personal, m\u0103 \u00eenscriu \u00een contra unei astfel de perspective.<\/p>\n

Desigur, avocatul Georg Kleist a analizat cu obiectivitate modul cum a ap\u0103rut \u015fi s-a dezvoltat antisemitismul clien\u00adtului s\u0103u. Practic \u00eens\u0103, acest aspect nu are prea mare impor\u00adtan\u0163\u0103 pentru tribunal. Mul\u0163i oameni devin antisemi\u0163i din motive pe care fiecare \u00een parte le consider\u0103 excelente, f\u0103r\u0103 s\u0103 comit\u0103 \u00eens\u0103 crime contra omenirii.<\/p>\n

Domnul avocat al celui de al III-lea Reich a \u00eencercat s\u0103 conving\u0103 onoratul tribunal c\u0103 Adolf Hitler s-ar fi aflat \u00een legitim\u0103 stare de ap\u0103rare. \u00cen acest sens, el a v\u0103rsat la dosarul ap\u0103r\u0103rii, ca dovad\u0103,\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului,<\/em>\u00a0text obscur \u015fi dificil ce prezint\u0103 o a\u015fa numit\u0103 conspira\u0163ie \u015fi agre\u00adsiune permanent\u0103 a Jidanilor contra tuturor popoarelor lumii. Cunosc aceste controversate \u015fi \u00eengrijor\u0103toare\u00a0Proto<\/em>\u00adcoale<\/em>, care ar avea greutate \u00een fa\u0163a tribu\u00adnalului nostru, dac\u0103 autenticitatea lor ar putea fi dovedit\u0103, \u00een care caz Adolf Hitler s-ar trezi dintr-o dat\u0103 pe piedestalul marilor oameni din istoria omenirii. Avocatul lui Iuda a demonstrat \u00eens\u0103 c\u0103 aceste\u00a0Protocoale<\/em>\u00a0nu sunt dec\u00e2t un fals al poli\u0163iei imperiale \u0163ariste, comis cu inten\u0163ia de a-i discredita pe Jidanii din Rusia, pe care aceasta \u00eei considera, nu f\u0103r\u0103 dreptate, cei mai de temut inamici ai ei din interiorul \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei Romanovilor.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Avocatul lui Hitler are de f\u0103cut vreo remarc\u0103 sau observa\u0163ie?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Avocatul lui Iuda nu a demonstrat nimic, relu\u00e2nd pe cont propriu vechea tez\u0103 jidoveasc\u0103, dup\u0103 care\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0ar fi un document fals, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 \u00een ce const\u0103 falsul. Repet \u015fi subliniez: avocatul lui Iuda nu a demonstrat nimic! Pentru onoratul tribunal, importan\u0163a acestui document nu const\u0103 \u00een paternitatea\u00a0Protocoalelor<\/em>\u00a0ci \u00een chiar faptul existen\u0163ei lor, \u00een descrierea tulbur\u0103toare, precis\u0103 \u015fi anticipat\u0103 a provoc\u0103rii \u015fi izbucnirii R\u0103zboiului mondial, a multor evenimente din cur\u00adsul acestuia \u015fi dup\u0103 el, evenimente \u00een fa\u0163a c\u0103rora niciun tribunal adev\u0103rat nu poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 indiferent.<\/p>\n

\u00cemi rezerv dreptul de a dovedi autenticitatea acestui document, pe baza analizei atente \u015fi a leg\u0103turii dintre aspectele vizibile sau cunoscute \u015fi cele necunoscute. Pentru aceasta \u00eens\u0103, o singur\u0103 \u015fedin\u0163\u0103 a onoratului tribunal nu \u00eemi va fi suficient\u0103. Pe m\u0103su\u00adr\u0103 ce domnul acuzator public va denun\u0163a ini\u0163iativele clien\u00adtului meu, \u00eemi voi permite s\u0103 ar\u0103t, de fiecare dat\u0103, reali\u00adtatea atacurilor jidove\u015fti, deja prev\u0103zute \u00een\u00a0Procoalele \u00cen\u0163elep<\/em>\u00ad\u00ad\u0163ilor Sionului<\/em>, adic\u0103 cu cel pu\u0163in patruzeci \u015fi ceva de ani \u00eenaintea r\u0103zboiului.<\/p>\n

Acuzatorul public Stanislas Lubski<\/strong>\u00a0\u2013 Am luat not\u0103, domnule avocat. \u00centruc\u00e2t doresc ca onoratul tribunal s\u0103 dez\u00adbat\u0103 \u00een ordine cronologic\u0103 crimele inculpatului Adolf Hitler, sper s\u0103 ne putem ocupa chiar ast\u0103zi de ac\u0163iunile clientului dumneavoastr\u0103 contra Jid\u0103nimii, \u00eentre momentul venirii lui la putere (30 ianuarie 1933) \u015fi declararea r\u0103zboiului de c\u0103tre Germania, la 3 septembrie 1939.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule acuzator public, v-a\u015f r\u0103m\u00e2ne \u00eendatorat de a\u0163i binevoi s\u0103 v\u0103 re\u00eempros\u00adp\u0103ta\u0163i memoria! Comite\u0163i aceea\u015fi eroare sau aceea\u015fi uitare ca imensa majoritate a contemporanilor no\u015ftri. Nu clientul meu a declarat r\u0103zboiul, la 3 septembrie 1939, ci Anglia a declarat r\u0103zboi Germaniei, urmat\u0103 fiind, trei ore mai t\u00e2rziu, de c\u0103tre Fran\u0163a. Evident, Fran\u0163a a declarat acest r\u0103zboi \u00een urma invita\u0163iei imperioase din partea Londrei.<\/p>\n

Este vorba nu de opinii ci de fapte, de evenimente istorice, iar onoratul tribunal \u015ftie foarte bine c\u0103 un fapt nu poate fi omis sau schimbat \u00een nici un fel. De aceea se spune c\u0103 faptele sunt \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nate!<\/p>\n

Acuzatorul public Stanislas Lubski<\/strong>\u00a0\u2013 Totu\u015fi, Hitler \u00eensu\u015fi a invadat Polonia, \u00een fruntea armatei sale.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Desigur, \u015fi f\u0103r\u0103 declara\u0163ie de r\u0103zboi, \u00eentruc\u00e2t nu era vorba dec\u00e2t de o expe\u00addi\u0163ie de pedepsire sau opera\u021bie speci\u00adal\u0103, \u00a0pentru a descuraja Polonia s\u0103 continue a ocupa culoarul german c\u0103tre Dantzig care, dup\u0103 tratatul de la Versailles, t\u0103ia Germania \u00een dou\u0103, \u00een nume\u00adle, chipurile, al dreptului popoarelor de a dispune de ele \u00eensele, \u00een numele poate al umanismului, al con\u015ftiin\u0163ei universale \u015fi milosteniei, probabil cre\u015ftine\u2026 Trec peste acestea.<\/p>\n

Important este c\u0103 dreptul celui mai puternic, din 1918, se prezenta altfel \u00een 1939, fiind \u00een favoarea clientului meu. Adev\u0103\u00adratul r\u0103zboi mondial, cel ce a ruinat Europa, a \u00eenceput nu la 1 septembrie, ci la 3 septembrie 1939, c\u00e2nd Anglia \u015fi Fran\u0163a au declarat r\u0103zboi Germaniei, sub pretextul perfid de a asigura independen\u0163a Poloniei. Evenimentele ulterioare au dovedit c\u0103 nu era vorba de Polonia ci de zdro\u00adbirea Germaniei \u015fi a lui Hitler, campionul antisemitismului. Aceste afirma\u0163ii le voi demonstra la momentul cuvenit. Pentru moment nu pun carul \u00een fa\u0163a boilor. \u00cencep a\u015fa cum se cuvine, cu anul 1933.<\/p>\n

Acuzatorul public Stanislas Lubski<\/strong>\u00a0\u2013 De acord, domnule avocat. A\u015fadar, \u00een 1933, c\u00e2nd Hitler devine cancelarul Germaniei, programul acestuia se pune pe roate.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte \u015fi onorat tribunal, doresc s\u0103 \u015ftiu dac\u0103 pledez \u00een fa\u0163a unui adev\u0103rat tribunal popular euro\u00adpean sau a unui tribunal inchizitorial? Ascult\u00e2ndu-l pe acuzatorul public, cineva ar putea crede c\u0103 totul este deja aranjat, \u00eenc\u0103 de la a doua \u015fedin\u0163\u0103 a tribunalului iar clientul meu condamnat \u00eenaintea dezbaterilor, a\u015fa cum sau petrecut lucrurile \u00een cazul primu\u00adlui proces, Nuremberg I, cel din\u00a0 anii 1945-1946.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 De ce \u00eemi pune\u0163i aceast\u0103 \u00eentre\u00adbare, domnule avocat? Ea este injurioas\u0103 pentru tribunal! Dialectica acuzatorului public v\u0103 \u015focheaz\u0103, dar lucrurile nu se pot prezenta altfel, \u00eentruc\u00e2t el este convins de vinov\u0103\u0163ia lui Adolf Hitler, ca \u015fi avocatul lui Iuda. Dumneavoastr\u0103 pleda\u0163i \u00een fa\u0163a tribunalului pentru a scoate la lumin\u0103 nevino\u00adv\u0103\u0163ia lui Adolf Hitler, fostul cancelar al Germaniei. Acest lucru \u00eel face\u0163i \u00een calitate de vechi na\u0163ional socialist, lucru pe care tribunalul \u00eel \u015ftie \u015fi \u00eel pre\u0163uie\u015fte.<\/p>\n

Este foarte normal, ba chiar de dorit ca Adolf Hitler s\u0103 fie ap\u0103rat de un fost jurist na\u0163ional socialist, dup\u0103 cum este la fel de normal ca Iuda s\u0103 fie ap\u0103rat de un avocat Jidov, la fel de convins \u015fi el de ino\u00adcen\u0163a poporului \u015fi a clientului s\u0103u. Ca avoca\u0163i, niciunul dintre voi nu ave\u0163i a judeca. Judecata o vor face jura\u0163ii, asesorii tribunalului \u015fi eu \u00eensumi. \u00cen nici un caz nu poate fi vorba de un tribunal ipocrit \u015fi inchizitorial, \u00een genul celui din parodia judiciar\u0103 intrat\u0103 \u00een istorie sub numele de Nuremberg I.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Mul\u0163umesc, domnule pre\u015fedinte, pentru aceste preciz\u0103ri, de care iau act cu satisfac\u0163ie. Voi \u00eencerca s\u0103 domin irita\u0163ia ce m\u0103 cuprinde c\u00e2nd aud cuvinte \u015fi expresii din arsenalul propagandistic jidovesc, de dup\u0103 ultimul R\u0103zboi mondial. Regret c\u0103 voi provoca pro\u00adba\u00adbil acuzatorului public o irita\u0163ie egal\u0103 cu a mea, dar trebuie s\u0103 declar onoratului tribunal c\u0103 politica anti-jidoveasc\u0103 a cancelarului Adolf Hitler, \u00eentre 1933 \u015fi 1939, a fost o capodoper\u0103 de modera\u0163ie, ba chiar de delicate\u0163e!<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat, v\u0103 rog s\u0103 nu deschide\u0163i o dezbatere politic\u0103 \u00een fa\u0163a tribunalului.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Acest lucru nu este necesar, domnule pre\u015fedinte. Va fi suficient\u0103 evocarea faptelor bine stabilite din punct de vedere istoric. Evoc\u00e2nd confruntarea dintre Hitler \u015fi Jid\u0103nime sau Iuda, prima chestiune care se pune este cine a \u00eenceput! Succesiunea evenimentelor este clar\u0103: cel ce a \u00eenceput confruntarea a fost Iuda, poporul jidovesc. O afirm \u015fi o dovedesc \u00eendat\u0103.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnule pre\u015fedinte, domnilor jura\u0163i, clientul meu preia cancelaria Germaniei la data de 30 ianuarie 1933. \u015ease s\u0103pt\u0103m\u00eeni mai t\u00e2rziu, la 13 martie 1933, Comitetul executiv al Congresului Jid\u0103nesc din Statele Unite, cea mai puternic\u0103 organiza\u0163ie jidoveasc\u0103 din acel moment, se reune\u015fte \u00een mod solemn iar unul dintre liderii lui, domnul J. Tanenbaum, declar\u0103 urm\u0103toarele: \u00ab\u00a0pe plan comercial, o mare \u0163ar\u0103 industrial\u0103 ca Germania nu se poate izola complet de restul lumii<\/em>[1]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

De\u015fi Congresul jidovesc nu ordon\u0103 imediat boicotarea economic\u0103 a Germaniei, lucru ce va interveni peste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, r\u0103zboiul economic contra hitleris\u00admului \u00eencepe imediat, practic \u00een toate \u0163\u0103rile \u00een care Jidanii se bucurau de o suficient\u0103 \u00eenfluen\u0163\u0103. Nu s-a putut g\u0103si un ordin formal, negru pe alb, dar se \u015ftie c\u0103 toate deciziile importante ale Jidanilor sunt sau comport\u0103 aspecte secrete. Ei utilizeaz\u0103 curent ceea ce \u00een Africa se nume\u015fte \u00ab telefonul ar\u0103besc \u00bb. Fapt este c\u0103 imediat apar la Londra, de exemplu, inscrip\u0163ii precum \u00abno German goods sold here<\/em>\u00bb sau \u00abno German travellers should call here<\/em>\u00bb.<\/p>\n

