{"id":1246465,"date":"2023-12-23T11:13:35","date_gmt":"2023-12-23T08:13:35","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246465"},"modified":"2023-12-23T11:13:35","modified_gmt":"2023-12-23T08:13:35","slug":"adolf-hitler-si-razboiul-sfant-al-romaniei-lupta-dintre-doua-conceptii-diferite-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246465","title":{"rendered":"Adolf Hitler \u0219i r\u0103zboiul sf\u00e2nt al Rom\u00e2niei – lupta dintre dou\u0103 concep\u021bii diferite – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Adolf Hitler \u0219i r\u0103zboiul sf\u00e2nt al Rom\u00e2niei \u2013 lupta dintre dou\u0103 concep\u021bii diferite<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nDecembrie 23, 2023<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Adolf Hitler \u0219i r\u0103zboiul sf\u00e2nt al Rom\u00e2niei \u2013 lupta dintre dou\u0103 concep\u021bii diferite<\/strong><\/h2>\n

Via Fresca lui Ioan Ro\u0219ca<\/a> ,Petru P. Ionescu:<\/em><\/p>\n

Suntem \u00een plin r\u0103zboi. \u00eencle\u015ftat\u0103 e lumea \u00eentr\u2019o lupt\u0103 cum alta nu s\u2019a mai v\u0103zut \u00een tot lungul istoriei. Desf\u0103\u015furare de for\u0163\u0103 \u015fi de vitejie de legend\u0103, drumul pe care mergem noi azi, al\u0103turi de marii no\u015ftri alia\u0163i, este drumul ce va duce inexorabil la victorie. Pentruc\u0103 victoria de m\u00e2ine este, pentru noi, o certitudine. O certitudine ce nu izvor\u0103\u015fte din vagi intui\u0163ii, din ilumin\u0103ri extatice, din viziuni mistice sau din elanuri lirice, ci din contemplarea ad\u00e2nc\u0103 \u015fi \u00eendelung\u0103 a realit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Dar \u0163\u0103rmul del\u00e0 care \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne desprindem pentru a v\u00e2sli \u00een largul faptelor de azi, poart\u0103 pe buze o \u00eentrebare cu privire la modul cum se explic\u0103, cum trebuie s\u0103 se explice acest uria\u015f r\u0103zboi \u015fi sensul particip\u0103rii noastre la lupta \u00eempotriva bol\u015fevismului. Noi avem certitudinea victoriei de m\u00e2ine. Vom vedea mai departe ce justific\u0103 \u015fi cum se justific\u0103, pentru noi, aceast\u0103 certitudine.[\u2026]\n<\/p>\n

\u00cen chip foarte fericit s\u2019a lansat formula de \u201er\u0103zboi sf\u00e2nt\u201d<\/strong>, ceeace scute\u015fte pe mul\u0163i de o cercetare mai mig\u0103loas\u0103. Ceeace s\u2019a numit r\u0103zboiul sf\u00e2nt \u00eenseamn\u0103, \u00een fond, ciocnirea a dou\u0103 concep\u0163ii de via\u0163\u0103, pe care le vom privi \u00een bloc: concep\u0163ia cre\u015ftin\u0103 \u015fi concep\u0163ia barbar\u0103 \u015fi desuet\u0103 a materialismului istoric, pe care stau proptite, cum d\u0103 Dumnezeu, \u015fandramaua comunist\u0103, \u00een Rusia, \u015fi castelul din c\u0103r\u0163i de joc al democra\u0163iei anglo-americane.[\u2026<\/strong>]\n<\/p>\n

La aceast\u0103 nedumerire, am spune, teoretic\u0103, putem g\u0103si dou\u0103 r\u0103spunsuri de egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire. Primul ar fi, \u015fi e cel mai firesc, c\u0103 aceste dou\u0103 concep\u0163ii antagoniste, concep\u0163ia revolu\u0163iei proletare care a instituit comunismul \u015fi concep\u0163ia plutodemocrat\u0103 \u00een care s\u2019a sc\u0103ldat, \u00een huzur \u015fi incon\u015ftien\u0163\u0103, Europa \u015fi restul lumii, sunt ambele-destul de \u00eenvechite fa\u0163\u0103 de concep\u0163ia unei ordine noi pe care o elaboreaz\u0103 efortul suprauman al unui popor cu uria\u015fe puteri de via\u0163\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, concep\u0163ie care, pentru \u2013 a fi \u015fi mai preci\u015fi, s\u2019a formulat, \u00eencetul cu \u00eencetul, \u00een viziunea de grandioase \u015fi revolu\u0163ionare propor\u0163ii ale unui om excep\u0163ional care e Adolf Hitler<\/strong>.<\/p>\n

