{"id":1246462,"date":"2023-12-25T08:10:24","date_gmt":"2023-12-25T05:10:24","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246462"},"modified":"2023-12-25T08:10:24","modified_gmt":"2023-12-25T05:10:24","slug":"curatarea-etnica-a-palestinei-din-1948-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246462","title":{"rendered":"Cur\u0103\u021barea etnic\u0103 a Palestinei din 1948 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Cur\u0103\u021barea etnic\u0103 a Palestinei din 1948<\/span><\/h1>\n
\n

Carolina Gunderode
Incorect Politic<\/strong>
\nDecembrie 24, 2023<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Cur\u0103\u021barea etnic\u0103 a Palestinei din 1948<\/strong><\/h2>\n

RIVAROL NR. 3593-3594 DIN 20.12.2023 (H\u00c2RTIE)<\/em>
Biletul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal<\/em><\/p>\n

Lumea pare s\u0103 descopere adev\u0103rata fa\u021b\u0103 a Israelului ast\u0103zi \u00een timpul masacrului \u0219i epur\u0103rii etnice pe care le efectueaz\u0103 \u00een Gaza. Proiectul de mutare a popula\u021biei din Gaza \u00een Sinaiul egiptean pare a fi o noutate. Este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile oficiale, inclusiv ONU, au descris ac\u021biunile Israelului drept \u201eepurare etnic\u0103\u201d \u0219i \u201egenocid\u201d. Cu toate acestea, statul ebraic implementeaz\u0103 aceast\u0103 cur\u0103\u021bare etnic\u0103 din 1948.<\/p>\n

CURAT\u0102\u021aIA ETNIC\u0102: O FUNDA\u021aIE IDEOLOGIC\u0102 A SIONISMULUI<\/strong><\/p>\n

Epurarea etnic\u0103 \u00een Palestina planificat\u0103 , organizat\u0103 \u0219i executat\u0103 de sioni\u015ftii nu este un proiect care a ap\u0103rut \u00een mintea lor \u00een 1947\/48. Epurarea etnic\u0103 este un fundament al sionismului, deoarece scopul s\u0103u, \u00eenc\u0103 de la origine, a fost \u00eenfiin\u021barea unui stat exclusiv jidovesc. Iar acest proiect sionist nu este altceva dec\u00e2t forma secularizat\u0103 a sionismului religios.<\/p>\n

Moise Maimonide (1135-1204) \u2014 una dintre cele mai importante autorit\u0103\u021bi religioase din istoria jidoveasc\u0103 \u0219i autor al primului cod al talmudicului legea, Mishneh Tora, care r\u0103m\u00e2ne de o importan\u021b\u0103 fundamental\u0103 \u00een iudaismul contemporan \u2014 a scris c\u0103, c\u00e2nd va veni ziua, to\u021bi locuitorii \u021a\u0103rii F\u0103g\u0103duin\u021bei vor trebui extermina\u021bi; porunca: \u201eS\u0103 nu supravie\u021buiasc\u0103 niciun canaanit\u201d, spune el, este \u201evalid\u0103 \u00een orice moment\u201d.<\/p>\n

Intelectualul israelian, Israel Shahak (1933-2001), a raportat c\u0103, potrivit legii, \u201eiudeul care ucide \u00een mod deliberat un neam este vinovat doar de un p\u0103cat \u00eempotriva legilor Raiului, nepedepsit. de o curte (cf. Maimonide). \u00cen ceea ce prive\u0219te cauza indirect\u0103 a mor\u021bii unui neam, nu este deloc p\u0103cat.\u201d<\/p>\n

Aceste ultime dou\u0103 reguli se aplic\u0103 chiar dac\u0103 victima este ger toshav, adic\u0103 un \u201estr\u0103in rezident\u201d care s-a angajat, \u00een fa\u021ba a trei martori iudei, s\u0103 respecte \u201ecele \u0219apte precepte noahice\u201d (poruncile date lui Noe care, conform Talmudului, privesc non-iudeii).<\/p>\n

