{"id":1246709,"date":"2023-12-15T12:14:28","date_gmt":"2023-12-15T09:14:28","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246709"},"modified":"2023-12-15T12:14:28","modified_gmt":"2023-12-15T09:14:28","slug":"proiectul-nuremberg-ii-infatisarea-a-treia-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246709","title":{"rendered":"Proiectul Nuremberg II – \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a Treia – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Proiectul Nuremberg II \u2013 \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a Treia<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nDecembrie 15, 2023<\/p>\n

\"Proiectul<\/a><\/p>\n

Proiectul Nuremberg II \u2013 \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a Treia<\/strong><\/h1>\n

Via Pro\u0218iContra<\/a>:<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Am ajuns \u00een sala de dezbateri a tribunalului de la Nuremberg \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ziari\u015fti englezi \u015fi germani, ce urm\u0103reau cu discre\u0163ie dezbaterile tribunalului. \u00cenf\u0103\u0163i\u015farea sau \u0218edin\u021ba a III-a \u00eencepuse. Pre\u015fedintele tocmai d\u0103dea cuv\u00e2ntul acuzatorului public.<\/p>\n

Acuzatorul public Stanislas Lubski<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i\u2026 Rechizitoriul meu \u00eei va mira pe cei ce m\u0103 cred \u00eenc\u0103 prizonierul propagandei \u015fi manipul\u0103rii \u00eentregii omeniri, ce dureaz\u0103 de peste treizeci de ani. Mai devreme sau mai t\u00e2rziu, oame\u00adnii normal \u015fi de bun\u0103 credin\u0163\u0103 sf\u00e2r\u015fesc prin a deschide ochii \u0219i a \u00een\u0163elege cele ce se petrec \u00een jurul lor, ba chiar \u00een lumea \u00eentreag\u0103. Tribunalul nostru, ce nu recu\u00adnoa\u015fte fructele seci ale istoriei, adic\u0103 na\u0163iunile, mi-a f\u0103\u00adcut onoarea de a-mi \u00eencredin\u0163a func\u0163ia de acuzator public. Subliniez \u00eens\u0103, \u00een fa\u0163a onoratului tribunal \u015fi a domniilor voas\u00adtre, c\u0103 nu acord un credit deosebit Dreptului pe care l-am studiat la Sorbona, un drept ce at\u00e2rn\u0103 ca tinichea de coada turnului Babel, ce se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, al societ\u0103\u0163ii noastre.<\/p>\n

\u00cen conse\u00adcin\u0163\u0103, rog onoratul tribunal s\u0103-mi acorde permisiunea de a acuza doar \u00een numele Dreptului natural, \u00eentruc\u00e2t con\u00adcep\u00ad\u021bia juridic\u0103, Dreptul civiliza\u021bional, la care omenirea ajun\u00adsese \u00een peste dou\u0103zeci \u0219i cinci de secole de istorie, a fost c\u0103lcat \u00een picioare de barbaria, terorismul de Stat \u0219i ipocrizia pretins democrat\u0103 a Bandei celor Patru c\u00e2\u0219tig\u0103tori ai ultimului R\u0103zboi mondial. Acest adev\u0103r trebuie rostit mai ales aici, c\u0103ci aici, la Nuremberg, Statele Unite, Uniunea Sovietic\u0103, Marea Britanie \u0219i Fran\u021ba au batjo\u00adcorit \u0219i c\u0103lcat \u00een picioare Dreptul, chiar ideea de Drept, prin inventarea terorismului juridic interna\u021bional, a carica\u00adturii actuale de justi\u021bie ce dureaz\u0103 de peste treizeci de ani, caricatur\u0103 intrat\u0103 \u00een falsa Istorie de azi, sub numele de Procesul Nuremberg I.<\/p>\n

\u00cen cursul audien\u0163elor precedente, avoca\u0163ii Jid\u0103nimii \u015fi ai celui de al III-lea Reich au expus istoria confrunt\u0103rilor dintre Hitler \u015fi Iuda, \u00eentre anii 1933 \u015fi 1939. Prin chiar doctrina sa antisemit\u0103, pe care o cuno\u015fteau foarte bine at\u00e2t poporul german c\u00e2t \u015fi Jidanii, c\u0103ci aceasta fusese expus\u0103 \u00een\u00a0Mein Kampf<\/em>\u00a0\u015fi \u00een mii de discursuri, \u00een lungul \u015fi latul Germaniei, vreme de peste zece ani, Hitler reprezenta un grav pericol pentru Iuda, din momentul \u00een care doctrina sa politic\u0103 a dob\u00e2ndit for\u0163a legii. \u00cen consecin\u0163\u0103, subliniez \u00een fa\u0163a onoratului tribunal vinov\u0103\u0163ia lui Hitler, pentru c\u0103 doctrina sa politic\u0103 nu putea s\u0103 nu prejudicieze interesele acelei frac\u0163iuni din poporul jidovesc, care invadase Germania.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, constat c\u0103 acest prejudiciu a fost c\u00e2t se poate de moderat, c\u0103 \u00eenaltele auto\u00adrit\u0103\u0163i germane, inclusiv Hitler, \u015fi-au dat silin\u0163a de a-l limita, pe c\u00e2t posibil, de a evita abuzurile \u015fi violen\u00ad\u0163ele pe care, \u00een astfel de situa\u0163ii, dup\u0103 cum arat\u0103 istoria, popoarele nu ezit\u0103 s\u0103 le exercite asupra minorit\u0103\u0163ilor ce sar peste cal. Am \u00een vedere, \u00eentre altele, condamnarea violen\u0163elor anti-iudaice comise, pe cont propriu, de unii membri ai Partidului Na\u0163ional-Socialist \u015fi Muncitoresc German, condamnare pronun\u00ad\u0163at\u0103 de Hitler personal, \u00een august 1935[1]<\/a>. Dup\u0103 numai 24 de ore[2]<\/a>, Rudolf Hess revine asupra acestei probleme, \u00eentr-o directiv\u0103 c\u0103tre toate serviciile de poli\u0163ie, confirm\u00e2nd cele asupra c\u0103rora, \u00een scrisoarea sa c\u0103tre G\u00f6ring, Frick nu l\u0103sase s\u0103 planeze nicio urm\u0103 de echivoc[3]<\/a>.<\/p>\n

Trec\u00e2nd peste propaganda mincinoas\u0103 de dup\u0103 1945, care face din Jid\u0103nime un popor lini\u015ftit, umanist \u015fi dezarmat, constat, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 Diaspora jidoveasc\u0103 nu a ezitat s\u0103 \u00eenceap\u0103 contra Reichului german, \u00eenc\u0103 din februarie 1933, un r\u0103zboi econo\u00admic susceptibil s\u0103 degenereze \u00een conflict militar, agrav\u00e2nd astfel situa\u0163ia Jidovilor din Germania, dup\u0103 cum istoria a dovedit-o f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103. \u00centre altele, o bun\u0103 parte din Diaspora jidoveasc\u0103 a contestat acordul negociat de Germania cu Comitetul Evian (1938), \u00eempiedic\u00e2nd astfel exodul pa\u015fnic al Jidovilor germani, cu care Hitler era de acord. Atitudinea negativ\u0103 a Diasporei iudaice \u015fi a Congresului Jidovesc Mondial, din 1938, deschide dreptul la circumstan\u0163e atenuante pentru Adolf Hitler.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, comportamentul iresponsabil al Angliei, Fran\u0163ei, Statelor Unite, Canadei, Australiei, ce dispuneau de imense teritorii insuficient locuite, deschide \u015fi el dreptul la circumstan\u0163e atenuante pentru Diaspora jidoveasc\u0103. Pleca\u00adrea Jidovilor din Germania ar fi fost relativ u\u015for de realizat, dar reunirea acestora pe un teritoriu ce ar fi devenit roditor, prin munca lor, s-a dovedit imposibil\u0103 datorit\u0103 egoismului nejustificat al puterilor men\u0163ionate. \u00cen acest sens iat\u0103 c\u00e2teva preciz\u0103ri.<\/p>\n

Mai \u00eent\u00e2i, m\u0103 voi ocupa de guvernul britanic. Promotor, \u00eenc\u0103 din 1917, al C\u0103minului na\u0163ional jidovesc din Palestina, dar \u015ftiind c\u0103 Arabii se vor revolta contra emigra\u0163iei masive a Jidovilor \u00een teritoriile lor, care le apar\u0163ineau de dou\u0103zeci \u015fi opt de secole, guver\u00adnul britanic fr\u00e2neaz\u0103 curentul emigra\u0163ionist ce se stabilise \u00eentre Germania \u015fi \u00ab\u0162ara promis\u0103<\/em>\u00a0\u00bb. Dac\u0103, \u00een 1933, Palestina accep\u00adtase 37 337 de Jidovi din Germania, iar \u00een 1935 \u00eenc\u0103 66\u00a0472, \u00een 1937 aceast\u0103 cifr\u0103 a sc\u0103zut la 10 629[4]<\/a>. Guvernul englez \u00ee\u015fi va renega \u00eentreaga politic\u0103 de dup\u0103\u00a0Declara\u0163ia Balfour<\/em>\u00a0(1917), limit\u00e2nd la numai 75 000 num\u0103rul Jidanilor emigran\u0163i, accepta\u0163i \u00een Palestina, \u00eentre 1 aprilie 1939 \u015fi 31 martie 1944. \u00cen iulie 1939, emigrarea jidoveasc\u0103 \u00een Palestina este stopat\u0103 complet, pentru o perioad\u0103 de \u015fase luni.<\/p>\n