Ordinea nou\u0103 a na\u0163ional-socialismului \u015fi fascismului, adic\u0103 a revolu\u0163iei na\u0163ionaliste se opune total ordinei vechi \u00een bloc, indiferent dac\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 Londra, Washingtonul sau Moscova.[\u2026]<\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

Iat\u0103 de ce revolu\u0163ia nou\u0103 \u00eenceput\u0103 de na\u0163ional-socialism \u00een Germania a mirat, a surprins, a derutat. Un singur om a avut atunci viziunea adev\u0103rat\u0103 a fe\u0163ei lucrurilor, a pericolului autentic \u015fi bine camuflat. Fuhrerul a m\u0103rturisit odat\u0103 c\u0103 aceast\u0103 viziune a crescut \u00een el cu mult \u00eenainte de \u00eenceperea luptei sale, aproape din adolescen\u0163\u0103. Iar \u00een Germania terenul era c\u00e2t nu se poate de favorabil pentru a \u00eeng\u0103dui apari\u0163ia unei lupte concrete \u00eempotriva dublului triunghiu iudaic. \u00cen Italia, se \u015ftie, condi\u0163iunile demografice \u015fi rasiale nu au \u00eeng\u0103duit o asemenea apari\u0163ie. Italia ader\u00e2nd la lupta anti-iudaic\u0103 numai din motive de solidaritate politic\u0103.<\/p>\n

S\u0103 ne repunem deci cu imagina\u0163ia \u00een momentul \u00een care Adolf Hitler cap\u0103t\u0103, dup\u0103 lupte grele \u015fi scump pl\u0103tite, puterea. Pentru mul\u0163i din cei ce \u00eenc\u0103 nu p\u0103trunseser\u0103 t\u00e2lcul ad\u00e2nc al lucrurilor, lupta necru\u0163\u0103toare \u00eempotriva iudaismului a fost prilej de nedumerire, poate chiar de consternare.<\/p>\n

Ne obi\u015fnuisem aproape s\u0103 asimil\u0103m pe evreu germanului. Evreul vorbea nem\u0163e\u015fte. Educa\u0163ia familial\u0103 era german\u0103. Chiar idi\u015ful iudaic nu ieste dec\u00e2t o pocire a limbii germane.<\/strong> S\u2019ar fi p\u0103rut c\u0103 asimilarea este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103.<\/p>\n

C\u00e2teva fapte melodramatice nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 fie speculate cum se cuvine de c\u0103tre presa interesat\u0103. Scriitori ilu\u015ftri, cum ne obi\u015fnuisem s\u0103-i consider\u0103m, au trebuit s\u0103 plece. Un Wasseranann de pild\u0103. Iar un Thomas Miann nu a \u00eent\u00e2rziat s\u0103-\u015fi arunce veninul \u201eliterar\u201d scriind, \u00een grab\u0103, acel pamflet politic \u015fi umanitarist intitulat \u201eUra\u201d.<\/p>\n

La noi, o seam\u0103 de scribi dintre aceia care au trecut chiar \u00een paginile unei recente \u201eIstorii a literaturii rom\u00e2ne\u201d au scris la repezeal\u0103 reportagii abjecte despre fenomenul german. O \u00eentreag\u0103 polemic\u0103 dulceag\u0103 \u015fi dramatic\u0103 s\u2019a acumulat \u00een jurul repatrierii lui Albert Einstein. \u0162inem s\u0103 preciz\u0103m, pentru onoarea acelui ce a scris Teoria Relativit\u0103\u0163ii c\u0103 dintre to\u0163i cei ce \u00eei luau ap\u0103rarea, singurul care a \u00een\u0163eles s\u0103 tac\u0103 a fost el \u00eensu\u015fi. At\u00e2t bine\u00een\u0163eles c\u00e2t poate s\u0103 tac\u0103 un savant care e \u015fi un om \u015fi care a \u0163inut s\u0103 ne ofere \u015fi o carte destul de circumspect\u0103 \u015fi moderat\u0103 despre cum vede el lumea.<\/p>\n

