{"id":1246166,"date":"2024-01-20T08:14:34","date_gmt":"2024-01-20T05:14:34","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246166"},"modified":"2024-01-20T08:14:34","modified_gmt":"2024-01-20T05:14:34","slug":"acesti-netrebnici-care-ne-conduc-interviu-cu-mihai-eminescu-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246166","title":{"rendered":"Ace\u0219ti netrebnici care ne conduc – INTERVIU cu Mihai Eminescu! – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Ace\u0219ti netrebnici care ne conduc \u2013 INTERVIU cu Mihai Eminescu!<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nIanuarie 20, 2024<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Ace\u0219ti netrebnici care ne conduc \u2013 INTERVIU cu Mihai Eminescu!<\/strong><\/h2>\n

Via Certitudinea<\/a>:<\/em><\/p>\n

(Pies\u0103 de teatru \u00eentr-un act \u015fi 4 scene<\/strong>)<\/em><\/h4>\n
\n

TEMELE \u201eINTERVIULUI\u201d:<\/strong><\/p>\n

\u201eAce\u015fti netrebnici care ne conduc\u201d \u2022 Problema maidanezilor \u2022 Corup\u0163ia din CFR \u2022 Modificarea Constitu\u0163iei \u2022 Statul Organic \u2022 Integrarea \u00een Europa \u2022 Chestiunea evreiasc\u0103 \u2022 Chestiunea ungureasc\u0103 \u2022 Pericolul rusesc \u2022 Basarabia \u2022 \u201eCadavrul din debara\u201d \u2022 Libertatea Presei \u2022 Cadedrala M\u00e2ntuirii Neamului \u2022 Corup\u0163ia, mita, tr\u0103darea na\u0163ional\u0103<\/p>\n<\/blockquote>\n

SCENOGRAFIE<\/strong><\/h4>\n

Pe scen\u0103 se afl\u0103, \u00een st\u00e2nga publicului (\u00een gr\u0103din\u0103), un ecran pe care se vor proiecta imagini, iar \u00een dreapta (\u00een curte), o mas\u0103 cu manscrise, un scaun \u015fi o c\u0103limar\u0103 cu pan\u0103. Dincolo de mas\u0103 (\u00een dreapta celui care st\u0103 la ea, spre fundalul scenei), ca un perete, se afl\u0103 un banner dreptunghiular cu prima pagin\u0103 a ziarului TIMPUL din 28 iunie 1883.<\/em><\/h4>\n

PERSONAJE<\/strong><\/h4>\n

Piesa are dou\u0103 personaje. Unul este real, fizic,<\/em>\u00a0EMINESCU<\/strong>,\u00a0iar cel\u0103lalt este virtual, pentru c\u0103 prezen\u0163a lui este doar pe ecran:<\/em>\u00a0JURNALISTUL care \u00eei ia interviul<\/strong>.\u00a0Personajul Eminescu vorbe\u015fte, practic, cu ecranul (care \u0163ine de recuzita modern\u0103 a ceea ce numim multimedia teatral\u0103), pentru a accentua faptul c\u0103 Eminescu excede timpul (\u015fi ziarul \u201eTIMPUL\u201d), \u00een timp ce jurnalistul este inexistent, este o simpl\u0103 hologram\u0103, \u00een perspectiva sensului asumat de Eminescu.<\/em><\/h4>\n
\n
Coperta c\u0103r\u021bii ap\u0103rut\u0103 la Editura NICO (Edi\u021bia din 2017)<\/mark><\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n

SCENA I<\/strong><\/h2>\n

Se stinge lumina \u00een sal\u0103 \u0219i se aude, \u00een crescendo acustic, toaca de la Petru Vod\u0103. Concomitent, se lumineaz\u0103 ecranul de pe scen\u0103, pe care se deruleaz\u0103 \u00een scris, succinct, explica\u021biile legate de sensul acestui demers teatral, \u00een primul r\u00e2nd faptul c\u0103 \u00eentreb\u0103rile adresate \u201eintervievatului\u201d sunt luate din realitatea noastr\u0103 curent\u0103 \u0219i c\u0103 r\u0103spunsurile lui Eminescu sunt riguros documentare, fiind extrase aproape ad literam din din textele sale ap\u0103rute \u00een publica\u0163iile\u00a0Federa\u0163iunea<\/strong>,\u00a0Convorbiri Literare<\/strong>,\u00a0Curierul de Ia\u015fi<\/strong>\u00a0(1870-1877),\u00a0Timpul\u00a0<\/strong>(1877-1883),\u00a0Rom\u00e2nia Liber\u0103<\/strong>\u00a0(1889) \u015fi din manuscrisele publicate postum etc\u2026 Dup\u0103 care se stinge ecranul iar pe scen\u0103 r\u0103m\u00e2ne, sub reflector, MIHAI EMINESCU, recit\u00e2nd un fragment din\u00a0Scrisoarea I<\/strong>:<\/em><\/p>\n

\u201e\u015ei c\u00e2nd propria ta via\u0163\u0103 singur n-o \u015ftii pe de rost,
\nO s\u0103-\u015fi bat\u0103 al\u0163ii capul s-o p\u0103trunz\u0103 cum a fost?
\nPoate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
\nPrintre tomuri br\u0103cuite a\u015fezat \u015fi el, un brac,
\nAticismul limbii tale o s\u0103-l pun\u0103 la c\u00e2ntari,
\nColbul ridicat din carte-\u0163i l-o sufla din ochelari
\n\u015ei te-o str\u00e2nge-n dou\u0103 \u015firuri, a\u015fez\u00e2ndu-te la coad\u0103,
\n\u00cen vro not\u0103 priz\u0103rit\u0103 sub o pagin\u0103 neroad\u0103.
\nPo\u0163i zidi o lume-ntreag\u0103, po\u0163i s-o sfar\u0103mi\u2026 orice-ai spune,
\nPeste toate o lopat\u0103 de \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 se depune.
<\/em>M\u00e2na care-au dorit sceptrul universului \u015fi g\u00e2nduri
\nCe-au cuprins tot universul \u00eencap bine-npatru\u00a0 sc\u00e2nduri [\u2026].<\/p>\n