\u00cen 1933, boicotarea comer\u0163ului unui Stat reprezenta un veritabil act de r\u0103zboi. Hitler \u00ee\u015fi propunea s\u0103 refac\u0103 \u0163ara sa, ruinat\u0103 de tratatul de la Versailles, s\u0103 rezolve chestiunea aparent imposibil\u0103 a celor opt milioane de \u015fomeri, \u00een condi\u00ad\u0163iile \u00een care Germania nu dispunea de niciun fel de crean\u0163e fa\u0163\u0103 cu alte State. \u00cen aceste condi\u0163ii, Statul german nu putea supravie\u0163ui f\u0103r\u0103 s\u0103 exporte o parte din produc\u0163ia sa indus\u00adtrial\u0103. Marasmul economic era dominant, ca urmare a pr\u0103bu\u00ad\u015firii de la\u00a0Wall Strett (<\/em>octombrie 1929). Fiecare \u0163ar\u0103 se ap\u0103ra contra vecinului. Pretutindeni vedeai sloganuri ca : \u00abBay British<\/em>\u00bb sau \u00abAchetez fran\u00e7ais<\/em>\u00bb\u00a0.<\/p>\n

La aceste dificult\u0103\u0163i conjuncturale, poporul jidovesc adaug\u0103 greutatea r\u0103zboiului economic, consider\u00e2nd c\u0103 acesta este suficient pentru a-l alunga pe Hitler de la putere. V\u0103 rog s\u0103 re\u0163ine\u0163i, domnule pre\u015fedinte c\u0103, pe vremea aceea, clientul meu \u00eenc\u0103 nu luase nicio m\u0103su\u00adr\u0103 serioas\u0103 contra Jidanilor din Germania. Practic, acesta este \u00eenceputul celui de al II-lea R\u0103zboi mondial, care va dura doispre\u00adzece ani, din cadrul noului r\u0103zboi de o sut\u0103 de ani, pe care poporul jid\u0103nesc \u00eel duce din 1917 contra germanismului civilizator.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda ceru \u015fi ob\u0163inu cuv\u00e2ntul<\/strong>\u00a0\u2013 A\u015fadar, gra\u0163ie antisemitismului confratelui meu, al II-lea R\u0103zboi mondial continu\u0103 \u00eenc\u0103, \u00een fa\u0163a acestui tribunal popular european! Poate \u00eens\u0103, avocatul lui Hitler, s\u0103 ne explice cum sperau Jidanii, \u00een naivitatea lor, s\u0103 c\u00e2\u015ftige r\u0103zboiul contra Germaniei, prin simplul boicot economic al comer\u0163ului acesteia?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Nu este nevoie s\u0103 r\u0103spund eu la aceast\u0103 \u00eentrebare. Jidanii \u00een\u015fi\u015fi au dat r\u0103spunsul cuvenit \u00een\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului.<\/em>\u00a0M\u0103 mul\u0163umesc s\u0103 citez:<\/p>\n

\u00ab\u00a0Pentru succesul cauzei noastre, este necesar ca, pretutindeni unde lucrul este posibil, r\u0103zboaiele s\u0103 nu aduc\u0103 niciun avantaj teritorial celor interesa\u0163i\u00a0; \u00een acest fel, r\u0103zboiul va fi purtat la nivelul bazei lui economice, na\u0163iunile fiind obligate s\u0103 recu\u00adnoasc\u0103 for\u0163a domina\u0163iei noastre<\/em>[2]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Acesta este \u00eenceputul demonstra\u0163iei mele privind autenti\u00adcitatea\u00a0Protocoalelor \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, urc\u00e2nd de la vizi\u00adbila ofen\u00adsiv\u0103 jidoveasc\u0103 contra comer\u0163ului celui de al III-lea Reich, la mereu cresc\u00e2nda poft\u0103 sau insa\u0163iabilitate iudaic\u0103.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Avocatul lui Iuda are cuv\u00e2ntul.<\/p>\n

Avocatul jid\u0103nimii, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Recunosc boicotul economic al Germaniei, \u00eendat\u0103 dup\u0103 luarea puterii de c\u0103tre Hitler, dar neg orice leg\u0103tur\u0103 \u00eentre acest fapt \u015fi\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>. Pur \u015fi simplu, Jid\u0103nimea a r\u0103spuns la agresiune prin mijloacele de care dispunea.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Pardon! Care agresiune?<\/p>\n

Avocatul jid\u0103nimii, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Dovezile sunt f\u0103r\u0103 de num\u0103r. Hitler se preg\u0103tea \u00eenc\u0103 din 19 noiembrie 1919. Citez dintr-un memoriu redactat de el:<\/p>\n

\u00ab\u00a0Antisemitismul pasional va sf\u00e2r\u015fi totdeauna prin progromuri. Dimpotriv\u0103, antisemitismul ra\u0163ional va trebui s\u0103 conduc\u0103 la o lupt\u0103 organizat\u0103, definit\u0103 prin legea contra privilegiilor de care se bucur\u0103 Jidanul, \u015fi prin care acesta se distinge de ceilal\u0163i str\u0103ini ce tr\u0103iesc printre noi. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ultimul obiectiv al antisemitis<\/em>\u00ad<\/em>mului ra\u0163ional va trebui s\u0103 fie expulzarea tuturor Jidanilor din Germania<\/em>[3]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Iat\u0103 cuvintele unui om cu scaun la cap. Ele ilustreaz\u0103 modera\u0163ia clientului meu. \u00cenainte de a ajunge la putere, Hitler se pronun\u0163\u0103 contra pogromurilor, deci exclude perspectiva de a trebui s\u0103 lichideze \u00eentr-o zi \u015fase milioane de Jidani, declar\u00e2ndu-se pur \u015fi simplu \u00een favoarea unei m\u0103suri ce \u0163ine de suveranitatea Statelor. Orice guvern popular \u2013 subliniez c\u0103 regimul lui Hitler a fost popular la nivelul 99%.<\/p>\n

Orice guvern are dreptul de a expulza de pe teritoriul s\u0103u pe str\u0103\u00adinii care, dintr-un motiv sau altul, nu \u00eei sunt pe plac. Statul izraelian contemporan a expulzat Palestinienii din \u0163ara lor \u00een lag\u0103re de concentrare sau i-a \u00eenchis, iar cei care au r\u0103mas pe loc protesteaz\u0103 necontenit. Cum am putea admite aceste m\u0103suri pentru Jidanii din Israel, f\u0103r\u0103 s\u0103 le admitem \u015fi pentru clientul meu? A\u015fa c\u0103, dragul meu confrate, permite\u0163i-mi s\u0103 z\u00e2mbesc dup\u0103 ultimul dumneavoastr\u0103 citat, ales cam cu st\u00e2ng\u0103cie. \u015etiam de mult c\u0103 atingerea epidermei unui Jidan reprezint\u0103 o crim\u0103 contra omeni\u00adrii, iar t\u0103ierea \u00een buc\u0103\u0163i a unui Goim, de exemplu a unui Palestinian, nu are nicio importan\u0163\u0103. Odat\u0103 \u00een plus, dovada clar\u0103 a ceea ce spun se g\u0103se\u015fte \u00een\u00a0Proto<\/em>\u00adcoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>. Citez:<\/p>\n

\u00ab\u00a0\u00cen fa\u0163a lui Dumnezeu, fiecare dintre mor\u0163ii no\u015ftri valoreaz\u0103 c\u00e2t o mie de Goimi<\/em>[4]<\/a>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte, acest auditorium este oare pus la dispozi\u0163ia nazi\u015ftilor sau este un tribunal ce exprim\u0103 dreptul?<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Confratele domniei voastre \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 clientul dup\u0103 cum crede de cuviin\u0163\u0103. Tribunalul a\u015fteapt\u0103 \u00eens\u0103 din partea domniilor voastre, ambii avoca\u0163i, s\u0103 reveni\u0163i la tema pledoariilor respective, adic\u0103 starea de legitim\u0103 ap\u0103rare \u00een care s-a g\u0103sit sau nu s-a g\u0103sit Hitler, apoi toate ac\u0163iunile lui \u00eencep\u00e2nd cu 1933.<\/p>\n

Avocatul jid\u0103nimii, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Contest cu toat\u0103 energia starea de legitim\u0103 ap\u0103rare a lui Hitler. Boicotul economic al Germaniei, de dup\u0103 30 ianuarie 1933, nu era dec\u00e2t un r\u0103spuns la persecu\u0163iile clare contra Jidanilor.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Odat\u0103 \u00een plus, care persecu\u0163ii stimabile confrate?<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Persecu\u0163iile contra Jidanilor, contra bunurilor acestora. Prin programul lor din 24 februarie 1920, la paragraful VI, nazi\u015ftii cereau ca func\u0163iile administrative s\u0103 fie rezervate exclusiv cet\u0103\u0163enilor Reichului. O astfel de m\u0103sur\u0103 viza aproximativ 4000 de Jidani: 1832 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, 286 de magistra\u0163i, 282 de func\u0163ionari ai Po\u015ftei \u015fi C\u0103ilor Ferate, 1545 de func\u0163ionari diver\u015fi[5]<\/a>.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Confratele meu o ia \u00eenaintea Istoriei. Pentru el, discursul lui Hitler, din ber\u0103ria Hofbra\u00fc (24 februarie 1920) \u00eensemna deja \u00abpersecu\u0163ii\u00bb. Ac\u0163iunea respectiv\u0103 a lui Hitler nu a fost nimic alta dec\u00e2t un discurs \u00een fa\u0163a a dou\u0103 mii de oameni ce beau lini\u015fti\u0163i o halb\u0103 de bere. At\u00e2t. Nimic mai mult ! Astea v\u0103 sunt persecu\u0163iile, dragul meu confrate ?<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Nu, bine\u00een\u0163eles. Legea \u00abrestaur\u0103rii func\u0163iunii publice\u00bb dateaz\u0103 din 7 aprilie 1933. Apoi, la 11 aprilie 1933 s-a publicat decretul ce definea non-Arianul ca persoana ce avea un p\u0103rinte sau bunic de origine jidoveasc\u0103.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnule pre\u015fedinte, rog ca grefierul s\u0103 consemneze cu aten\u0163ie aceste date, care arat\u0103 c\u00e2t se poate de clar anteri\u00adoritatea agresiunii jidove\u015fti. Este \u00eens\u0103 evident c\u0103, \u00een acest caz, nu poate fi vorba numai de zile \u015fi de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u00cenc\u0103 de la apari\u0163ia clientului meu pe scena politic\u0103, \u015fi mai ales de la publicarea c\u0103r\u0163ii\u00a0Mein Kampf<\/em>, Jidanii \u015ftiau c\u0103 venirea lui Hitler la putere \u00eenseamn\u0103 sf\u00e2r\u015fitul privilegiilor lor exorbi\u00adtante \u00een Germania. \u00cen ordinea lor cronologic\u0103, faptele \u00eens\u0103 sunt fapte, iar un discurs la un pahar de bere nu poate fi considerat o persecu\u0163ie. Dimpotriv\u0103, boicotul jidovesc contra comer\u0163ului german este o adev\u0103rat\u0103 agresiune, \u00een fa\u0163a c\u0103reia, pe bun\u0103 dreptate, clientul meu s-a considerat \u00een stare de legitim\u0103 ap\u0103rare.<\/p>\n

Cum a r\u0103spuns Hitler la aceast\u0103 prim\u0103 declara\u0163ie de r\u0103zboi, deocamdat\u0103 economic ? Hitler a r\u0103spuns f\u0103r\u0103 sl\u0103biciune, cu o mode\u00adra\u0163ie exemplar\u0103, prevenind Diaspora jidoveasc\u0103 s\u0103 nu se joace cu focul. La 11 mai 1933, clientul meu declar\u0103 ambasadorului Marii Britanii : \u00ab\u00a0Dac\u0103 Jidanii din str\u0103in\u0103tate persist\u0103 \u00een boicotarea produselor noastre, consecin\u0163ele acestui fapt vor fi suportate de coreligionarii lor din Germania<\/em>[6]<\/a>\u00bb. Dou\u0103 luni mai t\u00eerziu, clientul meu va re\u00eennoi acest avertisment\u00a0: \u00ab\u00a0Trebuie \u00een\u0163eles c\u0103 boicotul organizat de Jidani nu este dec\u00e2t un mijloc de a r\u0103sturna direc\u0163ia politic\u0103 a Germaniei\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Contest cronologia responsabilit\u0103\u0163ilor men\u0163ionate de confratele meu. Recoman\u00add\u0103rile Congresului jidovesc american privind boico\u00adtarea Germaniei sunt \u00eentr-adev\u0103r anterioare zilei de represalii contra Jidovilor, organizat\u0103 de Hitler la 1 aprilie 1933. Nu este \u00eens\u0103 mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 persecu\u0163ia era tot mai puternic\u0103, de la an la an, pe m\u0103sur\u0103 ce Partidul Na\u0163ional-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP) se apropia de putere. Confratele meu nu trebuie s\u0103 uite acest detaliu.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Ce \u00een\u0163elege\u0163i dumneavoastr\u0103 prin persecu\u0163ie, onorate confrate\u00a0? Despre Jidanul berlinez care, \u00een cadrul luptei politice anterioare lui 1933, se prezenta la o reuniune public\u0103 \u015fi insulta candidatul Hitler, apoi era dat afar\u0103 de c\u0103tre serviciul de ordine SA, se poate oare spune c\u0103 a fost persecutat\u00a0? \u00cen acest caz, \u00eentreaga lupt\u0103 politic\u0103 poate fi considerat\u0103 o singur\u0103 \u015fi unic\u0103 perse\u00adcu\u0163ie.<\/p>\n

