{"id":1246442,"date":"2024-01-05T08:14:44","date_gmt":"2024-01-05T05:14:44","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246442"},"modified":"2024-01-05T08:14:44","modified_gmt":"2024-01-05T05:14:44","slug":"infiintarea-si-extinderea-nato-xiv-rusificare-sovietizare-ucrainizare-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246442","title":{"rendered":"\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO XIV: Rusificare, Sovietizare, Ucrainizare. – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO XIV: Rusificare, Sovietizare, Ucrainizare.<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Dr. Tiberiu Tudor
Incorect Politic<\/strong>
\nIanuarie 5, 2023<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00ceNFIIN\u021aAREA \u0218I EXTINDEREA NATO<\/strong><\/h2>\n

XIV. Rusificare. Sovietizare. Ucrainizare<\/strong>.<\/strong><\/h2>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen cadrul r\u0103zboiului informa\u021bional\/dezinforma\u021bional care \u00eenso\u021be\u0219te actualul r\u0103zboi cald dintre Statele Unite (prin procura ucrainean\u0103) \u0219i Federa\u021bia Rus\u0103, main-streamul media rom\u00e2nesc manipuleaz\u0103 glisant primii doi termeni, iar pe al treilea \u00eel evit\u0103. Pentru p\u0103m\u00e2nturile noastre ocupate prima dat\u0103 la 1775 \u0219i 1812\u00a0 \u0336\u00a0 o parte dintre ele aflat\u0103 sub un statut incert, alta sub ocupa\u021bie p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre\u00a0 \u0336\u00a0 ace\u0219ti termeni au un con\u021binut istoric precis.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

1775 \u2013 1918. Ocupa\u021bia Habsburgic\u0103 \u0219i ocupa\u021bia \u021aarist\u0103<\/strong><\/h3>\n

Estul Moldovei a fost anexat\u00a0 \u0336 \u00a0prin tranzac\u021bii oneroase cu Imperiul Otoman\u00a0 \u0336 \u00a0de c\u0103tre Imperiul Habsburgic (\u00een 1775, partea nordic\u0103 a \u021a\u0103rii de Sus a Moldovei, denumit\u0103 de ocupan\u021bi Bucovina) \u0219i de c\u0103tre Imperiul \u021aarist (\u00een 1812, restul Moldovei dintre Prut \u0219i Nistru, denumit, tot de c\u0103tre ocupan\u021bi\u00a0 \u0336 \u00a0prin extensie \u00a0\u0336 \u00a0Basarabia). Tratatele corespunz\u0103toare sunt nule \u0219i neavenite, \u00eentruc\u00e2t aceste teritorii nu erau teritorii otomane, principatul Moldovei afl\u00e2ndu-se numai sub suzeranitate otoman\u0103.<\/p>\n

Dar \u00eenfrunt\u0103rile, politice \u0219i militare, ale celor trei imperii din jur au dus la \u00eenstr\u0103inarea jum\u0103t\u0103\u021bii de est a Moldovei pentru mai bine de un secol, cu consecin\u021be etno-demografice devastatoare. Cele dou\u0103 imperii au f\u0103cut o colonizare masiv\u0103 a teritoriilor ocupate\u00a0 \u0336\u00a0 m\u0103noase \u0219i cu o densitate de popula\u021bie redus\u0103\u00a0 \u0336\u00a0 \u00een principal cu germani, ru\u0219i, ruteni \u0219i popula\u021bii transdanubiene (bulgari, g\u0103g\u0103uzi). Migra\u021bia evreilor spre teritoriile noastre nu a \u021binut de aceste programe imperiale de colonizare. Ei s-au retras, masiv, din fa\u021ba pogromurilor periodice din Imperiul \u021aarist, spre zonele tolerante ale Gali\u021biei \u0219i Moldovei.<\/p>\n