Or s\u0103 vie pe-a ta urm\u0103 \u00een convoi de-nmorm\u00e2ntare,
\nSplendid ca o ironie cu priviri nep\u0103s\u0103toare\u2026
\nIar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
\nNu sl\u0103vindu-te pe tine\u2026 lustruindu-se pe el
\nSub a numelui t\u0103u umbr\u0103. Iat\u0103 tot ce te a\u015fteapt\u0103.
\nBa s\u0103 vezi\u2026 posteritatea este \u00eenc\u0103 \u015fi mai dreapt\u0103\u201d\u2026<\/p>\n

SCENA II<\/strong><\/h2>\n

(EMINESCU se a\u015faz\u0103 la mas\u0103 \u015fi \u00eencepe s\u0103 scrie. Deodat\u0103 se lumineaz\u0103 ecranul din fa\u0163a lui (ecranul fiind orientat spre sal\u0103, ca s\u0103-l vad\u0103 \u015fi spectatorii), pe care \u00eencep s\u0103 se deruleze rapid imagini \u015fi fragmente din documentare istorice, fr\u00e2nturi de discursuri politice din arhiv\u0103, cu prec\u0103dere cele de dup\u0103 revolu\u0163ie, pentru ca publicul s\u0103 recunoasc\u0103 personajele \u2013 politice \u00een primul r\u00e2nd:<\/em>\u00a0Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Dan Iosif, Emil Constantinescu, iar\u0103\u015fi Ion Iliescu, Adrian N\u0103stase, Viorel Hrebenciuc, Traian B\u0103sescu, Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Victor Ponta, Crin Antonescu, Dan Voiculescu.<\/em>\u00a0Imaginile cu portrete individuale ale personajelor sunt alternate cu imagini de grup: din Parlament, de la \u015fedin\u0163ele de Guvern, de la Pre\u015fedin\u0163ie etc. Este, de fapt, o c\u0103l\u0103torie \u00een timp, dar \u00een viitorul personajului \u2013 care este prezentul publicului \u2013 , nu \u00een trecutul acestuia. La un moment dat, imaginile cu oameni sunt \u00eenlocuite de imagini cu c\u00e2ini care latr\u0103. Se insist\u0103 pe aceste imagini, iar l\u0103tr\u0103turile sunt accentuate, \u015fi ele, prin efect de reverb. \u00cen final, imaginile se \u00eenv\u0103lm\u0103\u015fesc, iar din aceast\u0103 \u00eenv\u0103lm\u0103\u015feal\u0103 apare al doilea personaj al piesei, JURNALISTUL. Acesta st\u0103 la o mas\u0103 \u015fi are un laptop \u00een fa\u0163\u0103. \u00cen spatele lui, se afl\u0103 un decor simplu, suger\u00e2nd c\u0103 se afl\u0103 tot \u00eentr-o redac\u0163ie, dar din mileniul 3. R\u0103sfoie\u0219te pentru c\u00e2teva secunde un ziar, soarbe o gur\u0103 de cafea dintr-o cea\u0219c\u0103, se uit\u0103 la ceas \u0219i, brusc, \u00eencepe s\u0103-i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri celuilalt personaj):<\/em><\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Domnule Eminescu, sunte\u0163i, probabil, la curent cu cazul copilului ucis de c\u00e2ini. Ce p\u0103rere ave\u0163i despre problema \u201emaidanezilor\u201d? Cum crede\u0163i c\u0103 poate fi rezolvat\u0103, onorabil \u015fi umanitar, aceast\u0103 problem\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Acest caz ne re\u00eemprosp\u0103teaz\u0103 \u00een minte drepturile de cari se bucur\u0103\u00a0ab antiquo\u00a0<\/em>c\u00e2nii \u00een iubitul nostru ora\u015f. Drepturi cari ar trebui supuse unei filantropice reviziuni din partea locurilor competente. Am \u00eentreba cu mult\u0103 umilin\u0163\u0103: oare mult\u0103 vreme au s\u0103 r\u0103m\u00e2ie neatinse imunit\u0103\u0163ile c\u00e2nilor din ora\u015f, cari c\u00e2nd izola\u0163i, c\u00e2nd doi c\u00eete doi, c\u00e2nd constitui\u0163i \u00een mici societ\u0103\u0163i de voiagiu, se bucur\u0103 de o existen\u0163\u0103 foarte nesup\u0103rat\u0103 \u015fi totu\u015fi foarte sup\u0103r\u0103toare pentru conlocuitorii lor bipezi. De aceea, credem c\u0103 nu gre\u015fim rug\u00e2nd autorit\u0103\u0163ile competente a ordona o mai strict\u0103 m\u00e2nuire a m\u0103surilor pentru st\u00e2rpirea c\u00e2inilor de prisos\u2026\u00a0(face o pauz\u0103, dup\u0103 care reia):<\/em><\/p>\n

Ce caut\u0103 aceste elemente nes\u0103n\u0103toase \u00een via\u0163a public\u0103 a statului? Ce caut\u0103 ace\u015fti oameni care, pe calea statului, voiesc s\u0103 c\u00e2\u015ftige avere \u015fi onori, pe c\u00e2nd statul nu este nic\u0103ieri altceva dec\u00e2t organizarea cea mai simpl\u0103 posibil\u0103 a nevoilor omene\u015fti? Ce sunt aceste p\u0103pu\u015fi care doresc a tr\u0103i f\u0103r\u0103 munc\u0103, f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 avere mo\u015ftenit\u0103, cumul\u00e2nd c\u00e2te trei-patru \u00eens\u0103rcin\u0103ri publice, dintre care n-ar putea s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 nici pe una \u00een deplin\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103?\u2026<\/p>\n