Din aceea\u015fi perspectiv\u0103, analizez \u0219i situa\u0163ia Statelor Unite, ce acordau Angliei, \u00een fiecare an, 83 575 de vize pentru emigran\u0163i. Consider\u00e2nd c\u0103 poate ceda un num\u0103r dintre aceste vize emigran\u0163ilor jidovi, guvernul englez a fost admo\u00adnes\u00adtat de Americani \u00een termenii urm\u0103tori\u00a0: \u00ab \u00cen virtutea legi\u00adlor \u00een vigoare, vizele de emigrare acordate de Congres nu sunt proprietatea Statelor c\u0103rora le sunt acordate \u00bb. \u00cen aces\u00adte condi\u0163ii, Jidanii nu mai beneficiau dec\u00e2t de cele aproxi\u00adma\u00adtiv 2000 de vize pe lun\u0103, ce le erau rezervate \u00een mod curent.<\/p>\n

\u00cen 1939, Statele Europei occidentale considerau c\u0103 au atins maximul de refugia\u0163i, din r\u0103s\u0103ritul Europei, singurul pe care erau dispuse s\u0103 \u00eel accepte. Belgia, de exemplu, g\u0103zduia pe atunci 10 000 de Jidani, Olanda 20 000, Fran\u0163a 40 000 iar Elve\u0163ia 10 000. \u00cen ce prive\u015fte Statele Unite, Arthur Morse consider\u0103 c\u0103, \u00eentre 1933 \u015fi 1943, acestea ar fi putut acorda un million de vize de intra\u00adre, f\u0103r\u0103 modificarea dispozi\u0163iilor din\u00a0Immigration Act<\/em>.<\/p>\n

S-ar fi pus \u00eens\u0103 problema finan\u0163\u0103rii transmut\u0103rii acestor emigran\u0163i, iar Statele Unite considerau c\u0103 aceast\u0103 datorie revine ini\u0163iativei private. Anthony Rotschild declar\u0103 c\u0103 cele patru milioane de Jidani americani ar trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 instalarea noilor coreligionari sosi\u0163i pe p\u0103m\u00e2ntul Statelor Unite. Vorbele \u00eens\u0103 sunt vorbe, iar faptele sunt fapte : Jidovii americani nu au acceptat s\u0103 contribuie la instalarea noilor veni\u0163i nici m\u0103car cu un cent ! Parafraz\u00e2nd cunoscuta butad\u0103 a lui Jean-Paul Sartre, am putea spune c\u0103 Jidanii americani nu se mai considerau Jidani, \u00ab\u00a0adev\u0103ra\u021bii Jidani fiind numai ceilal\u0163i<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

Vreme de mai mul\u0163i ani, Comitetul Evian \u015fi marile puteri au discutat despre un p\u0103m\u00e2nt de refugiu ce ar trebui oferit Jidanilor, unul care s\u0103 nu fie \u00een Palestina. R\u00e2nd pe r\u00e2nd s-a propus Etiopia, Madagascarul, cele trei Guyane, Brazilia, Angola portughez\u0103, Haiti, Rodezia de Nord, Australia. G\u0103sirea unui p\u0103m\u00e2nt definitiv pentru Jidovul r\u0103t\u0103citor s-a dovedit imposibil\u0103. Fran\u0163a n-a vrut s\u0103 aud\u0103 de crearea \u00een Madagascar a unei minorit\u0103\u0163i de limb\u0103 german\u0103. Mussolini nu accepta nici el s\u0103 cedeze vreo palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt din Etiopia abia cucerit\u0103. Roosevelt considera c\u0103 insula Haiti este o zon\u0103 vital\u0103 pentru securitatea Statelor Unite.<\/p>\n

Anglia refuza orice presi\u00adune asupra lui Salazar, care nu accepta nicio discu\u0163ie pentru g\u0103sirea unui refugiu \u00een Angola. Rodezia de Nord accept\u0103 cu pl\u0103cere c\u00ee\u0163iva emigran\u0163i jidovi, dar nu mai mult de 150. Oswald Pirow, ministrul sud-african al ap\u0103r\u0103rii, \u00eei ceru lui Hitler s\u0103 pun\u0103 la dispozi\u0163ia Jidanilor teritoriul Tanganika, cancelarul german fiind nevoit s\u0103 reaminteasc\u0103 acestuia c\u0103, urmare a tratatului de la Versailles, Germania nu mai dispune de vechile ei colonii. Australia s-a pronun\u0163at \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de rasist, care se vede foarte bine \u00een dosarul depus pe masa onoratului tribunal de c\u0103tre Ivor Ben Sion, avocatul lui Iuda. Lectura acestuia arat\u0103 c\u0103 Australia nu accepta dec\u00e2t emigran\u0163i englezi exclusiv, f\u0103r\u0103 niciun Jidan printre ei[5]<\/a>.<\/p>\n

Not\u0103m deci, onorat tribunal, domnule pre\u015fedinte \u015fi domnilor jura\u0163i c\u0103, a\u015fa cum se pune ea de peste trei mii de ani, \u015fi cum a fost reactualizat\u0103 de Adolf Hitler \u00een 1933, cu voin\u0163a clar\u0103 de a-i g\u0103si o solu\u0163ie pa\u015fnic\u0103, chestiunea jido\u00adveasc\u0103 nu a fost rezolvat\u0103 \u00een acest sens. R\u0103sp\u00e2ndi\u0163i printre Statele \u015fi popoarele bogate, Jidanii din Diaspor\u0103 n-au vrut s\u0103-\u015fi ajute coreligionarii, ba uneori chiar s-au folosit de mizeria acestora pentru a agrava tensiunea dintre cel de al III-lea Reich \u015fi na\u0163iunile ce se pretind demo\u00adcrate. Cu egois\u00admul \u015fi ipocrizia lor caracteristic\u0103, aceste mari puteri colo\u00adniale, pline de bani \u015fi st\u0103p\u00e2ne peste teritorii \u00eentinse \u015fi slab locuite, au provocat e\u015fecul oric\u0103rei solu\u0163ii pa\u015fnice a proble\u00admei jidove\u015fti.<\/p>\n

Pe de o parte, ele s-au afirmat prietene cu poporul jidovesc, pe care, pe de alt\u0103 parte, \u00een momentul crucial, au refuzat s\u0103-l ajute, oferindu-i p\u0103m\u00e2ntul de refugiu de care acesta avea nevoie \u015fi de care ele dispuneau cu priso\u00adsin\u0163\u0103. Spun\u00e2nd acestea, cer onoratului tribunal deopotriva \u015fi riguroasa condamnare a lui Hitler, a Diasporei jidove\u015fti, a Angliei, Fran\u0163ei \u015fi a Statelor Unite. \u00centruc\u00e2t \u00eens\u0103 deciziile onoratului tribunal nu au for\u0163\u0103 de lege, nu cer nicio sanc\u0163i\u00adune penal\u0103 contra acestor vinova\u0163i, ci doar o judecat\u0103 pur moral\u0103, o punere la st\u00e2lpul infamiei care, \u00eentr-o zi, va putea provoca revizuirea \u015fi \u00een\u0163elegerea istoriei.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Avocatul lui Iuda are cuv\u00e2ntul.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnilor, ierta\u0163i-m\u0103 domnilor dac\u0103 sunt mi\u015fcat, dac\u0103 emo\u0163i\u00adunea m\u0103 apuc\u0103 a\u015fa de tare, \u00een aceste momente solemne, c\u00e2nd tocmai am auzit cele ce i se repro\u015feaz\u0103 Jid\u0103nimii, pe care o ap\u0103r ca pe ochii din cap. Toate cele ce i se repro\u00ad\u015feaz\u0103, toate acestea la un loc n-au niciun fel de consis\u00adten\u0163\u0103. \u00cen anul 1933, poporul jidovesc, divi\u00adnul Iuda, alesul lui Dumnezeu era asediat de criminalul numit Adolf Hitler. De\u015fi o \u00eendelungat\u0103 tradi\u0163ie \u00eel obliga pe Iuda s\u0103 se lase belit \u015fi fript, de c\u0103tre canibalul Adolf Hitler, Dumnezeu din cer nu a vrut acest lucru, iar mielul lui scump \u015fi-a amintit la timp istoria lui de trei ori milenar\u0103, \u00eendelungata lui lupt\u0103 de supravie\u00ad\u0163uire. S\u0103 recitim \u00eempreun\u0103\u00a0Cartea C\u0103r\u0163ilor<\/em>, care este\u00a0Biblia<\/em>, s\u0103 recitim\u00a0Numerii<\/em>,\u00a0Cartea lui Iosua, Judec\u0103torii, Samuel, Regii<\/em>, tot ceea ce iubi\u0163ii cre\u015ftini numesc\u00a0Vechiul Testament<\/em>.<\/p>\n

S\u0103-l recitim pe Flavius Iosif, Iudeul devenit colaborator al inamicului, dar care a r\u0103mas totu\u015fi mare istoric. Ve\u0163i vedea modul cum Iuda a ap\u0103rat Ierusalimul contra legiunilor lui Titus, cum femeile lui au luptat pe baricade dup\u0103 moartea b\u0103rba\u0163ilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 ezite a se servi de proprii lor copii, pe care, c\u00e2nd nu au mai avut nimic la \u00eendem\u00e2n\u0103, i-au folosit ca proiectile vii, arunc\u00e2ndu-i \u00een capul du\u015fmanilor. Merge\u0163i \u00een Israel, vizita\u0163i cetatea Massada, pe care, cu un imens respect, arheologii au dezgropat-o din nisip.<\/p>\n

