{"id":1246454,"date":"2023-12-30T07:32:13","date_gmt":"2023-12-30T04:32:13","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246454"},"modified":"2023-12-30T07:32:13","modified_gmt":"2023-12-30T04:32:13","slug":"gloante-la-sinaia-adevarul-despre-moartea-premierului-duca-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246454","title":{"rendered":"GLOAN\u021aE LA SINAIA\u2026 Adev\u0103rul despre moartea premierului Duca – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

GLOAN\u021aE LA SINAIA\u2026 Adev\u0103rul despre moartea premierului Duca<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nDecembrie 30, 2023<\/p>\n

\"GLOAN\u021aE<\/a><\/p>\n

GLOAN\u021aE LA SINAIA\u2026 Adev\u0103rul despre moartea premierului Duca<\/strong><\/h1>\n

Via Buciumul<\/a>:<\/em><\/p>\n

de Florin DOBRESCU<\/strong><\/p>\n

Ne-am obi\u0219nuit ca istoriografia oficial\u0103 s\u0103 trateze evenimente precum cel din ziua de 29 decembrie 1933 \u00een maniera simplist\u0103 de genul: \u201ePrimul ministru I G Duca este \u00eempu\u0219cat de trei legionari \u00een gara Sinaia.\u201d \u0218i at\u00e2t! Evident, o astfel de prezentare pune \u00een lumin\u0103 doar o anumit\u0103 perspectiv\u0103, secven\u021bial\u0103, asupra evenimentului istoric. Pu\u021bini au fost istoricii consacra\u021bi care s-au aplecat cu aten\u021bie \u0219i onestitate asupra tragediei din decembrie 1933, care a marcat nu doar familia primului ministru de atunci, ci mii de familii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Tocmai pentru c\u0103 vrem ca rom\u00e2nii s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 adev\u0103rata istorie \u0219i mai ales s\u0103 trag\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile necesare pentru a nu mai repeta gre\u0219elil<\/strong>e trecutului, ne vom opri ast\u0103zi nu at\u00e2t de mult asupra evenimentului \u00een sine, ci mai ales asupra contextului \u00een care s-a produs, cauzelor care l-au determinat \u0219i precedat.<\/strong><\/p>\n

Dar pentru asta trebuie s\u0103 p\u0103trundem \u00een atmosfera Rom\u00e2niei anului 1933. O perioad\u0103 grea, trist\u0103, marcat\u0103 de priva\u021biuni \u0219i austeritate pentru majoritatea rom\u00e2nilor.<\/strong><\/p>\n

Banii vorbesc\u2026 Un FMI interbelic<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Suntem \u00een vara anului 1933. O \u0219tire fierbinte \u021binea prima pagin\u0103 a edi\u021biilor principalelor ziare. Pe str\u0103zile Capitalei, v\u00e2nz\u0103torii de ziare strigau c\u00e2t \u00eei \u021binea gura: \u201cPrimul ministru \u00eel acuz\u0103 pe controlorul Rist! Declara\u021biile dlui Vaida Voievod! Rom\u00e2nia ar putea suspenda plata datoriei externe.\u201d Pentru a ne l\u0103muri, s\u0103 intr\u0103m pu\u021bin \u00een contextul acelor ani.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Lovit\u0103 de recesiunea mondial\u0103, \u00een 1929, Rom\u00e2nia care avea deja o datorie extern\u0103 mare, fusese ne<\/p>\n

<\/a><\/figure>\n

Realitatea Ilustrat\u0103 din februarie 1933 \u0219i o imagine sugestiv\u0103 pentru modul \u00een care salaria\u021bii erau afecta\u021bi de m\u0103surile de austeritate.<\/p>\n

voit\u0103 s\u0103 contracteze alte \u00eemprumuturi. Acestea fuseser\u0103 condi\u021bionate, conform clauzelor contractuale, de instituirea unui adev\u0103rat control str\u0103in asupra finan\u0163elor \u0163\u0103rii. Guvernele Maniu-Mihalache (1930) \u0219i Iorga-Argetoianu (1931) se dovediser\u0103 pline de solicitudine fa\u021b\u0103 de institu\u021biile creditoare externe.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

O telegram\u0103 cifrat\u0103 trimis\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul lui 1930 de ambasadorul francez la Bucure\u0219ti, Gabriel Puaux, c\u0103tre Phillipe Berthelot, secretar \u00een cadrul Ministerului de externe francez, considera criza \u00a0acut\u0103 din Rom\u00e2nia ca pe o ocazie excelent\u0103 de a acorda \u00eemprumuturi \u00een schimbul unor garan\u021bii prin care \u021bara noastr\u0103 avea s\u0103 fie controlat\u0103 total, iar Carol II \u00eempiedicat s\u0103 arondeze regatul sistemului financiar german, asemenea bunicului s\u0103u Carol I. Cam aceasta era abordarea Fran\u021bei \u201cprietene\u201d care profita de un moment greu al aliatei sale Rom\u00e2nia pentru a o \u00eenrobi economic. La ordinul expres al Ministerului francez de Externe, Banca \u201cDe Paris et des Pays Bas\u201d, condus\u0103 de Horace Finally, bancher evreu provenit din Ungaria, avea s\u0103 aprobe noul \u00eemprumut. Rom\u00e2nia a acceptat pe l\u00e2ng\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 numirea unui consilier tehnic care s\u0103 supervizeze opera\u021biunile economice ale guvernului. Desemnat pentru aceast\u0103 func\u021bie avea s\u0103 fie Charles Rist, evreu francez, reputat profesor de economie, specializat la Sorbona.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Pentru fiecare nou \u00eemprumut, exper\u021bii bancari soseau \u00een Rom\u00e2nia, instal\u00e2ndu-se \u00een birourile B\u0103ncii Na\u021bionale \u0219i ale\u00a0Ministerului<\/em>\u00a0de Finan\u021be. \u00centr-o vreme \u00een care traiul se \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bea pe zi ce trecea,<\/p>\n

<\/a>
Charles Rist<\/figcaption><\/figure>\n

rom\u00e2nii obliga\u021bi la o austeritate \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare asistau la spectacolul opulent al perind\u0103rii prin Rom\u00e2nia a delega\u021biilor conduse de Charles Rist. Onorat cu salarii uria\u0219e, acesta \u0219i colaboratorii s\u0103i se l\u0103f\u0103iau \u00een automobile de lux, fiind g\u0103zdui\u021bi la Hotelul Athenee Place \u0219i trata\u021bi la cele mai scumpe restaurante. Toate acestea, inclusiv c\u0103l\u0103toriile Paris-Bucure\u0219ti \u0219i retur, erau sus\u021binute din bugetul tot mai costeliv al statului rom\u00e2n. Acest bancher devenise un fel de dumnezeu al Rom\u00e2niei, av\u00e2nd dreptul de a decide cine mai avea sau nu dreptul de supravie\u021bui \u00eentr-o Rom\u00e2nie \u00een care largi categorii sociale defavorizate tr\u0103iau dincolo de limita s\u0103r\u0103ciei, \u0219i \u00een care foamea \u0219i frigul f\u0103ceau victime.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Controlorii str\u0103ini \u00ee\u0219i dep\u0103\u0219iser\u0103 repede atribu\u0163iile de supraveghere a finan\u0163elor statului, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 imixtiuni brutale \u00een treburile economice interne. \u201cSfaturile\u201d lor deveniser\u0103 indica\u021bii obligatorii viz\u00e2nd m\u0103suri economice drastice, care aveau s\u0103 afecteze crunt traiul zilnic al cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei. \u00cen numele imperativului acumul\u0103rii unor economii capabile s\u0103 achite ratele anuale, guvernului rom\u00e2n i se impunea reducerea salariilor (a\u0219a numitele curbe de sacrificiu), concedieri masive \u00een institu\u021biile statului, anularea unor m\u0103suri cu caracter social, a\u0219a cum fusese Legea conversiunii datoriilor agricole. (Nathan Z. Lupu \u2013 Planul de la Geneva [acordul de colaborare tehnico-consultativ\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Societatea Na\u021biunilor].: Implica\u021biile lui politice \u00een Rom\u00e2nia. 1932-1933, Editura politic\u0103, 1973) Rom\u00e2nia se confruntase cu numeroase proteste \u0219i greve, unele din ele soldate cu mor\u021bi \u0219i r\u0103ni\u021bi.<\/p>\n

Noile \u00eemprumuturi, negociate de Rist, fuseser\u0103 dezavantajoase sub aspectul dob\u00e2nzilor, iar guvernul nu putea folosi dec\u00e2t jum\u0103tate din sume, restul fiind destina\u021bi pl\u0103\u021bii vechilor datorii. Rom\u00e2nia fusese nevoit\u0103 s\u0103 modifice legisla\u021bia, permi\u021b\u00e2nd accesul investitorilor str\u0103ini \u00een domenii precum mineritul, extrac\u021bia petrolier\u0103, exploat\u0103rile forestiere \u0219i regiile autonome. Sub pretextul garant\u0103rii pl\u0103\u021bii datoriilor, guvernul a \u00eenfiin\u021bat Casa Autonom\u0103 a Monopolurilor, destinat\u0103 exploat\u0103rii produselor de strict\u0103 necesitate. (Anton Caragea \u2013 Pagini de istorie ascuns\u0103, Ed. Cartier, 2004)<\/p>\n