Astfel, unul dintre cei mai importan\u021bi comentatori ai lui Shulhan \u2018Arukh (prescurtarea celei mai autoritare legi talmudice, care a fost scris\u0103 de Joseph Caro la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea) explic\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd ai de-a face cu un non-iudeu, \u201enu trebuie s\u0103 ridici m\u00e2na pentru a-i face r\u0103u, dar se poate face r\u0103u indirect, de exemplu prin \u00eendep\u0103rtarea unei sc\u0103ri atunci c\u00e2nd a c\u0103zut \u00eentr-un gaur\u0103\u2026 aici nu exist\u0103 nicio interdic\u021bie, deoarece nu s-a f\u0103cut direct\u201d. Cu toate acestea, acest comentator insist\u0103 c\u0103 un act care provoac\u0103 indirect moartea unui gentil (goy) este interzis dac\u0103 risc\u0103 s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 ostilitatea fa\u021b\u0103 de jidovi.<\/p>\n

Aceste legi au, evident, o influen\u021b\u0103 asupra politicii statului jidovesc. Dac\u0103 codul penal israelian nu face nicio distinc\u021bie \u00eentre jidani \u0219i non-iudei, rabinii ortodoc\u0219i fac \u0219i se inspir\u0103 din Halakhah (legea jidoveasc\u0103) pentru a-\u0219i sf\u0103tui credincio\u0219ii, \u0219i \u00een special pe cei care servesc \u00een armat\u0103. Interdic\u021bia de a ucide \u00een mod deliberat un non-iudeu se aplic\u0103 doar \u201enon-iudeilor cu care noi (jidanii) nu suntem \u00een r\u0103zboi\u201d; Mul\u021bi comentatori rabini din trecut au ajuns a\u0219adar la concluzia c\u0103, \u00een timp de r\u0103zboi, to\u021bi non-iudeii care apar\u021bin unei popula\u021bii inamice pot sau chiar trebuie s\u0103 fie uci\u0219i. Unul dintre principalii comentatori ai lui Shulhan \u2018Arukh, rabinul Shabbatay Kohen (mijlocul secolului al XVII-lea), explic\u0103:<\/p>\n

\u201eDar \u00een timp de r\u0103zboi obiceiul era s\u0103-i ucid\u0103 cu propria m\u00e2n\u0103, c\u0103ci se spune: Cel mai bun dintre goyim (neamuri) \u2014 ucide-l! \u201d.<\/p>\n

S\u0103 revenim la vremurile contemporane. \u00cen 1917, unul dintre cei mai liberali g\u00e2nditori ai sionismului, Leo Motzkin, scria: \u201eNoi credem c\u0103 colonizarea Palestinei trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00een dou\u0103 direc\u021bii: a\u0219ezarea jidanilor \u00een Eretz Israel \u0219i relocarea arabilor din Eretz Israel \u00een afara \u021b\u0103rii. Transferul at\u00e2tor arabi poate p\u0103rea, la prima vedere, inacceptabil din punct de vedere economic. Dar este realizabil. Relocarea unui sat palestinian pe alte meleaguri nu este at\u00e2t de costisitoare. \u00bb<\/p>\n

Sionismul, \u00een tendin\u021ba sa socialist\u0103, nu era dec\u00e2t o deghizare pentru esen\u021ba sa iudaic\u0103. \u00centr-adev\u0103r, mi\u0219carea muncitoreasc\u0103 a fost cea care a conceput \u0219i implementat cur\u0103\u021barea etnic\u0103 a Palestinei.<\/p>\n