Ocupa\u021bia Habsburgic\u0103 a Bucovinei <\/strong>\u00a0a dus din punct de vedere cultural la germanizare,<\/strong> iar din punct de vedere etnic la o ucrainizare (rutenizare<\/strong>) [1]<\/strong>, deosebit de activ\u0103 \u00een perioada 1786 \u2013 1861, c\u00e2nd provincia Bucovina a fost \u00eenglobat\u0103 \u00een Gali\u021bia. Dac\u0103 la 1774 rom\u00e2nii reprezentau 85% din popula\u021bia Bucovinei, \u00een 1851 nu mai reprezentau dec\u00e2t 48,5%, rutenii constituind \u00a038,1% \u00a0\u0219i, din p\u0103cate, acest proces de erodare a rom\u00e2nit\u0103\u021bii Bucovinei a continuat [2]<\/strong>.<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 recens\u0103mintele austriece corespundeau criteriului \u201elimbii de conversa\u021bie\u201d (Umgangssprache<\/em>) [<\/strong>3<\/strong>], ele reflect\u0103 un aspect lingvistic, al ruteniz\u0103rii moldovenilor, cu pierderea sau estomparea con\u0219tiin\u021bei de neam, \u00een satele mixte sub raport etnic. C\u00e2nd Bucovina a fost ridicat\u0103 la rang de Ducat autonom (de jure<\/em> \u00een 1849, dar de facto<\/em> \u00een 1861), numai capul de bour din stema Ducatului mai amintea de puritatea rom\u00e2nit\u0103\u021bii dinainte de ocupa\u021bie a acestei p\u0103r\u021bi a \u021a\u0103rii de Sus a Moldovei (slide 1).<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Rom\u00e2nitatea originar\u0103 a Bucovinei este recunoscut\u0103 de c\u0103tre Habsburgi: \u201eCa parte din Dacia veche, \u021bara aceasta, Bucovina, se afla sub st\u0103p\u00e2nirea domnilor Moldovei\u201d\u2026 \u00a0\u201edeosebirea de limb\u0103, de datini \u015fi de obiceiuri nu fac s\u0103 fie de dorit o contopire cu Gali\u0163ia\u201d se spune \u00een Diploma Imperial\u0103<\/em> din 1862, prin care Franz Josef\u00a0 confirm\u0103 autonomia ducal\u0103 a Bucovinei \u0219i o \u00eent\u0103re\u0219te cu stem\u0103 \u0219i drapel proprii.<\/p>\n

Recens\u0103m\u00e2ntul din 1930 denot\u0103 o recuperate a con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale a rom\u00e2nilor. Din datele statistice referitoare exclusiv la popula\u021bia Bucovinei istorice, dup\u0103 criteriul na\u021bionalit\u0103\u021bii\u00a0 43,9% s-au declarat\u00a0 rom\u00e2ni \u0219i 29% ucraineni. Dup\u0103 criteriul lingvistic (limba de comunicare) statistica era pu\u021bin diferit\u0103: numai 40,5% considerau rom\u00e2na drept limb\u0103 matern\u0103, 33,3% ucraineana. \u00cen unele sate mixte, mul\u021bi locuitori care s-au declarant rom\u00e2ni erau ucrainiza\u021bi din punct de vedere lingvistic. \u00cen Bucovina procentul de ru\u0219i a r\u0103mas tot timpul minor, sub 1%.<\/p>\n

Ocupa\u021bia \u021aarist\u0103 a Basarabiei<\/strong> a dus, din punct de vedere institu\u021bional \u0219i cultural la un proces de rusificare<\/strong>. Din punct de vedere etnic, \u00eens\u0103, tot procesul de ucrainizare<\/strong> a fost dominant. Dac\u0103 la recens\u0103m\u00e2ntul din 1817 rom\u00e2nii (moldovenii) reprezentau 86% din popula\u021bia Basarabiei, la cel din 1887 reprezentau numai 46,5%, urma\u021bi de ucraineni, 19,6%, evrei 11% \u0219i ru\u0219i 8%.<\/p>\n