Ve\u0163i retr\u0103i astfel asediul acestei cet\u0103\u0163i de c\u0103tre Romani, ve\u0163i afla c\u0103 ea a rezistat asediului peste doi ani, \u00een fa\u0163a unei armate antrenate, de zece ori mai numeroas\u0103. Ve\u0163i afla astfel c\u0103, \u00een ultima zi, mia de zelo\u0163i, ce ap\u0103rase Massada, s-a l\u0103sat \u00eenjunghiat\u0103 de o mic\u0103 echip\u0103 de camarazi ale\u015fi din timp. C\u00e2nd totul, absolut totul a fost distrus, membrii acestei sfinte echipe s-au masacrat \u00eentre ei, ultimul supravie\u0163uitor fiind o femeie\u00a0! Desigur, onoratul tribunal \u015fi domniile voastre nu cunoa\u015fte\u0163i jur\u0103\u00adm\u00e2ntul pe care fiecare promo\u0163ie de ofi\u0163eri ai\u00a0Tsahalului<\/em>, armata lui Iuda, a lui Israel, \u00eel depune an de an pe ruinele Massadei.<\/p>\n

\u00abNu vom ceda, nu vom preda niciodat\u0103 Massada!\u00bb, acesta este jur\u0103m\u00e2ntul sf\u00e2nt, al poporului de sfin\u0163i emeri\u0163i \u0219i prea-sfin\u021bi campioni ai sfin\u021beniei, care este Jid\u0103nimea. Desigur, Jid\u0103nimea din zilele noastre a devenit nu numai un popor de sfin\u0163i mucenici, dar \u015fi unul foarte pa\u015fnic, cel mai pa\u015fnic cu putin\u0163\u0103.<\/p>\n

Iuda zilelor noastre iube\u015fte cultura \u015fi religia, specula\u0163iile metafizice, f\u0103r\u0103 s\u0103 refuze \u00eens\u0103 \u0219i pl\u0103cerea iubirii banilor, adic\u0103 slujirea omenirii prin comer\u0163,\u00a0 ca ingineri ai finan\u0163elor, dar \u0219i func\u0163ionari sau arti\u015fti, servind \u00eentre\u00adgul mapamond \u015fi ajut\u00e2ndu-\u0219i coreligionarii dis\u00adper\u00adsa\u0163i printre popoare, \u00een situa\u0163ia extrem de crud\u0103, din acest secol XX, situa\u0163ie impus\u0103 de r\u0103utatea, egoismul \u015fi limitele naturale intolerabile ale Goimilor !<\/p>\n

R\u0103utatea natural\u0103 a goimului Adolf Hitler a obligat Jid\u0103\u00adnimea s\u0103-\u015fi apere prea-sfin\u0163enia ei biblic\u0103. Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, venerabile acuzator public, cum poate dom\u00adnia voastr\u0103 s\u0103 repro\u015feze lui Iuda declara\u0163ia lui de r\u0103zboi economic \u015fi diploma\u021bie contra celui de al III-lea Reich ? Ce putea face Iuda \u00een situa\u0163ia respectiv\u0103 ? Reciti\u0163i\u00a0Deuteronomul<\/em>.<\/p>\n

Nedispun\u00e2nd de mii \u015fi mii de tancuri, precum Hitler, lipsit fiind de armata feroce cunoscut\u0103 sub numele de Waffen\u00a0SS<\/em>, Iuda nu putea respecta porunca lui Dumnezeu dec\u00e2t decla\u00adr\u00e2nd r\u0103zboi lui Hitler. Ce fel de r\u0103zboi \u00eens\u0103 ? Iuda nu putea lupta dec\u00e2t cu armele sale, cu banii ! Dolarii Statelor Unite au devenit astfel tunurile \u015fi rachetele lui Iuda, lirele sterline ale Angliei au devenit avia\u0163ia lui Iuda, francii Fran\u0163ei au devenit mitralierele lui Iuda, rublele Rusiei \u015fi rezervele Fondului Monetar Interna\u0163ional au devenit s\u00e2ngele din venele lui Iuda, obligat astfel s\u0103 utilizeze armele lui din totdeauna : puterea de a \u00eenv\u00e2rtii banii, comer\u0163ul, diploma\u0163ia \u015fi popoarele care, odat\u0103 \u00een plus, au \u00een\u0163eles c\u0103 singura cauz\u0103 sf\u00e2nt\u0103 din lume este cauza Jid\u0103nimii, reprezentanta absolut\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt, a lui Dumnezeu din Cer, practic, adev\u0103ratul, singurul, unicul Dumnezeu al tuturor popoarelor, al Istoriei, al \u00eentregului Univers.<\/p>\n

\u00cen general, Istoria \u015fi Dreptul nu condamn\u0103 individul sau poporul aflat \u00een stare de legitim\u0103 ap\u0103rare. Acuzatorul nostru public repro\u015feaz\u0103 Diasporei c\u0103 a refuzat s\u0103-i ajute pe Jidovii din Germania s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Nimic mai fals. Acest lucru nu este adev\u0103rat dec\u00e2t par\u0163ial. De altfel, decla\u00adra\u0163ia Congresului Mondial Jidovesc din 1938 nu este a tutu\u00adror Jidovilor \u015fi nu poate angaja prea-sf\u00e2ntul popor al vene\u00adra\u00adbilului patriarh Avraam. Oricine poate \u00een\u0163elege juste\u0163ea acestei declara\u0163ii de bun sim\u0163\u00a0: la ce bun s\u0103 semn\u0103m acorduri ce consolideaz\u0103 economia \u015fi puterea adversarului, din moment ce marile puteri democrate refuzau s\u0103 primeasc\u0103 Jidovii din Germania, care constituiau \u00eensu\u015fi obiectul acestor acorduri\u00a0? Onoratul tribunal trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 nevino\u00adv\u0103\u0163ia Jid\u0103nimii, inocen\u0163a ei total\u0103 \u00een ce prive\u015fte evenimentele dintre 1933 \u015fi 1939, care trec\u00e2ndu-i pe deasupra capului au martirizat-o \u015fi sfin\u0163it-o, ca \u015fi cele de la Massada.<\/p>\n

Antisemitismul este singurul vinovat de necazurile lumii, el este autorul tuturor relelor petrecute \u00eentre 1933 \u015fi 1939. Domnule acuzator public, cum de nu vede\u0163i c\u0103 toate relele \u00eencep cu antisemitismul, c\u0103 acesta este \u00eenceputul tuturor relelor \u015fi nenoro\u00adcirilor, v\u0103zute, nev\u0103zute, pururea \u015fi marea,\u00a0Alfa<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Omega, \u0218ocaracucuta<\/em>\u00a0\u00eentregii istorii. La sursa lui veritabil\u0103, antise\u00admitismul s-a manifestat sub forma delirant\u0103 a nazismului, dar ultima sa expresie a fost refuzul marilor puteri demo\u00adcrate \u015fi modele de dreptate, de a primi Jidovii din Germania pe teritoriile lor.<\/p>\n

Este evident, Iuda nu poate fi proclamat \u015fi vinovat \u015fi nevinovat, \u015fi victim\u0103 \u015fi c\u0103l\u0103u, \u015fi sf\u00e2nt \u015fi netrebnic ! Singurii vinova\u0163i sunt Hitler \u015fi \u0163\u0103rile bogate, care \u015fi-au \u00een\u0163eles interesele pe dos \u015fi au \u00eencercat s\u0103 evite r\u0103zboiul prin sacrificarea lui Iuda \u2013 calcul stupid, c\u0103ci r\u0103zboiul totu\u015fi a avut loc, cu consecin\u0163ele pe care le \u015ftie toat\u0103 lumea.<\/p>\n

S\u0103 revenim la Hitler. Acesta este marele responsabil al tuturor necazurilor lui Iuda \u015fi sper ca onoratul tribunal s\u0103 \u00eel condamne, ca \u015fi tribunalul m\u0103re\u0163ilor \u00eenving\u0103tori, cavalerii emeri\u0163i ai Jid\u0103nimii, Anglo-Franco-Sovieto-Americanii, din Nurembergul anilor 1945-1946, care, f\u0103r\u0103 s\u0103-l asculte, l-au condamnat pe Hitler ca cel mai mare criminal din \u00eentreaga Istorie \u015fi neistorie, la un loc ! Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, \u00eencep\u00e2nd cu 1933, lupta lui de Hitler contra Jid\u0103nimii ar fi condus cu fatalitate la moartea lui Iuda, clientul meu, dac\u0103 istoria i-ar fi l\u0103sat goimului timpul necesar, pe care, din fericire, i l-a refuzat.<\/p>\n

Adev\u0103ratul holocaust, pe care Hitler \u00eel preg\u0103tea, era cuprins \u00een legile de la Nuremberg, nu \u00een expulzarea Jidovilor germani pe care nu a putut-o realiza dec\u00e2t foarte par\u0163ial, p\u00e2n\u0103 \u00een 1938. Onorat tribunal, ce \u00eensemna oare acel\u00a0numerus clausus<\/em>\u00a0aplicat profesorilor, medicilor, ziari\u015f\u00adtilor, avoca\u0163ilor \u015fi muzicienilor \u00eentre care, evident, Jidanii sunt la locul lor natural, str\u0103lucind ca stelele cerului \u00een mijlocul nop\u0163ii. Ce \u00eensemna interdic\u0163ia de a lua loc pe b\u0103ncile publice dintr-un cadru tipic germanic, de a intra \u00een anumite cinematografe, de a asista la anumite spectacole sau concerte, de a intra \u00een parcurile publice, \u00een p\u0103duri, sta\u0163iuni termale, de a poseda un automobil, permis de conducere sau un telefon\u2026 Aceste m\u0103suri au fost luate de Himmler, dar originea lor se g\u0103se\u015fte \u00een \u00eens\u0103\u015fi spiritul legilor de la Nuremberg.<\/p>\n