CONTEXTUL ANII 1920\/1930<\/strong><\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930. Anii 1920, sionistii ucisesera deja sute de palestinieni. La acea vreme, palestinienii reprezentau 80-90% din popula\u021bie. Palestina a fost atunci, p\u00e2n\u0103 \u00een 1928, tratat\u0103 de Londra ca un stat \u00een sfera sa de influen\u021b\u0103, \u0219i nu ca o colonie. Britanicii au \u00eencercat s\u0103 stabileasc\u0103 o structur\u0103 politic\u0103 \u00een care ambele comunit\u0103\u021bi s\u0103 fie reprezentate \u00een mod egal \u00een Parlament \u0219i guvern. \u00cen practic\u0103, c\u00e2nd oferta a fost f\u0103cut\u0103, era mai pu\u021bin corect\u0103; era avantajoas\u0103 pentru coloniile sioniste \u0219i nefavorabil\u0103 pentru majoritatea palestinian\u0103. \u00cen noul Consiliu Legislativ propus, balan\u021ba s-ar \u00eenclina \u00een favoarea comunit\u0103\u021bii jidove\u0219ti, care urma s\u0103 se alieze cu membrii numi\u021bi de administra\u021bia britanic\u0103.<\/p>\n

Revolta palestinian\u0103 din 1929 a fost \u201erezultatul direct al refuzului britanicilor de a-\u0219i respecta cel pu\u021bin promisiunea de paritate, dup\u0103 renun\u021barea palestinienilor la principiul democratic al majorit\u0103\u021bii\u201d, pe care Marea Britanie a sus\u021binut cu ardoare drept baz\u0103 pentru discu\u021bii \u00een toate celelalte state arabe din sfera sa de influen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u201eDup\u0103 revolta din 1929, guvernul laburist din Londra p\u0103rea \u00eenclinat s\u0103 se adapteze cererilor palestiniene, dar lobby-ul sionist a reu\u0219it s\u0103-l pun\u0103 din nou pe un drum confortabil balfourian. Acest lucru a f\u0103cut inevitabil\u0103 o nou\u0103 insurec\u021bie. A izbucnit \u00een 1936, sub forma unei revolte populare: rebelii au luptat cu at\u00e2ta hot\u0103r\u00e2re \u00eenc\u00e2t au for\u021bat Marea Britanie s\u0103 sta\u021bioneze mai multe trupe \u00een Palestina dec\u00e2t \u00een \u200b\u200bsubcontinentul indian. \u00bb<\/p>\n

Britanicii au dat dovad\u0103 de o mare brutalitate \u0219i au zdrobit revolta dup\u0103 trei ani. Conducerea palestinian\u0103 a fost exilat\u0103, unit\u0103\u021bile lor paramilitare care au luptat cu proxy au fost desfiin\u021bate. Acest lucru a f\u0103cut lucrurile mult mai u\u0219oare pentru for\u021bele jidove\u0219ti \u00een 1947 \u00een campaniile din Palestina.<\/p>\n

Liderii sioni\u015fti doreau crearea unui stat exclusiv jidovesc, dar au acceptat tactic \u00eemp\u0103r\u0163irea Palestinei \u00een dou\u0103 state propus\u0103 de Comisia Peel \u00een 1937. C\u00e2nd sioni\u015ftii au acceptat \u00eemp\u0103r\u0163irea prev\u0103zut\u0103 de comisia Peel din 1937 \u0219i cel al ONU din 1947, a fost pentru ei doar o manevr\u0103 tactic\u0103, un pas care duce spre Israelul Mare, pe grani\u021bele biblice, de la Nil p\u00e2n\u0103 la Eufrat (Geneza 15, 18).
\nAstfel, \u00een 1937, David Ben-Gurion a declarat: \u201eDup\u0103 formarea unei armate mari \u00een urma \u00eenfiin\u021b\u0103rii statului, vom aboli \u00eemp\u0103r\u021birea \u0219i vom ocupa toat\u0103 Palestina\u201d. \u00cen acela\u0219i an, i-a spus fiului s\u0103u: \u201eS\u0103 \u00eenfiin\u021b\u0103m imediat un stat jidovesc, chiar dac\u0103 nu pe \u00eentreg teritoriul. Restul se va \u00eentoarce la noi \u00een timp. Trebuie s\u0103 fie.\u201d<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Feti\u021b\u0103 din Palestina<\/em><\/p>\n