Ca \u015fi comuni\u015ftii, hitleri\u015ftii, sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 prezinte o list\u0103 cu camarazii lor mor\u0163i \u00een cadrul lup\u00adtei politice, cazul lui Horst Wessel. Jidanii nu pot g\u0103si astfel de \u00ab\u00a0per<\/em>\u00ad<\/em>se<\/em>\u00ad<\/em>cuta\u0163i<\/em>\u00a0\u00bb nici m\u0103car pentru degetele de la o singur\u0103 m\u00e2n\u0103\u00a0? Ipocrizia dialecticii voastre, drag\u0103 confrate, nu m\u0103 surprinde. \u015etiu c\u0103 orice militant pus la punct de serviciul de ordine, al unui miting, dac\u0103 este Jidan, va fi automat proclamat \u00abperse<\/em>\u00ad<\/em>cutat<\/em>\u00bb. \u00cen schimb, dac\u0103 este vorba de un Goim b\u0103tut m\u0103r de mili\u00adtan\u0163ii jidani ai comuni\u015ftilor, despre acesta se va spune numai c\u0103 \u00ab\u00a0a fost pus la locul lui<\/em>\u00a0\u00bb. Nuremberg nu trebuie confundat cu Zidul Pl\u00e2ngerii.<\/p>\n

S\u0103 revenim la fapte. Recunosc f\u0103r\u0103 probleme c\u0103 \u00een zilele de dup\u0103 luarea puterii de c\u0103tre clientul meu, situa\u0163ia Jido\u00advilor din Germania nu era foarte confortabil\u0103. Niciunul \u00eens\u0103 nu murea de foame, nim\u0103nui nu-i era amenin\u0163at\u0103 via\u0163a, nici averea, nici func\u0163ia, comer\u0163ul sau afacerea lui, mai mult sau mai pu\u0163in b\u0103noas\u0103. Desigur, \u00een ochii tuturor, Jidovii momen\u00adtului erau consi\u00addera\u0163i marii \u00eenvin\u015fi ai luptei politice.<\/p>\n

Totu\u015fi, de\u015fi antisemit, \u00een spiritul lui de ordine exemplar\u0103, poporul german nu a manifestat niciun fel de exces, ironiz\u00e2nd cu modera\u0163ie pe Jidani, uneori chiar cu delicate\u0163e, f\u0103r\u0103 s\u0103 le administreze \u015futurile \u00een fund pe care unii, probabil, le-ar cam fi meritat. Desigur, ca \u00een multe alte \u0163\u0103ri, inclusiv \u00een cele ce dau ne\u00eencetat lec\u0163ii de democra\u0163ie, s-au produs excese regretabile : au fost sparte c\u00e2teva vitrine, s-au profanat c\u00e2teva sinagogi, dar nimeni nu poate cita numele unui singur Jidan c\u0103ruia deta\u015famentele de ordine, SA \u015fi SS s\u0103 \u00eei fi atins m\u0103car un fir de p\u0103r.<\/p>\n

La data respectiv\u0103, niciun Jidan din cel de al III-lea Reich nu fusese asasinat de nimeni, de\u015fi, peste 70 000 de coreligionari ai domniei voastre invadaser\u0103 Germania, chiar atunci, venind din Polonia. Se \u015ftie \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ce avea s\u0103 provoace r\u0103zboiul, peste c\u00ee\u0163iva ani, Jidanul atrage pogromul precum paratr\u0103znetul fulgerul. Dac\u0103 luarea puterii de c\u0103tre Hitler nu s-a soldat cu moartea niciunuia dintre coreli\u00adgionarii domniei voastre, lucrul se datoreaz\u0103 st\u0103p\u00e2nirii de sine, modera\u0163iei, omeniei \u0219i \u00een\u021belep\u00adciunii poporului german.<\/p>\n

Avocatul jid\u0103nimii, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Vorbi\u0163i-ne despre Jidanii din Statele Unite, persecuta\u0163i de c\u0103tre nazi\u015fti \u00een Germania. Ace\u015ftia nu erau ca Jidanii polonezi, ce atr\u0103geau pogromul precum paratr\u0103znetul fulgerul ! \u00cen acest sens, Departamentul ameri\u00adcan de Stat a \u00eenaintat pre\u015fe\u00addintelui Roosevelt un\u00a0Memorandum<\/em>\u00a0\u00eenso\u0163it de o list\u0103 de victime[7]<\/a>.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Pre\u015fedintele Roosevelt era un simplu agent al Jidovilor, lucru pe deplin cunoscut ast\u0103zi. V\u0103 voi r\u0103spunde \u00eens\u0103. Unii reziden\u0163ii sau turi\u015fti str\u0103ini, nu neap\u0103rat Jidani, au fost lua\u0163i cu \u00ab Huo ! \u00bb, de c\u0103tre trec\u0103torii enerva\u0163i sau de de vreun SA mai obtuz. Astfel de incidente sunt mai mult sau mai pu\u0163in inevitabile, cu ocazia unei schimb\u0103ri de regim poli\u00adtic, ca acela din Germania lui ianuarie 1933. Totu\u015fi, nu am auzit niciodat\u0103 de vreun American ucis \u00een cursul acestor eveni\u00admente. A\u015fa zisele atrocit\u0103\u0163i, la care face\u0163i aluzie, sunt inventate de propaganda jidoveasc\u0103, la fel de bine implantat\u0103 \u015fi organizat\u0103, inclusiv \u00een lumea de ast\u0103zi. Admi\u0163\u00e2nd c\u0103 Hitler ar fi consim\u0163it s\u0103 anuleze replica sa la boicotul jidovesc, Secretarul de Stat ameri\u00adcan Cordell Hull ar fi transmis presei acela\u015fi comunicat, deja redactat \u00een termenii urm\u0103tori :<\/p>\n

\u00abStatele Unite urm\u0103resc cu aten\u0163ie \u015fi nelini\u015fte situa\u0163ia din Germania.\u00a0<\/em>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, au avut loc incidente regretabile, pe care toat\u0103 lumea le deplor\u0103. F\u0103r\u0103 a minimiza sau scuza cele petrecute \u00een Germania, sunt \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 cred c\u0103 multe din relat\u0103rile despre actele de teroare \u015fi atrocit\u0103\u0163i ce ne-au parvenit sunt exagerate. M\u0103 tem \u00eens\u0103 c\u0103, cu timpul, continuarea unor astfel de relat\u0103ri ar putea lovi \u00een sentimentele de prietenie ce leag\u0103 popoarele noastre, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie util\u0103 nim\u0103nui[8]<\/strong><\/a><\/em>\u00bb.<\/p>\n

Dimpotriv\u0103, onorat tribunal, membrii indisciplina\u0163ii ai deta\u015famentelor SA, provocatorii \u015fi neispr\u0103vi\u0163ii, ce au jucat un anumit rol atunci, au fost mai to\u0163i aresta\u0163i, judeca\u0163i \u015fi condamna\u0163i de tribunale. \u00cen fa\u0163a istoriei, Hitler dorea s\u0103 ajung\u0103 la o\u00a0solu\u0163ie final\u0103<\/em>\u00a0f\u0103r\u0103 de pat\u0103. \u00cen cursul unui dejun oferit la lega\u0163ia suedez\u0103, \u00een onoarea lui Hindenburg, el a m\u0103rturist acest lucru regelui respectiv, \u00een trecere prin Berlin, la 21 aprilie 1933, \u00een prezen\u0163a lui von Papen, Neurath \u015fi a ambasadorului Italiei, Cerruti, care a telefonat totul la Roma, patru zile mai t\u00e2rziu\u00a0:<\/p>\n

\u00abPeste c\u00e2teva secole, lupta noastr\u0103 pentru eliberarea Germaniei de elementele eterogene va fi s\u0103rb\u0103torit\u0103 ca unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei Reichului<\/em>[9]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Onorat tribunal, nimeni nu comite atrocit\u0103\u0163i c\u00e2nd are inten\u0163ia s\u0103 se prezinte onorabil \u00een fa\u0163a istoriei.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Declara\u0163iile lui Hitler nu trebuie luate \u00een serios.\u00a0 Vorbi\u0163i-ne mai bine despre ziua de 1 aprilie 1933, \u00een care persecutarea Jidanilor germani nu mai poate fi pus\u0103 pe seama provocatorilor, fiind organizat\u0103 de Hitler \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Cu pl\u0103cere. Vreme de dou\u0103 luni, diploma\u0163ia hitlerist\u0103 a negociat \u00een toate capitalele, mai ales la Londra, New York \u015fi Paris, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 sparg\u0103 blocada economic\u0103 ini\u0163iat\u0103 de poporul jidovesc. Onoratul tribunal va g\u0103si toate detaliile acestei ac\u0163iuni \u00een cartea unui Jidan, care nu poate fi suspectat de nazism. Iat\u0103 dou\u0103spre\u00adzece exemplare din aceast\u0103 carte, pe care le v\u0103rs la dosarul ap\u0103r\u0103rii lui Hitler \u015fi a celui de al III-lea Reich. Domnii jura\u0163i vor g\u0103si \u00een aceast\u0103 carte numeroase citate exacte. C\u00e2t despre autor, acesta este Eliahu Ben Elissar, ziarist distins, care a ocupat p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd un post important pe l\u00e2ng\u0103 pre\u015fe\u00addintele Statului Israel.<\/p>\n

Se \u00een\u0163elege c\u0103 acestui om nu i-a sc\u0103pat nimic din ceea ce numim \u00ab\u00a0chestiunea jidoveasc\u0103<\/em>\u00a0\u00bb, pe care o trateaz\u0103 cu maximul de obiectivitate ce poate fi cerut\u0103 unui Jidan care \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 poporul lui. Iat\u0103 ce spune acest autor despre ziua de 1 aprilie 1933, invocat\u0103 de onoratul meu confrate\u00a0:<\/p>\n

\u00abAceast\u0103 zi nu s-a desf\u0103\u015furat la fel pe \u00eentreg teritoriul. (\u2026) La Berlin, afi\u015fe enorme invit\u0103 popula\u0163ia la boicot. Vehicule echi\u00adpate cu megafoane str\u0103bat bulevardele amintind Nem\u0163ilor c\u0103 trebuie s\u0103 boicoteze Jidanii. \u00cen fa\u0163a magazinelor jidove\u015fti sunt plasate panouri ce arat\u0103 publicului origi<\/em>\u00adnea proprietarului respectiv. Echipe speciale, de militan\u0163i SA \u015fi SS sunt plasate \u00een fa\u0163a cabinetelor medicale \u015fi ale avoca\u0163ilor jidovi, \u00eempiedic\u00e2nd accesul. M\u0103surile injuste se multiplic\u0103. Pe toat\u0103 durata zilei, Jidanii din Germania sunt ar\u0103ta\u0163i cu degetul ca fiind drojdia societ\u0103\u0163ii[10]<\/strong><\/a><\/em>\u00bb.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Efectiv, \u00een ziua respectiv\u0103, Jidanii sunt ar\u0103ta\u0163i cu degetul de \u00eentreg restul popula\u0163iei. Ei nu sunt \u00eens\u0103 agresa\u0163i, nimeni nu este lovit, ca la Ierusalim pe vremea \u00eemp\u0103ra\u0163ilor romani Titus \u015fi Adrian. Nu sunt ar\u015fi de vii, pe cruce, ca \u00een Spania prea-cre\u015ftin\u0103, nici \u00eenjunghia\u0163i ca \u00een Polonia sau Rusia, nici expulza\u0163i din Germania, ca \u00een Fran\u0163a, sub regele Filip cel Frumos, sau \u00een Anglia, pe vremea lui Eduard I, nici deporta\u0163i la Babilon ca pe vremea \u00eemp\u0103ratului Nabucodonosor. Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, v\u0103 rog s\u0103 \u00eemi permite\u0163i s\u0103 elogiez generozitatea dovedit\u0103, cu aceast\u0103 ocazie, de c\u0103tre poporul german, precum \u015fi m\u0103sura, modera\u0163ia cu care clientul meu a tratat aceast\u0103 delicat\u0103 afacere.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Mai t\u00e2rziu \u00eens\u0103, sub acela\u015fi cancelar Hitler, Jidanii din Germania vor fi deporta\u0163i \u015fi chiar ar\u015fi \u00een crematorii. Nu cred c\u0103 onoratul tribunal va accepta compara\u0163ia \u00eentre moravurile epocilor barbare, evo\u00adcate de confratele meu, \u015fi comportamentul Nem\u0163ilor \u00een plin secol XX, pentru a \u00eencerca justificarea ultimilor prin ceilal\u0163i.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Din punct de vedere moral toate epocile sunt la fel, c\u0103ci \u00een moral\u0103 nu exist\u0103 niciun fel de progres. \u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 mii de ani, toate popoarele amenin\u0163ate de Jidani, dup\u0103 cum vedem \u00een\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, s-au comportat ca \u015fi cele din epocile urm\u0103toare. Opinia mea este c\u0103 \u00eentre ceea ce \u015ftim despre trecut \u015fi ceea ce putem prevedea pentru viitorul apropiat, \u00een \u00eemprejurarea de care ne ocup\u0103m \u015fi \u00een ciuda st\u0103rii lui de legitim\u0103 ap\u0103rare, poporul german a ac\u0163ionat cu o extraor\u00addinar\u0103 modera\u0163ie.<\/p>\n