La 15 septembrie 1935, Hitler \u015fi-a convocat parlamentul la Nuremberg, ora\u015f \u00een care niciun parlament german nu se reunise de aproape patru sute de ani (1543). Acest parlament a votat legile cet\u0103\u0163eniei Reichului, a protec\u0163iei s\u00e2ngelui \u015fi onoarei germane, legi ce aveau s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 trista celebritate a \u00ab\u00a0legilor de la Nurembereg<\/em>\u00a0\u00bb. Rog onoratul tribunal s\u0103 \u00eemi permit\u0103 a-l cita pe marele meu coreligionar, Eliahu Ben Elissar\u00a0:<\/p>\n

\u00abPentru a relua formula lui L\u00e9on Poliakov (Br\u00e9viaire de la haine<\/strong>, Calmann-L\u00e9vy, 1951, p. 5), era vorba de m\u0103suri sacre, inviolabile, tabu, ce pot fi opuse cu u\u015furin\u0163\u0103 celor profane, cum erau primele legi anti-jidove\u015fti. Acestea de pe urm\u0103 instituiau doar un regim discriminatoriu contra unei minorit\u0103\u0163i, iar istoria prezint\u0103 multe astfel de exemple, care nu privesc exclusiv pe Jidani, \u015fi a c\u0103ror motiva\u0163ie este economic\u0103 sau religioas\u0103. Dimpotriv\u0103, legile de la Nuremberg nu erau destinate numai \u00eenjo\u00adsirii Jidanilor ci mai cur\u00e2nd diviniz\u0103rii comunit\u0103\u0163ii rasiale germane. Rezervat Jidanilor, statutul de paria servea de moned\u0103 curent\u0103 \u015fi dramatic\u0103, prin care se \u00eentip\u0103rea \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103, individual\u0103 dar \u015fi colectiv\u0103, a Germanilor, no\u0163iunea superi\u00ado<\/em>\u00adrit\u0103\u0163ii lor rasiale, congenitale \u015fi inalterabile[6]<\/strong><\/a><\/em>\u00bb.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Mul\u0163umind parlamentului ce votase legile propuse, Hitler \u015ftia despre ce este vorba \u015fi vedea foarte departe, lucru dovedit de cuv\u00e2ntul de mul\u0163umire adresat deputa\u0163ilor\u00a0: \u00abDomnilor reprezenta\u0163i ai poporului german, a\u0163i votat o lege a c\u0103rei \u00eentreag\u0103 semnifica\u0163ie \u015fi a c\u0103rei amploare se vor vedea abia peste c\u00e2teva secole\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

Onorat tribunal, Hitler \u015ftia c\u0103 dup\u0103 ce s-a copt pe \u00eende\u00adlete \u015fi vreme \u00eendelungat\u0103, antisemitismul se va r\u0103sp\u00e2ndi precum holera. \u00cen 1935, Europa era \u00een plin\u0103 gesta\u0163ie fascist\u0103. Mam\u0103 a acestui sistem, Italia avea s\u0103 adopte \u015fi ea o legisla\u0163ie copiat\u0103 dup\u0103 cea a lui Hitler. Spania era \u00een ajunul r\u0103zboiului civil, din care avea s\u0103 rezulte fascismul lui Franco. Fran\u0163a nu uitase afacerea Dreyfus[7]<\/a>. Anglia, c\u0103reia Hitler \u00eei f\u0103cea ochi dulci, printr-un tratat naval avantajos pentru ea, tratase c\u00e2ndva foarte violent pe Jidani, pe care \u00eei \u015fi expulzase. Domnule pre\u015fedinte, domnilor jura\u0163i, onoratul tribunal nu poate s\u0103 nu \u00een\u0163eleag\u0103 intoleran\u0163a lui Hitler, pecetluirea reconcilierii Angliei cu Germania pe spezele Jido\u00advimii, prin simpla prelun\u00adgire a legilor de la Nuremberg, prin aplica\u00adrea lor \u015ftiin\u0163ific\u0103, f\u0103r\u0103 a insista asupra culorii lor.<\/p>\n

Dac\u0103 Hitler ar fi r\u0103mas la putere, legile de la Nuremberg ar fi otr\u0103vit min\u0163ile tuturor legislatorilor Europei, apoi ai Americii \u015fi lumii \u00eentregi, realiz\u00e2nd astfel, pe cale pa\u015fnic\u0103,\u00a0solu\u0163ia final\u0103<\/em>\u00a0pe care marele criminal nu o va ob\u0163ine dec\u00e2t par\u0163ial prin violen\u0163\u0103. Citez\u00a0:<\/p>\n

\u00abPe termen lung, semnifica\u0163ia pentru Jidani a noilor legi consta \u00een iremediabila lor condamnare, neput\u00e2nd nicicum s\u0103 se elibereze din condi\u0163ia lor de Jidani. \u00cen asta consta diferen\u0163a profund\u0103 a legilor de la Nuremberg fa\u0163\u0103 de legisla\u0163ia antisemit\u0103 tradi\u0163ional\u0103. Aceasta de pe urm\u0103 \u00eenceta s\u0103 se exercite contra Jidanului ce se cre\u015ftina. Hitler avea nevoie de Jidanii s\u0103i \u015fi \u0163inea neap\u0103rat s\u0103 nu-i lase s\u0103 evadeze, s\u0103 se elibereze din pielea lor de Jidani, din iudaismul, iudaitatea sau jid\u0103nia lor. Iuda nu era doar pasibil de exclu<\/em>\u00addere din cutare sau cutare profesie, cum o cereau legile profane, el nu era expus numai la expulzarea dintr-un grup social oarecare. M\u0103surile sau legile cu tendin\u0163\u0103 sacr\u0103 f\u0103ceau din Iuda un paria al societ\u0103\u0163ii germane, preg\u0103tind astfel transformarea Jid\u0103nimii \u00een paria \u00eentregii civiliza\u0163ii<\/em>[8]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Da, domnilor jura\u0163i\u00a0! La Nuremberg, \u00een acest ora\u015f bleste\u00admat, s-a comis cea mai mare crim\u0103 contra sfin\u0163eniei imacu\u00adlate \u0219i abso\u00adlute a lui Iuda. \u00cen afurisita cetate a Nurember\u00adgului, distrus\u0103 \u00een propor\u0163ie de nou\u0103 zecimi prin bombar\u00addamente isp\u0103\u015fitoare, zece ani mai t\u00e2rziu, c\u00e2\u015ftig\u0103torii R\u0103zbo\u00adiului mondial au anulat aceste legi, pedepsind pe cei vinova\u0163i de monstruoasa legisla\u0163ie contra lui Iuda, contra prea-sfintei Jid\u0103nimi, f\u0103r\u0103 de care universul \u0219i gravita\u021bia universal\u0103 n-ar exista, iar Soarele s-ar stinge pe bolta cereasc\u0103\u00a0!<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoepf<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat, am impresia c\u0103 sunte\u0163i pe cale de a prelua func\u0163ia acuzatorului public. V\u0103 rog s\u0103 v\u0103 m\u0103rgini\u0163i la ap\u0103rarea lui Iuda, clientul domniei voastre, f\u0103r\u0103 s\u0103 face\u0163i din Jid\u0103nime Maica preacurat\u0103 \u0219i imaculat\u0103 a \u00eentregului univers.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Pardon, domnule pre\u015fedinte\u00a0! Nu dep\u0103\u015fesc \u00eentru nimic rolul meu sf\u00e2nt, de arhanghel \u015fi ap\u0103r\u0103tor al lui Iuda. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eel priveze de drepturile lui inerente de popor ales \u015fi chiar de condi\u0163ia umn\u0103, legile de la Nuremberg au cauzat pagube imense clientului meu. \u00cenainte de lansarea holocaustului material, legile de la Nuremberg au constituit un holocaust moral. De\u015fi cuno\u015ftea bine istoria poporului ales, cel mai inteligent \u015fi mai curajos din \u00eentregul univers, Hitler a \u00eencercat s\u0103-l \u00eenjoseasc\u0103, s\u0103 coboare pe Iuda la nivelul de animal, lucru ce nu poate fi iertat p\u00e2n\u0103 la a \u015faptea genera\u0163ie.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, mi-am terminat pledoa\u00adria. Fie ca onoratul trbunal s\u0103 fac\u0103 dreptate Jid\u0103nimii \u015fi alia\u0163ilor ei, renun\u0163\u00e2nd la acuza\u0163iile Goimilor contra lui Iuda, adic\u0103\u00a0: \u00eenceputul r\u0103zboiului economic contra celui de al III-lea Reich \u015fi refuzul Diasporei de a ajuta pe Jidanii din Germania s\u0103 emigreze.<\/p>\n