Recens\u0103m\u00e2ntul din 1941, sub administra\u021bie rom\u00e2neasc\u0103, dup\u0103 criteriul na\u021bionalit\u0103\u021bii, eviden\u021biaz\u0103 acela\u0219i aspect: rom\u00e2ni 65,6%, ucraineni 16,4%, ru\u0219i 6,0%. Un specific al coloniz\u0103rii \u021bariste \u00een sudul Basarabiei este cel al popula\u021biei venite din sudul Dun\u0103rii (g\u0103g\u0103uzi, bulgari, lipoveni), care, de\u0219i procentual redus\u0103 (\u00eempreun\u0103 5% la recens\u0103m\u0103ntul din 1989) are consecin\u021be actuale (autodeclarata Republic\u0103 Autonom\u0103 G\u0103g\u0103uz\u0103, \u00een 1990, integrat\u0103 apoi, pa\u0219nic, \u00een 1994, ca Unitate Teritorial\u0103 Autonom\u0103 a Republicii Moldova).<\/p>\n

Evreii \u0219i germanii au avut procente semnificative (\u00een Bucovina de peste 10% fiecare), dar f\u0103r\u0103 consecin\u021be etno-demografice directe pentru situa\u021bia din zilele noastre: dup\u0103 Pactul Molotov-Ribbentrop<\/em>, germanii au fost retra\u0219i \u00een interiorul celui de-Al Treilea Reich\u00a0 (inclusiv partea ocupat\u0103 a Poloniei), iar dup\u0103 \u00eenfiin\u021barea statului Israel, evreii au emigrat \u00een mas\u0103. \u00cen toamna anului 1940, \u00een locul popula\u021biei germane evacuate au fost colonizate circa 10.000 de familii din Ucraina.<\/p>\n

\u00cen 1918 tot estul Moldovei a revenit \u00een hotarele etnice, \u00een cadrul regatului Rom\u00e2niei. Prin voin\u021ba politic\u0103 exprimat\u0103 de Congresul General al Bucovinei ([4], <\/strong>Doc. 148)\u00a0 \u0219i de Sfatul \u021a\u0103rii ([4]<\/strong>,<\/strong> Doc. 91), s-a pus cap\u0103t jafurilor istorice s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00een 1775 \u0219i 1812\u00a0 de c\u0103tre cele dou\u0103 imperii, pr\u0103bu\u0219ite \u00eentre timp.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

1940-1941 \u0219i 1944-1990. Ocupa\u021bia Sovietic\u0103 <\/strong><\/h2>\n

Ocupa\u021bia comunist\u0103, \u00eenceput\u0103 \u00een 1940 \u00a0\u0336\u00a0 \u0219i care, dup\u0103 1945, s-a extins asupra \u00eentregii Europe de Est \u00a0\u0336 \u00a0a \u00eensemnat pentru estul Moldovei sovietizare<\/strong> din punct de vedere socio-economic \u0219i ideologic, rusificare<\/strong> din punct de vedere cultural-lingvistic \u0219i rusificare<\/strong> \u0219i ucrainizare \u00a0<\/strong>(\u00een special \u00een nordul Moldovei ocupat de RSS Ucrainean\u0103) din punct de vedere etnic. \u00cen RSS Moldoveneasc\u0103, \u00a0la 1941 pocentele etno-demografice erau: 69% moldoveni, 11% ucraineni, 6,7% ru\u0219i, iar \u00een 1989: moldoveni 65%, ucraineni 14%, ru\u0219i 13%. \u00cen Transnistria, \u00een urma unei intense rusific\u0103ri \u0219i ucrainiz\u0103ri, \u00een parte din cauza industrializ\u0103rii zonei, moldovenii, ucrainenii \u0219i ru\u0219ii sunt acum \u00een procente egale, \u00een jur de 30%.<\/p>\n