Dar controlorii financiari nu f\u0103ceau imixtiuni doar la nivel economic. A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een astfel de cazuri, ei interveneau \u0219i \u00een via\u021ba politic\u0103 intern\u0103 a \u021b\u0103rilor creditoare. Rom\u00e2nia nu a f\u0103cut excep\u021bie \u00een acest sens. Speriat c\u0103 b\u0103ncile care \u00eel acreditaser\u0103 nu-\u0219i vor mai recupera banii din cauza declinului economiei rom\u00e2ne\u0219ti care generau deja nemul\u021bumiri sociale \u0219i greve, la 26 mai 1932, Charles Rist adresase regelui un protest oficial, solicit\u00e2nd demisia guvernului Iorga-Argetoianu. Sub amenin\u021barea \u00eencet\u0103rii rela\u021biilor cu Rom\u00e2nia, el avansa un nou plan, deosebit de drastic, de \u201credresare\u201d, ce prevedea noi m\u0103suri de austeritate, precum reducerea salariilor, cre\u0219terea impozitelor \u015fi o cerere de ajutor adresat\u0103 Societ\u0103\u0163ilor Na\u0163iunilor spre a pune Rom\u00e2nia sub tutel\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest context venise la putere guvernul Alexandru Vaida-Voievod, \u00een august 1932. Presat de \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea situa\u021biei economice interne \u0219i de necesitatea unei ree\u0219alon\u0103ri a datoriilor, acesta fusese nevoit s\u0103 semneze, la 18 ianuarie 1933, a\u0219a numitul \u201ePlan de la Geneva\u201d, prin care, pentru o perioad\u0103 de patru ani, erau impu\u015fi trei exper\u0163i economici, condu\u0219i de acela\u0219i Charles Rist, pentru a asista Banca Na\u0163ional\u0103 \u015fi a reglermanta problema datoriilor externe. Practic, guvernul rom\u00e2n se obliga s\u0103 pun\u0103 \u00een \u00eentregime\u00a0 economia na\u021bional\u0103 sub controlul creditorilor str\u0103ini, fapt ce aducea atingere \u00eens\u0103\u0219i suveranit\u0103\u021bii na\u021bionale. (Marin C. St\u0103nescu \u2013 St\u00e2nga politic\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een anii crizei (1929-1933), Ed. Mica Valahie, Bucure\u0219ti, 2002, p.20)<\/p>\n

Dar patriotul om politic transilv\u0103nean a decis c\u0103 e timpul s\u0103 scoat\u0103 \u021bara din m\u00e2na lui Rist. El nu a depus instrumentele de ratificare a pactului de la Geneva la Societatea Na\u0163iunilor, lu\u00e2nd m\u0103suri de excludere a bancherului francez de la luarea deciziilor guvernamentale. Rist a fost scandalizat\u00a0 \u00een august 1933, c\u00e2nd Vaida Voievod l-a indicat ca principal responsabil de deprecierea situa\u021biei economice, anun\u021b\u00e2nd oficial suspendarea pl\u0103\u021bilor datoriilor externe \u0219i refuz\u00e2nd s\u0103 \u00eel mai accepte drept consilier financiar.<\/p>\n

Abia \u00een 1934 Rom\u00e2nia avea s\u0103 se debaraseze definitiv de acest diabolic Rist. Dar p\u00e2n\u0103 atunci, el avea s\u0103 joace un rol nefast \u00een tragicul episod din jurul lui I G Duca.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Toate drumurile duc la Paris\u2026<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
I G Duca<\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0<\/p>\n

Cu doar o lun\u0103 \u00eenainte, \u00een iulie 1933, pre\u0219edintele Partidului Na\u021bional Liberal, I G Duca, se aflase \u00eentr-o vizit\u0103 la Paris. Scopul real al vizitei, pe l\u00e2ng\u0103 cel al negocierii unui nou \u00eemprumut extern, fusese ob\u021binerea lobby-ului \u00een favoarea venirii la guvernare \u00een Rom\u00e2nia. El a criticat pe primul ministru Alexandru Vaida Voievod, pe care l-a acuzat c\u0103 ar fi prea slab, incapabil s\u0103 opreasc\u0103 ascensiunea G\u0103rzii de Fier, pe care chiar ar fi sprijinit-o. \u00centre noi fie vorba, afirma\u021bia nu este lipsit\u0103 de realitate. \u00cenc\u0103 de c\u00e2nd era ministru de interne, \u00een guvernul Maniu-Mihalache, Vaida Voievod adoptase fa\u021b\u0103 de Corneliu Zelea Codreanu o atitudine de bun\u0103voin\u021b\u0103. El era adeptul ideii c\u0103 elanul generos \u0219i dezinteresat al tineretului nationalist nu trebuia reprimat brutal, ci \u2013 printr-o \u00een\u021beleapt\u0103 politic\u0103 de apropiere \u2013 folosit \u00een mod constructiv de c\u0103tre guvern. \u00cen acest sens el \u00eei acordase un anumit suport lui Codreanu, recomand\u00e2ndu-I s\u0103 \u00eenfiin\u021beze un partid politic, motiv pentru care fusese numit de ceilal\u021bi politicieni \u201cna\u0219ul G\u0103rzii de Fier\u201d. Un vechi militant legionar, Traian Puiu, evoca \u00een memoriile sale cum, \u00een perioada guvern\u0103rii Vaida, existase un acord \u00eentre Siguran\u021b\u0103 \u0219i legionari, ace\u0219tia infiltr\u00e2ndu-se \u00een organiza\u021biile comuniste, deferindu-i pe comuni\u0219ti organelor poli\u021biene\u0219ti. (Traian Puiu, \u00cenceputuri de via\u021b\u0103 legionar\u0103, Madrid, 1988)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Printre alte contacte la nivel \u00eenalt, Duca a avut o \u00eentrevedere \u0219i cu Charles Rist. El a apreciat nemul\u021bumirile bancherilor fa\u021b\u0103 de politica lui Vaida-Voievod \u0219i \u0219i-a oferit disponibilitatea de a fi un partener cooperant la nivel guvernamental. Dar Rist nu avea doar revendic\u0103ri de ordin economic \u00een schimbul influen\u021bei\u00a0necesar venirii la putere a lui Duca. Ca \u0219i ceilal\u021bi factori oficiali francezi, \u0219i el \u00ee\u0219i condi\u021biona sprijinul politic de un angajament care i s-a cerut lui Duca: oprirea ascensiunii politice a Mi\u015fc\u0103rii Legionare, prin destructurarea acesteia.<\/p>\n

Un alt interlocutor al lui Duca a fost Horace Finaly, bancher francez de origine maghiar\u0103, directorul Banque de Paris et des Pays Bas (PARISBAS), care \u0219i el a insistat pentru desfiin\u021barea G\u0103rzii de Fier.(Alex-Mihai Stoenescu : Istoria loviturilor de stat \u00een Rom\u00e2nia, vol.3, Cele trei dictaturi, Ed. RAO Books, 2010), Liderul liberal s-a angajat s\u0103 termine cu \u201eproblema legionar\u0103\u201d, iar dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirile oficiale, el a f\u0103cut declara\u021bii presei pariziene, anun\u021b\u00e2nd public acest deziderat. (Francisco Veiga : Istoria G\u0103rzii de Fier 1919-1941 Mistica ultrana\u021bionalismului, Ed. Humanitas, 1995) Fapt care va fi imediat exploatat de presa na\u021bionalist\u0103 din Rom\u00e2nia, care va invoca aceste declara\u021bii ca un argument al ideii c\u0103 \u201epolitica \u0219i economia Rom\u00e2niei sunt guvernate de marea finan\u021b\u0103 iudeo-masonic\u0103\u201d.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 declara\u021biile de la Paris ale lui I G Duca, la Bucure\u0219ti, presa de st\u00e2nga, controlat\u0103 de patroni de etnie evreiasc\u0103 (\u201cPresa din S\u0103rindar\u201d, cum era cunoscut\u0103 \u00een epoc\u0103, de la numele str\u0103zii unde se aflau tipografiile ziarelor \u201cAdev\u0103rul\u201d, \u201cDiminea\u0163a\u201d, \u201cLupta\u201d), lanseaz\u0103 o campanie calomnioas\u0103, \u00een care Garda de Fier este acuzat\u0103 c\u0103 ar poseda o fabric\u0103 de bani fal\u015fi la R\u0103\u015finari \u015fi c\u0103 este finan\u0163at\u0103 de Mussolini \u015fi Hitler, dar \u00een acela\u015fi timp \u015fi de evrei, de Elena Lupescu \u015fi chiar de Moscova.<\/p>\n

La 1 octombrie 1933, Partidul Na\u021bional Liberal lansa programul de guvernare, care prevedea atribu\u0163ii sporite pentru regimul parlamentar \u2013 constitu\u0163ional, flexibilizarea administra\u0163iei, reducerea \u015fomajului \u015fi a impozitelor \u0219i mai ales atitudini drastice \u00eempotriva mi\u015fc\u0103rilor anarhice. Referirea la legionari era clar\u0103.<\/p>\n

\u0218i cum presiunile dinspre Fran\u021ba erau tot mai mari, presa liberal\u0103 \u00eencepe s\u0103 anun\u021be criza guvernamental\u0103 pe care tot ei o puneau la cale. \u00cen ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d din 9 noiembrie 1933, Al. Gruia anun\u0163a la rubrica\u00a0 \u201eUltima or\u0103\u201d:\u00a0\u201eCriza ministerial\u0103 a izbucnit. D. Dr. Al. Vaida-Voevod a oferit regelui demisia\u201d: \u201eD. Al Vaida-Voevod\u00a0 va recomanda regelui pe \u015feful celui mai puternic partid din opozi\u0163ie, dl. I.G.Duca. Pre\u015fedintele partidului liberal are, dup\u0103 cum ne-a asigurat membrii guvernului cu care am stat de vorb\u0103 azi diminea\u0163\u0103, cele mai multe \u015fanse. Este posibil s\u0103 se \u00eencerce \u00eent\u00e2i alc\u0103tuirea unei combina\u0163ii \u00een care s\u0103 intre gruparea dlui George Br\u0103tianu \u015fi d. Octavian Goga\u201d.<\/em>\u00a0<\/a><\/p>\n