Pre\u015fedintele ridic\u0103 \u015fedin\u0163a \u015fi to\u0163i cei prezen\u0163i servir\u0103 un sandvi\u015f, pentru a c\u00e2\u015ftiga timp. Tribunalul inten\u0163iona s\u0103 dea un prim verdict \u00eenainte de c\u0103derea nop\u0163ii, \u00eentruc\u00e2t, chiar a doua zi, jura\u0163ii urmau s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103, fiecare \u00een \u0163ara lui, pentru a petrece \u00een familie s\u0103rb\u0103torile de Cr\u0103ciun. Finlanda era departe, iar Kittila Saronen era ner\u0103bd\u0103toare s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 nu numai copiii ci \u015fi scumpul ei\u00a0Lottas<\/em>. Dup\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103 \u015fedin\u0163a fu redeschis\u0103 \u015fi tribunalul d\u0103du cuv\u00e2ntul ap\u0103r\u0103torului lui Hitler.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Avocatul Georg Kleist, ap\u0103r\u0103torul lui Hitler<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnule pre\u015fedinte, domnilor jura\u0163i. Am analizat \u00eempre\u00adun\u0103, sub toate aspectele lui, comportamentul antisemit al clientului meu, \u00eentre 1933 \u015fi 1939. Pledez legitima ap\u0103rare a clientului meu, c\u0103ci Hitler cuno\u015ftea planul de agresiune contra omenirii, din\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, \u015fi asistase la aplicarea lui \u00een Austria \u015fi Germania, mult \u00eenainte de preluarea cancelariei Reichului. Hitler nu a atacat poporul jidovesc. Clientul meu doar \u015fi-a pus propriul popor \u00een stare de ap\u0103rare contra Jid\u0103nimii, f\u0103c\u00e2nd dovada unei remarcabile modera\u0163ii. Dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zbo\u00adiului, propa\u00adganda jidoveasc\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u00eenvinov\u0103\u0163easc\u0103 de c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te. Ca atare, \u00eel replasez pe Hitler \u00een marea perspectiv\u0103 a Istoriei, singura din care poate fi \u00een\u0163eles, care explic\u0103 \u0219i lumineaz\u0103 totul.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, problema jidoveasc\u0103 a cunoscut o anumit\u0103 evolu\u0163ie. Ea exist\u0103 \u00eens\u0103, a existat totdea\u00aduna, \u00een toate \u0163\u0103rile p\u0103m\u00e2ntului. Ast\u0103zi. aceast\u0103 problem\u0103 este indis\u00adcutabil\u0103. Nimeni nu i-a \u00eens\u0103 acte de problema jidoveasc\u0103, nimeni nu o dez\u00adbate pentru c\u0103, dup\u0103 dispari\u0163ia lui Hitler, Iuda prefer\u0103 s\u0103 o treac\u0103 sub t\u0103cere, al\u0103turi de\u00a0Protocoalele<\/em>\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor<\/em>, de altfel. Permite\u0163i-mi s\u0103 citez istoricul Vries de Heekelingen, care a analizat foarte pertinent evolu\u0163ia problemei jodovee\u0219ti. Citez :<\/p>\n

\u00abPrima etap\u0103\u00a0: Instalarea.\u00a0<\/strong><\/em>Jidanii sosesc \u00eentr-o \u0163ar\u0103 unde popula\u0163ia n-are nimic contra lor, \u00eei prime\u015fte cu mai mult sau mai pu\u0163in\u0103 ospitalitate, chiar cu polite\u0163e. Din antichitate \u015fi p\u00e2n\u0103 prin secolul al XVII-lea, unele \u0163\u0103ri i-au primit cu bucurie.\u00a0Etapa a doua\u00a0: consolidarea, stabilizarea sau cimentarea.\u00a0<\/em><\/strong>Jidanii sunt tolera\u0163i, se bucur\u0103 de un tratament de favoare, gra\u0163ie c\u0103ruia se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103 \u015fi \u00eembog\u0103\u0163esc, situa\u0163ia lor devenind str\u0103\u00adlu\u00adcit\u0103.<\/em><\/p>\n

Etapa a treia\u00a0: Triumful.\u00a0<\/strong><\/em>Jidovii se semnaleaz\u0103 prin bog\u0103\u0163ia exorbitant\u0103, prin creditele f\u0103r\u0103 de care nimic nu se poate face, uneori prin cuno\u015ftin\u0163ele, prin \u015ftiin\u0163a, rela\u021biile \u0219i aranja\u00admentele lor. Totu\u015fi, \u00een anumite straturi ale poporului, apare un sentiment de jen\u0103, apoi de invidie, de ur\u0103.\u00a0Etapa a patra\u00a0:\u00a0<\/em>\u00eencepe o perioad\u0103 de revolte \u015fi de lupte contra Jidovilor<\/strong>, ce alterneaz\u0103 cu \u00eentreruperi de mai scurt\u0103 sau mai lung\u0103 durat\u0103.\u00a0Etapa a cincea\u00a0: se declar\u0103 ostilitatea deschis\u0103 \u015fi pe fa\u0163\u0103<\/strong>\u00a0contra jidovilor.\u00a0<\/strong><\/em>Ajuns la exasperare, popo\u00adrul rupe toate regulile, trece la masacrarea Jidovilor \u2013 eventual, autoritatea de Stat \u00eei expulzeaz\u0103 \u015fi ciclul re\u00eencepe \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103[9]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

\u00centr-o singur\u0103 \u0163ar\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt, problema jidoveasc\u0103 nu se mai pune. Aceast\u0103 \u0163ar\u0103 este imensa Chin\u0103, unde primii Jidani s-au stabilit pe vremea dinastiei Han (dou\u0103 secole \u00eenainte de Cristos, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 226, era noastr\u0103). \u00cen jurul lui 1329, un grup de Jidani locuia \u00een regiunea Houen Che, unde religia lor se numea Tiao Kin Kiao, adic\u0103 religia ce suprim\u0103 nervii. Jidanii au disp\u0103\u00adrut cu totul din China popu\u00adlar\u0103, ceea ce i-a dat o mare libertate lui Mao Tze-dun, de care acesta va profita, probabil, pentru a lua conducerea lumii, \u00een locul lui Iuda.<\/p>\n

Onorat tribunal, prelu\u00e2nd puterea la Berlin, \u00een 1933, clientul meu a g\u0103sit Germania \u00een cea de a patra faz\u0103, faza rezisten\u0163ei finale. \u00cen modul cel mai natural, s-a trecut imediat la a cincea faz\u0103, a ostilit\u0103\u0163ii deschise. Clientul meu n-a avut nevoie s\u0103 favorizeze aceast\u0103 faz\u0103, pe care de fapt a suferit-o. Bine\u00een\u0163eles, el a \u00eencercat s\u0103-i alunge pe Jidani din Germania, re\u0163in\u00e2nd o parte din averea lor, c\u0103ci \u0163ara lui era s\u0103rac\u0103, victim\u0103 a r\u0103zboiului economic, declan\u015fat contra ei de c\u0103tre Diaspora jidoveasc\u0103. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 alunge din \u0163ara lui pe Jidanii nechema\u0163i de nimeni, care veniser\u0103 de capul lor, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd legi \u015fi frontiere, care, pe deasupra, refuzaser\u0103 s\u0103 se naturalizeze, se poate oare spune c\u0103 Hitler a comis vreo crim\u0103 contra omenirii ?<\/p>\n

\u00cen acest caz, mai to\u0163i \u015fefii de State din istoria omenirii au fost criminali. Faraonul Meneptah e singurul ce a permis Jidanilor s\u0103 plece cu averea c\u00e2\u015ftigat\u0103 pe seama propriului s\u0103u popor. Ca \u015fi Hitler, faraonul Meneptah este constr\u00e2ns s\u0103 scape de iudeo-israelienii vremii printr-un soi de curios r\u0103zboi mistico rasial, \u00een cadrul c\u0103ruia Iehova, zeul jid\u0103nesc, a jucat rolul Congresului Mondial Jidovesc din timpul lui Hitler.<\/p>\n

Onorat tribunal, de data asta nu voi cita din\u00a0Mein Kampf\u00a0<\/em>ci din\u00a0Biblie<\/em>,\u00a0acest veritabil\u00a0Mein Kampf\u00a0<\/em>\u00a0al Jidovimii<\/strong>, car\u00adtea\u00a0Ie\u015firii<\/em>, numit\u0103 \u015fi\u00a0Exodul<\/em>\u00a0:<\/p>\n

\u00ab\u015ei s-a sculat noaptea Faraon \u00eensu\u015fi, toate slugile lui \u015fi to\u0163i Egiptenii, \u015fi s-a f\u0103cut bocet mare \u00een toat\u0103 \u0163ara Egiptului, c\u0103ci nu era cas\u0103 unde s\u0103 nu fie mort. \u00cen aceea\u015fi noapte a chemat Faraon pe Moise \u015fi pe Aaron \u015fi le-a zis\u00a0: \u201eScula\u0163i-v\u0103 \u015fi ie\u015fi\u0163i din p\u0103m\u00e2ntul poporului meu\u00a0! \u015ei voi, \u015fi fii lui Israel\u00a0! \u015ei duce\u0163i-v\u0103 de face\u0163i slujb\u0103 Domnului Dumnezeului vostru, precum a\u0163i zis<\/em>\u201d\u00bb. (Ie\u015firea<\/em>\u00a012, 30-31).<\/p>\n

\u00cen acest context, onorat tribunal, a avut loc un episod ce nu s-a mai petrecut \u00een cazul celui de al III-lea Reich, gra\u0163ie vigilen\u0163ei clientului meu.<\/p>\n

\u00ab\u015ei f\u0103c\u00e2nd fii lui Israel cum le poruncise Moise, ei au cerut de la Egipteni vase de argint \u015fi de aur \u015fi haine\u00a0; iar Domnul a dat popo<\/em>\u00adrului s\u0103u trecere \u00eenaintea Egiptenilor, ca s\u0103-i dea tot ce a cerut. \u015ei astfel au fost pr\u0103da\u0163i Egiptenii<\/em>\u00bb (Ie\u015firea<\/em>, 12, 35-36).<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, onorat tribunal, se \u00een\u0163elege de ce Faraonul a lansat \u00een urm\u0103rirea Iudeilor teribilele sale trupe\u00a0Waffen SS<\/em>, pe care Marea Ro\u015fie le-a \u00eenghi\u0163it \u2013 cel pu\u0163in a\u015fa pretinde\u00a0Biblia<\/em>! Pe c\u00e2t se pare, Jidanii vremii \u015fterpeliser\u0103 tezaurul dinastiei. Dup\u0103 aceast\u0103 fericit\u0103 fug\u0103 sau izgonire din Egipt, Jidanii nu au mai reu\u015fit niciodat\u0103 s-o \u015ftearg\u0103 cu rezer\u00advele valutare ale \u0163\u0103rii jefuite \u0219i escrocate, cazul Egiptului. Totu\u015fi, \u00een cazul celui de al III-lea Reich, de\u015fi \u00een propor\u0163ii moderate, recunoa\u015ftem c\u0103 Jidanii \u015fi-au scos bini\u0219or p\u00e2rleala.<\/p>\n