\u00centre 1924 \u0219i 1936, puterea sovietic\u0103 \u0219i Stalin personal duseser\u0103 o politic\u0103 de \u201eindigenizare\u201d (\u201ekoreniza\u021bia\u201d), de formare \u0219i promovare \u00een func\u021bii de conducere a elitelor (\u00een sens politonomic) locale comuniste, loiale sovietiz\u0103rii. RSS Ucrainean\u0103 a profitat din plin de aceast\u0103 perioad\u0103. Elitele comuniste ucrainene practicau un na\u021bionalism subteran. Pentru noi \u201ekoreniza\u021bia\u201d a avut, dimpotriv\u0103, un efect distructiv, care greveaz\u0103 \u0219i azi unitatea na\u021bional\u0103. \u00cen RSS Autonom\u0103 Moldoveneasc\u0103, creat\u0103 de sovietici \u00een 1924 \u00een st\u00e2nga Nistrului (cu statutul de republic\u0103 autonom\u0103 \u00een cadrul RSS Ucrainene), s-au pus bazele \u201emoldovenismului\u201d ca entitate etno-cultural\u0103 diferit\u0103 de cea rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Uria\u0219a Teroare Ro\u0219ie a bol\u0219evicilor, ini\u021biat\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului Civil \u0219i devenit\u0103 politic\u0103 de Stat sovietic\u0103, a avut \u00een primul r\u00e2nd un obiectiv socio-economic, inedit: sovietizarea<\/strong> \u00a0\u00a0\u0336 \u00a0abolirea propriet\u0103\u021bii private asupra p\u0103m\u00e2ntului \u0219i mijloacelor de produc\u021bie, colectivizarea agriculturii \u0219i industrializarea for\u021bat\u0103 \u00a0\u0336 \u00a0cu un corolar ideologic: implementarea prin teroare a doctrinei comuniste.<\/p>\n

\u201eNoi reprezent\u0103m, prin noi \u00een\u0219ine, teroarea organizat\u0103 \u2013 acest lucru trebuie spus foarte clar \u2013 aceast\u0103 teroare este absolut necesar\u0103 \u00een vremea \u00een care tr\u0103im, \u00een condi\u021biile unor timpuri revolu\u021bionare\u201d sunt cuvintele lui Felix Dzerjinski, fondatorul CEKA.<\/p>\n

To\u021bi cei care s-au opus, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, sovietiz\u0103rii, \u00een toate republicile Imperiului Sovietic, au fost aresta\u021bi, tortura\u021bi, deporta\u021bi, uci\u0219i, indiferent de na\u021bionalitate. De asemenea, conducerea organismelor terorii (bine cunoscute prin acronimele CEKA, GPU, OGPU, KGB, NKVD, etc.) era format\u0103 din bol\u0219evici, indiferent de na\u021bionalitate. De exemplu, primul Prezidiu CEKA, la 1921, era constituit din \u00a0Felix Dzerjinski, Viaceslav Menjinski \u2013 polonezi (de origine nobil\u0103), Yakov Peters \u2013 leton, Josef Unzlicht, Abram Belenky- evrei (ultimii trei executa\u021bi \u0219i ei \u00een urma marii epurari staliniste din 1938). Cei mai s\u00e2ngero\u0219i conduc\u0103tori ai NKVD-ului, GenrihYagoda (1934-1936) \u2013 evreu, Nicolai Ejov (1936-1938) \u2013 tat\u0103l rus, mama lituanianc\u0103, Lavrenti Beria (1938-1946) \u2013 georgian (to\u021bi trei executa\u021bi, dup\u0103 ce au condus marile pogromuri ale acelor ani) (slide 2)<\/em><\/strong>.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Sovietizarea s-a efectuat printr-o continu\u0103 teroare, la nivelul genocidului. Prima etap\u0103 a fost cea leninist\u0103, \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva tuturor oponen\u021bilor bol\u0219evismului, stigmatiza\u021bi global ca\u00a0 \u201edu\u0219mani ai poporului\u201d.\u00a0 A doua \u00a0a fost cea stalinist\u0103, care \u00a0\u0336\u00a0 pe linia luptei pentru putere din s\u00e2nul bol\u0219evismului, cu tro\u021bki\u0219tii pe de o parte \u0219i cu buharini\u0219tii pe de alta\u00a0 \u0336 \u00a0a ad\u0103ugat la categoria de \u201edu\u0219mani ai poporului\u201d \u0219i o bun\u0103 parte dintre bol\u0219evici. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 Stalin \u0219i-a \u00eenl\u0103turat to\u021bi adversarii, reali \u0219i poten\u021biali, toat\u0103 garda veche bol\u0219evic-leninist\u0103, \u00a0\u0219i \u0219i-a decapitat armata: 3 din 5 mare\u0219ali, 13 din 15 generali de armat\u0103, 8 din 9 amirali, 50 din 57 de generali de corp de armat\u0103, 154 din 186 generali de divizie, 16 din 16 comisari de armat\u0103 \u0219i 25 din 28 de comisari de corp de armat\u0103\u00a0 \u0336 \u00a0\u00a0to\u021bi bol\u0219evici, indiferent de na\u021bionalitate.<\/p>\n