\u00cen articolul\u00a0\u201eCum \u015fi de ce a c\u0103zut guvernul Vaida\u201d\u00a0<\/em>se face o predic\u0163ie:\u00a0\u201eEste sigur c\u0103 \u00een cazul unui guvern Duca noile alegeri vor avea loc la mijlocul lunii Decembrie, iar viitorul Parlament se va \u00eentruni la \u00eenceputul lui Ianuarie\u201d.\u00a0<\/em>La 15 noiembrie 1933,\u00a0\u201eAdeverul\u201d\u00a0<\/em>d\u0103 de veste:\u00a0\u201eEri a demisionat d. Vaida \u015fi a fost \u00eens\u0103rcinat d. Duca cu formarea guvernului\u201d: \u201eSosirea d. Duca la palat a provocat mari ova\u0163iuni \u00een r\u00e2ndurile mul\u0163imei ce sta\u0163iona pe strad\u0103. Dup\u0103 terminarea audien\u0163ei (la rege, n.n), ie\u015find din curtea palatului i s-a f\u0103cut din nou o manifesta\u0163ie de simpatie. Regele a cerut d-lui Duca s\u0103-i fac\u0103 o expunere a modului cum crede d-sa c\u0103 s-ar putea solu\u0163iona criza de guvern.\u00a0 \u015eeful partidului liberal a spus c\u0103 partidul s\u0103u st\u0103 la dispozi\u0163ia Coroanei. Regele i-a mul\u0163umit d-lui Duca \u015fi i-a comunicat c\u0103 va aviza asupra solu\u0163iei\u201d.<\/em><\/p>\n

Despre modul perfid \u00een care Duca, sprijinit de Nicolae Titulescu, asemenea majorit\u0103\u021bii politicenilor interbelici, \u00een\u021belesese s\u0103 orchestreze o adev\u0103rat\u0103 serie de intrigi pentru dobor\u00e2rea guvernului Vaida, vorbe\u0219te Grigore Gafencu, diplomat de carier\u0103 \u0219i un adversar al legionarilor:\u00a0\u201eSt\u0103p\u00e2n pe mijloacele de informare ale str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii, a participat la alarmarea centrelor apusene cu privire la \u201eprimejdia G\u0103rzii de Fier\u201d \u0219i a adus la cuno\u0219tin\u021ba regelui, \u00een calitate de intermediar \u201edezinteresat\u201d ostilitatea Parisului \u00eempotriva lui Vaida, pe care el o provocase. La Titulescu, elementul personal e totdeauna hot\u0103r\u00e2tor. Denun\u021barea marii primejdii hitleristo-fasciste \u00een Romania \u0219i apoi desfiin\u021barea acestei primejdii, prin hot\u0103r\u00e2rea, st\u0103ruin\u021ba \u0219i meritul s\u0103u \u00eei p\u0103rea un succes u\u0219or \u0219i \u00eensemnat, menit s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 situa\u021bia sa privilegiat\u0103 de unic reprezentant al Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de str\u0103in\u0103tate, de unic reprezentant al strain\u0103t\u0103\u021bii \u00een Rom\u00e2nia. Astfel a venit la putere Jean Duca, protejat de Titulescu, cerut de Paul Boncour, dorit de \u201epresa democratic\u0103\u201d,<\/em>\u00a0impus de camarila evreiasc\u0103 \u2026<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Democra\u021bie la por\u021bile Orientului<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Despre democra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 interbelic\u0103 nu se poate vorbi dec\u00e2t \u00een termenii unui grotesc simulacru. \u0218i aceasta \u00een ciuda faptului c\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1923, regatul rom\u00e2n, devenit Rom\u00e2nia Mare, beneficia de una dintre cele mai democratice constitu\u021bii, comparabil\u0103 \u00een Europa acelor ani doar cu legea fundamental a Belgiei. Reforma electoral\u0103 care consfin\u021bea votul universal, ini\u021biat\u0103 de Regele Ferdinand, laolalt\u0103 cu cealalt\u0103 reform\u0103, agrar\u0103, ar fi trebuit s\u0103 aduc\u0103, pentru prima oar\u0103, pe meleagurile acestea aflate \u00een gura Balcanilor, spirirtul democra\u021biei pluripartidiste autentice.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Din p\u0103cate, ca \u0219i reforma agrar\u0103, reforma electoral\u0103 nu a avut efectul scontat, de ridicare a spiritului civic \u0219i con\u0219tiin\u021bei politice a cet\u0103\u021benilor Rom\u00e2niei Mari. Prevederile constitu\u021bionale \u0219i chiar cele ale legilor organice aveau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 deseori la stadiul de liter\u0103 moart\u0103, c\u0103ci moravurile balcanice ale clasei politice \u0219i func\u021bion\u0103rimii corupte erau cele care f\u0103ceau legea \u00een realitate, \u00een func\u021bie de interesele de moment ale unui guvern sau altuia.<\/p>\n

Cu excep\u021bia alegerilor din 1937, toate cele 10 scrutinuri electorale desf\u0103\u0219urate \u00een Rom\u00e2nia dintre 1920 \u0219i 1938, au fost c\u00ee\u0219tigate de partidul guvernamental, deci de cei care organizau alegerile. \u00centr-o \u021bar\u0103 \u00een care instabilitatea politic\u0103 s-a reflectat \u00een perindarea a nu mai pu\u021bin de 33 de guverne \u00eentr-un interval de 20 de ani, \u0219i a c\u0103rei clas\u0103 politic\u0103 a fost caracterizat\u0103 \u2013 cu infime excep\u021bii \u2013 prin arivism, corup\u021bie, trafic de influen\u021b\u0103 \u0219i furt generalizat din avutul public, devenise practic o cutum\u0103 ca partidul ce primea de la Rege investitura guvernamental\u0103 s\u0103 organizeze alegeri pe care s\u0103 le c\u00e2\u0219tige prin utilizarea tuturor samavolniciilor, de la falsificarea de voturi \u0219i mituirea aleg\u0103torilor, p\u00e2n\u0103 la utilizarea Jandarmeriei pentru violentarea electorilor opozi\u021biei \u0219i chiar a candida\u021bilor, ori instituirea carantinei \u00een localit\u0103\u021bi-fief ale opozi\u021biei f\u0103r\u0103 motiv \u00eentemeiat. Istoricul austriac Oliver Jens Smith, a c\u0103rui perspectiv\u0103 asupra legionarismului nu este deloc apreciativ\u0103, ci dimpotriv\u0103, afirm\u0103 c\u0103\u00a0\u201cviolen\u021ba nu str\u0103bate doar via\u021ba lui Codreanu, ci caracterizeaz\u0103 \u00een genere societatea rom\u00e2neasc\u0103 a vremii sale. (\u2026) Via\u021ba politic\u0103 a Rom\u00e2niei Mari era marcat\u0103 de violen\u021b\u0103 verbal\u0103 \u0219i fizic\u0103; limbajul politic exaltat \u0219i demonizarea adversarilor politici erau elemente caracteristice aproape tuturor partidelor. Mai ales \u00een campaniile elctorale, violen\u021ba nu r\u0103m\u00e2nea apanajul legionarilor; cuzi\u0219tii, agen\u021bii electorali ai Partidului Liberal, dar \u0219i sus\u021bin\u0103torii Partidului Na\u021bional-\u021a\u0103r\u0103nesc se n\u0103pusteau cu pumnii asupra adversarilor, iar uneori foloseau \u0219i arme. \u00cenaintea asasin\u0103rii lui Ion Gheorghe Duca, mul\u021bi politicieni din opozi\u021bie au creat aproape o stare de spirit a lin\u0219ajului. Organele de ordine ac\u021bionau deseori brutal, nu doar \u00eempotriva extremi\u0219tilor, ci mai ales \u00eempotriva p\u0103turilor lipsite de privilegii, precum \u021b\u0103ranii sau muncitorii.\u201d (<\/em>Oliver Jens Smith \u2013 Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea \u0219i c\u0103derea \u201cC\u0103pitanului\u201d, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2017, pag. 356)<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Contemporanii acelor ani au fost marca\u021bi de confrunt\u0103rile neobi\u0219nuit de dure dintre activi\u0219tii partidelor politice \u00een timpul campaniilor electorale, consemn\u00e2nd \u00een memoriile lor atmosfera de r\u0103zboi care domnea \u00een toat\u0103 \u021bara \u00eenaintea scrutinurilor. Avocatul Nicolae P\u0103un descrie p\u00e2n\u0103 unde ajungeau pasiunile politice la \u00eenceputul anilor 1930, evoc\u00e2nd o \u00eenc\u0103ierare \u00eentre dou\u0103 tabetre politice adverse, liberali \u0219i \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti. Ace\u0219tia au recurs la folosirea, de o parte \u0219i de cealalt\u0103, a armelor de foc. La acea vreme, revolverul era un accesoriu la \u00eendem\u00e2na oricui \u0219i lesne de procurat \u00een Rom\u00e2nia. Protagoni\u0219tii nu fuseser\u0103 membri de r\u00e2nd ai celor dou\u0103 partide, ci\u00a0\u201ctot ce aveau ei mai reprezentativ \u00een via\u021ba politic\u0103 local\u0103, cu func\u021bii de mare r\u0103spundere \u00een organele legislative sau administrative.\u201d\u00a0<\/em>Gloan\u021bele au r\u0103mas m\u0103rturie \u00een pere\u021bii Tribunalului, iar dou\u0103 familii au r\u0103mas \u00eendoliate: de la liberali Alexandru Ionescu-Br\u0103deanu, latifundiar \u0219i parlamentar de mai multe ori, iar dintre \u021b\u0103r\u0103ni\u0219ti avocatul Constantin Boiangiu. Prin anii 2000, \u00een cimitirul Dumbrava din Buz\u0103u \u00eenc\u0103 mai st\u0103tea m\u0103rturie crucea avocatului Boiangiu, \u00een care ere s\u0103pat\u0103 \u00eensemnarea: \u201c\u00cempu\u0219cat de liberalii duci\u0219ti, \u00een 1932\u201d\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
Caricatur\u0103 despre abuzurile guvernului Duca, \u00een Miscarea nr. 885 din 22 decembrie 1933<\/figcaption><\/figure>\n