JURNALISTUL<\/strong>\u00a0(\u00eel \u00eentrerupe):<\/em>\u00a0Domnule Eminescu, opri\u0163i-v\u0103! Am impresia c\u0103-mi r\u0103spunde\u0163i la alt\u0103 \u00eentrebare. De fapt, la ce fel de maidanezi v\u0103 referi\u0163i?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0La netrebnicii cari ne conduc. Uzurpatori, demagogi, capete de\u015farte, lene\u015fi care tr\u0103iesc din sudoarea poporului, f\u0103r\u0103 a o compensa prin nimic, ciocoi boiero\u015fi \u015fi fudui, mult mai \u00eenfumura\u0163i dec\u00e2t cobor\u00e2torii din neamurile cele mai vechi ale \u0163\u0103rii. De acolo pizma cumplit\u0103 pe care o nutresc aceste nulit\u0103\u0163i pentru orice sc\u00e2nteie de merit adev\u0103rat \u015fi goana \u00eenver\u015funat\u0103 asupra elementelor intelectuale s\u0103n\u0103toase ale \u0163\u0103rii, pentru ca, \u00een momentul \u00een care s-ar desmetici din be\u0163ia lor de cuvinte, s-ar m\u00e2ntui cu domnia demagogilor.\u00a0(Se ridic\u0103 \u015fi se \u00eentoarce c\u0103tre public)<\/em>:<\/p>\n