Teritoriile noastre ocupate de sovietici\u00a0 \u0336\u00a0 ca \u0219i cele baltice, poloneze, finlandeze \u00a0\u0336 \u00a0au intrat sub teroarea comunist\u0103 de-abia \u00een anii \u201940, c\u00e2nd deja \u00een restul republicilor colectivizarea, etatizarea mijloacelor de produc\u021bie \u0219i, \u00een general, sovietizarea de tip stalinist erau \u00eencheiate. \u00cen Gulag erau deja dou\u0103 milioane de \u201edu\u0219mani ai poporului\u201d. Atunci au \u00eenceput uria\u0219ele deport\u0103ri din teritoriile ocupate conform Pactului<\/em> germano-sovietic, inclusiv din estul Moldovei [5] (slide 3)<\/em><\/strong>. Directivele\u00a0 generale veneau de la Biroul Politic al CC al PCUS (Regulamentul cu privire la modul de aplicare a deport\u0103rii fa\u021b\u0103 de unele categorii de criminali<\/em><\/a>, aprobat \u00een mai 1941), dar executarea lor a fost f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre comuni\u0219tii sovietici locali de nivel raional, regional \u0219i republican (\u00een mare m\u0103sur\u0103 etnici alogeni, dar \u0219i autohtoni).<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Referindu-ne la teritoriile noastre: \u00cen mai 1941 generalul-colonel NKVD Sergo Goglidze, bol\u0219evic georgian [6]<\/strong>, colaborator \u0219i prieten al lui Lavrenti Beria, a fost numit plenipoten\u021biar al Consiliului Comisarilor Poporului din Moldova, \u00eemputernicit pentru opera\u021biunile de deportare din Basarabia \u0219i nordul Bucovinei (dup\u0103 moartea lui Stalin \u0219i executarea lui Beria, Goglidze a fost \u0219i el arestat \u0219i \u00eempu\u0219cat, \u00een decembrie 1953).<\/p>\n

Primul val al deport\u0103rilor a \u00eenceput \u00een noaptea de 12\/13 iunie 1941. La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovene\u0219ti ceruse 1315 vagoane pentru transportul celor 25000 deporta\u021bi. Cifra oficial\u0103 a celor deporta\u021bi este de 29839 persoane, reprezent\u00e2nd propor\u021bional toate grupurile etnice din aceste teritorii.<\/p>\n

Cea mai mare deportare a popula\u021biei din estul ocupat al Moldovei a avut loc dup\u0103 r\u0103zboi, la 5-6 iulie 1949 (opera\u021biunea SUD): cifra oficial\u0103 \u00a0\u0336 \u00a035796 de persoane. Aceste teritorii nu apucaser\u0103 s\u0103 fie sovietizate, \u00een particular colectivizate, \u00een ocupa\u021bia din 1940-1941.<\/p>\n

Procedura este reprezentativ\u0103 pentru toate \u201cstr\u0103mut\u0103rile\u201d (deport\u0103rile) care au avut loc \u00een teritoriile anexate de URSS dup\u0103 c\u00e2\u0219tigarea r\u0103zboiului. Printr-o rezolu\u021bie, din 17 martie 1949, a Partidului Comunist din Moldova (prim-secretar Nicolae Coval), Stalin era \u201erugat s\u0103 permit\u0103 deportarea din republic\u0103 a culacilor \u0219i altor elemente antisovietice\u201d.<\/p>\n