A\u0219adar, cu un an \u00eenaintea uciderii lui I G Duca, revolverul era deja consacrat ca arm\u0103 politic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Nu e de mirare c\u0103 \u00een acei ani circula un c\u00e2ntec, care parodia aceste moravuri politice, cu versuri \u00eens\u0103ilate pe melodia \u0219lag\u0103rului \u201cCe stai, Ghi\u021b\u0103, sup\u0103rat?\u201d, celebru \u00een epoc\u0103 \u0219i imprimat, printre al\u021bii, de diseurul Dorel Livianu. Pasti\u0219a suna astfel, dup\u0103 cum mi-a c\u00e2ntat-o un fost de\u021binut politic:\u00a0\u201c<\/em>Ce stai, Duca, sup\u0103rat, \/ Ori n-ai oameni la votat? \/ M\u0103i, Duca. \/ Ba am oameni \u0219i putere \/ C\u0103 m\u0103 bat \u00een revolvere, \/ Duca\u2026<\/em>\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u0218i \u00een campania electoral\u0103 din noiembrie-decembrie 1933, avea s\u0103 fie la fel.<\/p>\n

La \u00eenceputul lui decembrie 1933, Garda de Fier \u00ee\u0219i anun\u021base candida\u021bii \u00een \u0219aizeci \u0219i \u0219ase de jude\u021be. Dar depunerea listelor \u00eent\u00e2mpinase obstruc\u021bii \u0219i abuzuri, legionarii fiind nevoi\u021bi s\u0103 recurg\u0103 la tot felul de mijloace la fel de neobi\u0219nuite pentru a se \u00eenregistra la birourile electorale. F\u0103cuse senza\u021bie cazul istoricului Vasile Cristescu, care pentru a \u00eenfr\u00e2nge refuzul biroului electoral al jude\u021bului Vla\u0219ca, la Giurgiu, reu\u0219ise s\u0103 \u00eenregistreze candidaturile sub amenin\u021barea unei grenade.<\/p>\n

Probabil c\u0103 la astfel de incidente se referea oficiosul liberal Viitorul, \u00een acele zile, despre \u201cac\u021biunea violent\u0103 a G\u0103rzii de Fier\u201d, pe care o considera\u00a0\u201emai periculoas\u0103 dec\u00e2t cea a comuni\u0219tilor\u201d<\/em>, anun\u021b\u00e2nd c\u0103\u00a0\u201eorice mi\u0219care de provocare \u0219i de anarhie va fi sanc\u021bionat\u0103. Rom\u00e2nia nu poate fi l\u0103sat\u0103 prad\u0103 grup\u0103rilor extremiste de dreapta sau de st\u00e2nga, mai ales \u00een momentele de ast\u0103zi\u201d.<\/em>\u00a0(,,Viitorul\u201d, anul XXV, nr.7758, din 4 decembrie 1933)<\/p>\n

Doar c\u0103 Viitorul nu pomenea nimic de abuzurile guvernamentale. \u00cen schimb, \u00een felul acesta probabil c\u0103 liberalii preg\u0103teau terenul pentru justificarea loviturii pe care urmau s\u0103 o dea. Nu doar G\u0103rzii de Fier, ci \u0219i democra\u021biei.<\/p>\n

\u00centr-o circular\u0103 din 4 decembrie 1933, Corneliu Zelea Codreanu reac\u021bionase \u0219i \u00eei acuzase public pe I. G. Duca, N. Titulescu, V. Iamandi, I. Inculet, Victor Antonescu, Valer Roman, G-ral Dumitrescu, Comandantul Jandarmeriei, Eugen Cristescu, directorul Siguran\u0163ei, ca fiind principalii vinova\u0163i pentru s\u0103lbatica represiune \u00eempotriva Partidului \u201cGarda de Fier\u201d \u015fi a membrilor acestuia. (Ziarul \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, 24 Decembrie 1933)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
Legionari maltrata\u021bi \u00een timpul campaniei elctorale din 1933.<\/figcaption><\/figure>\n

Campania electoral\u0103 a fost pres\u0103rat\u0103 de abuzurile guvernului, dup\u0103 obicei. Violen\u0163e, \u00eempiedicarea exercit\u0103rii drepturilor democratice, oprirea echipelor de propagand\u0103 ale opozi\u0163iei de a intra \u00een comune \u015fi sate, sub pretextul \u201ccarantinei\u201d, folosirea for\u0163elor Ministerului de Interne \u00een reprimarea opozi\u0163iei au fost evenimente care au \u021binut capul de afi\u015f al ziarelor. Erau vizate de abuzuri at\u00e2t PN\u0162, c\u00e2t \u015fi Partidul Poporului (Averescan), dezbaterile parlamentare pe tema acestor abuzuri urm\u00e2nd s\u0103 figureze pe ordinea de zi a Parlamentului \u00een primele luni ale anului 1934. (Monitorul Oficial, ianuarie-aprilie 1934)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Primul mort al acestei campanii electorale avea s\u0103 cad\u0103 la 27 noiembrie 1933, la Constan\u0163a. \u00cen timp ce lipea afi\u0219e electorale, studentul Virgil Teodorescu avea s\u0103 fie \u00eempu\u0219cat prin spate de un poli\u0163ist, care ulterior avea s\u0103 fie avansat \u015fi trimis \u00eentr-o alt\u00e3 regiune spre a i se pierde urma. La \u00eenmorm\u00e2ntarea lui, avea s\u0103 se c\u00e2nte pentru prima oar\u0103 \u201cImnul legionarilor c\u0103zu\u021bi\u201d, compus special pentru acel moment de comandantul legionar Simion Lefter de la Ia\u0219i<\/p>\n

La Ia\u015fi, pe fondul masivelor represalii guvernamentale \u00eempotriva studen\u0163imii cu vederi de dreapta, care protestau \u00eempotriva m\u0103surilor represive luate de guvern \u00eempotriva propagandei electorale a Partidului \u201cGarda de Fier\u201d, studen\u0163ii na\u021bionali\u0219ti se baricadaser\u0103 \u00een c\u0103minul studen\u0163esc de la R\u00e2pa Galben\u0103, fiind asedia\u0163i de uria\u015fe efective ale Jandarmeriei. Indigna\u021bi, numero\u0219i cet\u0103\u021beni ai Ia\u0219ului s-au solidarizat cu studen\u021bii, arunc\u00e2nd acestora alimente pe ferestrele c\u0103minului. Poli\u021bia face din nou exces de zel \u0219i \u00eel \u00eempu\u0219c\u0103 mortal pe \u0219oferul Constantin Ni\u021b\u0103, \u00een timp ce arunca p\u00e2ine studen\u021bilor asedia\u021bi. Crima a r\u0103mas f\u0103r\u0103 urm\u0103ri \u00een privin\u021ba f\u0103pta\u0219ului.<\/p>\n

Pe 9 decembrie 1933, \u00een comuna Daia\u00a0 din jude\u021bul Vla\u015fca (azi Giurgiu), era ucis \u00een b\u0103taie de jandarmi, \u0163\u0103ranul Nicolae B\u0103l\u0103ianu, pentru c\u0103 f\u0103cea propagand\u0103 \u00een favoarea G\u0103rzii de Fier. Desigur, uciga\u0219ii nu au fost tra\u0219i la r\u0103spundere.<\/p>\n

Un alt legionar este asasinat la Tecuci, pe 12 decembrie. Este vorba de croitorul Toader Toma.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ziua c\u00e2nd statul de drept a murit\u2026<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
Grup de legionari de\u021binu\u021bi la Fortul 13 Jilava. Decembrie 1933.<\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cInterzicerea partidului Garda de Fier a fost un act nedemocratic \u0219i abuziv. Acest partid se \u00eenscrisese legal la alegeri \u0219i \u00een\u021belegea s\u0103 participela procesul electoral dup\u0103 regulile sale democratice. Nu inten\u021biona s\u0103 fac\u0103 revolu\u021bii,, s\u0103 dea lovituri de stat \u0219i nici nu avea posibilitatea s\u0103\u00a0 influen\u021beze \u00eentr-un fel rezultatul alegerilor. Acceptase jocul politic, a\u0219a cum era el definit \u00een Rom\u00e2nia de atunci.\u201d\u00a0<\/em>Analiza apar\u021bine istoricului Alex Mihai Stoenescu, un cercet\u0103tor c\u0103ruia nu i se poate imputa nici un fel de simpatie legionar\u0103. Tocmai de aceea am folosit formularea sa, pentru c\u0103 ea con\u021bine termenii cei mai adecva\u021bi pentru ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat la 9\/10 decembrie 1933 \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Atunci, practic, statul de drept a \u00eencetat s\u0103 existe. Constitu\u021bia a fost suprimat\u0103 chiar de guvern, adic\u0103 de institu\u021bia care era chemat\u0103, prin lege, s\u0103 vegheze la respectarea ei. Garantul legalit\u0103\u021bii a devenit autor al ilegalit\u0103\u021bii. Iar terorismul de stat s-a dezl\u0103n\u021buit \u00eempotriva unei anumite categorii de cet\u0103\u021beni, \u00een cele mai oribile modalit\u0103\u021bi, care \u00een genere constituie apanajul regimurilor totalitare.<\/p>\n