De aceea, alunga\u0163i turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic, \u015fi n-au nimic, \u015fi vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ca oamenii cei mai boga\u0163i, nu \u015ftiu nimic \u015fi vreau s\u0103 v\u0103 \u00eenve\u0163e copiii, \u015fi n-au destul\u0103 minte pentru a se economisi pe sine \u015fi voiesc s\u0103 v\u0103 economiseasc\u0103 pe voi to\u0163i.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Dac\u0103 tot a\u0163i adus vorba, pute\u0163i descrie, \u00een c\u00e2teva cuvinte, cam cum arat\u0103 Rom\u00e2nia de ast\u0103zi, \u00een perspectiv\u0103 social\u0103 \u015fi politic\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Plebea de sus face politic\u0103, poporul de jos s\u0103r\u0103ce\u015fte \u015fi se stinge din zi \u00een zi de mul\u0163imea greut\u0103\u0163ilor ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ \u015fi administrativ, care nu se potrive\u015fte deloc cu trebuin\u0163ele lui simple \u015fi care formeaz\u0103 numai mii de pretexte pentru \u00eenfiin\u0163are de posturi \u015fi paraposturi, de primari, notari \u015fi paranotari, to\u0163i ace\u015ftia plati\u0163i cu bani pe\u015fin din munca lui, pe care trebuie s\u0103 \u015fi-o v\u00e2nz\u0103 pe zeci de ani \u00eenainte pentru a sus\u0163ine netrebnicia statului rom\u00e2n. Cea mai superficial\u0103 socoteal\u0103 din lume ar dovedi, \u00eendestul, c\u0103 puterea productiv\u0103 a na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti n-a crescut, n-a putut s\u0103 creasc\u0103, \u00een raport cu groaza de cheltuieli pe care le-au impus formele de civiliza\u0163ie str\u0103in\u0103, introduse cu gr\u0103mada \u00een \u0163ara noastr\u0103\u2026 Clasele productive au dat \u00eend\u0103r\u0103t; proprietarii mari \u015fi \u0163\u0103ranii au s\u0103r\u0103cit; industria de cas\u0103 \u015fi me\u015fte\u015fugurile s-au stins cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u2013 iar clasele improductive, oamenii ce \u00eencurc\u0103 dou\u0103 buchi pe h\u00e2rtie \u015fi aspir\u0103 a deveni deputa\u0163i \u015fi mini\u015ftri, advoca\u0163ii, s-au \u00eenmul\u0163it cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103, dau tonul, conduc opinia public\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Care crede\u0163i c\u0103 este cauza acestei situa\u0163ii?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Am admis legi str\u0103ine \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului, care substituie, pretutindenea \u015fi pururea, \u00een locul no\u0163iunilor de na\u0163ie, \u0163ar\u0103, rom\u00e2n, no\u0163iunea om, de cet\u0103\u0163ean al universului\u2026 Am creat o atmosfer\u0103 public\u0103 pentru plante exotice, de care planta autohton\u0103 moare\u2026<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0A\u021bi putea s\u0103 exemplifica\u021bi?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Da. Avem, spre exemplu, cele mai \u00eenaintate institu\u0163ii liberale: control, suveranitatea poporului, consilii jude\u0163ene \u015fi comunale. St\u0103m mai bine pentru aceasta? Nu, de zece ori mai r\u0103u, c\u0103ci institu\u0163iile noi nu se potriveau cu starea noastr\u0103 de cultur\u0103, cu suma puterilor muncitoare de care dispunem, cu calitatea muncii noastre, \u00eenc\u00e2t trebuie s\u0103 le sleim pe acestea pentru a \u00eentre\u0163ine aparatul costisitor al statului modern\u2026\u00a0(cu voce stins\u0103:)<\/em>\u00a0La noi mizeria e produs\u0103 \u00een mod artificial, prin introducerea acestor legi str\u0103ine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economic\u0103 a \u0163\u0103rii, organiza\u0163ie care cost\u0103 prea scump \u015fi nu produce nimic.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0A\u0163i definit, \u00een editorialele de la \u201eTimpul\u201d, aceste legi de import ca fiind \u201elegi ale demagogiei\u201d. Ce sunt acestea \u015fi cum ar trebui s\u0103 arate ni\u015fte legi\u2026 \u201enedemagogice\u201d?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte str\u0103ine, supte din deget, pe c\u00e2nd ele ar trebui s\u0103 fie, dac\u0103 nu codificarea datinei juridice, cel pu\u0163in dictate \u015fi n\u0103scute din necesit\u0103\u0163i reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse \u00een mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf\u0103 nou\u0103 sau ca un nou spectacol.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Cum s-a ajuns la acest import necondi\u0163ionat?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Spiritul public nu e copt\u2026 Aceast\u0103 copil\u0103rie a spiritului nostru public se arat\u0103 de la \u00eenceputul dezvolt\u0103rii noastre moderne, din zilele \u00een care cei dint\u00e2i tineri, r\u0103u sau deloc prepara\u0163i, s-au \u00eentors din Paris, unde, uimi\u0163i de efectele str\u0103lucite ale unei vie\u0163i istorice de o mie \u015fi mai bine de ani, \u015fi uit\u00e2nd c\u0103 p\u0103durea cea urie\u015feasc\u0103 de averi, \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi industrie au un trecut foarte lung \u00een urma-i, au socotit a introduce aceea\u015fi stare la noi, introduc\u00e2nd formulele scrise ale vie\u0163ii publice de acolo [\u2026].<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Dup\u0103 p\u0103rerea Dumneavoastr\u0103, ce prevaleaz\u0103 \u2013 sau ce ar trebui s\u0103 prevaleze \u2013 \u00een via\u0163a unui stat: politicul sau economicul?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>De c\u00e2nd lumea nu s-a v\u0103zut ca un popor s\u0103 stea politice\u015fte sus \u015fi economice\u015fte jos; am\u00e2ndou\u0103 ordinele de lucruri stau \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103; civiliza\u0163ia economic\u0103 e muma celei politice\u2026 Cestiunea economic\u0103 la noi nu e numai o cestiune a mi\u015fc\u0103rii bunurilor; ea e mai ad\u00e2nc\u0103, e social\u0103 \u015fi moral\u0103. F\u0103r\u0103 munc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 capitalizarea ei, adic\u0103 f\u0103r\u0103 economie, nu exist\u0103 libertate. Celui care n-are nimic \u015fi nu \u015ftie s\u0103 se apuce de nici un me\u015fte\u015fug d\u0103-i toate libert\u0103\u0163ile posibile, tot rob e, robul nevoilor lui, robul celui dint\u00e2i care \u0163ine o bucat\u0103 de p\u00e2ine \u00een m\u00e2n\u0103. Nu exist\u0103 alt izvor de avu\u0163ie dec\u00e2t sau munca, fie actual\u0103, fie capitalizat\u0103, sau sustragerea, furtul. C\u00e2nd vedem milionari f\u0103c\u00e2nd avere f\u0103r\u0103 munc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 capital, nu mai e \u00eendoial\u0103 c\u0103 ceea ce au ei a pierdut cineva.