Avocatul jid\u0103nimii, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Unde vede\u0163i dumneavoastr\u0103 aceast\u0103 modera\u0163ie, dragul meu confrate ? \u00cenainte sau dup\u0103 cele \u015fase milioane de victime ?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Despre r\u0103zboi vom vorbi mai t\u00eerziu, de\u015fi, practic, el a fost declarat de Jidani la \u015fase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 30 ianuarie 1933. S\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00eens\u0103 la prima lui perioad\u0103, c\u00e2nd \u00eempotriva Germaniei \u015fi a clientului meu au fost utilizate numai arme economice. \u00cen ciuda blocadei economice impus\u0103 \u0163\u0103rii sale, clientul meu a reu\u015fit un formidabil progres economic \u015fi o revolu\u0163ie social\u0103 unic\u0103 \u00een istoria popoarelor lumii. Domnilor jura\u0163i, dumneavoastr\u0103 nu a\u0163i cunoscut aceast\u0103 epoc\u0103. Eu \u00eens\u0103, am v\u0103zut cu ochii mei casele muncitorilor cresc\u00e2nd precum gr\u00e2nele pe ogoare, case la fel de dichisite ca vilele burghe\u00adzilor francezi.<\/p>\n

Autostr\u0103zi de mii \u015fi mii de kilometri au fost construite \u00een doi sau trei ani, preg\u0103tindu-se astfel viitoarea produc\u0163ie masiv\u0103 de automo\u00adbile populare Volkswagen\u00a0; ast\u0103zi, dup\u0103 aproape o jum\u0103tate de secol, Fran\u0163a construie\u015fte proste\u015fte milioane de auto\u00admobile, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe pe care \u015fosele vor putea circula ele. S\u0103 trecem peste aceste detalii ce spun foarte multe lucruri despre Germania dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Misiunea mea \u00een fa\u0163a onoratului tribunal nu const\u0103 \u00een a face panegiricul omului excep\u0163ional care a fost Adolf Hitler. M\u0103 voi m\u0103rgini deci la a-l ap\u0103ra contra propagandei jidove\u015fti \u015fi a lin\u015fajului judiciar comis chiar aici, la procesul Nuremberg I, \u00een anii 1945-1946.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnule pre\u015fedinte, domnilor jura\u0163i, am dovedit deja c\u0103, decis s\u0103 rezolve problema jidoveasc\u0103 din Germania, clientul meu s-a comportat cu mult\u0103 delicate\u0163e, f\u0103r\u0103 s\u0103 neglijeze \u00eens\u0103 drepturile \u015fi datoriile lui de \u015fef de Stat suveran. Dup\u0103 cum \u00een Fran\u0163a, de exemplu, guvernele acesteia au proclamat separa\u0163ia Bisericii \u015fi a religiei de Stat, Hitler a rev\u0103zut bazele ideii de na\u0163ionalitate german\u0103, oper\u00e2nd sepa\u00adrarea popula\u0163iei minoritare, de origine iudeo-khazar\u0103, de majoritatea popula\u0163iei, care de zeci de secole era de origine arian\u0103. Acesta era \u015fi este dreptul strict al oric\u0103rui \u015fef de Stat \u015fi de guvern.<\/p>\n

Nu v\u0103d niciun motiv ca onoratul tribunal s\u0103 refuze acest drept clientului meu. Era \u00eens\u0103 evident, iar Hitler a \u00een\u0163eles perfect c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, va trebui s\u0103 \u00eei expulzeze de Jidani. Om cult \u015fi \u00een\u0163elept, clientul meu cuno\u015f\u00adtea legile vie\u0163ii, pe care, abia ast\u0103zi, naturali\u015ftii \u00eencep s\u0103 le descopere. El \u015ftia c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi o pereche de animale are nevoie de mica ei p\u0103\u015fune[11]<\/a>, pe care alt animal nu poate p\u0103trunde \u00een orice condi\u0163ii. Din acest punct de vedere, clientul meu g\u00e2ndea exact ca\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionulu<\/em>i, cu diferen\u0163a c\u0103 Hitler voia s\u0103 conduc\u0103 destinele unui popor cu r\u0103d\u0103cini biologice clare, \u00een vreme ce Iuda a pretins \u015fi pretinde \u00eenc\u0103 dreptul de domnie abso\u00adlut\u0103 asupra \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt, dup\u0103 cum gl\u0103suie\u015fte\u00a0Biblia<\/em>,\u00a0Talmudul<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep<\/em>\u00ad\u0163ilor Sionului<\/em>. Citez\u00a0:<\/p>\n

\u00ab\u00centr-o zi, regele Israelului, din casa lui David, \u00ee\u015fi va pune pe cap coroana oferit\u0103 de Europa, \u015fi va deveni patriarhul \u00eentregii lumi[12]<\/strong><\/a><\/em>\u00bb.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Amintesc onoratului tribunal c\u0103 odat\u0103 \u00een plus, cit\u00e2nd\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, confratele meu recurge la un document fals.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 De c\u00e2nd a c\u00e2\u015ftigat cel de al II-lea R\u0103zboi mondial, prin pofta lui de domina\u0163ie mondial\u0103, poporul jid\u0103nesc confirm\u0103 punct cu punct auten\u00adticitatea acestui document.<\/p>\n

Acum \u00eens\u0103 voi demonstra onoratului tribunal c\u0103, departe de a se l\u0103sa dus de curentul antisemit, clientul meu a \u00eenceput prin a colabora cu Jidanii \u00een modul cel mai cinstit. Onoratul tribunal \u015fi domnii jura\u0163i sunt ruga\u0163i s\u0103 nu se mire de aceast\u0103 afirma\u0163ie. Orice propagand\u0103 mincinoas\u0103 se \u00eempotmole\u015fte \u00een fa\u0163a faptelor, a evenimentelor de neclintit, ce nu pot fi \u015fterse din istorie. Clientul meu s-a dovedit singurul om de Stat capabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 sionismul dintr-o perspectiv\u0103 ra\u0163ional\u0103, corect\u0103, cinstit\u0103, f\u0103r\u0103 sentimentalisme deplasate, nici ipocri\u00adzie, viclenie sau demagogie.<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles \u00eens\u0103, el \u00eei cuno\u015ftea prea bine pentru a se l\u0103sa \u00een\u015fe\u00adlat de aparenta lor sinceritate, de frazeologia militantismului lor pentru \u00ab\u00a0\u021aara promis\u0103<\/em>\u00a0\u00bb, lucru pe care l-a ar\u0103tat \u00een\u00a0Mein Kampf<\/em>\u00a0[13]<\/a>. El \u015ftia c\u0103 majori\u00adtatea Jidanilor din Germania dorea s\u0103 emigreze \u015fi avea inten\u0163ia s\u0103-i ajute, la nevoie s\u0103-i oblige \u00een acest sens. Acesta era dreptul lui de \u015fef de Stat. Unde puteau \u00eens\u0103 emigra Jidanii din Germania ? Prin cinism, minciun\u0103 \u015fi for\u0163a armelor, Anglia \u015fi Fran\u0163a st\u0103p\u00e2neau \u00eentinse imperii coloniale, dar nu erau dispuse s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia Jidanilor niciunul dintre mul\u00adtele lor teritorii.<\/p>\n

Pentru guvernan\u0163ii francezi \u015fi englezi, colo\u00adnialismul era problema altora, nu a lor, p\u00e2n\u0103 ce, \u00eentr-o zi, Jean-Paul Sartre le-a replicat c\u0103 a\u015fa se spune \u015fi despre Iad ! De altfel, onorat tribunal, \u00een cursul acestui proces voi reveni de mai multe ori asupra acestei chestiuni \u015fi voi dovedi c\u0103 cele trei mari democra\u0163ii occidentale sunt mult mai vinovate dec\u00e2t clientul meu, \u00een ce prive\u015fte soarta Jidanilor din Europa \u0219i Germania, \u00een timpul r\u0103zboiului mondial.<\/p>\n

Anglia, Fran\u0163a \u015fi Statele Unite, care dispu\u00adneau de teritorii \u00eentinse, pe care Jidanii puteau fi coloniza\u0163i, nu au r\u0103spuns niciuneia dintre solu\u0163iile pa\u015fnice propuse de Germania, \u00een acest sens. \u00cen 1933, C\u0103minul na\u0163ional jidovesc din Palestina, cum se numea pe atunci teritoriul ce va deveni viitorul Stat Israel (1948), era dispus s\u0103 \u00eei primeasc\u0103 pe to\u0163i Jidanii din Germania. Englezii \u00eens\u0103, care administrau acest teritoriu, s-au opus din toate for\u0163ele lor. De\u015fi simpatiza cu Palestinienii, care nu erau de acord cu acest proiect, clientul meu a colaborat cu unele organiza\u0163ii jidove\u015fti, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 1938, pentru a-i ajuta pe c\u00e2t mai mul\u0163i Jidani s\u0103 emigreze \u00een Palestina.<\/p>\n

Avocatul jid\u0103nimii, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Este adev\u0103rat, dar cu condi\u0163ia ca enigran\u0163ii jidani s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Germania cu m\u00e2inile goale, f\u0103r\u0103 un ban \u00een buzunar.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Adev\u0103rul este cu totul altul, dragul meu confrate. N-a\u015f fi crezut c\u0103 sunte\u0163i at\u00e2t de r\u0103u informat \u00een aceast\u0103 chestiune. \u00cen 1933, c\u00e2nd a preluat puterea \u00een Germania, clientul meu a g\u0103sit o \u0163ar\u0103 ruinat\u0103, fiind nevoit s\u0103 instituie controlul schimburilor valutare \u015fi s\u0103 inter\u00adzic\u0103 exportul oric\u0103rui capital.<\/p>\n

Nu a fost vorba de vreo lege antisemit\u0103 ci de o m\u0103sur\u0103 economico-financiar\u0103 ce viza f\u0103r\u0103 discriminare \u00eentreaga popula\u0163ie a Germaniei. Nimeni nu putea p\u0103r\u0103si cel de al III-lea Reich cu mai mult de 30 de M\u0103rci germane \u00een buzunar. De altfel, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 s-a dovedit at\u00e2t de bine g\u00e2ndit\u0103 \u015fi de benefic\u0103 \u00eenc\u00e2t, \u00een 1945, generalul De Gaulle a introdus-o \u00een Fran\u0163a. \u00cen acest moment chiar, la peste 30 de ani dup\u0103 r\u0103zboi, turi\u015ftii francezi nu sunt departe de situa\u0163ia celor germani, din anii 1933-1938, neput\u00e2nd nici ei p\u0103r\u0103sii Fran\u0163a cu mai mult de 5000 de franci \u00een buzunar.<\/p>\n

\u00cen 1933, C\u0103minul na\u0163ional jidovesc din Palestina, care era sub mandat englezesc, cerea fiec\u0103rui Jidan dornic de emigrare, s\u0103 dispun\u0103 de un capital de cel pu\u0163in 1000 de lire sterline. Jidanilor germani dornici s\u0103 emigreze \u00een Palestina, Hitler le-a acordat acest privilegiu exorbitant, \u00een compara\u0163ie cu stricte\u0163ea la care erau supu\u015fi ceilal\u0163i cet\u0103\u0163eni germani, care nu se puteau prezenta drept fii lui Iuda.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Printr-o argumenta\u0163ie tenden\u0163ioas\u0103, onoratul meu confrate \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice \u015fi s\u0103 scuze ceeace nu poate fi justificat, nici scuzat. Jidanii s\u0103raci nu posedau cele 1000 de lire sterline, iar cei c\u00e2\u0163iva Jidani boga\u0163i nu voiau s\u0103 emigreze doar cu ace\u015fti bani \u00een buzunar, abandon\u00e2nd \u00een spatele lor un capital mult mai mare. Altfel spus, Jidanii boga\u0163i erau spolia\u0163i de banii \u015fi capitalurile lor.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Iat\u0103 r\u0103spunsul ap\u0103r\u0103rii celui de al III-lea Reich, onorat tribunal. Mai \u00eent\u00e2i, nu existau dec\u00e2t foarte pu\u0163ini Jidani s\u0103raci \u00een Germania, ca de altfel \u00een \u00eentregul Occident. Acest popor constituie pretutin\u00addeni o cast\u0103 privi\u00adlegiat\u0103 \u015fi \u00eenst\u0103rit\u0103. Confratele meu trece sub t\u0103cere acordul numit\u00a0Haavara<\/em><\/strong>, prin care Hitler a consim\u0163it s\u0103 permit\u0103 ie\u015firea marelui capital jidovesc din Germania. \u00cen ebraic\u0103, cuv\u00e2ntul\u00a0haavara<\/em>\u00a0\u00eenseamn\u0103 schimb, afacere. \u00cen aprilie 1933, Jidanul Sam Cohen, directorul unei companii de colonizare din Palestina, a prezentat consulului german din Ierusalim un foarte interesant proiect.<\/p>\n