Nu doar c\u0103 a dizolvat abuziv un partid politic, elimin\u00e2ndu-l din cursa electoral\u0103 \u00een care se \u00eenscrisese legal, dar \u00een acea noapte guvernul Duca a declan\u0219at un val de arest\u0103ri. Dup\u0103 unii istorici e vorba de peste 2000 de persoane, \u00een vreme ce Corneliu Codreanu mergea cu estim\u0103rile p\u00e2n la 18.000. Aceast\u0103 cifr\u0103 este, cu siguran\u021b\u0103, exagerat\u0103, dar toate sursele istoriografice sunt de acord c\u0103 arest\u0103rile au fost de ordinul miilor. Ei au fost b\u0103tu\u021bi, re\u021binu\u021bi f\u0103r\u0103 mandate, iar c\u00e2\u021biva chiar asaina\u021bi. Buletinele de vot au fost retip\u0103rite, elimin\u00e2ndu-se semnul electoral al G\u0103rzii \u015fi listele cu candida\u0163ii acestui partid. Sediile partidului au fost devastate, bunurile fiind confiscate, ca \u0219i arhivele. Torturile Poli\u021biei \u0219i Siguran\u021bei au fost cumplite.<\/p>\n

Cu pu\u021bin timp \u00eenaintea dizolv\u0103rii G\u0103rzii de Fier, la sediul legionar din casa generalului Cantacuzino-Gr\u0103nicerul, avusese loc o \u0219edin\u021b\u0103 a Consiliului Politic al partidului gardist, la care participaser\u0103 Ionel Mo\u0163a, Nae Ionescu, dr. Ion Banea, g-ralul Zizi Cantacuzino, ing. Gheorghe Clime \u0219i al\u021bii. \u00cen ciuda opozi\u0163iei lui Corneliu Zelea Codreanu, care considera lipsit\u0103 de onoare ascunderea sa, to\u0163i ceilal\u0163i opinaser\u0103 pentru ca liderul Legiunii s\u0103 dispar\u0103 pentru un timp. Argumentul forte fusese fusese furnizat de Nae Ionescu. Personalitate influent\u0103 a epocii, beneficiind de rela\u021bii \u00een toate zonele sistemului politic, inclusiv \u00een zona Palatului Regal \u0219i serviciilor de informa\u021bii, filosoful ar\u0103tase c\u0103 se afla \u00een posesia unor informa\u021bii certe referitoare la inten\u021biile cercurilor guvernamentale de a-l asasina pe Codreanu, \u00een urma arest\u0103rii lui. C\u0103pitanul acceptase s\u0103 cedeze \u00een fa\u021ba unanimit\u0103\u021bii camarazilor s\u0103i, pentru el urm\u00e2nd o perioad\u0103 de via\u021b\u0103 clandestin\u0103, tr\u0103ind \u00een re\u0219edin\u021ba generalului Cantacuzino, iar ulterior \u00een casa colonelului Z\u0103voianu, p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului viitor, c\u00e2nd va exista certitudinea \u00eenl\u0103tur\u0103rii pericolului existent.<\/p>\n

Din ascunz\u0103toare el avea s\u0103 transmit\u0103 prin intermediul generalului Cantacuzino, \u00een zorii zilei de 10 decembrie 1933, un ordin c\u0103tre to\u021bi legionarii, c\u0103rora le cerea s\u0103 a\u0219tepte \u201ccu calm \u0219i cu aceia\u0219i ne\u00eenvins\u0103 eroin\u021b\u0103 desf\u0103\u0219urarea furtunii\u201d, supun\u00e2ndu-se \u201cm\u0103surilor justi\u021biei \u00een ale c\u0103rei virtu\u021bi am crezut \u0219i vom crede nem\u0103rginit\u201d, iar voturile estimate la peste 200.000 s\u0103 le acorde lui Iuliu Maniu \u00een Ardeal, lui Gheorghe Br\u0103tianu \u00een Vechiul Regat \u0219i lui Averescu \u00een circumscrip\u021biile unde acesta candida personal.El excludea sus\u021binerea cuzi\u0219tilor, atribuindu-le deficien\u021be de character \u0219i suspect\u00e2nd c\u0103 sunt prefera\u021bi de bancherii str\u0103ini ca urmare a na\u021bionalismului lor lipsit de viabilitate. Este evident efortul de a imprima oamenilor s\u0103i calmul \u0219i de a evita din partea acestora orice reac\u021bie de contraatac care ar fi escaladat situa\u021bia de acut\u0103 criz\u0103, destabiliz\u00e2nd \u0219i vulnerabiliz\u00e2nd \u021bara.<\/p>\n

Istoricul german Armin Heinen descrie astfel atmosfera imediat de dup\u0103 dizolvarea G\u0103rzii:\u00a0\u201cDecizia de dizolvare din 9 decembrie , contrasemnat\u0103 doar de Consiliul de Mini\u0219tri, ca \u0219i mijloacele for\u021belor de ordineau violat toate principiile statului de drept. Arest\u0103ri f\u0103r\u0103 dispozi\u021bii judec\u0103tore\u0219ti, re\u021binere de personae care nu apar\u021bineau Legiunii, reac\u021bii excesive ale poli\u021bi\u0219tilor \u0219i ale jandarmilor au creat o stare de spirit , pe fundalul c\u0103reia nu Legiunea, ci ac\u021biunea statului aprovocat critica opiniei publice.\u201d\u00a0<\/em>(Armin Heinen \u2013 Legiunea \u201cArhanghelului Mihail\u201d. Ocontribu\u021bie problema fascismului international, Ed. Humanitas, Bucure\u0219ti, 1999, p. 241)<\/p>\n

\u0218i toate aceste f\u0103r\u0103delegi fuseser\u0103 premeditate p\u00e2n\u0103 \u00een cel mai mic am\u0103nunt. O discu\u021bie purtat\u0103 de Constantin Argetoianu cu I G Duca la 16 noiembrie 1933, a\u0219adar cu trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte, arat\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc care erau planurile lui Duca:\u00a0\u201eDuca mi-a spus c\u0103 prima lui datorie este defiin\u0163area G\u0103rzii de Fier \u015fi c\u0103 o va face cu prilejul alegerilor. Nu va l\u0103sa Garda s\u0103 candideze. Probabil c\u0103 o va dizolva, \u00een ultima zi a depunerii candidaturilor, ca s\u0103 \u00eempiedice pe gardi\u015fti s\u0103 candideze pe liste camuflate\u2026 Acest probabil era un eufemism; a\u0219a cum l-a pronun\u021bat se vedea bine c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea sa era luat\u0103. Mi-am permis s\u0103-i observ c\u0103 comite o noup\u0103 gr\u0219eal\u0103. Ce sau cine s-ar pr\u0103p\u0103di\u00a0 dac\u0103 c\u00e2\u021biva gardi\u0219ti \u2013 10 sau 20 \u2013 ar intra \u00een Camer\u0103? Sunt to\u021bi sbmediocri \u0219i \u00een Parlament se vor cur\u0103\u021bi prin propria lor \u0103rostie pe c\u00e2t\u0103 vreme, prin dizolvare, \u00eei va \u00eend\u00e2rji \u0219i va spori popularitatea lor \u00een \u021bar\u0103. Ujn\u00a0 current popular, mai ales \u00een straturile populare nu se poate \u00een\u0103bu\u0219i prin violen\u021b\u0103. B\u0103ie\u021bii sunt d\u00e2rji, \u0219i la lovituri vpr r\u0103spunde prin lovituri \u2013 va curge s\u00e2ngele. Duca s-a uitat lung la mine:\u00a0 \u015etiu, Argetoianu\u2026 dar nu pot s\u0103 fac altfel. Mi s-a pus aceast\u0103 condi\u0163ie sine qua non, \u015fi e singura care mi s-a pus. Am primit-o\u201d.<\/em><\/p>\n

De altfel, represiunea guvernului Duca \u00eempotriva G\u0103rzii de Fier este f\u0103r\u0103 precedent p\u00e2n\u0103 la acea data \u00een istoria parlamentarismului rom\u00e2nesc de p\u00e2n\u0103 la acea data. O recunoa\u0219te \u0219i Constantin Argetoianu, care pune pe seama bestialit\u0103\u021bilor comise \u0219i atentatul de la Sinaia, c\u0103ruia avea s\u0103-[ cad\u0103 victim\u0103 Duca.\u00a0\u201cDin toat\u0103 cearta asta r\u0103m\u00e2ne cert c\u0103 Titulescu este autorul moral al dizolv\u0103rii G\u0103rzii de Fier. \u00cen seama Partidului Liberal, dac\u0103 nu \u0219i a lui Duca, r\u0103m\u00e2ne modul cum a fost executat\u0103 m\u0103sura \u0219i toate brutalit\u0103\u021bile comise cu acest prilej. Pe acestea le-a platit cu via\u021ba Duca, c\u0103ci ceea ce a exasperat pe gardi\u0219ti n-a fost dizolvarea (pe care o mai f\u0103cuse \u0219i Mihalache), ci b\u0103t\u0103ile, arest\u0103rile, schingiuirile \u0219i omorurile Poli\u021biei.\u00a0<\/em>(Constantin Argetoianu, \u00censemn\u0103ri zilnice)<\/p>\n