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0\u015ei totu\u015fi, cum e posibil s\u0103 tr\u0103im\u00a0 \u00eentr-o lume r\u0103sturnat\u0103? Care-i explica\u0163ia acestei r\u0103sturn\u0103ri totale a sistemului de valori?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Mita!\u2026 Mita e-n stare s\u0103 p\u0103trunz\u0103 ori\u015fiunde \u00een \u0163ara aceasta; pentru mit\u0103, capetele cele mai de sus ale administra\u0163iei v\u00e2nd s\u00e2ngele \u015fi averea unei genera\u0163ii\u2026 Func\u0163iunile publice sunt, adesea, \u00een m\u00e2inile unor oameni strica\u0163i, lovi\u0163i de sentin\u0163e judec\u0103tore\u015fti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, ghe\u015feftarii de toat\u0103 m\u00e2na, care, \u00een schimbul foloaselor lor individuale, dau conduc\u0103torilor lor o supunere mai mult dec\u00e2t oarb\u0103. Elemente economice nes\u0103n\u0103toase, juc\u0103tori la burs\u0103 \u015fi \u00eentreprinz\u0103tori \u015farlatani, se urc\u0103, cu repejune, \u00een clasele superioare ale societ\u0103\u0163ii omene\u015fti\u2026<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Dar Justi\u0163ia? Justi\u0163ia ce p\u0103ze\u015fte?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Justi\u0163ia, subordonat\u0103 politicii, a devenit o fic\u0163iune. Spre exemplu: un om e implicat \u00eentr-o mare afacere scandaloas\u0103, care e denun\u021bat\u0103. Acest om este men\u0163inut totu\u0219i \u00een func\u0163ie, dirijaz\u0103 \u00eensu\u015fi cercet\u0103rile f\u0103cute contra sa; partidul \u0163ine mor\u0163i\u015f a-l reabilita, aleg\u00e2ndu-l \u00een Senat [\u2026].<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>Da\u0163i-mi un indiciu din care s\u0103 se poate vedea c\u0103 tot sistemul administrativ este direc\u0163ionat \u00eempotriva popula\u0163iei, nu \u00een sprijinul ei.<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Oare nu e caracteristic pentru tratamentul de care se bucur\u0103 popula\u0163iile noastre din partea administra\u0163iei \u015fi a fiscului c\u00e2nd constat\u0103m c\u0103, \u00een acela\u015fi timp \u00een care zeci de mii de str\u0103ini imigreaz\u0103 \u00een fiece an, rom\u00e2nii, din contr\u0103, p\u0103r\u0103sesc \u0163ara lor, ca \u015foarecii o corabie care arde, \u015fi c\u0103 emigreaz\u0103?\u00a0[\u2026]\n<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0O alt\u0103 chestiune aflat\u0103 \u00een dezbatere public\u0103 este\u00a0Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului<\/strong>. Subiect extrem de controversat, ca s\u0103 nu zic\u2026 demonizat\u2026 Foarte pu\u0163in\u0103 lume \u015ftie \u00eens\u0103 c\u0103 cel care a avut ideea ridic\u0103rii unui astfel de edificiu a\u0163i fost dumneavoastr\u0103. A confirmat-o\u00a0 Ioan Slavici, \u00eentr-o m\u0103rturisire t\u00e2rzie, din 1924, dar a\u0163i scris-o \u015fi dumneavoastr\u0103, \u00eentr-un articol din TIMPUL, din septembrie 1877\u2026 Dar, cum spuneam, proiectul este primit \u015fi privit cu ostilitate. Cum justifica\u0163i necesitatea istoric\u0103 a construirii unei astfel de catedrale?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Biserica Ortodox\u0103 a R\u0103s\u0103ritului a luat, la rom\u00e2ni, o form\u0103 deosebit\u0103 de aceea a altor Biserici; ea nu e numai o comunitate religioas\u0103, ci totodat\u0103 na\u0163ional\u0103. Bizan\u0163ul a avut veleit\u0103\u0163i de papism, Biserica ruseasc\u0103 are veleit\u0103\u0163i periculoase de cezaro-papism, de \u00eentindere a legii prin mijlocul sabiei, pentru augmentarea puterii statului; la rom\u00e2ni, ea a fost, din capul locului\u00a0 o comunitate religioas\u0103 care \u00eembl\u00e2nzea prin iubire inegalit\u0103\u0163ile sociale. Liniamentele organiz\u0103rii democratice a Bisericii rom\u00e2ne se arat\u0103\u00a0ab antiquo<\/em>\u00a0\u00eenc\u0103. St\u00e2nd cu alte Biserici \u00een leg\u0103turi formale, nu de subordina\u0163ie, ea a \u00eenlocuit la rom\u00e2ni, \u00een timpii cei r\u0103i, organiza\u0163ia politic\u0103 \u015fi economic\u0103. Astfel, \u00eent\u00e2mpin\u0103m, \u00een ora\u015fele mari, biserici cari apar\u0163ineau fiecare la c\u00e2te o breasl\u0103, iar \u00een Ardeal vedem c\u0103 ea a devenit totul pentru rom\u00e2ni: ea organiza \u015fi \u00eentre\u0163inea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, cel secundar clasic, ba chiar \u015fi cel real al poporului. Preotul de acolo n-a \u00eenv\u0103\u0163at numai canoanele, ci \u015fi disciplinele economiei de c\u00e2mp; el era \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi sf\u0103tuitor \u00een interesele morale \u015fi materiale, ba chiar \u00een cele juridice, ale poporenilor s\u0103i.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0 Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een trecut. Acum, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 nu mai \u00eendepline\u015fte at\u00e2tea roluri, din simplul motiv c\u0103 lumea a evoluat, iar societatea \u015fi-a creat structuri administrative specifice, pe fiecare domeniu \u00een parte. Am \u00een\u0163eles \u015fi rostul principal al Catedralei M\u00e2ntuirii Neamului, care e mai degrab\u0103 laic dec\u00e2t religios: anume acela de a marca \u00een spa\u0163iul public pozi\u0163ia Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een lumea ortodox\u0103. Este a treia din lume, socotind dup\u0103 num\u0103rul de credincio\u015fi. Totu\u015fi, care crede\u0163i c\u0103 este explica\u0163ia ostilit\u0103\u0163ii cu care este \u00eent\u00e2mpinat acest proiect?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Ireligiozitatea! Care, abstrac\u0163ie f\u0103c\u00e2nd de dogme, se \u00eentinde \u00eentr-un ritm \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor. La drept vorbind, credincio\u015fii bisericilor nu prea au \u015ftiin\u0163\u0103 deplin\u0103 despre dogmele \u015fi canoanele cari \u00eei st\u0103p\u00e2nesc. Dar, ceea ce forma adev\u0103rata t\u0103rie a Bisericii este sentimentul religios, sentimentul de conexiune fr\u0103\u0163easc\u0103 \u00eentre membrii comunit\u0103\u0163ii biserice\u015fti. Acest sentiment piere pe zi ce merge \u00een Rom\u00e2nia: comunitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi religioas\u0103, leg\u0103turile de iubire \u015fi de reciprocitate cari existau \u00eentre toate clasele societ\u0103\u0163ii \u015fi cari f\u0103ceau din cel bogat amicul celui s\u0103rac, din s\u0103rac pe ap\u0103r\u0103torul celui bogat, toate acestea ne-au fost escamotate de c\u0103tre plebea demagogic\u0103 din Rom\u00e2nia, ale c\u0103rei porniri se rezum\u0103 \u00een dou\u0103 cuvinte: invidie \u015fi sete de c\u00e2\u015ftig f\u0103r\u0103 munc\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Dumneavoastr\u0103 vorbi\u021bi mai mult despre credin\u021b\u0103 dec\u00e2t despre biseric\u0103. De aceea insist: ce este \u0219i ce reprezint\u0103, de fapt, aceast\u0103 institu\u021bie \u00een existen\u021ba poporului rom\u00e2n?