O alt\u0103 serie de sentimentalit\u0103\u0163i au roit \u00eemprejurul c\u00e2torva cazuri senza\u0163ionale \u015fi nefericite de sinucideri. Zgomotul f\u0103cut \u00eemprejurul acestor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri fatale a ab\u0103tut o clip\u0103 opinia public\u0103 del\u00e0 adev\u0103ratul s\u00e2mbure. Protestele senza\u0163ionale isc\u0103lite de proeminente personalit\u0103\u0163i din lumea \u00eentreag\u0103, au impresionat.<\/p>\n

Un singur om nu s\u2019a l\u0103sat intimidat de toate aceste lament\u0103ri adeseori copil\u0103re\u015fti. Un om care \u015ftia precis ce face, care vedea precis ceeace al\u0163ii nu vedeau \u00eenc\u0103. Iar r\u0103spunsul faptelor a fost \u015fi mai r\u0103sun\u0103tor. Dezastrul politic \u015fi militar al Fran\u0163ei, paralel aproape cu izb\u00e2nda na\u0163ionalist\u0103 a Spaniei, iau fost dovezile cele mai violente ale unui adev\u0103r care trecea dincolo de grani\u0163ele unor oportunisme politice pentru a diagnostica o stare de maladie cronic\u0103 a lumii \u00eentregi.<\/p>\n

S\u0103 ne re\u00eentoarcem, acum, dup\u0103 aceast\u0103 incursie, la noi acas\u0103. Pornisem, mi se pare, del\u00e0 problema determin\u0103rii cauzelor ad\u00e2nci \u015fi aparente, ale r\u0103zboiului \u015fi del\u00e0 justificarea lui. Vorbisem despre o justificare de ordin economic, una de ordin spirituai \u015fi ne oprisem asupra celeia de ordin politic \u015fi diplomatic.<\/p>\n

R\u0103zboiul nostru de azi se justific\u0103, pentru mul\u0163i, prin aceast\u0103 ultim\u0103 perspectiv\u0103. \u015ei anume: Fiind angrena\u0163i, \u00een urma unor avatururi politice a c\u0103ror amintire o mai avem \u00eenc\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een minte, \u00een sistemul politic al Axei, r\u0103zboiul nostru cu comunismul rus era inevitabil<\/strong>. \u00cel a\u015fteptam. Ne miram chiar de ce \u00eent\u00e2rzie. Ne preg\u0103tisem pentru el. \u00cel doream ca pe o revan\u015f\u0103 pentru cr\u00e2ncena p\u0103lmuire din 27 Iunie 1940. Dar trebuia s\u0103 fie ceva mai mult. In loc de platonice declara\u0163ii de simpatie \u015fi de solidaritate cu puterile care doriau organizarea lumii noui, declara\u0163ii care nu ne f\u0103ceau cinste \u015fi care l\u0103sau deschise porti\u0163e dosnice de joc pe dou\u0103 planuri a\u015fa cum pretindea diploma\u0163ia savant\u0103 a lumii vechi, r\u0103zboiul acesta, cu toate jertfele lui scumpe, trebuia s\u0103 \u00eensemne \u015fi dovada necesar\u0103 a sincerit\u0103\u0163ii noastre absolute.<\/p>\n

Trebuia s\u0103 lupt\u0103m \u00eentre cele dou\u0103 lumi. F\u0103r\u0103 compromisuri diplomatice cum credea vechea concep\u0163ie a lumii. Pentru c\u0103 nu mai era nici timp nici loc pentru nici un compromis.<\/strong><\/p>\n

Pr\u0103pastia ideologic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 concep\u0163ii era prea mare pentru a mai \u00eencerca s\u0103 se dureze pun\u0163i \u015fubrede \u00eentre cele dou\u0103 tabere. Experien\u0163a pactului de neagresiune dintre Berlin \u015fi Moscova o dovedise. Ceeace noi, din spirit de loialitate, nu f\u0103cusem, \u00een decurs de dou\u0103zeci de ani, m\u0103suri militare de protec\u0163ie \u00eempotriva comunismului, Moscova reu\u015fise s\u0103 fac\u0103 numai \u00eentr \u2018 un singur an, transform\u00e2nd tot teritoriul, azi \u00een st\u0103p\u00e2nirea noastr\u0103 \u015fi a trupelor germane \u015fi aliate, \u00eentr \u2018 un vast c\u00e2mp minat \u015fi preg\u0103tit pentru atac \u015fi pentru ap\u0103rare.<\/p>\n