\u0218i \u00een toat\u0103 aceast\u0103 atmosfer\u0103 de dictatur\u0103, \u00een ziua de 20 decembrie au loc alegerile, care, este de \u00een\u021beles, sunt castigate cu 51 % de Partidul Na\u021bional Liberal. Iat\u0103 ce consemna Constantin Argetoianu \u00een jurnalul s\u0103u, cu acest prilej:\u00a0\u201c20 decembrie 1933. Azi alegeri pentru Camer\u0103. Z\u0103pada enorm\u0103 c\u0103zut\u0103\u2026..(va face ca) delega\u021bii opozi\u021biei s\u0103 nu ajung\u0103 la sec\u021biile de vot l\u0103s\u00e2nd astfel guvernului cale deschis\u0103 pentru toate matrapazl\u00e2curile electorale. \u0218eful nostru de la Hotin, b\u0103tut \u0219i sechestrat. O femeie omor\u00e2t\u0103 la Sighi\u0219oara, un aleg\u0103tor ucis la Dolj, asisten\u021bii \u0219i delega\u021bii aresta\u021bi \u00een mai multe jude\u021be, iat\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai vorbesc de c\u00e2teva b\u0103t\u0103i \u0219i nenum\u0103ratele sechestr\u0103ri \u00een Basarabia, bilan\u021bul pre-electoral al Uniunii Agrare\u201d.<\/em>\u00a0(Constantin Argetoianu, \u201e\u00censemn\u0103ri zilnice\u201d (1933-1937)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Titulescu, un pion otr\u0103vit<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
Titulescu plec\u00e2nd la Paris\u2026<\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0<\/p>\n

Toate sursele documentare \u0219i m\u0103rturiile duc c\u0103tre aceea\u0219i concluzie. \u00cen condi\u021biile \u00een care Regele se eschivase \u00een mod evident de la asumarea semn\u0103rii unui decret de dizolvare a G\u0103rzii de Fier, cu toate presiunile lui Charles Rist, ale celorlal\u021bi bancheri \u0219i ale lui Titulescu, primul ministru ezistase, \u00een preziua lui 9 decembrie, s\u0103 mai duc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t ingrata sarcin\u0103 pe care \u0219i-o luase. Realiz\u00e2nd dimensiunile abuzului, precum \u0219i consecin\u021bele acestuia, se pare c\u0103 Duca renun\u021base sau, cel pu\u021bin ezita s\u0103 semneze decretul.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Avem, \u00een schimb, nenum\u0103rate dovezi c\u0103, pe fondul acestor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103 ale lui Duca, Titulescu \u2013 cel care \u00ee\u0219i \u0219i aranjase plecarea la Paris de\u00eendat\u0103 de Garda avea s\u0103 fie dizolvat\u0103, pun\u00e2ndu-se la ad\u0103post \u2013 exercitase asupra premierului o presiune colosal\u0103, din instrumentarul c\u0103reia nu lipsise \u0219antajul.<\/p>\n

Patru ani mai t\u00e2rziu, Titulescu \u00ee\u0219i preg\u0103tea revenirea \u00een politica rom\u00e2neasc\u0103 prin \u00eenscrierea \u00een PN\u021a, partid aflat \u00eens\u0103 \u00eentr-un pact de neagresiune cu partidul lui Codreanu, motiv pentru care scrisese un articol de dezvinov\u0103\u021bire, delimit\u00e2ndu-se de orice r\u0103spundere \u00een decizia din 9 decembrie 1933. Ca r\u0103spuns la \u00eencerc\u0103rile de dezvinov\u0103\u021bire ale lui Titulescu fo\u0219tii mini\u0219trii \u00a0ai cabinetului Duca ar\u0103taser\u0103 c\u0103\u00a0\u201e\u2026a doua zi dup\u0103 luarea acestei hot\u0103r\u00e2ri, am fost chema\u021bi de I.G. Duca. \u0218eful nostru ne-a comunicat: c\u0103 d. Titulescu nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te solu\u021biunea adoptat\u0103 de guvern; c\u0103 d. Titulescu cere dizolvarea G\u0103rzii de Fier, ca o solu\u021biune reclamat\u0103 imperios de necesit\u0103\u021bile politicii externe; c\u0103 f\u0103r\u0103 aceasta dizolvare, d. Titulescu se vede silit s\u0103 demisioneze \u2013 \u0219i irevocabil \u2013 din guvern. Ion Duca a facut tot ce i-a stat \u00een putin\u021b\u0103 pentru ca s\u0103 determine pe d. Titulescu s\u0103 renun\u021be la punctul s\u0103u de vedere. Demersurile sale au fost \u00eens\u0103 zadarnice. Cum demisiunea dlui Titulescu ar fi creat \u2013 \u00een imprejur\u0103rile interna\u021bionale de atunci \u2013 dificult\u0103\u021bi de nedorit, Duca s-a v\u0103zut silit s\u0103 cedeze st\u0103ruin\u021belor sale. Astfel a fost dizolvat\u0103 Garda de Fier. C\u00e2teva zile dup\u0103 executarea actului de dizolvare, Duca se pr\u0103bu\u0219ea sub gloan\u021bele r\u0103zbun\u0103rii, pe peronul g\u0103rii din Sinaia.\u201d<\/em><\/p>\n

Un raport al Corpului Detectivilor din aceea\u0219i perioad\u0103 arat\u0103 c\u0103 \u00a0\u201c<\/em>\u2026\u00a0<\/em>in disolvarea GARZII DE FIER \u00een 1933, \u00eenainte de plecarea sa \u00een str\u0103inatate, dl. Titulescu a cerut decedatului Duca, s\u0103 disolve Garda de Fier, obiect\u00e2nd c\u0103 nu pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een misiunea ce avea, p\u00e2n\u0103 nu se \u00eendepline\u0219te acest act, deoarece cercurile str\u0103ine nu vor sta de vorba cu el, dec\u00e2t cu dizolvarea \u00een buzunar. Duca a trebuit s\u0103 cedeze, situa\u021bia extern\u0103 fiind atunci grav\u0103, \u0219i consecintele se cunosc, Titulescu servind exclusiv interesele masoneriei interna\u021bionale\u2026\u201d<\/em>\u00a0 (Raport al Corpului Detectivilor din 5 decembrie 1937, ANIC, fond Casa Regala, dosar 36\/1937, f. 162.)<\/p>\n

Victor Iamandi, unul dintre mini\u0219trii care au demascat minciuna a subliniat:\u00a0\u201e\u2026pot sa afirm ca daca a fost cineva in guvern care a voit ori a cerut ca reprimarea Garzii de Fier sa fie mult mai severa decat a fost, acela a fost d. Titulescu\u2026\u201d<\/em><\/p>\n

Diplomatul Grigore Gafencu, \u0219i el un adversar al legionarilor, scrie despre acel act al dizolv\u0103rii \u00een urm\u0103torii termeni: \u201cVenit ca s\u0103 \u201erestabileasc\u0103\u201d ordinea, guvernul liberal a fost nevoit, pentru a corespunde nevoii lui, s\u0103 intervin\u0103 \u00een chestiuni de ordine, \u0219i a provocat, astfel, numaidec\u00e2t, o nespus\u0103 dezordine. Mai \u00eent\u00e2i a \u201ereprimat\u201d Garda de Fier. Apoi, \u00een ajunul alegerilor a dizolvat-o. Cu acest prilej au fost \u00eempu\u0219ca\u021bi mai mul\u021bi studen\u021bi, aresta\u021bi \u0219i b\u0103tu\u021bi to\u021bi militan\u021bii gardi\u0219ti \u2026 Jean Duca a \u0219ov\u0103it \u00eenainte de a-i dizolva. Lua informa\u021bii de la to\u021bi cu privire la ei\u2026 Iar \u00een Consiliul de Mni\u0219tri, care a hot\u0103r\u00e2t dizolvarea, pre\u0219edintele s-a pronuntat \u00eempotriva m\u0103surii. Titulescu, el nu a \u0219ov\u0103it nici o clip\u0103. A ap\u0103rat m\u0103sura \u00een Consiliul de Mini\u0219tri, a cerut-o regelui, a impus-o lui Duca. S-a lovit de nea\u0219teptate \u00eempotriviri: Regele nu a vrut s\u0103 semneze un decret regal de dizolvare. A l\u0103sat ca guvemul s\u0103-\u0219i ia \u00eentreaga r\u0103spundere. De aici un conflict \u00eentre Titulescu \u0219i Puiu Dumitrescu, suspectat de filogardism \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, isc\u0103lirea unui jurnal al Consiliului de Mini\u0219tri\u2026 A urmat apoi v\u00e2ltoarea alegerilor \u2013 o ciom\u0103geal\u0103 cumplit\u0103 \u0219i absurd\u0103 pe spinarea t\u0103rii. \u0218i ca \u00eencheiere, cele cinci focuri de revolver de la Sinaia.\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Un scenariu imposibil de verificat: planul coloniz\u0103rii evreilor din Gali\u021bia<\/strong><\/h2>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ziarele epocii, \u00een special cele na\u021bionaliste, au prezentat scenariul conform c\u0103ruia, \u00een cadrul vizitei sale la Paris, I G Duca acceptase \u0219i o alt\u0103 condi\u021bie, accea de a accepta primirea \u0219i \u00eencet\u0103\u021benirea \u00een Rom\u00e2nia a cca 150.000 \u2013 dup\u0103 alte surse 300.000 \u2013 de etnici evrei, ce urmau s\u0103 se refugieze din Germania, via Polonia, ca urmare a venirii lui Hitler la putere \u00een Germania. Aceast\u0103 versiune era alimentat\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 unul dintre interlocutorii lui Duca, directorul Banque de Paris et des Pays Bas, Horace Finally, era unul din liderii Alan\u021bei Israelite Universale, influent\u0103 organiza\u021bie interna\u021bional\u0103 de promovare a intereselor evreie\u0219ti, c\u0103reia unii \u00eei atribuiau \u0219i conexiuni masonice.\u00a0 (Alex. M. Stoenescu).<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen lipsa oric\u0103ror documente, este greu de confirmat aceast\u0103 acuza\u021bie la adresa lui Duca. Metodologia cercet\u0103rii istorice ne opre\u0219te de la sus\u021binerea acestui scenariu. De altfel, ni se pare pu\u021bin probabil ca, la acea dat\u0103, dintr-o Germanie \u00een care tr\u0103ia jum\u0103tate de million de evrei, o pondere at\u00e2t de mare s\u0103 fac\u0103 deja obiectul venirii \u00een Rom\u00e2nia. Totu\u0219i, nu este explus ca, \u00een discu\u021biile cu personalit\u0103\u021bi implicate \u00een organiza\u021biile evreie\u0219ti interna\u021bionale, s\u0103 fi fost abordat la modul principial \u0219i subiectul unui posibil canal de refugiu spre Marea Neagr\u0103 a evreilor din Germania, \u00een perspectiva a\u0219teptatelor represalii antisemite pe care, de altfel, Hitler le \u0219i anun\u021base \u00een repetate r\u00e2nduri.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Duca \u0219i \u201cchestiunea arom\u00e2n\u0103\u201d<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ceea ce \u0219tim \u00eens\u0103 cu certitudine este rolul pe care Duca l-a avut \u00een luarea unor decizii care au afectat major comunitatea arom\u00e2nilor. Foarte plauzibil este c\u0103 arom\u00e2nii Belimace \u0219i Caranica, doi dintre asasinii lui Duca, s\u0103 fi fost revolta\u021bi de politica guvernului respinge la intrarea \u00een \u021bar\u0103 a cona\u021bionalilor lor, refugia\u021bi din Grecia \u00een urma persecu\u021biilor \u0219i omorurilor la care erau supu\u0219i de c\u0103tre na\u021bionali\u0219tii greci. Practic, guvernul liberal, nu f\u0103cea dec\u00e2t s\u0103 respecte astfel prevederile tratatului \u00cen\u021belegerii Balcanice, ce urma s\u0103 fie semnat de Titulescu o lun\u0103 mai t\u00e2rziu, \u00een 9 februarie 1934, dar acesta d\u0103dea o grea lovitur\u0103 politicii decolonizare a arom\u00e2nilor din Balcani initiate de statul rom\u00e2n dup\u0103 1920.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen condi\u021biile \u00een care, \u00een repetate ocazii, I G Duca se recomandase ca descendent al unei vechi familii grece\u0219ti, Ducas, \u0219i date fiind privilegiatele rela\u021bii pe care acesta le\u00eentre\u021binea cu comunit\u0103\u021bile grece\u0219ti din Rom\u00e2nia \u0219i din Grecia, liderul liberal a devenit \u00een ochii arom\u00e2nilor un reprezentant al du\u0219manilor lor istorici. Iar m\u0103surile adoptate de liberali nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 le confirme scenariul.<\/p>\n