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Biserica este crea\u0163iunea aceea eminamente na\u0163ional\u0103 a unui Iuga Vod\u0103, carele, \u00eenc\u0103 la anul 1399, o face neat\u00e2rnat\u0103 de orice ierarhie bisericeasc\u0103 sau lumeasc\u0103, Biserica lui Mateiu Basarab \u015fi a lui Varlaam, Maica spiritual\u0103 a neamului rom\u00e2nesc, care a n\u0103scut unitatea limbei \u015fi unitatea etnic\u0103 a poporului, ea, care domne\u015fte puternic\u0103 dincolo de grani\u0163ele noastre \u015fi e azilul de m\u00e2ntuire na\u0163ional\u0103 \u00een \u0163\u0103ri unde rom\u00e2nul nu are stat.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Ce a mai r\u0103mas din aceast\u0103 biseric\u0103, din aceast\u0103 efigie a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, a\u0219a cum at\u00e2t de frumos o descrie\u021bi?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Aceast\u0103 Biseric\u0103 a ajuns un instrument politic. Tinda templului a devenit un teatru pentru advoca\u0163i f\u0103r\u0103 pricini \u015fi banul ro\u015fu al v\u0103duvei, o fis\u0103 pentru juc\u0103torii de c\u0103r\u0163i.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Care crede\u021bi c\u0103 este consecin\u021ba dispre\u021bului general la adresa Bisericii?\u2026 \u0218i nu numai a Bisericii, ci \u0219i a limbii rom\u00e2ne \u0219i a tradi\u021biilor\u2026?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Despre\u0163uind Biserica noastr\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi \u00eenjosind-o, atei \u015fi francmasoni cum sunt to\u0163i, ei ne-au lipsit de arma cea mai puternic\u0103 \u00een lupta na\u0163ional\u0103; despre\u0163uind limba prin \u00eempestri\u0163\u0103ri \u015fi prin frazeologie str\u0103in\u0103, au lovit un al doilea element de unitate; despre\u0163uind datinele drepte \u015fi vechi \u015fi introduc\u00e2nd la noi moravurile statelor \u00een decaden\u0163\u0103, ei au modificat toat\u0103 via\u0163a noastr\u0103 public\u0103 \u015fi privat\u0103, \u00een a\u015fa grad \u00eenc\u00e2t rom\u00e2nul ajunge a se sim\u0163i str\u0103in \u00een \u0163ara sa proprie.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Domnule Eminescu, un mare diplomat brazilian, Jos\u00e9 Jeronimo Moscardo de Souza, fost ambasador al acestei \u0163\u0103ri \u00een Rom\u00e2nia, a f\u0103cut, \u00een 2003, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa, o declara\u0163ie cel pu\u0163in stranie:\u00a0\u201eVreau s\u0103 mul\u0163umesc Rom\u00e2niei \u015fi \u00een special domnului Eminescu, datorit\u0103 c\u0103ruia Brazilia a avut cea mai mare dezvoltare economic\u0103 din lume\u201d<\/em>. M-am dumirit mai t\u00e2rziu ce a vrut s\u0103 spun\u0103 \u015fi am s\u0103 explic pe scurt, celor care ne v\u0103d acum, despre ce e vorba\u2026 Sunte\u0163i autorul unei teorii, al unui model de stat pe care nici mass-media, nici sociologii nu-l cunosc, sau se fac c\u0103 nu-l cunosc: STATUL ORGANIC. V-a\u0163i \u201erisipit\u201d aceast\u0103 teorie prin articolele publicate \u00een perioada 1870-1889\u2026 Partidul Conservator al lui Titu Maiorescu\u00a0 \u015fi-a construit chiar doctrina dup\u0103 editorialele dumneavoastr\u0103 din TIMPUL. Mai mult, principiile \u015fi resorturile de baz\u0103 ale acestei teorii au fost \u00eencorporate\u00a0 \u00eentr-o lucrare a unui mare economist rom\u00e2n, discipol al dumneavoastr\u0103, Mihail Manoilescu.\u00a0 Lucrarea sa, intitulat\u0103\u00a0\u201eNoua teorie a protec\u0163ionismului \u015fi schimbului interna\u0163ional\u201d<\/em><\/strong>, a determinat spectaculoasa dezvoltare economic\u0103 din anii \u201970 a Braziliei. N-o spun eu, a recunoscut-o, \u00eentr-un interviu, acela\u015fi Moscardo de Souza. Pentru conformitate, am s\u0103-l \u015fi citez: \u201e\u00cen privin\u0163a economic\u0103, se credea c\u0103 suntem condamna\u0163i s\u0103 r\u0103m\u00e2nem o \u0163ar\u0103 agrar\u0103, ca \u015fi Rom\u00e2nia la un moment dat. Dar a dat Dumnezeu s\u0103 existe un mare rom\u00e2n, fost ministru de Externe al \u0163\u0103rii dumneavoastr\u0103 \u015fi un economist de talie mondial\u0103: Mihail Manoilescu. Dup\u0103 traducerea, \u00een 1932, a lucr\u0103rii sale geniale,\u00a0\u00abNoua teorie a protec\u0163ionismului \u015fi schimbului interna\u0163ional\u00bb<\/strong>, aceasta a fost, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, inspiratoarea dezvolt\u0103rii economice a Braziliei. [\u2026] Prin Manoilescu, responsabilii brazilieni \u015fi-au clarificat originile inegalit\u0103\u0163ii, rolul proiectelor de dezvoltare industrial\u0103, raporturile dintre industrie \u015fi agricultur\u0103, dintre exporturi \u015fi importuri etc. Ast\u0103zi, Manoilescu este considerat unul dintre fondatorii Braziliei moderne\u201d<\/em>\u2026 Am \u00eencheiat citatul\u2026 Domnule Eminescu, sunte\u0163i amabil s\u0103 prezenta\u0163i \u00een rezumat, sau m\u0103car \u00een bazele de plecare, aceast\u0103 teorie care l-a putut inspira pe Manoilescu s\u0103 scrie o lucrare care a schimbat istoria Braziliei?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Statul Organic\u2026 Mda\u2026Toate dispozi\u0163iile c\u00e2te ating via\u0163a juridic\u0103 \u015fi economic\u0103 a na\u0163iei trebuie s\u0103 rezulte, \u00eenainte de toate, din suprema lege a conserv\u0103rii na\u0163ionalit\u0103\u0163ii \u015fi a \u0163\u0103rii, cu orice mijloc, \u015fi pe orice cale. Chiar dac\u0103 \u015fi mijlocul, \u015fi calea n-ar fi conforme cu civiliza\u0163ia \u015fi umanitarismul care azi formeaz\u0103 masca \u015fi pretextul sub care Apusul se lupt\u0103 cu toate civiliza\u0163iile r\u0103mase \u00eend\u0103r\u0103t sau eterogene. Dar, precum \u00een roiul de albine sau \u00een mu\u0219uroiul de furnici nu exist\u0103 legi scrise \u015fi facult\u0103\u0163i de drept, de\u015fi toate fiin\u0163ele, c\u00e2te compun un roiu, tr\u0103esc \u00eentr-o r\u00e2nduial\u0103 stabilit\u0103 prin instincte \u00eenn\u0103scute, tot astfel omul primitiv tr\u0103e\u015fte din cele dint\u00e2i momente \u00een societate.<\/p>\n