La 13 mai 1947, cu un an \u00eenainte de \u00eenfiin\u021barea Statului Israel, Ben-Gurion a declarat \u00een fa\u021ba Agen\u021biei Jidove\u0219ti din Statele Unite: \u201eVrem p\u0103m\u00e2ntul lui. Israelul \u00een \u00eentregime. Aceasta a fost inten\u021bia ini\u021bial\u0103.\u201d<\/p>\n

O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 mai t\u00e2rziu, \u00een fa\u021ba Adun\u0103rii alese de la Ierusalim, el a spus: \u201eExist\u0103 o persoan\u0103 printre noi care nu este de acord cu faptul c\u0103 Inten\u021bia principal\u0103 a Declara\u021biei Balfour \u0219i a Mandatului Palestinei , iar inten\u021bia principal\u0103 a speran\u021belor genera\u021biilor de jidani, a fost de a crea un stat jidovesc \u00een \u00eentreg \u021aara Israelului? \u00bb<\/p>\n

Mandatul britanic a permis C\u0103minului Na\u021bional Jidovesc s\u0103-\u0219i acorde o enclav\u0103 independent\u0103 \u00een Palestina ca infrastructur\u0103 a unui viitor stat, iar la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930, liderii sioni\u0219ti au elaborat planuri pentru \u00eentemeierea statului lor exclusiv jidovesc. Printre preg\u0103tirile lor, \u00een cazul unei cuceriri a \u021b\u0103rii prin for\u021b\u0103, dac\u0103 nu s-a realizat prin diploma\u021bie, a fost construirea unei organiza\u021bii militare eficiente \u2014cu ajutorul ofi\u021berilor britanici simpatizan\u021bi\u2014\u0219i c\u0103utarea unor resurse financiare vaste (pentru care au putea solicita diaspora jidoveasc\u0103); \u0219i crearea unui corp diplomatic embrionar \u00een scopul ob\u021binerii prin for\u021b\u0103 a unui stat jidovesc \u00een Palestina.<\/p>\n

Orde Charles Wingate, ofi\u021ber britanic (transferat \u00een Palestina \u00een 1936), simpatizant sionist primind un educa\u021bia religioas\u0103, va juca un rol relativ important \u00een planificarea epur\u0103rii etnice \u00een Palestina. El a ajutat s\u0103-i fac\u0103 pe liderii sioni\u015fti s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ideea unui stat jidovesc trebuie s\u0103 fie str\u00e2ns legat\u0103 de militarism \u015fi de o armat\u0103, mai \u00eent\u00e2i pentru a proteja enclavele \u015fi a\u015fez\u0103rile jidove\u0219ti \u00een cre\u015ftere din interiorul Palestinei, dar \u015fi \u2014 acesta este punctul crucial \u2014 pentru c\u0103 actele de agresiune armat\u0103 au fost un factor de descurajare eficient \u00eempotriva posibilei rezisten\u021be a palestinienilor locali. \u201eDe acolo, calea c\u0103tre transferul for\u021bat propus al \u00eentregii popula\u021bii indigene s-ar dovedi a fi foarte scurt\u0103.\u201d<\/p>\n

Ordinul Charles Wingate a \u00eenv\u0103\u021bat mili\u021biilor sioniste tactici de lupt\u0103 mai eficiente \u0219i metode de r\u0103zbunare \u00eempotriva popula\u021biei locale. El a fost cel care a transformat Haganah \u00een \u201earipa armat\u0103 a Agen\u021biei Jidove\u0219ti, organiza\u021bia de conducere a sionismului din Palestina, care \u00een cele din urm\u0103 a dezvoltat \u0219i apoi a implementat planuri pentru cucerirea militar\u0103 a \u00eentregii Palestine \u0219i cur\u0103\u021barea etnic\u0103 a popula\u021biei sale indigene. \u201d<\/p>\n