La 6 aprilie, Biroul Politic al CC al PCUS a adoptat hot\u0103r\u00e2rea strict-secret\u0103 1920-467cc, care prevedea \u201estr\u0103mutarea pentru totdeauna\u201d a 11280 familii, care totalizau 40850 persoane.<\/p>\n

La 28 iunie 1949, Consiliul Comisarilor Poporului al RSS Moldovene\u0219ti a aprobat listele \u201efamiliilor culacilor, fo\u0219tilor mo\u0219ieri \u0219i mari negustori\u201d care urmau s\u0103 fie deportate. Opera\u021biunea de deportare a fost organizat\u0103 de c\u0103tre Comisariatul Poporului pentru Problemele Interne (NKVD) al RSS Moldovene\u0219ti, sub conducerea generalului-maior Iosif \u00a0Lavrentievici\u00a0Mordove\u0163. Toat\u0103 echipa de conducere, \u00eencep\u00e2nd cu generalii Mordove\u021b \u0219i Ivan Ermolin \u0219i termin\u00e2nd cu locotenentul Leonid Iosifovici\u00a0Mordove\u0163, fiul generalului, era constituit\u0103 din alogeni.\u00a0 \u00cen particular, generalul Mordove\u0163 era de etnie ucrainean\u0103 [6].<\/p>\n

Ceea ce trebuie subliniat \u0219i bine \u00een\u021beles este c\u0103 to\u021bi ace\u0219ti generali care au organizat, la v\u00e2rf, \u00een deceniul 1940-1950, represiunile din teritoriile noastre ocupate de Uniunea Sovietic\u0103 erau \u00a0\u0336\u00a0 indiferent de etnie\u00a0 \u0336\u00a0 generali sovietici. Evolu\u021bia lor era, p\u00e2n\u0103 la un punct, asem\u0103n\u0103toare: \u00eenrola\u021bi voluntar \u00een anii R\u0103zboiului Civil, ca simpli solda\u021bi, \u00een Armata Ro\u0219ie, erau devota\u021bi Statului Sovietic \u0219i terorii de clas\u0103 care st\u0103tea la baza acestuia.<\/strong> (De la un punct \u00eencolo evolu\u021bia lor a fost diferit\u0103: unii \u00a0\u0336 \u00a0mare\u0219ali ai Uniunii Sovietice, cu urnele \u00eengropate \u00een zidul Kremlinului, al\u021bii \u00a0\u0336 executa\u021bi pe parcursul diferitelor valuri ale terorii staliniste, de c\u0103tre mecanismul inexorabil al terorii la care au participat).<\/p>\n

Cu tot strict-secretul opera\u021biei, num\u0103rul celor deporta\u021bi a fost de 35796 de persoane, unii reu\u0219ind s\u0103 se ascund\u0103, al\u021bii s\u0103 fie excepta\u021bi de la deportare pe baza decora\u021biilor de r\u0103zboi sau a altor acte de fidelitate fa\u021b\u0103 de regimul sovietic.<\/p>\n

Dup\u0103 c\u00e2teva luni de la marea deportare, la Plenara a III-a a CC al PC din RSS Moldoveneasc\u0103, din 1-2 decembrie 1949, Nicolae Coval\u00a0raporta: \u201eO mare importan\u021b\u0103 \u00een colectivizarea reu\u0219it\u0103 a agriculturii a avut-o trecerea de la politica de limitare la politica de lichidare a chiaburimii ca clas\u0103 \u0219i efectuarea, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, a deport\u0103rii peste hotarele republicii a unei p\u0103r\u021bi considerabile a chiaburimii \u0219i a altor elemente ostile.\u201d \u00centr-adev\u0103r, teroarea \u00ee\u0219i f\u0103cuse efectul: \u00een lunile iulie \u2013 noiembrie 1949 cota gospod\u0103riilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti care au intrat \u00een colhozuri s-a majorat de la 32% la 80% din total, pentru ca, \u00een ianuarie 1951, s\u0103 se ridice la 97%.<\/p>\n