JURNALISTUL<\/strong>\u00a0(ironic)<\/em>: Domnule Eminescu, suntem \u00een mileniul trei\u2026 C\u00e2nd \u00eencepe omul primitiv s\u0103 nu mai fie\u2026 primitiv\u00a0?<\/p>\n

EMINESCU<\/strong>\u00a0(f\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 nu observ\u0103 ironia)<\/em>: C\u00e2nd \u00eencepe a-\u015fi da seama \u015fi a c\u0103uta s\u0103 explice modul de convie\u0163uire \u015fi de conlucrare. Atunci se nasc religiile, care stabilesc adev\u0103ruri morale, sub forme adev\u0103rat c\u0103 dogmatice sau mitologice, religii cari sunt totodat\u0103 \u015fi codice. Astfel, s-ar putea spune c\u0103 \u00eentreaga lupt\u0103 \u00eentre taberele opuse, numite una liberal\u0103 \u2013 care ajunge la comunism, alta conservatoare \u2013 care poate ajunge\u00a0 \u00eentr-adev\u0103r la osifiearea statului, e pe de o parte lupta pentru drepturi, pe de alta lupta pentru datorii.<\/p>\n

JURNALISTUL<\/strong>\u00a0(mucalit)<\/em>: \u015ei care dintre tabere e mai bun\u0103\u00a0? Conservatorii?\u2026 C\u0103 toat\u0103 lumea v\u0103 \u015ftie conservator\u2026<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Am\u00e2ndou\u0103. Conservatismul lupt\u0103 pentru datorii. Pentru el, \u00eemplinirea datoriilor c\u0103tre semenii s\u0103i, solidaritatea de bun\u0103 voie sau impus\u0103 prin legi a cet\u0103\u0163enilor unui stat, o organizare strict\u0103, \u00een care individul e numai mijloc pentru \u00eentre\u0163inerea \u015fi \u00eenflorirea colectivit\u0103\u0163ii, cru\u0163area economic\u0103 a tuturor claselor, pe care le prive\u015fte ca organe vii ale societ\u0103\u0163ii, cu un cuv\u00e2nt organizarea natural\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 de to\u0163i, mo\u015ftenit\u0103 adesea prin tradi\u0163ie, prin obiceiul p\u0103m\u00e2ntului, recunoscut\u0103 de to\u0163i f\u0103r\u0103 legi scrise chiar, iat\u0103 starea de lucruri la care aspir\u0103 conservatismul extrem. Dar \u015fi ceast\u0103 direc\u0163ie are primejdiile ei. Vecinica tutel\u0103, exercitat\u0103 asupra claselor de jos, le d\u0103 \u00eentr-adev\u0103r p\u00e2nea de toate zilele, dar le lipse\u015fte de energie individual\u0103, le face indolente. Pe de alt\u0103 parte, sistemul libert\u0103\u0163ii, totodat\u0103 al individualismului, cuprinde primejdii \u015fi mai mari. El preface via\u0163a \u00eentr-o lupt\u0103 de exploatare reciproc\u0103, care poate ajunge la disolu\u0163iunea complet\u0103 a statului. \u015ei \u00eentr-acolo tind ideile liberale de azi. \u00centre aceste dou\u0103 extreme e poate me\u015fte\u015fugul adev\u0103ratei politice.<\/p>\n

JURNALISTUL<\/strong>\u00a0(deja a empatizat cu interlocutorul)<\/em>: \u00cencep s\u0103 pricep. Dumneavoastr\u0103 nu repudia\u0163i, de fapt, liberalismul! Sus\u0163inerea fa\u0163\u0103 de conservatori vine dintr-o necesitate istoric\u0103 a momentului, nu din ra\u0163iuni de partid sau din prietenia cu Titu Maiorescu. Adic\u0103, dac\u0103 am \u00een\u0163eles bine, excesul de valori liberale \u2013 care sunt, prin excelen\u0163\u0103, ale individului \u2013 risc\u0103 s\u0103 distrug\u0103 sistemul de valori comunitare, constituite organic, prin tradi\u0163ie. Iar dumneavoastr\u0103 reac\u0163iona\u0163i la acest pericol, ap\u0103r\u00e2ndu-le. Corect?<\/p>\n

EMINESCU<\/strong>\u00a0(la r\u00e2ndul lui, ironic)<\/em>: Corect. De\u015fi\u00a0 m-am exprimat foarte clar, \u00eencepe\u0163i, \u00eentr-adev\u0103r, s\u0103 pricepe\u0163i. Sper s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u015fi al\u0163ii\u2026<\/p>\n

\n
Afi\u0219ul piesei la spectacolul din 15 ianuarie 2015<\/mark><\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n