Din cea mai \u00eendep\u0103rtat\u0103 antichitate \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, dup\u0103 un anumit timp de colaborare cu \u0163ara care le-a acordat azil, Iudeo-Jidanii au fost totdeauna obliga\u0163i s\u0103 \u015ftearg\u0103 putina scurt pe doi, fiind constr\u00e2n\u015fi s\u0103 abandoneze averile c\u00e2\u015ftigate prin metode incorecte. Iat\u0103 onorat tribunal o list\u0103 impresio\u00adnant\u0103 de expulz\u0103ri, furnizat\u0103 chiar de istoricii Jid\u0103nimii, deci perfect credi\u00adbil\u0103[10]<\/a>. Dup\u0103 Faraon, Nabucodonosor, Titus, Adrian, c\u0103derea Ierusalimului urmat\u0103 de dispersia lor cvasi-total\u0103, Jidanii din Alexandria sunt goni\u0163i \u00een anul 415 de c\u0103tre episcopul cre\u015ftin Ciril. De\u015fi s-a inspirat mult din iudaism, Mahomed i-a gonit \u015fi el c\u0103tre Siria \u015fi Mesopotamia.<\/p>\n

Apoi, Mesopotamia jidoveasc\u0103 fu distrus\u0103 de un majordom de palat, calamitate ce s-a repetat la Bagdad, supravie\u0163uitorii de aici refugiindu-se \u00een Spania maur\u0103 (1040). \u00cen 970, regatul Khazarilor, dintre Marea Neagr\u0103 \u015fi Marea Caspic\u0103, populat de converti\u0163i (de dou\u0103 secole) la iudaism, a fost distrus iar locuitorii \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i, din insulele Caspicei p\u00e2n\u0103 \u00een Crimeea. \u00cen Europa, Anglia este prima \u0163ar\u0103 care \u00eei expulzeaz\u0103, pe vremea regelui Ioan f\u0103r\u0103 de \u0162ar\u0103. Apoi, tot \u00een Anglia, regele Henric al III-lea sp\u00e2nzur\u0103 trei sute dintre ei, \u00eenchide zece mii \u015fi oblig\u0103 alte 16 mii s\u0103 se r\u0103scumpere \u015fi s\u0103 plece. Mul\u0163i dintre ace\u015ftia de pe urm\u0103 pieir\u0103 \u00eentr-un naufragiu, iar cei sc\u0103pa\u0163i se \u00eempr\u0103\u015ftiar\u0103 pe continent. Jidanii nu s-au mai \u00eentors \u00een Anglia dec\u00e2t dup\u0103 mai mult de trei secole \u015fi jum\u0103tate, la jum\u0103tatea secolului al XVII-lea, pe vremea lui Cromwell.<\/p>\n

Dimpotriv\u0103, Jidanilor le-a mers foarte bine \u00een Spania maur\u0103, sub Califii de Cordoba, Almoravizi \u015fi Almohazi, fiind apoi expul\u00adza\u0163i, la 31 martie 1492, de c\u0103tre Ferdinand de Aragon \u015fi Izabela de Castilia. Cu aceast\u0103 ocazie au fost expulza\u0163i chiar \u015fi Jidanii ce jucaser\u0103 comedia cre\u015ftin\u0103rii de form\u0103. Expulza\u0163i din Spania, mul\u0163i Jidovi s-au refugiat \u00een Portugalia, de unde fur\u0103 izgoni\u0163i aproape imediat, prin ordonan\u0163a din 4 decembrie 1496, care i-a obligat s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre exil, cre\u015ftinare sau moarte. \u00cen Italia, papa Pius al V-lea decret\u0103 (1569) expulzarea tuturor Jidovilor din Statele papale, mai pu\u0163in Roma \u015fi Ancona. Rechema\u0163i de Papa Sixt al V-lea (1585), Jidovii fur\u0103 din nou expulza\u0163i de papa Clement al VIII-lea (1592). Regatul de Neapole expulz\u0103 Jidanii lui \u00een 1541, Genova \u00een 1550, Milan \u00een 1597.<\/p>\n

\u00cen cadrul antisemitismului medieval, Fran\u0163a \u00ee\u015fi are locul ei al\u0103turi de Anglia \u015fi de Spania. Regele Filip-August, verita\u00adbilul fondator al monarhiei franceze, mai \u00eent\u00e2i i-a pus s\u0103 pl\u0103teasc\u0103\u00a0taxa de jid\u0103nie<\/em>, apoi le-a transformat sinagogile \u00een biserici \u015fi i-a expulzat (1182), dar ulterior le-a permis s\u0103 revin\u0103 (1198), pentru a lucra \u00een folosul trezoreriei regale.<\/p>\n

Regele Saint-Louis le-a ars c\u0103r\u0163ile \u00een pie\u0163ele publice, ca \u015fi doctorul Goebbels \u00een 1933, d\u00e2nd fiului s\u0103u, Filip cel Frumos, porunc\u0103 s\u0103-i expulzeze, ceea ce avu loc \u00eencep\u00e2nd cu 22 iulie 1306. La aceast\u0103 dat\u0103, regele Fran\u0163ei le-a acordat o lun\u0103 pentru a p\u0103r\u0103si regatul, abandon\u00e2nd toate bunu\u00ad\u00adrile lor, inclusiv crean\u0163ele, totul fiind v\u00e2ndut prin licita\u0163ie public\u0103 cu b\u0103taie de tob\u0103. De asemenea, Jidanii au mai fost izgo\u00adni\u0163i din Bretania (1240), Maine \u015fi Anjou (1288), Dauphin\u00e9 \u015fi Franche-Comt\u00e9 (\u00eencep\u00e2nd cu 1349). Secolul al XV-lea a marcat apogeul antisemitismului \u00een Europa. Ar trebui o lucrare consacrat\u0103 special acestui subiect, pentru a avea c\u00e2t de c\u00e2t o idee despre cele petrecute atunci. R\u00e2nd pe r\u00e2nd au fost izgoni\u0163i din K\u00f6ln, Freiburg-Breisgau (1424), Berna (1427), Spire (1435), Mayence, Strasburg (1438), Augsburg (1439), Wurtzburg (1450), Geneva (1490), Thurgovie (1491), Nuremberg (1498), Zurich (1500).<\/p>\n

Mi se va spune, probabil, c\u0103 toate acestea sunt exemple din timpuri barbare. S\u0103 admitem. Totu\u015fi, regularitatea cu care ace\u015fti oameni sunt goni\u0163i de peste tot ar trebui s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit. Toat\u0103 lumea era de acord \u00een materie de expulzare a Jidovilor, de\u015fi, \u00een alte chestiuni, exista o mare diversitate de opinii, rivalitate \u015fi chiar conflicte.<\/p>\n

Cum se explic\u0103 aceste lucruri? Nu este vorba de ceva excep\u0163ional, care s\u0103 se fi petrecut o singur\u0103 dat\u0103. Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een timpuri mai apropiate de noi \u015fi mai pu\u0163in barbare, \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria-Tereza, a Austriei, \u00eei expulzeaz\u0103 din Boemia \u015fi Moravia (1745). \u00cen 1778, Alsacienii \u015fov\u0103iau \u00eentre a \u00eeneca \u00een Rin sau a expulza Jidanii, cu care ocazie regele Ludovic al XVI-lea a dat o prim\u0103 dovad\u0103 de incompeten\u0163\u0103 \u00een materie de guver\u00adnare, ordon\u00e2nd \u00eentemni\u0163area lui Hell, marele s\u0103u\u00a0Bailli<\/em>\u00a0(judec\u0103tor) de Landser, care instruise o afacere jidoveasc\u0103 foarte compli\u00adcat\u0103[11]<\/a>. Pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, dup\u0103 cum se crede, un non-Jidan pl\u0103tea, cu libertatea sa, pentru libertatea Jidanilor.<\/p>\n

Ceva mai t\u00e2rziu, va pl\u0103ti cu capul. Greu de considerat c\u0103 acestea \u00eenseamn\u0103 un progres. Ludovic al XVI-lea a fost ghilotinat, marea lovitur\u0103, pung\u0103\u0219ie, escrocherie, botezat\u0103 revolu\u0163ie jidoveasc\u0103, a avut loc, ceea ce le-a permis lucruri despre care s-au scris sute \u015fi sute de c\u0103r\u0163i, \u00eenainte de venirea lui Hitler la putere.<\/p>\n

Confruntat cu o tradi\u0163ie veche de mai multe milenii, acest nou \u015fef de Stat a \u00eencercat s\u0103 rezolve o problem\u0103 ce confruntase ome\u00adnirea de la faraonii Egiptului p\u00e2n\u0103 la regii Fran\u0163ei. Ca \u015fi faraonul Egiptului, Hitler era \u00een stare de legitim\u0103 ap\u0103rare, \u00een fa\u0163a aceluia\u015fi popor, a acelora\u015fi primejdii. A\u015fa numitele\u00a0crime contra omenirii<\/em>, pentru care unii colabo\u00adra\u00adtori ai lui au fost conda\u00admna\u0163i de c\u0103tre caricatura falsului tribunal Nuremberg I, al \u00eenving\u0103torilor ce \u00ee\u015fi lin\u015fau \u00eenvin\u015fii \u2013 acestea nu pot fi considerate crime dec\u00e2t de c\u0103tre Jidani \u015fi de slugoii lor, con\u015ftien\u0163i sau incon\u015ftien\u0163i, lucru u\u015for de \u00een\u0163eles. \u00a0\u00cen 1945-46, Jidanii \u00ee\u015fi pledau cauza prin coreligionarii lor deghiza\u0163i \u00een oficiali anglo-franco-sovieto-americani.<\/p>\n