Cucerirea Basarabiei, trecerea Brutului, a Nistrului \u015fi a Bugului, asediul Odesei, Kievului, Leningradului, a tuturor cet\u0103\u0163ilor peste care tancul german a trecut victorios, sunt dovada acestei preg\u0103tiri uria\u015fe a comunismului de a ataca \u015fi de a lichida ordinea european\u0103. R\u0103zboiul nostru ne-a repus astfel \u00een adev\u0103rata lumin\u0103 \u00een care vrem s\u0103 st\u0103m \u00een noua ordine a lumii. O ordine la care nu e suficient s\u0103 ader\u0103m platonic ci este necesar s\u0103 contribuim prin jertfa s\u00e2ngelui nostru. Pentru c\u0103 nu avem de ales dec\u00e2t \u00eentre via\u0163\u0103 sau moarte.[\u2026]\n<\/p>\n

***<\/p>\n

Noi nu am aderat la na\u0163ionalismul ce se crea \u00een Germania, prin lupta lui Adolf Hitler sau \u00een Italia prin aceia a lui Benito Mussolini. Na\u0163ionalismul nostru, paralel ou mi\u015fcarea noastr\u0103 antisemit\u0103, izvor\u0103\u015fte de foarte departe. Gurile lui de via\u0163\u0103 le g\u0103sim la un Vasile Conta, la Eminescu. Lupta antisemit\u0103 a avut la noi un paladin de seam\u0103 \u00een persoana lui A. C. Cuza.<\/p>\n

Mi\u015fcarea studen\u0163easc\u0103 cu dublu caracter, na\u0163ionalist \u015fi antisemit, \u00eencepe, ca o izbucnire violent\u0103 \u015fi deplin con\u015ftient\u0103, \u00eenc\u0103 din 1922. Iar c\u00e2nd na\u0163ional-socialismul cap\u0103t\u0103 puterea, doctrina noastr\u0103 na\u0163ionalist\u0103 era pe deplin \u00eenchegat\u0103, \u00ee\u015fi pl\u0103tise chiar pre\u0163ul jertfelor \u015fi al durerilor. Ceeace spun aci sunt lucruri vechi, lucruri spuse. Cu at\u00e2t mai bine. Nimeni nu alearg\u0103 aci dup\u0103 vreo fals\u0103 originalitate. Dar asta nu trebue s\u0103 ne \u00eempiedice s\u0103 afirm\u0103m r\u0103spicat c\u0103 noi presim\u0163isem de mult aceast\u0103 nou\u0103 ordine a lumii. Urechile noastre auziser\u0103, cu un ceas mai devreme, p\u00e2r\u00e2itura \u015fandramalei democrate, peste care ne coco\u0163asem \u00eempin\u015fi de nu \u015ftiu ce duh r\u0103u, de nu \u015ftiu ce miragiu al unui apus \u00een complet\u0103 decaden\u0163\u0103<\/p>\n

Dar pozi\u0163ia noastr\u0103 de azi nu se explic\u0103 numai prin ra\u0163iunea suficient\u0103 a faptelor unui \u201eieri\u201d mai mult sau mai pu\u0163in apropiat. Exist\u0103 \u00een sbuciumul nostru de azi ecoul unor sedimente de veacuri. \u015ei ele stau stratificate, din ad\u00e2ncuri de milenii pe axa \u00een ad\u00e2ncimi pr\u0103p\u0103stioase a ortodoxiei noastre.<\/p>\n

[\u2026]Firul \u00eentrerupt de secole, al istoriei noastre spirituale, se leag\u0103 azi din nou. Deasupra tuturor asprelor \u015fi fatalelor or\u00e2nduiri politice \u00een care am intrat, st\u0103rue, \u00een noi, spiritul voevozilor. Ne re\u00eentoarcem la rolul de vechi paladini ai lui Hristos. [\u2026]<\/p>\n

Este aici o schimbare de perspectiv\u0103 de o epocal\u0103, cov\u00e2r\u015fitoare importan\u0163\u0103. Pentru c\u0103 este pentru prima dat\u0103 \u00een istorie c\u00e2nd nu se mai vorbe\u015fte de popoare care \u00eenving sau sunt \u00eenvinse ci de idei care \u00eenving \u015fi de idei care trebue s\u0103 fie \u00eenvinse.<\/strong> Trebue. Oh. Acest imperativ categoric! Ce caut\u0103 el \u00een \u0163es\u0103tura contingen\u0163\u0103 a istoriei!<\/p>\n