El s-a oferit s\u0103 cum\u00adpere din Germania diverse echipamente industriale, pe care p\u00e2n\u0103 atunci le cump\u0103rase din Cehoslovacia. Cump\u0103rarea produselor industriale germane, de c\u0103tre coloni\u015ftii din Pales\u00adtina, urma s\u0103 fie pl\u0103tit\u0103 cu capitalurile jidove\u015fti blocate \u00een Germania, pentru care Jidanii \u00een cauz\u0103 primeau, din partea B\u0103ncii Reichului, toate actele doveditoare. \u00cen schimb, la sosi\u00adrea lor \u00een Palestina, Jidanii emigran\u0163i primeau contra\u00advaloarea m\u0103rcilor germane \u00een lire palestiniene. \u00cen felul acesta ambele p\u0103r\u0163i erau satisf\u0103cute\u00a0: Samuel Cohen, directorul coloniz\u0103rii palestiniene, reu\u015fise o afacere corect\u0103, \u00eemp\u0103c\u00e2nd, cum se spune, capra cu varza\u00a0! Emigran\u0163ii jidani din Germania nu \u00ee\u015fi pierdeau capitalul lor, cel de al III-lea Reich nu permitea ie\u015firea valutei forte din \u0163ar\u0103, \u00eentregul aranjament favoriz\u00e2nd \u015fi u\u015fur\u00e2nd plecarea Jidovilor, dup\u0103 cum dorea \u015fi clientul meu.<\/p>\n

Acordul economic numit\u00a0Haavara<\/em>\u00a0s-a semnat la Berlin, \u00een ziua de 7 august 1933. Ini\u0163ial, a fost vorba numai de 3 milioane de m\u0103rci. La 13 februarie 1934, acordul a fost \u00eens\u0103 re\u00eennoit, pentru sume mult mai mari. Nu voi intra \u00een detaliile acestui acord financiar, foarte bine analizat de Eliahu Ben Elissar \u00een lucrarea sa[14]<\/a>\u00a0pe care onoratul tribunal o g\u0103se\u015fte \u00een dosarul ap\u0103r\u0103rii Reichului german.<\/p>\n

Oricine \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 acordul financiar\u00a0Haavara<\/em>\u00a0este partea umanitar\u0103 a politicii rasiale hitleriste, c\u0103reia nu i-au fost indife\u00adrente dificult\u0103\u0163ile \u015fi greut\u0103\u0163ile Jidovilor de r\u00e2nd. \u00cen acest fel, au fost \u00eemp\u0103cate interesele legitime ale Jidovilor cu concep\u0163ia clien\u00adtului meu despre lume, care, pentru prima dat\u0103 \u00een at\u00e2tea mii de ani de istorie atestat\u0103 documentar, a stat la baza politicii de Stat a unei mari puteri europene. Evident, era vorba de o politic\u0103 rasist\u0103, iar acest lucru nu este un secret pentru nimeni. De altfel, Jidanii s-au ar\u0103tat totdeauna mult mai rasi\u015fti dec\u00e2t Hitler. Iat\u0103, de exemplu, cum se punea aceast\u0103 chestiune \u00een cadrul celui de al XVIII-lea Congres sionist, care \u015fi-a \u00eenceput lucr\u0103rile la Praga, \u00een ziua de 21 august 1933. Prima chestiune pe ordinea de zi a acestui congres a fost discutarea acordului\u00a0Haavara<\/em><\/strong>. Citez\u00a0:<\/p>\n

\u00abSitua\u0163ia Jidovilor din Germania constituie tema central\u0103 a preocup\u0103rilor \u015fi dezbaterilor congresului. Hoofien \u015fi Ruppin (Directorul B\u0103ncii Anglo-Palestiniene \u00eempreun\u0103 cu un alt mare specialist \u00een chestiunea coloniz\u0103rii jidove\u015fti a Palestinei) au venit la Praga direct din Berlin. Un mare num\u0103r de delega\u0163i la congres au repro\u015fat principalilor negociatori, Hoofien \u015fi Cohen, de a fi f\u0103cut cauz\u0103 comun\u0103 cu diavolul, c\u00e2nd au semnat acordul Haavara, \u00eentruc\u00e2t, prin aceasta, au sabotat lupta Jidanilor contra politicii rasiste a celui de al III-lea Reich[15]<\/strong><\/a><\/em>\u00bb.<\/p>\n

Protestele congresi\u015ftilor sioni\u015fti din Praga anului 1933, despre care vorbe\u015fte Eliahu Ben Elissar, \u00een cartea lui, arat\u0103 onoratului tribunal, oamenilor de bun\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi \u00eentregii lumi o permanent\u0103 \u015fi important\u0103 constant\u0103 a poporului jidovesc care i-a provo\u00adcat acestuia destule necazuri, ce se explic\u0103 astfel foarte bine. Pozi\u0163ia congresi\u015ftilor sioni\u015fti, ce au protestat contra acordului\u00a0Haavara,<\/em>\u00a0poate fi rezumat\u0103 \u00een termenii urm\u0103tori\u00a0:\u00a0piar\u0103 to\u0163i Jidanii din Germania, dac\u0103 numai a\u015fa \u00eel putem \u00eenl\u0103tura pe Hitler din fruntea acestei \u0163\u0103ri<\/em>\u00a0!<\/p>\n

Juratul Chanoux\u00a0<\/strong>\u2013 Domnule avocat, \u00eemi permit s\u0103 subliniez o contradic\u0163ie \u00een cele spuse de domnia voastr\u0103\u00a0: Pe de o parte, domnia voastr\u0103 cita\u0163i\u00a0Mein Kampf<\/em>, carte \u00een care Hitler denun\u0163\u0103 \u015fi condamn\u0103 C\u0103minul na\u0163ional jidovesc din Palestina, viitoarea ramp\u0103 de lansare \u015fi instrumet al politicii sioniste de domina\u0163ie mondial\u0103\u00a0; pe de alt\u0103 parte ne prezenta\u0163i clientul pe care \u00eel ap\u0103\u00adra\u0163i ca pe un colaborator al acestui C\u0103min na\u0163ional jidovesc din Palestina. Hitler a avut sau nu a avut o linie politic\u0103 coerent\u0103\u00a0?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Fondul g\u00e2ndirii politice al clientului meu se g\u0103se\u015fte \u00een\u00a0Mein Kampf<\/em>. Din punct de vedere strategic, el nu s-a ab\u0103tut niciodat\u0103 de la aceast\u0103 g\u00e2ndire. Pe plan tactic \u00eens\u0103, ca orice \u015fef de Stat, uneori a fost constr\u00e2ns s\u0103 fac\u0103 anumite concesii \u2013 concesii tactice\u00a0! Printre acestea, bine\u00een\u0163eles, putem socoti \u015fi C\u0103minul na\u0163ional jido\u00advesc din Palestina, care \u00een cursul anilor 1933-1939 a servit interesele economiei germane, iar pe plan social a \u00eencurajat \u015fi u\u015furat emigrarea multor Iudeo-Khazari din Germania. Valabil p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1939, acordul\u00a0Haavara<\/em>\u00a0a permis emigrarea a 50\u00a0000 de Iudeo-Khazari din Germania c\u0103tre Palestina, respectiv transferarea a 140 milioane de m\u0103rci, \u00een produse industriale germane.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Cei 50\u00a0000 de coreligionari de-ai mei au fost jefui\u0163i astfel, c\u0103ci rata de schimb a fost de 13 m\u0103rci germane pentru o lir\u0103 sterling, \u00een 1933, respectiv 28,16 m\u0103rci pentru o livr\u0103 sterling, \u00een 1939.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen acest acord, nu v\u0103d niciun fel de voin\u0163\u0103 german\u0103 de a-i jefui pe Jidovii ce doreau s\u0103 emigreze. \u00cen schimb, boicotul economic ini\u0163iat de Jidovime traduce \u00een fapte declara\u0163iile oficiale ale acesteia, cu privire la ruina\u00adrea economic\u0103 a Germaniei. \u00cen ce prive\u015fte rata de schimb valutar, marca scoas\u0103 clandestin din Germania, de c\u0103tre jidani, se schimba la Paris pe 3 franci, \u00een 1938, \u00een vreme ce, la schimbul oficial dintre cele dou\u0103 \u0163\u0103ri, Fran\u0163a pl\u0103tea 12 franci pentru aceea\u015fi marc\u0103.<\/p>\n

Revin la \u00eentrebarea juratului Chanoux : Hitler nu a crezut niciodat\u0103 cu adev\u0103rat c\u0103 un Stat jidovesc ar putea fi \u00eenfiin\u0163at \u00een Palestina arab\u0103. El \u015ftia foarte bine c\u0103 aceasta ar \u00eensemna revolta Palestinienilor, con\u015ftien\u0163i de cruzimea, orgoliul \u015fi spiritul dominator al Jidanilor. Clientul meu nu putea \u00eens\u0103 spune Angliei aceste lucruri, mai ales c\u0103 el a solicitat totdeauna alian\u0163a acesteia. \u00cen acest sens, depun la dosarul ap\u0103r\u0103rii instruc\u0163iunile date de von Neurath, ministrul german de Externe, c\u0103tre serviciile diplomatice germane din Londra, Ierusalim \u015fi Bagdad[16]<\/a>.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Confratele meu confirm\u0103 ceea ce am afirmat eu \u00eensumi\u00a0: Hitler \u015fi-a \u00eendulcit exigen\u0163ele fa\u0163\u0103 de Anglia, c\u00e2nd a avut interesul s\u0103 procedeze altfel.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Orice \u015fef de Stat sau de guvern face astfel de concesii care nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 nimic r\u0103u, cu at\u00e2t mai pu\u0163in criminal. Hitler nu a renun\u0163at \u00eens\u0103 niciodat\u0103 la decizia lui de a sc\u0103pa Germania de minoritatea ei jidoveasc\u0103, ceea ce era dreptul \u015fi chiar datoria lui de \u015fef de Stat. \u00cen acela\u015fi sens, al\u0163i \u015fefi de State, de ast\u0103zi, se str\u0103duiesc s\u0103 men\u0163in\u0103 \u00een sta\u00adtele respective unele minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale \u015fi comunit\u0103\u0163i separatiste, contra voin\u0163ei clar exprimate de c\u0103tre acestea. Regina Angliei, de exemplu, are preten\u0163ia s\u0103 men\u0163in\u0103 Ulsterul (Irlanda de Nord) \u00een cadrul Marii Britanii, ce se confund\u0103 cu Anglia, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai vorbim de unii separa\u00adti\u015fti sco\u0163ieni.<\/p>\n

De asemenea, regele Juan Carlos men\u0163ine cu for\u0163a pe Catalani \u015fi pe Basci \u00een cadrul regatului spaniol, alt\u0103 jum\u0103tate a Bascilor fiind men\u0163inut\u0103, tot cu for\u0163a, \u00een cadrul republicii fran\u0163uze\u015fti. Aceea\u015fi Fran\u0163\u0103 are probleme de acest gen \u00een provinciile Bretania, Corsica, Savoia, ca s\u0103 nu mai vorbim de Noua Caledonie, aflat\u0103 la cel\u0103lalt cap\u0103t al p\u0103m\u00e2ntului, sau de fostele ei colonii din Africa de Nord \u015fi din Indochina, care s-au luptat ani de zile pentru independen\u0163a lor.<\/p>\n

Desigur, orice Stat poate s\u0103 opteze, la un moment dat, pentru punerea \u00een libertate a unei minorit\u0103\u0163i na\u0163ionale, ceea ce ar putea \u00eensemna expulzarea acelei minorit\u0103\u0163i. Fran\u0163a nu \u00ee\u015fi poate \u00eens\u0103 permite enormitatea de a expulza pe Corsicani din Corsica, pe Bretoni din Bretania sau pe Basci din \u0162ara Bascilor, dup\u0103 cum nici Rom\u00e2nia nu poate expulza maghiarii din Transilvania \u2013 to\u0163i ace\u015ftia fiind autohtoni, \u00een \u0163ara lor de ba\u015ftin\u0103. Cu totul alta a fost \u00eens\u0103 situa\u0163ia Jidovilor din Germania. Ei nu au fost \u015fi nici nu au pretins a fi b\u0103\u015ftina\u015fi ai Germaniei. Ei nu au fost dec\u00e2t emigran\u0163i de dat\u0103 recent\u0103, cei mai mul\u0163i dintre ei fiind chiar de dat\u0103 foarte recent\u0103.<\/p>\n

Aceste lucruri trebuiesc \u015ftiute \u015fi \u00een\u0163elese, c\u0103ci toate \u0163\u0103rile europene risc\u0103 s\u0103 se confrunte, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, cu astfel de probleme. Personalitate clarv\u0103z\u0103toare, din punct de vedere politic, clientul meu a v\u0103zut \u00eenc\u0103 de atunci inconve\u00adni\u00adentele unei emigra\u0163ii abuzive pentru un Stat na\u0163ional. Viitorul ne va ar\u0103ta care va fi primul Stat european ce va adopta o politic\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu aceea a clientului meu, oblig\u00e2ndu-i pe emigran\u0163ii abuzivi \u015fi ilegali, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163\u0103rile lor.<\/p>\n