Revolta arab\u0103 din 1936 a oferit Haganahului oportunitatea de a pune \u00een practic\u0103 tactica militar\u0103 a lui Wingate \u00een campaniile palestiniene. Haganah a devenit auxiliarul for\u021belor britanice. \u00cen iunie 1938, o unitate Haganah \u0219i o companie britanic\u0103 au atacat \u00eempreun\u0103 un sat de la ceea ce este acum grani\u021ba israeliano-libanez\u0103 \u0219i l-au \u021binut timp de c\u00e2teva ore.<\/p>\n

Amatziya Cohen, unul dintre membrii acestei unit\u0103\u021bi, \u0219i-a amintit de sergentul britanic care le-a ar\u0103tat cum s\u0103 foloseasc\u0103 baioneta pentru a ataca s\u0103tenii lipsi\u021bi de ap\u0103rare: \u201eCred c\u0103 sunte\u021bi cu to\u021bii ignoran\u021bi \u00een Ramat Yochanan [baza de antrenament Haganah] ! Nici m\u0103car nu \u0219tii care este utilizarea de baz\u0103 a baionetei atunci c\u00e2nd ataci arabii murdari: cum po\u021bi pune piciorul st\u00e2ng \u00eenainte! a strigat la Amatziya \u0219i prietenii s\u0103i dup\u0103 ce s-au \u00eentors la baz\u0103.<\/p>\n

Haganah a c\u00e2\u0219tigat mai t\u00e2rziu o experien\u021b\u0103 militar\u0103 valoroas\u0103 \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, deoarece mul\u021bi membri au participat la lupt\u0103 al\u0103turi de britanici. Al\u021bii au r\u0103mas \u00een Palestina monitoriz\u00e2nd \u0219i infiltr\u0103ndu-se \u00een cele 1.200 de sate palestiniene care se aflau acolo de secole.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

PLANIFICAREA PURIFIC\u0102RII ETNICE<\/strong><\/p>\n

Planificare Modelul sistematic de cur\u0103\u021bare etnic\u0103 a fost sugerat de Ben-Zion Luria, un istoric al Universit\u0103\u021bii Ebraice care lucra la acea vreme \u00een departamentul educa\u021bional al Agen\u021biei Jidovesti. El a subliniat utilitatea de a avea un registru detaliat al tuturor satelor arabe \u0219i a propus ca realizarea acestui inventar s\u0103 fie \u00eencredin\u021bat\u0103 Fondului Na\u021bional Jidovesc (JNF), organiza\u021bie fondat\u0103 \u00een 1901 \u0219i care a fost principalul instrument al coloniz\u0103rii sioniste. \u201eAcest lucru ar ajuta foarte mult la r\u0103scump\u0103rarea p\u0103m\u00e2ntului\u201d, a scris el JNF-ului.<\/p>\n

Sioni\u0219tii au \u00eenceput apoi s\u0103 deseneze harta satelor. Pentru opera\u021biune a fost recrutat un topograf de la Universitatea Ebraic\u0103 care lucra \u00een serviciul de cartografie al Mandatului. El a sugerat utilizarea fotografiei aeriene \u0219i i-a ar\u0103tat lui Ben-Gurion dou\u0103 h\u0103r\u021bi astfel produse, cele ale satelor Sindiyana \u0219i Sabbarin (aceste h\u0103r\u021bi, ast\u0103zi \u00een Arhivele Statului Israelului, sunt tot ce a mai r\u0103mas din aceste sate dup\u0103 1948).<\/p>\n

Cei mai buni fotografi profesioni\u0219ti din \u021bar\u0103 au fost apoi invita\u021bi s\u0103 se al\u0103ture companiei. Au fost recruta\u021bi \u0219i Yitzhak Shefer din Tel Aviv \u0219i Margot Sadeh, so\u021bia lui Yitzhak Sadeh, liderul Palmah (unit\u0103\u021bile de comando Haganah). Laboratorul foto era acas\u0103 la Margot: \u201ecoperta\u201d era o companie de iriga\u021bii. A trebuit s\u0103 fie ascuns autorit\u0103\u021bilor britanice, deoarece ar fi putut s\u0103 o considere o ac\u021biune ilegal\u0103 de informa\u021bii \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva lor. Britanicii au \u0219tiut de proiect de la \u00eenceput, dar nu au reu\u0219it niciodat\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cache-ul. \u00cen 1947, acest serviciu cartografic a fost transferat \u00een bloc la Casa Ro\u0219ie din Tel Aviv.<\/p>\n