\u00cen 1933, colonizarea arom\u00e2nilor \u00een Dobrogea a fost \u00eentrerupt\u0103, ca urmare a negocierilor diplomatice ale lui Nicolae Titulescu \u00een cadrul Micii \u00cen\u021belegeri, dar \u0219i a rela\u021biilor privilegiate ale lui Duca cu organiza\u021bia etnicilor greci din Rom\u00e2nia. De zeci de ani, arom\u00e2nii erau supu\u0219i \u00een Grecia unor persecu\u021bii crunte \u00een vederea asimil\u0103rii lor entice prin pierderea identit\u0103\u021bii na\u021bionale. Lipsi\u021bi de dreptul de a \u00eenv\u0103\u021ba \u00een \u0219coli cu limb\u0103 de predare matern\u0103 \u0219i de posibilitatea de a s\u0103v\u00e2r\u0219i cultul religios \u00een graiul lor, presa\u021bi de autorit\u0103\u021bile elene s\u0103 \u00ee\u0219i grecizeze numele, ei f\u0103ceau obiectul unor persecu\u021bii contondente \u00een cazul \u00een care se \u00eempotriveau acestor politici. Mii de arom\u00e2ni fuseser\u0103 aresta\u021bi \u0219i interna\u021bi \u00een lag\u0103re \u0219i \u00eenchisori, iar familii \u00eentregi fuseser\u0103 exterminate de na\u021bionali\u0219tii greci.<\/p>\n

O important\u0103 parte a macedorom\u00e2nilor aderaser\u0103 la curentul care propunea colonizarea lor \u00een Regatul Rom\u00e2niei, ca fra\u021bi de limb\u0103 \u0219i de s\u00e2nge, fapt aprobat de guvernele de atunci. De\u0219i li se promisese colonizarea \u00een regiuni muntoase, pentru conservarea tradi\u021bionalei ocupa\u021bii care era oieritul, precum \u0219i alte facilit\u0103\u021bi, ace\u0219ti fra\u021bi ai no\u0219tri au fost victimele unei uria\u0219e decep\u021bii din partea statului rom\u00e2n. Ei au fost coloniza\u021bi \u00een cele din urm\u0103 \u00een cele dou\u0103 jude\u021be ad\u0103ugate Rom\u00e2niei \u00een 1913 (Cadrilaterul), o regiune de c\u00e2mpie arid\u0103, unde au fost nevoi\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i improvizeze singuri locuin\u021be, statul oferind, fiec\u0103rei familii, \u00een acest scop, o sum\u0103 ridicol\u0103 echival\u00e2nd cu cca 250 EURO din zilele noastre. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, timp de dou\u0103 decenii, arom\u00e2nii s-au aflat \u00een prima linie a asigur\u0103rii unei adev\u0103rate rezisten\u021be armate \u00eempotriva unor grup\u0103ri na\u021bionaliste bulgare \u2013 comitagiii \u2013 care \u00eempr\u0103\u0219tiau teroarea \u00een Cadrilater, prin raiduri \u00eenarmate, jafuri \u0219i crime. Cu toate acestea, \u00een scurt timp gospod\u0103riile arom\u00e2nilor deveniser\u0103 un model de dezvoltare \u00een Dobrogea Nou\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, este de \u00een\u021beles aversiunea arm\u00e2nilor fa\u021b\u0103 de greci \u0219i, implicit, fa\u021b\u0103 de politicieni precum Duca \u0219i Titulescu, considera\u021bi vinova\u021bi de tr\u0103dare \u00eempotriva fra\u021bilor lor, prin sistarea coloniz\u0103rilor \u00een Dobrogea. Arom\u00e2nii b\u0103tr\u00e2ni povestesc \u0219i ast\u0103zi, a\u0219a cum bunicii lor le relataser\u0103 dup\u0103 1933, cum rudele lor din Grecia au r\u0103mas bloca\u021bi \u00een acea iarn\u0103 grea \u00een portul Salonic, cu familii \u0219i copii, prad\u0103 lipsurilor \u0219i batjocurii grecilor, dup\u0103 ce v\u00e2nduser\u0103 turmele de oi, a\u0219tept\u00e2nd zadarnic aprobarea de a se transmuta \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Popor cu un teremperament vulcanic, cu un spirit al demnit\u0103\u021bii \u0219i drept\u0103\u021bii deosebit de dezvoltat, obi\u0219nui\u021bi de secole s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu arma la picior \u0219i s\u0103-\u0219i apere oric\u00e2nd via\u021ba \u0219i avutul, arm\u00e2nii avuseser\u0103 \u00eentotdeauna modul lor caracteristic de a sanc\u021biona tr\u0103darea \u2013 considerat\u0103 un p\u0103cat de neiertat \u2013, \u0219i de a rezolva litigiile grave, cum era \u0219i acesta care viza practic \u00eentreaga comunitate arom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Este motivul pentru care mul\u021bi istorici nu exclud posibilitatea ca prezen\u021ba \u00een echipa de la Sinaia a celor doi arom\u00e2ni \u2013 Caranica \u0219i Belimace \u2013, pe l\u00e2ng\u0103 o revan\u0219\u0103 legionar\u0103, s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 \u0219i o r\u0103zbunare pentru m\u0103surile at\u00e2t de defavorabile acestei comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Lini\u0219tea dinaintea furtunii<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen zilele de 26-27 decembrie 1933, dup\u0103 ce alegerile fuseser\u0103 castigate de liberali, legionarii au fost elibera\u0163i din \u00eenchisori. \u00cen realitate, ei amenin\u0163aser\u0103 nu ordinea statal\u0103, ci rezultatul alegerilor. Cu acest prilej, avoca\u0163ii Ion Mo\u0163a \u015fi Vasile Marin au solicitat \u0219i au ob\u021binut de la comandantul \u00eenchisorii Jilava, un document unde se recunoa\u015fte juridic c\u0103 deten\u0163ia lor a fost practic un sechestru. Aceste documente le vor folosi ulterior, \u00een justi\u0163ie, \u00een vederea tragerii la r\u0103spundere a guvernului.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

P\u0103rea c\u0103 lucrurile reintr\u0103 \u00een normal \u0219i o lini\u0219te r\u0103u-prevestitoare plutea peste \u021bar\u0103 cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de Anul Nou\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u0218i \u00een aceast\u0103 lini\u0219te, \u00een seara de 28 decembrie 1933, trei tineri cobor\u00e2nd Calea Victoriei, s-au oprit pre\u021b de c\u00e2teva momente \u00een dreptul bisericii Albe, unde au \u0219i intrat, rug\u00eendu-se \u00eendelung la o uria\u0219\u0103 icoan\u0103 a R\u0103stignirii, tablou care p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, dup\u0103 anul 2000, se mai p\u0103strase \u00een pridvorul acestui l\u0103ca\u0219.<\/p>\n

Cine erau cei trei? Nicolae Constantinescu \u2013 de fel din Gala\u021bi, recent candidat pe listele G\u0103rzii de Fier la F\u0103g\u0103ra\u0219, Ion Caranica \u015fi Doru Belimace \u2013 ambii arom\u00e2ni. To\u021bi trei tocmai elibera\u021bi de la Jilava.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
\u201eNicadorii\u201d la Jilava<\/figcaption><\/figure>\n