Juratul Marc Carvil<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat, dac\u0103 \u00een\u0163eleg bine, nu pot exista dec\u00e2t dou\u0103 situa\u0163ii. Unele State refuz\u0103 s\u0103 acorde liber\u00adtatea cuvenit\u0103 unor supu\u015fi pe care \u00eei \u0163in cu for\u0163a, cazul Angliei cu supu\u015fii ei Irlandezi, al Fran\u0163ei cu Corsicanii, Bascii \u015fi Bretonii, al \u0163\u0103rilor comuniste cu to\u0163i locuitorii lor, etc. Alte State ar dori s\u0103 scape de emigran\u0163ii ce le-au picat pe cap \u015fi nu vor s\u0103 mai plece, cazul Germaniei cu Iudeo-Khazari sau Jidovii ei. Prin chiar compo\u00adzi\u0163ia sa la scar\u0103 european\u0103, onoratul nostru tribunal nu recu\u00adnoa\u015fte prin\u0163i\u015forilor democra\u0163i de azi dreptul de a sub\u00adjuga minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale, de a le men\u0163ine contra voin\u0163ei lor \u00een limitele unor State, ce pot fi, de fapt, un fel de lag\u0103re de concentrare la scar\u0103 continental\u0103, cazul a\u015fa numitului \u00ab\u00a0lag\u0103r socialist<\/em>\u00a0\u00bb al Uniunii Sovietice, al \u00ab\u00a0Gula<\/em>\u00ad<\/em>gului<\/em>\u00a0\u00bb sovietic \u015fi chiar rezerva\u021biile rasiale ale unor State din Occident.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Oric\u00e2t ar fi acestea de interesante \u015fi l\u0103muritoare, pentru unele probleme europene mai vechi sau mai noi, tribunalul nostru nu se poate angaja \u00een dezba\u00adteri politice. V\u0103 rog s\u0103 v\u0103 continua\u0163i pledoaria, domnule avocat.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 La \u00eentrebarea domnului jurat Carvil, r\u0103spund urm\u0103toarele : Hitler nu i-a expulzat pe Jidani din Germania, acord\u00e2ndu-le toat\u0103 libertatea de a se duce unde vor, for\u0163\u00e2ndu-i s\u0103 \u00ee\u015fi asume libertatea !<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 \u015ei \u00eenc\u0103 cum ! Nu ne-a\u0163i putea spune prin ce mijloace \u015fi prin ce metode i-a for\u0163at pe bie\u0163ii Jidovi s\u0103-\u015fi asume libertatea ?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Acord\u00e2nd minorit\u0103\u0163ii lui jidove\u015fti libertatea de a se duce unde dore\u015fte, cu alte cuvinte recunosc\u00e2ndu-i dreptul ei la libertate, clientul meu a folosit mijloace \u015fi metode normale, c\u00e2t mai omene\u015fti cu putin\u0163\u0103, \u00een vreme ce, comuni\u015ftii sovietici, autori ai parodiei judiciare de la Nuremberg \u015fi, ca Alia\u0163ii lor, mari d\u0103t\u0103\u00adtori de lec\u0163ii de democra\u0163ie, au expediat milioane de Ru\u015fi \u00een Siberia, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai socotim pe cei \u00eempu\u015fca\u0163i, uci\u015fi prin \u00eenfometare sau alte mijloace.<\/p>\n

Dup\u0103 r\u0103zboi, deci \u00een timp de pace, toate \u0163\u0103rile comuniste din Europa de Est au \u00eentemni\u021bat zeci, poate sute de mii \u0219i chiar milioane dintre cet\u0103\u00ad\u0163enii lor, campioana acestora fiind Rom\u00e2nia, \u0163ar\u0103 ce se pretinde socialist\u0103, cu Canalul ei Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103, un adev\u0103rat lag\u0103r de exterminare unde a fost ucis\u0103 elita unui \u00eentreg popor. Metodele \u015fi mijloacele folosite de clientul meu au fost cu adev\u0103rat socialiste, Hitler ajut\u00e2nd Jidanii s\u0103 \u00ee\u015fi ia liber\u00adtatea \u00een propriile lor m\u00e2ini. \u00cen ciuda r\u0103zboiului, metodele socialsitului Hitler nu au fost \u00een niciun caz violente, precum cele ale sociali\u015ftilor \u015fi comuni\u015ftilor din Rom\u00e2nia, de exem\u00adplu, care au deschis lag\u0103rul-\u015fantier, Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103 pentru a extermina c\u00e2teva sute de mii de diziden\u0163i, apoi au \u00eenchis \u015fantierul respectiv, dup\u0103 ce au exterminat mare parte din diziden\u0163ii indezirabili.<\/p>\n

Adev\u0103rat\u0103 \u0163ar\u0103 socia\u00adlist\u0103 pentru poporul ei, Germania a impus cunoscutul\u00a0numerus clausus<\/em>, ceea ce nu a fost o violen\u0163\u0103. Acest num\u0103r a fost aplicat pentru cazul medicilor, profesorilor, farmaci\u015ftilor, avoca\u0163ilor \u015fi ziari\u015ftilor jidovi, ce reprezentau 40 \u015fi chiar 70% \u00een profesiile respective, \u00een vreme ce ponde\u00adrea lor \u00een cadrul popula\u00ad\u0163iei totale era de numai 2% sau chiar mai pu\u0163in.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, majoritatea cet\u0103\u0163enilor germani pl\u0103teau impozite \u015fi \u00eentre\u0163ineau un sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de care profitau cu deosebire nu copiii lor ci copiii emigran\u0163ilor jidovi sau ai altora. Un \u015fef de Stat responsabil nu are dreptul s\u0103 tolereze acest gen de colonizare interioar\u0103, mai ales c\u00e2nd acest lucru este evident, c\u00e2nd majoritatea popula\u0163iei vede ce se petrece \u015fi se pronun\u0163\u0103 contra acestei situa\u0163ii. Subliniez \u00eens\u0103 c\u0103 Himmler sau Heydrich care, la 13 aprilie 1935, au interzis Jidovilor s\u0103 poarte o uniform\u0103 german\u0103, le-au acor\u00addat cu pl\u0103cere libertatea de a-\u015fi purta uniformele lor, de exemplu pe aceea a tineretului sionist din organiza\u0163iile BETAR \u015fi TAGAR. Rog onoratul tribunal \u015fi pe domnii jura\u0163i s\u0103 re\u0163in\u0103 coordonatele acestei m\u0103suri, ce este prezentat\u0103 drept una dintre \u00ab\u00a0crimele naziste<\/em>\u00a0\u00bb. Este vorba de\u00a0Circulara Brunner<\/em>\u00a0nr 17929-35I-1B, din 13 aprilie 1935, care poate fi consultat\u0103 la Arhivele federale germane de la Koblenz.<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles, putem da exemple f\u0103r\u0103 num\u0103r, inclusiv de alt\u0103 natur\u0103, cazul interdic\u0163iei, pentru Jidani, de a se a\u015feza pe o banc\u0103 \u015fi a se reculege \u00een fa\u0163a unui peisaj tipic germanic\u00a0: o veche cetate, un monument, un munte, P\u0103durea Neagr\u0103, etc. Nu a fost \u00eens\u0103 vor\u00adba, cum s-a spus, de a le refuza astfel Jidanilor dreptul de a avea un suflet\u2026 Era \u00een propriul lor interes s\u0103 nu se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 prea tare de sufletul german, s\u0103 nu aspire a deveni Germani, c\u0103ci dragostea cu de-a sila este imposibil\u0103. O popula\u0163ie care de secole \u015fi milenii nu a vrut sau nu s-a putut asimila, nu se va asimila nici de acum \u00eencolo. O situa\u0163ie clar\u0103 este un bun pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n

De altfel, toat\u0103 lumea o \u015ftie iar Jidanii naturaliza\u0163i, \u00eentr-un popor sau altul, nu fac un secret din problemele de con\u015ftiin\u021b\u0103 cu care sunt confrunta\u0163i. Desigur, problemele \u015fi contradic\u0163iile interne ale fiec\u0103ruia sunt \u015fi r\u0103m\u00e2n ale fiec\u0103ruia. C\u00e2nd de la ele se ajunge \u00eens\u0103 la diferen\u0163e rasiale, acestea devin proble\u00admele \u00eentregii societ\u0103\u0163i. Studiul istoriei arat\u0103 c\u0103 totdeauna au existat situa\u0163ii ce au condus la a\u015fa numita purificare etnic\u0103. \u00cen lumea contemporan\u0103 exist\u0103 multe situa\u0163ii de acest fel, unele dintre acestea risc\u00e2nd s\u0103 explodeze \u00een orice moment. Unii ar putea \u00eempinge insolen\u0163a p\u00e2n\u0103 la a sus\u0163ine c\u0103 \u015fase milioane de Jidani au murit de oboseal\u0103, pentru c\u0103 nu s-au putut a\u015feza pe b\u0103ncile din parcuri. Nu cred \u00eens\u0103 c\u0103 onoratul meu confrate, avo\u00adcatul Jid\u0103nimii, va ajunge s\u0103 repro\u015feze a\u015fa ceva clientului meu.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnule pre\u015fedinte, elocven\u0163a \u015fi ironiile confratelui meu german nu trebuie s\u0103 ne \u00eendep\u0103rteze de cadrul dezbaterii noastre din aceast\u0103 a doua \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare sau audien\u0163\u0103, adic\u0103 modul cum criminalul Adolf Hitler s-a comportat cu Jidovii germani \u00eentre 1933 \u015fi 1939. Pe aceast\u0103 tem\u0103 am foarte multe lucruri de adus la cuno\u015ftin\u0163a tribunalului.<\/p>\n

\u00centre 1933 \u015fi 1938, aproximativ 200\u00a0000 de Jidani au reu\u015fit s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Germania, pierz\u00e2nd, cu tot acordul\u00a0Haavara<\/em>, pe care nu-l contest, o bun\u0103 parte din averea lor. Cu ocazia depunerii obligatoriilor\u00a0Declara\u0163ii de venituri<\/em>, s-a putut constata c\u0103 137\u00a0500 de Jidani germani posedau 7\u00a0050\u00a0000\u00a0000 m\u0103rci iar 9567 de Jidovi str\u0103ini de\u0163ineau un capital fix de 415\u00a0000\u00a0000 m\u0103rci. C\u00e2nd Rudolf Hess \u015fi-a \u00eentrebat \u015feful \u015fi maestrul dac\u0103 Jidanii str\u0103ini trebuie trata\u0163i ca Jidani sau ca str\u0103ini, acesta a r\u0103spuns\u00a0: \u00ab\u00a0Problema jidoveasc\u0103 fiind o chestiune de ras\u0103, f\u0103r\u0103 vreun raport cu na\u0163ionalitatea, este evident c\u0103 Jidanii str\u0103ini trebuiesc considera\u0163i Jidani din principiu \u015fi trata\u0163i ca atare<\/em>[17]<\/a>\u00bb. Iat\u0103 de ce probabil c\u0103 binecunoscuta sete de bani a Nem\u021bilor s-a ab\u0103tut asupra capitalurilor acestor milionari neajutora\u0163i, \u00een m\u0103sura \u00een care Hitler \u00ee\u015fi putea permite s\u0103 \u00eencalce obliga\u00ad\u0163iile interna\u0163ionale ale Statului german.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Toate m\u0103surile de fr\u00e2nare \u015fi limitare a exportului de capital fuseser\u0103 luate de guvernele germane anterioare lu\u0103rii puterii de c\u0103tre clientul meu, adic\u0103 de guvernele republicii de la Weimar. Men\u0163ionez legea guvernului Br\u00fcning, din 8 decembrie 1931, care descuraja ie\u015firea capitalurilor jidove\u015fti din \u0163ar\u0103[18]<\/a>.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 S\u0103 vorbim despre obliga\u0163iile interna\u0163ionale ale Germaniei \u015fi de modul \u00een care Hitler le-a \u00eenc\u0103lcat. \u00cen ciuda acordurilor\u00a0Haavara<\/em>, pu\u0163ini Jidani germani au ajuns \u00een Palestina, imensa majoritate a acestora fiind f\u0103r\u0103 un ban \u00een afara Germaniei \u015fi adesea cons\u00adtr\u00e2n\u015fi s\u0103 retreac\u0103 frontiera \u00een mod clandestin, de frica Gesta\u00adpoului. Onoratul meu confrate pare s\u0103 nu cunoac\u0103 acest aspect, intrat \u00een istorie sub numele de \u00ab\u00a0frontier\u0103 verde<\/em>\u00a0\u00bb. Ce a f\u0103cut Hitler pentru a-i ajuta pe ace\u015fti oameni s\u0103 supra\u00advie\u0163uiasc\u0103\u00a0?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Cel de al III-lea Reich nu trebuie confundat cu Crucea Ro\u015fie sau alt\u0103 societate de binefaceri.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Profit\u00e2nd de cea de a 15-a Adunare general\u0103 a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, guvernul olandez a sugerat punerea la punct a unui plan de ajutorare a refugia\u0163ilor jidani. Cum a fost primit acest plan de c\u0103tre Hitler?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 R\u0103spund imediat. Ministrul de Externe, von Neurath, a propus urm\u0103torul r\u0103s\u00adpuns, absolut adev\u0103rat, pentru aceast\u0103 societate savant\u0103, instrument al r\u0103zboiului nedeclarat la care era supus\u0103 Germania: \u00ab\u00cen afara emigran\u0163ilor c\u0103rora li s-a ridicat na\u0163io\u00adnalitatea german\u0103, to\u0163i ceilal\u0163i au p\u0103r\u0103sit de bun\u0103 voie Germania, continu\u00e2nd s\u0103 fie proteja\u0163i de c\u0103tre guvernul Reichului. Ace\u015ftia pot reveni oric\u00e2nd \u00een Germania[19]<\/a>\u00bb. Cu ocazia reuniunii interna\u0163ionale \u0163inut\u0103 la Berlin (26 septem\u00adbrie 1933), F\u00fchrerul a subliniat c\u0103, \u00abcu toat\u0103 situa\u0163ia ei dificil\u0103, Germania a acceptat \u00een ultimii ani sute de mii de emigran\u0163i din Est \u015fi c\u0103 s-ar cuveni ca alte \u0163\u0103ri, mai ales acelea care totdeauna au proclamat c\u0103 dreptul de azil este sf\u00e2nt, s\u0103 treac\u0103 de la vorbe la fapte, s\u0103 acorde cu adev\u0103rat acest drept unui anumit num\u0103r dintre ace\u0219tia<\/em>[20]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Societatea Na\u0163iunilor l-a numit pe Americanul Mac Donald \u00eenalt comisar pentru refugia\u0163i, iar pe Jidanul englez Norman Bentwich, jurist de profesie, ajutor al acestuia. Vreme de c\u00e2\u0163iva ani, Americanul s-a zb\u0103tut f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, probabil, c\u0103 misi\u00adunea lui nu este una de caritate ci de r\u0103zboi diplo\u00admatic contra lui Hitler, r\u0103zboi ce se ad\u0103ugase celui economic, \u00eentru preg\u0103tirea r\u0103zboiului adev\u0103rat. \u00cen acest stadiu, problema jidoveasc\u0103 pus\u0103 Germaniei nu merita agita\u0163ia Jidovilor emigra\u0163i \u015fi dezam\u0103gi\u0163i, spre deosebire de propa\u00adganda anti-hitlerist\u0103, ce era pe deplin satisf\u0103cut\u0103.<\/p>\n