Rezultatele acestor eforturi, at\u00e2t topografice, c\u00e2t \u0219i orientaliste, au fost dosarele detaliate pe care exper\u021bii sioni\u0219ti le-au compilat treptat pentru fiecare sat din Palestina. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1930, aceste arhive erau aproape complete. Acestea con\u021bineau detalii precise cu privire la situa\u021bia topografic\u0103 a fiec\u0103rui sat, c\u0103ile sale de acces, calitatea terenului s\u0103u, resursele sale de ap\u0103, principalele sale surse de venit, compozi\u021bia sa socio-politic\u0103, apartenen\u021ba sa religioas\u0103, numele mukhtarilor s\u0103i, rela\u021biile sale. cu alte sate, v\u00e2rsta locuitorilor s\u0103i de sex masculin (de la \u0219aisprezece p\u00e2n\u0103 la cincizeci de ani) \u0219i multe alte lucruri. O categorie important\u0103 era un indice de \u201eostilitate\u201d (fa\u021b\u0103 de proiectul sionist, evident), \u00een func\u021bie de gradul de participare al satului la revolta din 1936. Exista o list\u0103 cu to\u021bi cei care s-au implicat \u00een revolt\u0103 \u0219i familiile care au pierdut una. a membrilor lor \u00een lupta \u00eempotriva britanicilor. C\u00e2t despre cei despre care se spunea c\u0103 au ucis jidani, ei au f\u0103cut obiectul unei aten\u021bii speciale. \u201eAceste din urm\u0103 informa\u021bii au fost for\u021ba motrice din spatele celor mai grave atrocit\u0103\u021bi din sate \u00een 1948, inclusiv execu\u021bii \u00een mas\u0103 \u0219i tortur\u0103. \u00bb<\/p>\n

Unul dintre membrii Haganah, Moshe Pasternak, care a participat la una dintre primele opera\u021biuni de recunoa\u0219tere \u00een sate \u00een 1940, a povestit mul\u021bi ani mai t\u00e2rziu c\u0103: \u201eA trebuit s\u0103 studiem structura de baz\u0103. a satului arab. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 structur\u0103 \u0219i cum s\u0103 o ataci cel mai bine. \u00cen \u0219colile militare, am fost \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 atac un ora\u0219 european modern, nu un sat primitiv din Orientul Mijlociu. Nu l-am putea compara cu un sat polonez sau austriac. Satul arab, spre deosebire de satele europene, a fost construit topografic pe partea de relief. A fost deci necesar s\u0103 se afle dac\u0103 era mai bine s\u0103 se apropie de el de sus sau s\u0103 intre de jos. A trebuit s\u0103-i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe \u201earabii\u201d no\u0219tri [orientali\u0219tii care conduceau o re\u021bea de colaboratori] cel mai bun mod de a lucra cu informatorii\u201d<\/p>\n

De exemplu, \u00een 1944 a fost efectuat\u0103 o anchet\u0103 de c\u0103tre sioni\u0219ti asupra satului. a lui Umm al-Zinat. Fuseser\u0103 foarte impresiona\u021bi de fertilitatea p\u0103m\u00e2ntului s\u0103u. \u00cen 1948, Umm al-Zinat a fost distrus\u0103 \u0219i to\u021bi locuitorii s\u0103i expulza\u021bi, f\u0103r\u0103 nici cea mai mic\u0103 provocare din partea lor.<\/p>\n