Ei \u0219i-au continuat drumul pe Calea Victoriei \u0219i apoi \u00een jos, pe Elisabeta, p\u00e2n\u0103 la re\u0219edin\u021ba prin\u021bului Cantacuzino- Gr\u0103nicerul, aflat\u0103 peste drum de biserica Sf Ilie Gorgani. Aici, unde p\u00e2n\u0103 la 10 decembrie fusese sediul G\u0103rzii de Fier, au g\u0103sit pe b\u0103tr\u00e2nul general, singur. Cei trei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc acestuia dorin\u0163a lor de a pedepsi pe primul ministru Duca, \u00een virtutea faptului c\u0103 acesta \u00eensu\u015fi \u00eenc\u0103lcase legile statului de drept \u015fi se pusese \u00een slujba unor oficine str\u0103ine.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Auzind aceasta, Generalul Cantacuzino s-a \u00eensp\u0103im\u00e2ntat g\u00e2ndind la consecin\u021bele unui asemenea act. Cu toat\u0103 firea sa violent\u0103 ( de altfel, fiind v\u0103r cu I G Duca, el scrisese acestuia, dup\u0103 dizolvarea G\u0103rzii de Fier, o scrisoare \u00een care \u00eel amenin\u021base c\u0103 \u0219i-a semnat condamnarea la moarte), \u00een fa\u021ba hot\u0103r\u00e2rii neclintite a celor trei, el a \u00eencercat s\u0103 opreasc\u0103 aceast\u0103 decizie. A chemat de peste drum \u0219i pe parohul bisericii Sf. Ilie-Gorgani, opun\u00e2nd celor trei tineri argumente de ordin teologic, juridic \u0219i strategic, \u00een \u00eencercarea de a-I convinge s\u0103 renun\u021be la planul lor.<\/p>\n

Con\u021binutul discu\u021biei a fost relatat de legionarul Vasile Bl\u0103naru-Flamur\u0103, care l-a aflat din relat\u0103rile celor trei \u00een timpul deten\u021biei la Jilava, din prima parte a anului 1934. (V. Bl\u0103naru Flamur\u0103 \u2013 Batalioanele mor\u021bii. Adev\u0103rul \u00een moartea lui I G Duca, Ed. SEPCO SRL, Bucure\u0219ti, 2001).<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Gloan\u021be la Sinaia. Un deznod\u0103m\u00e2nt tragic<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
Nicolae Constantinescu<\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0<\/p>\n

Cei trei legionari \u2013 Nicolae Constantinescu, Ion Caranica \u015fi Doru Belimace \u2013 au fost consecven\u021bi \u00eens\u0103 hot\u0103r\u00e2rii lor. Poate c\u0103 un ordin dat de C\u0103pitan i-ar fi putut opri, dar Corneliu Codreanu era ascuns \u0219i nu putea ie\u0219i la lumin\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ei au c\u0103l\u0103torit la Sinaia \u00een acela\u0219i tren \u00een care a mers \u0219i premierul, care fusese convocat la o bizar\u0103 audien\u021b\u0103 la rege, tocmai la Pele\u0219. La \u00eentoarcerea \u00een gara Sinaia, \u00een condi\u021biile bizare ale lipsei oric\u0103rui aparat de securitate personal\u0103 \u0219i pe un peron prost luminat, cei trei au ac\u021bionat. Caranica \u0219i Belimace au aruncat petarde pentru intimidarea eventualei g\u0103rzi a lui Duca, iar Constantinescu a desc\u0103rcat 5 gloan\u021be in capul primului ministru.<\/p>\n

Dac\u0103 Niki Constantinescu se predase la fa\u021ba locului, l\u0103s\u00e2ndu-se practic capturat de agen\u021bii de ordine, ceilal\u021bi doi aveau s\u0103 se predea Poli\u021biei la Bucure\u0219ti. Ei vor justifica actul s\u0103v\u00e2r\u015fit ca pe o form\u0103 de pedepsire a premierului pentru f\u0103r\u0103delegile \u015fi abuzurile comise din ordinul lui \u015fi pentru tr\u0103darea intereselor na\u0163ionale \u00een urma unei \u00een\u0163elegeri cu o putere ocult\u0103 str\u0103in\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Spirala violen\u021bei continu\u0103<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a>
Sterie Ciumetti<\/figcaption><\/figure>\n

\u00a0<\/p>\n

Imediat dup\u0103 asasinarea prumului ministru, autorit\u0103\u021bile continua \u0219i ele spirala violen\u021bei.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

La Bucure\u0219ti este arestat \u0219i Sterie Ciumetti, secretarul G\u0103rzii de Fier, va fi torturat bestial, ore \u00eentregi, comisarul Ion Panova. Scopul? Divulgarea ascunz\u0103torii lui Corneliu Codreanu. Mutilat ca urmare a torturii \u0219i sim\u021bind c\u0103 nu mai poate rezista, pentru a nu fi nevoit s\u0103 declare unde se ascunde \u0219eful G\u0103rzii, Ciumetti va face un ultim efort, mu\u0219c\u00e2ndu-\u0219i limba, a c\u0103rei inflama\u021bie \u0219i hemoragie \u00eel f\u0103cea inapt s\u0103 mai vorbeasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, este dus cu ma\u015fina Poli\u0163iei \u00een p\u0103durea Andronache, unde este \u00eempu\u015fcat \u015fi apoi aruncat \u00een Lacul Fundeni (zona Ostrov). Cadavrul va fi g\u0103sit dup\u0103 Anul Nou, c\u00e2nd apa lacului se va dezghe\u0163a.<\/p>\n

\u00cen ziua urm\u0103toare, pe 30 decembrie 1933, erau uci\u0219i de poli\u021bie legionarii Gheorghe Bujgoli, \u2013 colonist macedonean din jude\u0163ul Durostor, Fardea \u015fi Gheorghe Negrea din Severin.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00cen ultima zi a anului 1933, Victor Iamandi, subsecretar de stat \u00een Ministerul de Interne, ordona din nou arest\u0103ri masive. De ast\u0103 data cifra arest\u0103rilor se pare c\u0103 a urcat p\u00e2n\u0103 spre 10.000, c\u0103ci sunt aresta\u021bi intelectuali, numero\u0219i simpatizan\u021bi ai mi\u0219c\u0103rii legionare, \u00een frunte cu Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Drago\u0219 Protopopescu, Radu Gyr, Ion Mo\u021ba, majoritatea lor fiind \u00eencarcera\u021bi la Jilava. Mii de case sunt perchezitionate si ravasite pentru a se gasi dovezi de vinovatie sau arme, f\u0103r\u0103 rezultat \u00eens\u0103.<\/p>\n

\u00cen acea perioad\u0103 tulbure a luat na\u0219tere un c\u00e2ntec ce a devenit celebru printre militan\u021bii legionari, intitulat Prigoana \u0219i ale c\u0103rui versuri evoc\u0103 atmosfera tensionat\u0103 a acelor zile:\u00a0\u201cDe ani de zile a\u021bi pornit \/ Prigoana f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it. \/ Guvern ce vrei ca s\u0103 ne pierzi, \/ De ani de zile arestezi \/ Legionari \u00een c\u0103m\u0103\u0219i verzi, \/ \u0218i noi r\u0103bd\u0103m, \/ \u0218i noi r\u0103bd\u0103m\u201d\u2026<\/em><\/p>\n

\u00cen primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni ale anului 1934, Parlamentul Rom\u00e2niei va g\u0103zdui dezbateri aprinse, \u00een care reprezentan\u0163ii Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc \u015fi ai Partidului Poporului (g-ral Averescu) vor denun\u0163a abuzurile comise de guvernul liberal la adresa opozi\u0163iei, \u00een timpul campaniei electorale.<\/p>\n

Procesul liderilor legionari \u0219i a celor trei care \u00eel omor\u00e2ser\u0103 pe Duca va \u00eencepe pe 19 martie 1934, implic\u00e2nd 52 de persoane inculpate, 703 martori din care 670 din partea ap\u0103r\u0103rii, printre ace\u0219tia figur\u00e2nd mare\u0219alul Averescu, Alexandru Vaida Voievod, Constantin Argetoianu, Octavian Goga, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Gheorghe Br\u0103tianu.<\/p>\n

Procesul avea s\u0103 se \u00eencheie \u00een aprilie 1934, cu condamnarea pe via\u021b\u0103 a celor trei \u2013 supranumi\u021bi de legionari Nicadorii (prin compilarea primei silabe a numelui fiec\u0103ruia) \u0219i achitarea tuturor conduc\u0103torilor legionari, considera\u021bi nevinova\u021bi.<\/p>\n

Oricum, dup\u0103 decembrie 1933, Rom\u00e2nia nu avea s\u0103 mai fie niciodat\u0103 ca \u00eenainte. Chipul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti fusese schimonosit de violen\u021ba \u00eempins\u0103 p\u00e2n\u0103 la extrem, statul \u00eensu\u0219i anul\u00e2ndu-\u0219i principiile fundamentale \u0219i decredibiliz\u00e2ndu-se, iar spirala violen\u021bei odat\u0103 deschis\u0103 va fi foarte greu de oprit. Lec\u021bia pe care ar trebui s\u0103 o tragem cu to\u021bii din acest episod istoric este aceea c\u0103 abuzul, violen\u021ba \u0219i f\u0103r\u0103delegea nu sunt c\u0103i de rezolvare a problemelor politice, iar institu\u021biile publice trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 datoria, garant\u00e2nd respectarea legalit\u0103\u021bii. \u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, interesul na\u021bional nu poate fi niciodat\u0103 subordonat unor interese str\u0103ine.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n