\u00cen februarie 1934, Mac Donald constat\u0103 c\u0103 num\u0103rul de refugia\u0163i proveni\u0163i din Germania este de 63\u00a0400, dintre care 51\u00a0000 de Jidani.\u00a0 Dintre ace\u015fti 51\u00a0000 de Jidani, 16\u00a0500 nu sunt de na\u0163ionalitate german\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, emigrarea Jidovilor din Germania scade la 45000 \u00een 1934, apoi la 35000 \u00een 1935. Clientul meu are dreptate c\u00e2nd se pl\u00e2nge c\u0103 republica de la Weimar a fost invadat\u0103 de Jidovii veni\u0163i din r\u0103s\u0103rit. C\u00e2nd Hitler a preluat puterea, 70\u00a0000 de mii de Jidani polonezi tr\u0103iau \u00een Germania, cifr\u0103 care \u00een 1938, dup\u0103 cinci ani de \u00ab\u00a0crime naziste<\/em>\u00a0\u00bb imaginare, sc\u0103zuse la 50\u00a0000.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Avocatul lui Iuda \u015fi al Jid\u0103nimii ne poate oare explica cum se face c\u0103 \u00eentreaga chestiune jidoveasc\u0103 din Europa interbelic\u0103 este pus\u0103 exclusiv pe seama \u015fi \u00een sarcina lui Hitler \u015fi a Germaniei\u00a0? Privind lucrurile mai de aproape, realitatea este diferit\u0103. De exemplu, 3\u00a0300\u00a0000 de jidani tr\u0103iau \u00een Polonia, constituind aproximativ 10% din popula\u0163ia acestei \u0163\u0103ri. A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, cum se face c\u0103 niciodat\u0103 nu se vorbe\u015fte de problema jidoveasc\u0103 din Polonia interbelic\u0103 sau din Rom\u00e2nia Mare\u00a0? De ce se vorbe\u015fte numai de problema jidoveasc\u0103 din cel de al III-lea Reich\u00a0?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte, v\u0103 rog s\u0103 \u00eemi permite\u0163i s\u0103 r\u0103spund \u00een locul confratelui meu, care ori nu posed\u0103 elementele necesare de r\u0103spuns, ori \u00eei este interzis s\u0103 le comunice onoratului tribunal. Presa interbelic\u0103 din Occident a organizat un adev\u0103rat complot al t\u0103cerii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problema jidoveasc\u0103 din Polonia, Ungaria, Rom\u00e2nia, \u0162\u0103rile Baltice \u015fi Uniunea Sovietic\u0103. De ce aceast\u0103 conspira\u0163ie, pe care o putem considera \u00abziaristic\u0103<\/em>\u00a0\u00bb ? Pentru ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een lumin\u0103 doar problema jidoveasc\u0103 din Germania, pentru ca opinia public\u0103 mondial\u0103, manipu\u00adlat\u0103 astfel, s\u0103 \u00eencline c\u0103tre coali\u0163ia de care Jid\u0103nimea de pretutindeni avea nevoie pentru distrugerea regimului na\u0163ional socialist din Germania.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Ce ne poate spune despre asta onoratul ap\u0103r\u0103tor al lui Iuda\u00a0?<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Nimic substan\u0163ial. Confratele meu persist\u0103 \u00een propaganda lui obi\u015fnuit\u0103.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Totu\u015fi, tribunalul constat\u0103 c\u0103 faimosul\u00a0numerus clausus<\/em>\u00a0\u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi profesiunile liberale, pe care presa interna\u0163ional\u0103 \u00eel repro\u015fa numai lui Hitler, sau G\u0103rzii de Fier, din Rom\u00e2nia, a fost promulgat \u00een Polonia chiar \u00een anul 1933, num\u0103rul noilor studen\u0163i jidovi, admi\u015fi \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, sc\u0103z\u00e2nd de la 8425 \u00een 1934 la 4113 \u00een 1938. Tot \u00een Polonia, abatoa\u00adrele rituale jidove\u015fti sunt supuse unui control drastic \u00eencep\u00e2nd cu ianuarie 1937, fiind apoi desfiin\u0163ate. \u00cencep\u00e2nd cu 1938, accesul Jidovilor devine aproape imposibil \u00een barourile din Polonia, iar pentru a sublinia voin\u0163a sa de a-i scoate cu totul din circuitul econo\u00admic, poporul polonez organizeaz\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pogroame \u00een toat\u0103 regula, peste 500 de Jidani fiind uci\u015fi astfel \u00eentre 1934 \u015fi 1938[21]<\/a>. C\u00e2\u0163i Jidani au fost uci\u015fi astfel pe p\u0103m\u00e2ntul celui de al III-lea Reich, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103\u00a0?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Niciunul\u00a0!<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Dragul meu confrate, nu ne-a\u0163i putea vorbi \u015fi despre\u00a0Noaptea de cristal\u00a0<\/em>?<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Vom vorbi despre aceast\u0103 noapte, la momentul potrivit. Deocamdat\u0103, constat c\u0103 pe planul chestiunii jidove\u015fti, \u00eentre Polonia \u015fi Germania exista o situa\u0163ie f\u0103r\u0103 de ie\u015fire : Hitler dorea s\u0103 scape de Jidanii din Germania, Polonezii doreau \u015fi ei s\u0103 scape de Jidanii lor. Cam la fel st\u0103teau lucrurile \u00een Ungaria \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Hitler a refuzat s\u0103 recunoasc\u0103 Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor vreo competen\u0163\u0103 \u00een acest domeniu, accept\u00e2nd s\u0103 discute \u00eens\u0103 cu \u00ab\u00a0Comitetul Evian<\/em>\u00a0\u00bb, care a preluat dosarul \u00eenaltului comisar Mac Donald (1938), f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 schi\u0163a un \u00eenceput de solu\u0163ie pentru chestiunea jidoveasc\u0103. Nici Diaspora jidoveasc\u0103, nici Statele ce dispuneau de suficient spa\u0163iu (Anglia, Fran\u0163a, Australia, Canada, Statele Unite) nu au consim\u0163it s\u0103 acorde azil unui num\u0103r c\u00e2t de c\u00e2t semnificativ de Jidani, mai ales din estul Europei. Chestiunea era destul de complicat\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 precedent istoric, pun\u00e2ndu-se problema unui transfer de popu\u00adla\u0163ie la scar\u0103 mondial\u0103. Din acest punct de vedere clientul meu a respectat toate restric\u0163iile juridice din exte\u00adrior, lucru ce rog s\u0103 fie re\u0163inut de c\u0103tre onoratul tribunal.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Dragul meu confrate, v\u0103 rog s\u0103-mi permite\u0163i s\u0103 confirm \u00eentruc\u00e2tva argumenta\u0163ia domniei voastre. Printre litigiile special create de Tratatul de la Versailles, se g\u0103sea \u015fi acela al Sileziei de Nord. Plebiscitul din mai 1921 provocase o revolt\u0103 polonez\u0103 \u015fi o ripost\u0103 a armatelor private germane, ce \u00ee\u015fi spuneau \u00ab\u00a0Corpuri de Armat\u0103 libere<\/em>\u00a0\u00bb. Consiliul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u00eemp\u0103r\u0163ii aceast\u0103 provincie, atribuind dou\u0103 treimi din ea Germaniei \u015fi o treime Poloniei. Venind la putere, Hitler a g\u0103sit \u00een arhive un tratat semnat de Germania \u015fi Polonia la 15 mai 1922, la Geneva, care garanta, pentru cincisprezece ani, libert\u0103\u0163ile religioase, de limb\u0103 matern\u0103, egalitate civil\u0103 \u015fi politic\u0103 ale minorit\u0103\u0163ilor din provincie.<\/p>\n

Acestea sunt lucruri ce nu pot fi dec\u00e2t pe placul tribunalului \u00een fa\u0163a c\u0103ruia m\u0103 g\u0103sesc. \u00cendat\u0103 ce primele legi antisemite sunt promulgate \u00een Germania, acestea privesc cei 10 000 de Jidani din Silezia, ca \u015fi pe to\u0163i ceilal\u0163i.<\/p>\n

Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 unul dintre ace\u015fti 10 000 de Jidani, pe nume Franz Bernheim, adreseaz\u0103 o peti\u0163ie lui Hitler, ar\u0103t\u00e2ndu-i c\u0103 cei 10 000 de Jidani din Silezia de Nord sunt proteja\u0163i de tratatul semnat la Geneva \u00een 1922. Bine\u00een\u0163eles, aceast\u0103 peti\u0163ie ajunge \u015fi la secretariatul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, din Geneva. Lucru nea\u015fteptat, Hitler se \u00eenclin\u0103, ceea ce mi se pare absolut remarcabil. El va respecta acest tratat p\u00e2n\u0103 la data legal\u0103, c\u00e2nd acesta a expirat, 10 iulie 1937. \u00cen plus, cu o satisfac\u0163ie \u015fi mai mare, adaug c\u0103 Hitler interzice, \u00een aceast\u0103 provincie, afi\u015fajul revistei anti\u00adsemite\u00a0Der Sturmer<\/em><\/strong>, a lui Iulius Streicher, acord\u00e2nd chiar o indemnitate de 1600 de m\u0103rci intransingentului Franz Bernheim, pentru diverse prejudicii suferite de el[22]<\/a>.<\/p>\n

Juratul Kadervern<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte, se pare c\u0103 sperietoarea hitlerist\u0103, cu care se \u00eendeletnice\u015fte presa englez\u0103, francez\u0103 \u015fi american\u0103, nu i-a prea impresionat pe Jidani. Citez din\u00a0Bevor Hitler cam<\/em><\/strong>\u00a0(\u00cenainte de venirea lui Hitler), cartea lui Dietrich Bronder, ce mi se pare un autor serios\u00a0: \u00ab\u00a0Pe c\u00e2nd Reichul \u00eenc\u0103 se afla sub domina\u0163ia antisemit\u0103 a lui Hitler, anii 1933-1937, peste 10\u00a0000 de Jidani au emigrat \u00een Germania, 1200 numai \u00een 1937, dintre care 97 \u00eentor\u0219i din Palestina<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