Yiga\u00ebl Yadin, viitor ofi\u021ber de rang \u00eenalt \u00een armata israelian\u0103, a afirmat c\u0103 aceast\u0103 cunoa\u0219tere meticuloas\u0103 \u0219i detaliat\u0103 a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een fiecare sat palestinian a permis comandamentului militar sionist s\u0103 concluzioneze, \u00een noiembrie 1947, \u201ec\u0103 arabii palestinieni nu aveau cine s\u0103-i organizeze \u00een mod corespunz\u0103tor\u201d. Singura problem\u0103 serioas\u0103 a fost prezen\u021ba britanic\u0103: \u201eF\u0103r\u0103 britanici am fi zdrobit Revolta arab\u0103 [opozi\u021bie la rezolu\u021bia de \u00eemp\u0103r\u021bire a ONU din 1947] \u00eentr-o lun\u0103. \u00bb<\/p>\n

Dup\u0103 ce a cartografiat Palestina rural\u0103 \u00een preg\u0103tirea pentru cucerirea viitoare, mi\u0219carea sionist\u0103 \u0219i-a dezvoltat o idee mult mai clar\u0103 despre cum s\u0103 procedeze cel mai bine \u00een construirea statului dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. Britanicii distruseser\u0103 deja conducerea \u0219i ap\u0103rarea palestinienilor c\u00e2nd au suprimat revolta din 1936; aceasta le-a oferit sioni\u015ftilor timpul \u015fi latitudinea necesare pentru a preg\u0103ti ini\u0163iativele ulterioare. Odat\u0103 ce pericolul unei invazii na\u021bional-socialiste a Palestinei a trecut \u00een 1942, liderii sioni\u0219ti \u0219i-au dat seama c\u0103 singurul obstacol care le st\u0103tea \u00een calea cuceririi Palestinei era prezen\u021ba mandatarului britanic, nu rezisten\u021ba palestinian\u0103. Acesta este motivul pentru care, de exemplu, \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire desf\u0103\u0219urat\u0103 la hotelul Biltmore din New York \u00een 1942, Ben-Gurion a pus pe mas\u0103 cererea pentru o \u201eCommonwealth jidoveasc\u0103\u201d asupra \u00eentregului Mandat Palestinei.<\/p>\n

Pe m\u0103sur\u0103 ce al Doilea R\u0103zboi Mondial se apropia de final, liderii jidani sioni\u015fti din Palestina au \u00eenceput o campanie de alungare a britanicilor din \u0163ar\u0103. Simultan, ei au continuat s\u0103-\u0219i dezvolte planurile pentru majoritatea palestinian\u0103, care la acea vreme reprezenta 75 la sut\u0103 din popula\u021bie. Marile figuri ale sionismului nu \u0219i-au exprimat public proiectul, l-au \u00eencredin\u021bat doar prietenilor apropia\u021bi sau doar l-au notat pe h\u00e2rtie \u00een jurnalele lor personale. Unul dintre ei, Yossef Weitz, scria \u00een 1940: \u201eEste dreptul nostru s\u0103-i transfer\u0103m pe arabi\u201d; \u0219i: \u201eArabii trebuie s\u0103 plece! \u201c. Ben-Gurion \u00eensu\u0219i, \u00eentr-o scrisoare scris\u0103 fiului s\u0103u \u00een 1937, afirm\u0103 c\u0103 aceasta este singura strategie posibil\u0103 pentru sionism: \u201eArabii vor trebui s\u0103 plece\u201d. Dar pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, trebuia s\u0103 existe un moment propice, de exemplu un r\u0103zboi. Acest moment a venit \u00een 1948.<\/p>\n

Ben-Gurion este, \u00een multe privin\u021be, fondatorul statului Israel \u0219i a fost primul prim-ministru al acestuia. El a fost, de asemenea, creierul din spatele cur\u0103\u021b\u0103rii etnice a Palestinei, av\u00e2nd control complet asupra tuturor problemelor de securitate \u0219i ap\u0103rare a C\u0103minului Na\u021bional Jidovesc din Palestina. Dup\u0103 cum am spus, Ben-Gurion a acceptat planul de \u00eemp\u0103r\u021bire britanic \u00een 1937, deoarece a considerat c\u0103 acesta a fost doar un pas c\u0103tre extinderea viitorului stat jidovesc \u00een toat\u0103 Palestina.<\/p>\n