Nu se poate vorbi \u00een istorie de nici un trebue, pentru c\u0103 nu se poate vorbi \u00een istorie de nici un finalism. Istoria e o \u0163es\u0103tur\u0103 de fapte absurde care se \u00eenl\u0103n\u0163ue printr\u2019o determina\u0163ie l\u0103untric\u0103 \u00een care r\u00e2sul Cleopatrei, capriciile doamnei de Maintenon, gestul unui iluminat, pasiunea unui Antoniu, cu alte cuvinte, m\u0103runtul, anecdoticul, elementarul, pot fi motive n\u0103sc\u0103toare a unor serii noi cu rezultate imprevizibile.<\/p>\n

O asemenea viziune a istoriei nu numai c\u0103 ne repugn\u0103 personal, dar nu corespunde nici m\u0103car cu interpretarea sumar\u0103 a faptelor. Istoria nu e o p\u0103dure virgin\u0103 de liane ale incertitudinei \u015fi ale arbitrarului. Ea poate s\u0103 apar\u0103 a\u015fa pentru acel care pierde totalitatea, \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea larg\u0103 a \u00eentregului pentru a se refugia \u00een detalii, \u00een motiva\u0163iuni minore, \u00een anecdot\u0103.<\/p>\n

Istoria \u00eenseamn\u0103 dimpotriv\u0103 ordine \u015fi \u00eenf\u0103ptuire a unei ordini superioare din registrul, permanent deschis la rubrica \u201ebinelui\u201d.[\u2026] Ne-a milostivit \u00eens\u0103 voia lui Dumnezeu s\u0103 fim \u015fi de data aceasta, a\u015fa cum am fost \u015fi am st\u0103tut totdeauna, \u00een lungul voievodalului nostru trecut, de partea cea bun\u0103, de partea binelui. Iar binele \u00eenvinge. Istoria este \u00eenf\u0103ptuirea, \u00eencarnarea unei ordine morale. Noi am fost \u015fi suntem \u00een \u015fi cu aceast\u0103 ordine. Cu \u015fi prin ea vom \u00eenvinge.<\/p>\n

O alt\u0103 alternativ\u0103 nu este cu putin\u0163\u0103. Refuz\u0103m s\u0103 accept\u0103m, sub orice form\u0103, vre-o interpretare contingen\u0163\u0103 a lumii \u015fi a istoriei. Poate \u015fi pentru motivul c\u0103 interpretarea noastr\u0103 finalist\u0103 este \u015fi singura \u00een acord cu ideia cre\u015ftin\u0103.Crucia\u0163ii erau ni\u015fte poseda\u0163i, partenerii r\u0103zboaielor religioase erau fanatici. Victoria era dorit\u0103, chemat\u0103, implorat\u0103. B\u0103nuiau,credeau, n\u0103d\u0103jduiau c\u0103 o vor avea. Acuma, azi, o \u015ftiu. \u015ei acesta e un fapt nou care se \u00eenscrie \u00een chenarul de miracole al actualit\u0103\u0163ii.[\u2026]\n<\/p>\n

Mi se pare c\u0103 am p\u0103truns cu pas mare \u00een zodia prin care, din consumatori de istorie, devenim, la r\u00e2ndul nostru, creatori de istorie. Ne batem azi dincolo de p\u0103m\u00e2nturile noastre. Soldatul nostru cucere\u015fte \u015fi lupt\u0103 \u00een afar\u0103 de grani\u0163e. Nu \u015ftiu dac\u0103 \u015fi acest lucru se afl\u0103 ascuns pe undeva, \u00een cutele trecutului nostru. Poate \u00een viziunea grandioas\u0103 a lui Mihai Voevod, poate \u00een cucernicia r\u0103zboinic\u0103 a lui \u015etefan cel Sf\u00e2nt! Poate nic\u0103eri.<\/p>\n

Poate c\u0103 tr\u0103im azi un fapt cu totul nou, uluitor de nou. Poate c\u0103 s\u2019au r\u0103sucit, pentru noi, c\u0103ile destinului, deschiz\u00e2ndu-\u015fi aspre \u015fi neb\u0103nuite chem\u0103ri spre larguri, ieri \u00eenc\u0103 nevisate. Poate c\u0103 se petrece azi, cu sufletul nostru etnic, o muta\u0163iune crucial\u0103! [\u2026]\n<\/p>\n

Iat\u0103 dece ni se pare c\u0103 r\u0103zboiul nostru de azi este, pe de o parte, prelungirea necesar\u0103 a voevodalului nostru trecut \u015fi puntea de aur c\u0103tre un \u00eemp\u0103r\u0103tesc viitor.<\/p>\n

Articol scris \u00een aprilie 1942.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n