De vreme ce, \u00een 1937, unii Jidani preferau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din Palestina \u00een Germania na\u0163ional-socialist\u0103, dup\u0103 cum al\u0163ii prefer\u0103, ast\u0103zi, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 din Israel \u00een URSS, \u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een \u00ab\u0162ara sf\u00e2nt\u0103 \u00bb, sau poate a lui Dracu (pe cine s\u0103 mai crezi ?), toate astea arat\u0103 c\u0103 regimul lui Hitler era seduc\u0103tor, inclusiv pentru \u00ab\u00a0poporul ales<\/em>\u00a0\u00bb, care nu este chiar ultimul dintre neamurile p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Lucr\u0103rile acestei a doua \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri a tribunalului duraser\u0103 ziua \u00eentreag\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, nici m\u0103car pentru pr\u00e2nz. Ziari\u015ftii ciugu\u00adliser\u0103 c\u00e2te ceva din traist\u0103 sau \u00ee\u015fi f\u0103cuser\u0103 de lucru cu c\u00e2te o bomboan\u0103\u2026<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat al lui Hitler, mai ave\u0163i ceva de ad\u0103ugat\u00a0? Aceast\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare a fost neobi\u015fnuit de lung\u0103 \u015fi nu voi \u00eent\u00e2rzia s\u0103 \u00eei pun cap\u0103t.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Doresc numai s\u0103 subliniez, \u00een fa\u0163a onoratului tribunal, c\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul celui de al II-lea R\u0103zboi mondial, clientul meu n-a \u00eencetat o clip\u0103 s\u0103 lucreze cu Comitetul Evian, pentru a g\u0103si problemei jidove\u015fti o solu\u0163ie omeneasc\u0103 \u015fi, pe c\u00e2t posibil definitiv\u0103, adic\u0103 final\u0103. Da \u00ab\u00a0final\u0103<\/em>\u00a0\u00bb, termen \u00een jurul c\u0103ruia se fac at\u00e2tea specula\u0163ii de prost gust, ba chiar sinistre\u00a0; final\u0103, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 chestiune, ce confrunt\u0103 \u00eenc\u0103 omenirea, dureaz\u0103 de zeci de secole. Pe bun\u0103 dreptate, clien\u00adtul meu era doritor \u015fi se sim\u0163ea dator s\u0103 rezolve delicata problem\u0103 ce se agravase exact dup\u0103 venirea lui la putere.<\/p>\n

La 2 februarie 1939, delegatul german Wohlthat confirm\u0103 acceptarea de c\u0103tre al III-lea Reich a acordurilor preg\u0103tite prin negocierile dintre Rublee, din Comitetul interministerial, \u015fi doctorul Schacht. \u00cen acest fel, s-a constituit un prim contingent de 600\u00a0000 de Jidani, a c\u0103ror situa\u0163ie corespundea obliga\u0163iilor stabilite de legile de la Nuremberg, pentru a putea emigra. Au fost \u00eens\u0103 excepta\u0163i Jidanii de peste 45 de ani, a c\u0103ror reciclare profesional\u0103 \u015fi chiar emigrare ar fi fost mai dificil\u0103.<\/p>\n

Acestora de pe urm\u0103, la propunerea clientului meu, Germania le-a recunoscut dreptul de a tr\u0103i \u00een pace, pe p\u0103m\u00e2ntul Reichului, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul zilelor lor. Emigran\u0163ilor li s-a recunoscut dreptul de a-\u015fi lua cu ei efectele lor, \u00een primul r\u00e2nd echipa\u00admentul ce permitea fiec\u0103ruia s\u0103 \u00ee\u015fi exercite profesiunea. Men\u0163ionez, odat\u0103 \u00een plus, \u00een\u0163elegerea \u015fi umanismul clientului meu, care a insistat \u00een fa\u0163a Reichstagului \u015fi a altor institu\u0163ii ale Reichului, pentru ca Statul german s\u0103 renun\u0163e la taxa de emigrare, de p\u00e2n\u0103 atunci. Subliniez \u015fi insist asupra faptului c\u0103, cu aceast\u0103 ocazie, Jidanii din lag\u0103rele de concentrare, ce urmau s\u0103 emigreze, au fost elibera\u0163i, stabilindu-se un sistem de schimb valutar dup\u0103 modelul acordului\u00a0Haavara<\/em>. \u00cen acest fel, cei 600\u00a0000 de Jidani pe cale de a p\u0103r\u0103sii Germania \u015fi-au putut salva capitalurile anterior blocate \u00een b\u0103ncile Reichului.<\/p>\n

Statul german a re\u0163inut \u00eens\u0103 o \u00ab contribu\u0163ie r\u0103scump\u0103\u00adr\u0103\u00adtoare\u00bb de un miliard de m\u0103rci, \u00een contul asasin\u0103rii, la Paris, a diplomatului von Rath, de c\u0103tre un Jidan polonez. De asemenea, Statul german a mai re\u0163inut un miliard \u015fi jum\u0103tate de m\u0103rci, ca fond de garan\u0163ie. \u00cen plus, pentru o sum\u0103 echiva\u00adlent\u0103, Diaspora jidoveasc\u0103 a lansat un \u00eemprumut cu 4% dob\u00e2nd\u0103, pentru a finan\u0163a instalarea fiec\u0103rui emigrant \u00een \u0163ara care i-a acordat viza de intrare[23]<\/a>.<\/p>\n

Aceste concesii acceptate de Hitler \u015fi propuse de Germania nu s-au putut \u00eens\u0103 realiza. \u0162\u0103rile democrate, ce dispuneau de sufi\u00adcient spa\u0163iu, pentru a-i primi pe ace\u015fti emigran\u0163i sau refugia\u0163i, \u015fi-au \u00eenchis frontierele, \u00eempiedic\u00e2nd rezolvarea problemei jido\u00adve\u015fti at\u00e2t \u00een Germania c\u00e2t \u015fi \u00een Europa. Pe de alt\u0103 parte, \u00een cele din urm\u0103, Jidanii din Diaspor\u0103 au renun\u0163at la \u00eemprumutul avan\u00adtajos amintit, sacrific\u00e2ndu-\u015fi coreligionarii germani, odat\u0103 \u00een plus, pe acela\u015fi altar al voin\u0163ei lor de domina\u0163ie mondial\u0103. \u00cen ap\u0103\u00adrarea clientului meu \u015fi pentru ca Istoria s\u0103 re\u0163in\u0103 acest lucru, subliniez, \u00een fa\u0163a onoratului tribunal, c\u0103 voin\u0163a neclintit\u0103, de domi\u00adna\u0163ie mondial\u0103, a Jidanilor, cerea neap\u0103rat eliminarea lui Hitler, ce le st\u0103tea \u00een cale; eliminare prin r\u0103zboi economic \u015fi diplo\u00admatic, la \u00eenceput, apoi prin r\u0103zboiul total intrat \u00een istorie.<\/p>\n

Avocatullui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte, \u00een cursul audien\u0163ei viitoare a onoratului tribunal, nu m\u0103 voi mul\u0163u\u00admii numai cu denun\u0163area criminalului Hitler, ci voi acuza \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 puterile democrate occidentale, al c\u0103ror egoism \u00eengust a fost men\u0163ionat de confratele meu.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Subliniez \u00eenc\u0103 odat\u0103 perfidia politicii jidove\u015fti, al c\u0103rei unic scop a fost provo\u00adcarea cu orice pre\u0163 a r\u0103zboiului mondial. Refuz\u00e2nd propu\u00adnerile Comitetului Evian, Diaspora jidoveasc\u0103 a ales r\u0103zboiul. Pentru ca nimeni s\u0103 nu ignore cele ce s-au petrecut \u015fi pentru ca omenirea min\u0163it\u0103 \u015fi manipulat\u0103 s\u0103 deschid\u0103 ochii, nu stric\u0103 s\u0103 amintim declara\u0163ia din ianuarie 1939, a Comitetului Director al Congresului Mondial jidovesc\u00a0: \u00ab\u00a0Poporul jidovesc nu poate accepta o solu\u0163ie a refugia\u0163ilor germani care ar avantaja economice\u015fte regimul nazist, \u00een ciuda exproprierii \u015fi expulz\u0103rii, de c\u0103tre acesta, a coreligionarilor no\u015ftri<\/em>[24]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Tribunalul mul\u0163ume\u015fte domnilor avoca\u0163i pentru pledoariile lor. M\u00e2ine vom judeca cei doi acuza\u0163i pentru activit\u0103\u0163ile lor dintre anii 1933 \u015fi 1939. Ca \u015fi ast\u0103zi, mai \u00eent\u00e2i vom da cuv\u00e2ntul acuzatorului public, apoi vom asculta pledoariile ap\u0103r\u0103rii lui Iuda \u015fi a lui Hitler.<\/p>\n

Domnilor, \u015fedin\u0163a de fa\u0163\u0103 este \u00eenchis\u0103.<\/p>\n

Spre Anti-Libr\u0103rie<\/strong><\/a><\/h2>\n

Spre Partea 1<\/strong><\/a><\/h2>\n

Notite:<\/strong><\/h2>\n

[1]<\/a>.\u00a0The Jewish Daily Bulletin<\/em>\u00a0din 14 martie 1933.<\/p>\n

[2]<\/a>.\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, op. cit., \u015fedin\u0163a a II-a, p. 19.<\/p>\n

[3]<\/a>. Werner Maser,\u00a0Die Fr<\/em>\u00fc<\/em>geschichte der NSDAP. Hitlers Weg bis 1924<\/em>, Frankfurt-Bonn, Athen\u00e4um, 1965, pp. 155-156.<\/p>\n

[4]<\/a>.\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, op. cit., \u015eedin\u0163a a 2-a, p. 21.<\/p>\n

[5]<\/a>. Eliahu Ben Elissar,\u00a0La Diplomatie du III-e Reich et les Juifs<\/em>\u00a0(Diploma\u0163ia celui de al III-lea Reich \u015fi Jidanii), Julliard, Paris, 1969, p. 52.<\/p>\n

[6]<\/a>. Jurnalul Consiliului de mini\u015ftri din 14 iulie 1933 (Arhivele Republicii Federale Germane, R. 431 1464).<\/p>\n

[7]<\/a>.\u00a0Lettre de Rumbold \u00e0 Simon<\/em>, 11 mai 1933.<\/p>\n

[8]<\/a>.\u00a0Lettre de Philippe \u00e0 Roosevelt<\/em>, 23 august 1933.<\/p>\n

[9]<\/a>. Convorbirea telefonic\u0103 Cerruti-Roma, 25 aprilie 1933, \u00eenregistrat\u0103 sub num\u0103rul 1689 R.<\/p>\n

[10]<\/a>. Eliahu Ben Eliassar,\u00a0La Diplomatie du III-e Reich et les Juifs<\/em>, p. 43.<\/p>\n

[11]<\/a>. Robert Ardrey,\u00a0La loi naturelle. Une enqu\u00eate personnelle pour un vrai contrat social\u00a0<\/em>(Legea natural\u0103. Anchet\u0103 personal\u0103 pentru un adev\u0103rat contract social), Stock, Paris, 1971.<\/p>\n

[12]<\/a>.\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, op. cit. Semnal\u0103m o disparitate de traducere. \u00cen edi\u0163ia\u00a0Vieille France<\/em>, p. 74, \u015eedin\u0163a sau Capitolul 17, fraza citat\u0103 se prezint\u0103 astfel: \u00ab\u00a0Regele Israelului va fi adev\u0103ratul pap\u0103 al Universului, patriarhul Bisericii interna\u0163ionale\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

[13]<\/a>. \u00ab Sionismul \u00eencearc\u0103 s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103 lumea cu ideea c\u0103 sensibilitatea, con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 jidoveasc\u0103 vor fi satisf\u0103cute prin crearea unui Stat jidovesc \u00een Palestina. De fapt, Jidanii ne p\u0103c\u0103lesc odat\u0103 \u00een plus. Lucrul acesta este clar\u00a0: ei nu au inten\u0163ia s\u0103 fondeze un Stat jidovesc \u00een Palestina, pentru a se fixa acolo. Inten\u0163ia lor este doar de a stabili acolo sediul central al unei antre\u00adprize de \u015farlatanie interna\u0163ional\u0103 \u015fi universal\u0103. \u00cen acest fel, antrepriza sau mafia lor mondial\u0103 se va bucura de suveranitate, fiind la ad\u0103post de interven\u0163iile altor State. Aceast\u0103 antrepriz\u0103 statal\u0103 \u015fi suveran\u0103 va deveni \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia escrocilor lor, \u015fcoala superioar\u0103 a viitorul lor terorism de Stat \u00bb. (Mein Kampf<\/em>, op. cit. pp. 324-325).<\/p>\n

[14]<\/a>. Este vorba de cartea lui Eliahu Ben Elissar,\u00a0La Diplomatie du III-e Reich et les Juifs<\/em>, pp. 85-93.<\/p>\n

[15]<\/a>.\u00a0Ibid<\/em>. p. 93.<\/p>\n

[16]<\/a>. Instruc\u0163iunile telegrafice ale lui von Neurath c\u0103tre diploma\u0163ii germani din Londra, Ierusalim \u015fi Bagdad. (Berlin, 1 iunie 1937).<\/p>\n

[17]<\/a>. Scrisoarea din 21 iulie 1938, a lui Lammers, directorul de Cabinet al lui Hitler, c\u0103tre Rudolf Hess. (Arhivele Republicii Federale Germane).<\/p>\n

[18]<\/a>.\u00a0Ibid<\/em>., Arhivele Republicii Federale Germane, Bonn).<\/p>\n

[19]<\/a>. Nota B\u00fclow-Schwante, din 25 septembrie 1933, Bonn, DGPF C 1.<\/p>\n

[20]<\/a>. Convorbirea telefonic\u0103 B\u00fclow-Schwante cu Geneva, 26 septembrie 1933. (Bonn, DGPD C 1\u00a0849\u201d6).<\/p>\n

[21]<\/a>. Eliahu Ben Elissar, op. cit., pp. 301-302.<\/p>\n

[22]<\/a>. Eliahu Ben Elissar, op. cit., p. 130.<\/p>\n

[23]<\/a>. Eliahu Ben Elissar, op. cit.,p. 393.<\/p>\n

[24]<\/a>.\u00a0Unity in Dispersion<\/em>\u00a0(World) Jewish Congres, New York, 1948, p. 116.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n