Putem ad\u0103uga c\u0103 ini\u021biativa din 16 martie 1951 a lui Leonid Brejnev, proasp\u0103t prim-secretar al PC al RSS Moldovene\u0219ti, de a continua deport\u0103rile, \u00eencep\u00e2nd cu cei care reu\u0219iser\u0103 s\u0103 scape \u00een 1949, nu a fost aprobat\u0103 de c\u0103tre Kremlin. Probabil Stalin o considera superflu\u0103 \u00a0\u00a0\u0336 \u00a0obiectivele sovietiz\u0103rii fuseser\u0103 deja \u00eendeplinite \u00een Moldova. Ucrainean \u00een acte [7]<\/strong>, autodeclarat \u201erus proletar\u201d \u00een Memoriile<\/em> sale, Brejnev a fost, ca \u0219i Hru\u0219ciov (rus \u0219i dup\u0103 mam\u0103 \u0219i dup\u0103 tat\u0103), comisar politic sovietic \u00een timpul r\u0103zboiului \u0219i un reprezentant tipic al sovietismului post-stalinist.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen concluzie, cei care spun \u201erus\u201d \u00een loc de \u201esovietic\u201d, \u00a0pentru anii 1940\/1941 \u0219i 1944-1991, dovedesc nu numai o pueril\u0103 lips\u0103 de rigoare, ci \u0219i faptul c\u0103 fac o propagand\u0103 (ieftin\u0103) \u00een favoarea Kievului. Ieftin\u0103 \u0219i p\u0103guboas\u0103 Statului Rom\u00e2n. Pentru c\u0103 Teritoriile Rom\u00e2ne\u0219ti Ocupate se afl\u0103 \u00een Republica Ucraina \u0219i pentru c\u0103 na\u021bionali\u0219tii xenofobi ucraineni, sub conducerea guvernului de la Kiev \u0219i cu complicitatea celui de la Bucure\u0219ti, duc o politic\u0103 anti-rom\u00e2neasc\u0103, p\u00e2n\u0103 la genocid cultural, \u00een teritoriile pe care ni le ocup\u0103. \u0218i\u00a0 \u0336\u00a0 tot pentru clarificarea termenilor\u00a0 \u0336\u00a0 ocupa\u021bia de acum nu mai are acoperirea sovietic\u0103, este o ocupa\u021bie pur ucrainean\u0103. Iar dezna\u021bionalizarea rom\u00e2nilor pe care o face, legiferat \u0219i prin teroare, guvernul de la Kiev se nume\u0219te ucrainizare<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

[1] Ion Nistor, Istoria Bucovinei<\/em><\/strong>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1991.
\n[2] Ion Nistor, Rom\u00e2nii \u0219i Rutenii \u00een Bucovina<\/em><\/strong>, Socec & Comp., Bucure\u0219ti, 1915.
\n[3] \u00a0Vladimir Trebici, Despre Demografia Bucovinei<\/em><\/strong>, Analele Bucovinei, an IV, 3\/1997.
\n[4] Viorica Moisuc, Basarabia, Bucovina, Transilvania\u00a0\u00a0 \u0336\u00a0 Unirea 1918<\/em><\/strong>, Departamentul Informa\u021bii Publice, Redac\u021bia Publica\u021bii pentru Str\u0103in\u0103tate , Bucure\u0219ti, 1996.
\n[5]https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Deport%C4%83rile_staliniste_din_Basarabia_%C8%99i_Nordul_Bucovinei<\/a>
\n[6] http:\/\/old.memo.ru\/history\/nkvd\/kto\/biogr\/gb102.htm<\/a>
\n[7] http:\/\/old.memo.ru\/history\/nkvd\/kto\/biogr\/gb339.htm<\/a>
\n[8]https:\/\/commons.wikimedia.org\/wiki\/File:Brezhnev_LI_Pasport_1947.jpg?uselang=en<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Prof. Dr. Tiberiu Tudor<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n