Pentru miliardele de oameni ce nu sunt Jidani, cauza acestora nu a fost \u015fi nu poate fi cauza lor, mai ales pentru c\u0103, de\u015fi repre\u00adzint\u0103 o mic\u0103 parte din omenire, ei pretind a o \u00eencarna \u00een \u00eentregime pe aceasta, ceea ce ne pune \u00een fa\u0163a unei probleme de natur\u0103 patologic\u0103.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, pledoaria mea s-a \u00eenche\u00adiat. Cer tribunalului s\u0103 recunoasc\u0103 starea de legitim\u0103 ap\u0103rare \u00een care s-a g\u0103sit clientul meu \u00eencep\u00e2nd cu data de 30 ianuarie 1933. De asemenea, cer tribunalului s\u0103 recunoasc\u0103 caracterul moderat al ac\u0163iunilor intreprinse de clientul meu \u015fi de Reichul german contra Jidovilor din Germania, \u00eenainte de \u00eenceputul efectiv al opera\u00ad\u0163iunilor militare. Din perspectiva tradi\u0163iei luptei anti-iudaice, de trei ori milenar\u0103, comparat cu prin\u0163ii, regii \u015fi \u00eemp\u0103ra\u0163ii care au \u00eencercat s\u0103-\u015fi apere popoa\u00adrele de domina\u0163ia absolut\u0103 \u015fi crud\u0103 pe care Jidanii au revendicat-o, cu m\u00e2ndrie, de la textele biblice p\u00e2n\u0103 la\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, Hitler este un model de \u00een\u0163elepciune, de m\u0103sur\u0103, generozitate, tact \u015fi delicate\u0163e !<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoep<\/strong>\u00a0\u2013 \u015eedin\u0163a este suspendat\u0103. Invit pe domnii jura\u0163i s\u0103 ne reunim la orele 1400<\/sup>.<\/p>\n

Pre\u015fedintele tribunalului, asesorii \u015fi acuzatorul public se reunir\u0103 \u00eentr-o sal\u0103 al\u0103turat\u0103. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, am r\u0103mas \u00een marea sal\u0103 de judecat\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Yvon Jean, ziarist ce reprezenta un periodic pentru tineret. Vizibil marcat de pledoariile avoca\u0163ilor, acesta \u00eemi spuse\u00a0:<\/p>\n

\u2013 Cum se face c\u0103 toat\u0103 perioada Europei hitleriste este judecat\u0103 \u00een numai trei \u015fedin\u0163e\u00a0? Nu mi se pare serios.<\/p>\n

\u2013 Exagerezi\u00a0! Nu e\u015fti pe cea mai potrivit\u0103 lungime de und\u0103. Actuala sesiune a tribunalului Nuremberg II se ocup\u0103 numai de raporturile dintre Germania \u015fi Jid\u0103nimea german\u0103, \u00eentre 1933 \u015fi 1939. \u00cen vacan\u0163a de Pa\u015fti, sesiunea urm\u0103toare a tribunalului se va ocupa de chestiunea responsabilit\u0103\u0163ii declan\u015f\u0103rii celui de al doilea R\u0103zboi mondial. Apoi, \u00een a treia sesiune, Hitler va fi jude\u00adcat pentru opera\u0163iunea Barbarosa, cu care ocazie va fi judecat\u0103 \u015fi chestiunea crimelor de r\u0103zboi. Nevoind s\u0103 cad\u0103 \u00een maniheis\u00admul tribunalului Nuremberg I, nici pre\u015fedintele tribunalului, nici acuzatorul public nu vor s\u0103 considere c\u0103 evenimentele istorice sunt indivizibile.<\/p>\n

\u2013 A\u015fa nume\u015fti tu ghetoul Nuremberg\u00a0?<\/p>\n

\u2013 Nu \u00een\u0163eleg ce vrei s\u0103 spui.<\/p>\n

\u2013 Banda de juri\u015fti improviza\u0163i, trep\u0103du\u015fii alia\u0163i, sutele de b\u0103g\u0103tori de seam\u0103, temnicerii, medicii, psihologii, buc\u0103tarii, osp\u0103tarii, ziari\u0219tii mercenari au fost de fapt o delega\u0163ie jidoveasc\u0103.<\/p>\n

\u2013 Mi se pare c\u0103 e\u015fti antisemit.<\/p>\n

\u2013 Bine\u00een\u0163eles. Ca aproximativ trei sferturi din omenirea actual\u0103 \u0219i o bun\u0103 parte din redactorii \u015fi editorii celor c\u00e2torva ziare europene ce nu sunt simple foi de \u0219ters la fund. Antisemitismul \u0163ine de un anumit complex de inferioritate. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, am dep\u0103\u015fit acest stadiu. Admir Jidovimea, dar m\u0103 \u015fi tem de ea, cum se \u015fi cuvine \u2013 pe c\u00e2t \u00een\u0163eleg eu chestiunea asta.<\/p>\n

\u2013 Ce putem spune despre jura\u0163i\u00a0?<\/p>\n

\u2013 Vom vedea. Abia au citit\u00a0Protocoalele<\/em>. Din dou\u0103, una\u00a0: ori literatura asta apocaliptic\u0103 \u00eei va face s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 \u00eeng\u0103dui\u00adtor, ori vor lua\u00a0Protocoalele<\/em>\u00a0foarte \u00een seris, \u00een care care caz vor fierbe de m\u00e2nie\u00a0!\u2026<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul ziarist \u00eencepu s\u0103-\u015fi redacteze articolul pentru revista sa. Pe c\u00e2nd tribunalul se reuni, r\u0103sfoiam un roman. Deliberarea jura\u0163ilor durase cam o or\u0103.\u00a0 Pre\u015fedintele \u00ee\u015fi relu\u0103 locul \u015fi citi sentin\u0163a pe care o redactase \u00eempreun\u0103 cu cei doi asesori.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Pre\u015fedintele Schoep\u00a0:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Doamnelor \u0219i Domnilor! Av\u00e2nd \u00een vedere documentele v\u0103rsate la dezbatere,<\/p>\n

\u2013 Dup\u0103 pledoariile avoca\u0163ilor, ap\u0103r\u0103torii Jid\u0103nimii \u015fi ai celui de al III-lea Reich,<\/p>\n

\u2013 Tribunalul pronun\u0163\u00e2ndu-se numai asupra conflictului unei perioade limitate, dintre Iuda \u015fi Hitler,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Hitler a \u00eencercat s\u0103-i expulzeze pe Jidani \u00een Diaspor\u0103, \u015fi s\u0103 ajute Polonia, Ungaria, Rom\u00e2nia \u015fi \u0162\u0103rile Balte s\u0103 rezolve \u00een acela\u015fi fel, fiecare \u00een parte, problema ei jidoveasc\u0103, \u00een loc s\u0103 recurg\u0103 la tradi\u0163ionalul pogrom, din \u0163\u0103rile lor,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Hitler a ac\u0163ionat ca \u015fef al unui Stat suveran, ales de majoritatea poporului s\u0103u \u015fi c\u0103 \u00eentreaga sa activitate s-a desf\u0103\u015furat \u00een cadrul legalit\u0103\u0163ii guvernamentale, recunoscute la scar\u0103 interna\u0163ional\u0103,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een ciuda inevitabilelor incidente \u015fi a unui anumit prejudiciu material, cauzat celor interesa\u0163i, expul\u00adzarea Jidanilor din Germania s-a desf\u0103\u015furat \u00eentr-un spirit total diferit de cel al multor altor expulz\u0103ri, din ultimele trei milenii, diferit de acela al purific\u0103rii rasiale \u00eencercate de toate popoarele p\u0103m\u00e2ntului,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, din acest punct de vedere \u015fi pe acest plan, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem omenia, umanismul lui Hitler, \u00een compara\u0163ie cu Nabucodonosor, Vespasian, Titus, Adrian, episcopul Ciril, Mahomed, Ioan f\u0103r\u0103 de \u0162ar\u0103, Henric al III-lea, Eduard I-ul, Ferdinand de Aragon, Izabela de Castilia, Clement al VIII-lea, Filip-August, Saint-Louis, Filip cel Frumos, Maria-Tereza de Austria, etc.,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een 1933, Diaspora jidoveasc\u0103 era \u00een pozi\u0163ie economic\u0103 foarte puternic\u0103, \u00een Statele bogate ale lumii, \u015fi ar fi putut s\u0103 ajute pe Jidanii izgoni\u0163i sau expulza\u0163i din Germania,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een loc s\u0103 \u00ee\u015fi ajute coreligionarii, Diaspora jidoveasc\u0103 a declarat lui Hitler un r\u0103zboi de boicot al exporturilor, \u00eendat\u0103 ce acesta a preluat puterea, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la combaterea solu\u0163iei C\u0103minului Na\u0163ional jidovesc din Palestina, acceptat\u0103 de Hitler,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 marile democra\u0163ii occidentale ar fi putut s\u0103-\u015fi pun\u0103 de acord declara\u0163iile teoretice cu deciziile practice, prelu\u00e2nd, pe seama \u015fi \u00een contul lor, un num\u0103r mult mai mare de Jidani expatria\u0163i din Germania, mult mai mare dec\u00e2t num\u0103rul acceptat totu\u015fi, efectiv,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 legile de la Nuremberg (pe care Jid\u0103nimea le repro\u015feaz\u0103 lui Hitler) tindeau a defini poporul jid\u0103nesc \u015fi pe cel german prin criterii biologice, \u0219tiin\u021bifice, pe baza realit\u0103\u0163ii profunde de care totdeauna trebuie \u021bint sema, nu pe considerente religioase \u0219i ideologice, care falsific\u0103 realitatea,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 poporul jidovesc, ca toate celelalte popoare, putea s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 libertatea \u00een conformitate cu condi\u0163iile de via\u0163\u0103 normale \u015fi de dorit, \u00een ce prive\u015fte ordinea biologic\u0103 fireasc\u0103, valabil\u0103 \u0219i \u00een cadrul celei interna\u021bionale,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een toate etapele sale, acest refuz nu poate fi \u00een\u0163eles dec\u00e2t ca expresie a voin\u0163ei Jid\u0103nimii de a r\u0103m\u00e2ne pentru totdeauna \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 printre popoare, spre a le putea parazita, jefui \u015fi domina \u2013 dac\u0103 valoarea obiectiv\u0103 a\u00a0Protocoalelor \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, adesea citate \u00een dezbate\u00adrile tribunalului, corespunde cu adev\u0103rat realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u2013 \u0162in\u00e2nd cont c\u0103 leg\u0103tura de la cauz\u0103 la efect, dintre aceste\u00a0Protocoale<\/em>\u00a0\u015fi faptele sau evenimentele istorice nu este pe deplin stabilit\u0103,<\/p>\n