Ideea unui transfer de popula\u021bie pentru \u00eenfiin\u021barea Statului Israel a fost acceptat\u0103 chiar \u0219i de cei mai circumspec\u021bi lideri sionisti, precum Moshe Sharrett, \u201eministrul afacerilor externe\u201d al comunit\u0103\u021bii jidove\u0219ti \u00een mandat. Palestina \u0219i viitorul prim-ministru al Israelului. La 13 decembrie 1938, \u00eentr-un discurs adresat angaja\u021bilor organiza\u021biilor sioniste din Ierusalim, Sharett a anun\u021bat cump\u0103rarea a 2.500 de dunum \u00een Valea Baysan, \u00een estul Palestinei (un dunum reprezint\u0103 1.000 de metri p\u0103tra\u021bi, 0,1 hectare). El a ad\u0103ugat un detaliu gr\u0103itor:<\/p>\n

\u201eAceast\u0103 achizi\u021bie a fost \u00eenso\u021bit\u0103, \u00een mod interesant, de un transfer de popula\u021bie [nefiind sigur de familiaritatea publicului s\u0103u cu expresia, a repetat-o \u200b\u200b\u00een englez\u0103]. Exist\u0103 un trib care tr\u0103ie\u0219te la vest de Iordan \u0219i pre\u021bul de cump\u0103rare include o plat\u0103 c\u0103tre acest trib pentru a trece la est de r\u00e2u. F\u0103c\u00e2nd acest lucru, reducem num\u0103rul arabilor [din Palestina] a C\u0103minului Na\u021bional Jidovesc a constat \u00een cucerirea teritoriului sub pretextul represaliilor \u00eempotriva atacurilor mili\u021biilor palestiniene.<\/p>\n

Proiectul de cur\u0103\u021bare etnic\u0103 a Palestinei \u00een beneficiul unui viitor stat exclusiv jidovesc al Israelului s-a n\u0103scut \u00een martie 1948, c\u00e2nd politica sionist\u0103 a \u00eentreprins cur\u0103\u021barea etnic\u0103 la scara \u00eentregii Palestine.\u00centr-o cas\u0103. la Tel Aviv, la 10 martie 1948, unsprezece b\u0103rba\u021bi, b\u0103tr\u00e2ni lideri sioni\u0219ti \u0219i tineri ofi\u021beri iudei, au pus ultima parte la un plan de cur\u0103\u021bare etnic\u0103 a Palestinei. \u00cen aceea\u0219i sear\u0103, \u201eau fost trimise ordine unit\u0103\u021bilor de pe teren pentru a se preg\u0103ti pentru expulzarea sistematic\u0103 a palestinienilor din zone mari ale \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Aceste ordine au fost \u00eenso\u021bite de o descriere detaliat\u0103 a metodelor care trebuiau folosite pentru evacuarea for\u021bat\u0103 a locuitorilor: intimidare masiv\u0103, asediul \u0219i bombardarea satelor \u0219i cartierelor, incendierea caselor, propriet\u0103\u021bilor, m\u0103rfurilor, expulzarea, demolarea \u0219i depunerea de mine \u00een d\u0103r\u00e2m\u0103turi c\u0103tre \u00eempiedic\u0103 \u00eentoarcerea celor expulza\u021bi. Fiecare unitate a primit propria list\u0103 de sate \u0219i cartiere \u021bint\u0103, ca parte a planului general. \u00bb<\/p>\n

Scopul Haganah a fost distrugerea Palestinei rurale \u0219i urbane. Acest lucru este raportat de Simha Flapan, unul dintre primii istorici care au \u00een\u021beles importan\u021ba acestui proiect numit \u201eplan D\u201d (\u00een ebraic\u0103 Daleth). \u201eCampania militar\u0103 \u00eempotriva arabilor, inclusiv \u201ecucerirea \u0219i distrugerea zonelor rurale\u201d, a fost detaliat\u0103 \u00een Planul Daleth al Haganah\u201d [\u2026]\n<\/p>\n

Jean TERRIEN<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n