\u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 marea criz\u0103 de dup\u0103 1933, dintre poporul german \u015fi cel jidovesc, nu este dec\u00e2t un episod \u00een mai lunga istorie a omenirii,<\/p>\n

Pentru toate acestea,<\/p>\n

\u2013 Tribunalul consider\u0103 c\u0103, \u00een actualul stadiu al conflictului, ce continu\u0103 sub alte forme, nu poate \u00eenc\u0103 pronun\u0163a o sen\u00adtin\u0163\u0103 cu adev\u0103rat just\u0103 \u015fi de Drept, adic\u0103 dreapt\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, Tribunalul<\/p>\n

Respinge at\u00e2t ac\u0163iunea Jid\u0103nimii, c\u00e2t \u015fi cea a lui Hitler,<\/strong><\/p>\n

\u2013 Ordon\u00e2nd un supliment de informa\u0163ie cu privire la foarte controversatele\u00a0Protocoale ale \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

*\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 prim\u0103 sesiune a Tribunalului Nuremberg II se \u00eencheie \u00een timp ce, re\u00eenviat parc\u0103, dup\u0103 distrugerea cvasi-total\u0103, din timpul r\u0103zboiului,\u00a0 respir\u00e2nd molcom sub z\u0103pada ce continu\u0103 s\u0103 cad\u0103, ora\u015ful de pe Pegnitz se preg\u0103tea s\u0103 \u00eent\u00e2mpine solsti\u0163iul de iarn\u0103 \u015fi tradi\u0163ionalele s\u0103rb\u0103tori de sf\u00e2r\u015fit de an.<\/p>\n

Spre Anti-Libr\u0103rie<\/strong><\/a><\/h2>\n

Spre Nuremberg II \u2013 Prima \u00cenf\u0103\u021bi\u0219are<\/a><\/h2>\n

Spre NUREMBERG II \u2013 \u00ceNF\u0102\u021aI\u0218AREA A DOUA<\/strong><\/a><\/h2>\n

[1]<\/a>. Scrisoarea lui Frick c\u0103tre G\u00f6ring (Pre\u015feden\u0163ia Gestapoului nr. III P 3710\/59, din 20 august 1935.<\/p>\n

[2]<\/a>. Circulara nr. 18\/36, a lui Rudolf Hess c\u0103tre Gauleiteri.<\/p>\n

[3]<\/a>. Circulara lui Frick c\u0103tre toate serviciile de poli\u0163ie, prin care ordona ca, \u201c\u00een viitor, orice individ ce va lua parte sau va incita la ac\u0163iuni contra Jidanilor s\u0103 fie considerat provocator, rebel<\/em>\u201d.<\/p>\n

[4]<\/a>. Eliahu Bel Elissar, op. cit., p. 422.<\/p>\n

[5]<\/a>. La pagina 249, din cartea citat\u0103 a lui Eliahu Ben Elissar, citim urm\u0103\u00adtoarele: \u00abCu elocven\u0163a lui obi\u015fnuit\u0103, Henri B\u00e9renger scrie\u00a0: \u201dCui dato\u00adreaz\u0103 America \u015fi Australia dezvoltarea lor din ultimele trei secole, dac\u0103 nu fluxului continuu de emigran\u0163i \u015fi refugia\u0163i proscri\u015fi din Europa, care au venit \u00een lumea nou\u0103 cu pre\u0163io\u015fii lor fermen\u0163i din cea veche. Ar fi fost \u00een logica istoriei ca ini\u0163iativa \u015fi resursele acestor noi \u0163\u0103ri s\u0103 fie oferite, ca un fel de reversibilitate peste secole, roiurilor actuale de refugia\u0163i, pe care noile revolu\u0163ii i-au scos din vechile lor alveole\u201d.<\/p>\n

Fa\u0163\u0103 cu aceast\u0103 perora\u0163ie patetic\u0103, delegatul Australiei a r\u0103spuns prompt: \u201dTotul e bine a\u015fa cum e. \u00cen ce prive\u015fte Australia, emigra\u0163ia a fost britanic\u0103, \u00een principal. C\u00e2t\u0103 vreme vor exista coloni\u015fti britanici disponi\u00adbili, nu ne vom abate de la acest sistem. Se \u00een\u0163elege c\u0103, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, aportul uman preferat este cel ce provine de la sursa majorit\u0103\u0163ii cet\u0103\u0163e\u00adnilor. Nu putem acorda privilegii nejustificate unei categori de subiec\u0163i non-britanici, f\u0103r\u0103 s\u0103-i nedrept\u0103\u0163im pe ceilal\u0163i. Neav\u00e2nd probleme reale de natur\u0103 rasial\u0103, nu trebuie s\u0103 \u00eencuraj\u0103m a\u015fa ceva. Nu vrem s\u0103 \u00eencu\u00adraj\u0103m o emigrare str\u0103in\u0103 de propor\u0163ii considerabile\u201d\u00bb. (Citat din\u00a0Actes du Comit\u00e9 intergouvernamental d\u2019Evian<\/em>, iulie 1938, pp. 16, 19-20).<\/p>\n

[6]<\/a>. Eliahu Ben Elissar, op. cit., p. 161.<\/p>\n

[7]<\/a>. Dreyfus Alfred (1859-1935), Jidan cu grad de c\u0103pitan, \u00een Statul Major al armatei franceze, care ar fi procurat informa\u0163ii secrete ata\u015fatului militar german la Paris, pentru care fapt\u0103 a fost arestat, jude\u00adcat \u015fi conda\u00admnat la degradare militar\u0103 \u015fi ocn\u0103 pe via\u0163\u0103, \u00een insula Diavo\u00adlului, din Guyana francez\u0103 (dec. 1894). Extrem de \u00eenc\u00e2lcit\u0103,\u00a0afacerea Dreyfus<\/em>\u00a0a pasionat Fran\u0163a nu numai p\u00e2n\u0103 \u00een 1906, c\u00e2nd Dreyfus a fost complet reabilitat \u015fi reintegrat \u00een armat\u0103. Inclusiv ast\u0103zi, opinia public\u0103 francez\u0103 este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre\u00a0dreyfuzarzi<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0anti-dreyfuzarzi<\/em>, unii conside\u00adr\u00e2nd c\u0103 Dreyfus a fost tr\u0103d\u0103tor, ceilal\u0163i consider\u00e2ndu-l nevinovat. (Pro&Contra).<\/p>\n

[8]<\/a>. Eliahu Ben Elissar, op. cit., p. 162.<\/p>\n

[9]<\/a>. Herman de Vries Heekelingen,\u00a0Isra\u00ebl, son pass\u00e9, son avenir<\/em>, (Israel, trecutul s\u0103u, viitorul s\u0103u), Libr. acad. Perrin, Paris 1937, pp. 11-12. (sublinieri Pro&Contra).<\/p>\n

[10]<\/a>. Th\u00e9odore Reynach,\u00a0Histoire des Isra\u00e9lites depuis la ruine de leur independence nationale jusqu\u2019\u00e0 nos jours<\/em>\u00a0(Istoria Israeli\u0163ilor de la pierderea independen\u0163ei lor na\u0163ionale p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi)<\/p>\n

[11]<\/a>. Cincisprezece ani mai t\u00e2rziu Ludovic al XVI-lea pl\u0103te\u0219te cu capul (1793) \u015fi aceast\u0103 incompeten\u0163\u0103 \u00een materie de tertipuri jidove\u015fti. Judec\u0103\u00adtorul s\u0103u Hell, administrator \u00een Haut-Rhin, care pronun\u0163ase expulzarea Jidovilor alzacieni, va urca \u015fi el pe ghilotin\u0103, ca suspect de nu se \u015ftie ce \u2013 oficial! \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care se ajungea rapid la ghilotin\u0103, Hell Fran\u00e7ois-Joseph Antoine a fost ghilotinat (1794) din cauza c\u0103r\u0163ii sale\u00a0Observa\u0163iile unui Alzacian asupra Jidanilor din Alzacia<\/em><\/strong>\u00a0(1790). Pro\u015ftii, ignoran\u0163ii nu au fost niciodat\u0103 tra\u015fi la r\u0103spundere, \u00een fa\u0163a vreunui tribunal. Oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, cei ce \u015ftiu (lucruri ce deranjeaz\u0103 mafia politic\u0103 \u015fi puternicii zilei) au pl\u0103tit adesea cu capul \u015ftiin\u0163a lor! (Pro&Contra).<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n