SCENA III<\/strong><\/h2>\n

[\u2026]<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>Revin cu o \u00eentrebare delicat\u0103\u2026 Domnule Eminescu, atitudinea dumneavoastr\u0103 intransigent\u0103 la adresa evreilor imigran\u0163i v-a atras antipatia acestora \u015fi, implicit, reputa\u0163ia de antisemit. De aceea, v-a\u015f ruga s\u0103 v\u0103 nuan\u0163a\u0163i atitudinea \u00een chestiunea evreiasc\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, aceast\u0103 chestiune este real\u0103?\u2026<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Da, este. La orice popor, drepturile publice \u015fi private au fost rezultatul unei munci seculare \u015fi al unor sacrificii \u00eensemnate. Dac\u0103 exista aristocra\u0163ia, cu prerogative deosebite, acestea erau compenza\u0163ia muncii r\u0103zboinice; dac\u0103 \u0163\u0103ranii, cari pretutindenea au fost aservi\u0163i, au izbutit \u00een urm\u0103 a se vedea st\u0103p\u00e2ni pe buc\u0103\u0163ile lor de p\u0103m\u00e2nt, aceasta a fost oarecum r\u0103splata pentru c\u0103 \u00een vremi trecute ei singuri au purtat greutatea institu\u0163iilor: dac\u0103 partea cleric\u0103 s-a bucurat de prerogative, ea a \u015fi \u00eemplinit o sarcin\u0103 de cultur\u0103, pe care, \u00een \u00eemprejur\u0103rile date ale Evului Mediu, nu le putea \u00eendeplini o clas\u0103 de ra\u0163ionali\u015fti. Evreii, singuri, cu totul deosebi\u0163i, \u015fi av\u00e2nd tenden\u0163e deosebite de popor, nu compenseaz\u0103 \u00eentru nimic munca poporului care-i sus\u0163ine. Evreul nu cere, ca clasa de mijloc din secolul al XVII-lea, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodat\u0103 produc\u0103tor \u015fi desigur c\u0103, numai cu foarte rar\u0103 escep\u0163ie, se va g\u0103si \u00eentr-adev\u0103r c\u00e2te un evreu care s\u0103 produc\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Exist\u0103 discrimin\u0103ri\u00a0 juridice sau de alt\u0103 natur\u0103 \u00eempotriva evreilor?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Restric\u0163iuni juridice au existat pentru ei totdeauna, dar nu din cauza religiei. \u015etefan-Vod\u0103 cel Mare \u00eent\u0103re\u015fte c\u00e2torva evrei, veni\u0163i din Polonia, libertatea confesiei, dreptul de a-\u015fi cl\u0103di sinagoge, un drept pe care turcii, a\u015fa-numi\u0163ii no\u015ftri suzerani, nu l-au avut niciodat\u0103, de\u015fi confesia mozaic\u0103 este, pentru spiritul ascetic \u015fi \u00eeng\u0103duitor al religiei cre\u015ftine, tot at\u00e2t de str\u0103in\u0103 ca \u015fi cea mahometan\u0103. Afar\u0103 de aceea, aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi\u00a0 str\u0103ine \u2013 dar aicea se m\u0103rginea totul, \u015fi a\u015fa ar fi trebuit s\u0103 r\u0103m\u00e2ie. Meseria\u015fi \u015fi proprietari nu puteau fi, c\u0103ci proprietatea emana de la domnie \u015fi era str\u00e2ns legat\u0103 cu contribu\u0163ia de s\u00e2nge, la care nimeni nu i-a poftit, nicic\u00e2nd, \u015fi de la care, chiar c\u00e2nd \u00eei pofte\u015fti, \u015ftiu a se sustrage, f\u0103c\u00e2ndu-se supu\u0219i austriece\u015fti, de\u015fi sunt n\u0103scu\u0163i \u00een Rom\u00e2nia din supu\u015fi ruse\u015fti, \u015fi n-au v\u0103zut Austria cu ochii. Prin ce munc\u0103 sau sacrificii \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat dreptul de a aspira la egalitate cu cet\u0103\u0163enii statului rom\u00e2n? Ei au luptat cu turcii, cu t\u0103tarii, cu polonii \u015fi ungurii? Lor li-au pus turcii, c\u00e2nd au \u00eenfr\u00e2nt tractatele vechi, capul \u00een poale? Prin munca lor s-a ridicat vaza acestei \u0163\u0103ri, s-au dizgropat din \u00eenv\u0103luirile trecutului aceast\u0103 limb\u0103? Prin unul din ei \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat neamul rom\u00e2nesc un loc sub soare?<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>To\u0163i evreii sunt a\u015fa cum \u00eei descrie\u0163i?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Nu. \u015ei ne pare r\u0103u de acei pu\u0163ini evrei cari, prin valoarea lor personal\u0103, merit\u0103 a forma o escep\u0163ie, chiar dac\u0103 s-ar compune din dou\u0103-trei mii, cari s-au identificat cu aceast\u0103 \u0163ar\u0103. Dar fiecare poate pricepe c\u0103, \u00eentr-o armie str\u0103in\u0103 care se apropie de noi, nimeni nu va c\u0103uta s\u0103 deosebeasc\u0103 pe pu\u0163inii amici, ce i-ar putea avea \u00een acea armie. \u015ei evreii sunt o armie economic\u0103, o ras\u0103 de asocia\u0163i naturali contra a tot ce nu e evreu.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0\u015ei p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 care ar fi solu\u0163ia? S\u0103-i gonim din \u0163ar\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Marile fenomene sociale se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dup\u0103 a noastr\u0103 p\u0103rere, \u00eentr-o ordine cauzal\u0103 tot at\u00e2t de necesar\u0103 ca \u015fi evenimentele elementare \u015fi, dac\u0103 nu putem zice c\u0103 avem ur\u0103 \u00een contra ploaiei, chiar c\u00e2nd cade prea mult\u0103, sau contra ninsorii, tot astfel, nu ur\u0103 putem sim\u0163i pentr-un eveniment at\u00e2t de elementar ca imigra\u0163iunea \u00een mase a unui element etnic care-a contractat anume apuc\u0103turi economice ce nu ne convin, sub persecu\u0163iile altor popoare. Dar, totodat\u0103, nici o minte serioas\u0103 nu poate pretinde ca poporul nostru, cel nevinovat \u00een chestie, s\u0103 poarte urm\u0103rile nefaste ale persecu\u0163iilor ce izraeli\u0163ii au avut a le suferi de la al\u0163ii. Alte popoare i-au oprit de la me\u015fte\u015fuguri, deci s-au dedat cu nego\u0163ul \u015fi, neajung\u00e2nd acesta, cu specula mai ales. Izraeli\u0163ii, \u00een num\u0103rul \u00een care sunt ast\u0103zi, constituie o putere de a c\u0103rei ac\u0163iune cat\u0103 neap\u0103rat s\u0103 se \u0163in\u0103 seam\u0103. A face s\u0103 nu existe aceast\u0103 putere nu st\u0103 \u00een facultatea omului de stat, precum nu poate cineva desfiin\u0163a D\u00e2mbovi\u0163a ori Ialomi\u0163a; cestiunea nu poate fi dec\u00e2t a o face \u00een adev\u0103r folositoare.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Cum, domnule Eminescu? Cum?\u2026<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Precum un r\u00e2u de munte \u00eeneac\u0103, nefiind supus voin\u0163ei determinante a omului, pe c\u00e2nd cu albia regulat\u0103 el poart\u0103 vase, \u015fi devine un izvor de \u00eenavu\u0163ire pentru c\u00e2mpiile ce le petrece, astfel \u015fi un element etnic, care ar l\u0103sa curs liber numai instinctelor sale, ar fi periculos, pe c\u00e2nd, ab\u0103tut \u00een albia unei munci lini\u015ftite \u015fi productive, ar deveni folositor patriei lui adoptive.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0V\u0103 exprima\u0163i mult prea metaforic. Pute\u0163i fi mai explicit?\u2026 Mai\u2026 aplicat?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0O serioas\u0103 reorganizare social\u0103 \u015fi ap\u0103rarea meserielor de concuren\u0163a articolelor gata importate din str\u0103in\u0103tate, a\u015fadar\u0103 m\u0103suri interne, combinate cu alte vederi de politic\u0103 economic\u0103 dec\u00e2t ale absolutului liber schimb cari au domnit p\u00e2n-acuma, ar fi poate \u00een stare de-a ocupa bra\u0163ele \u015fi inteligen\u0163ele celei mai nou\u0103 imigra\u0163iuni, cu o lucrare mai folositoare \u015fi mai spornic\u0103 dec\u00e2t precupe\u0163irea spirtului, care-n ultima linie nu se poate face dec\u00e2t \u00een detrimentul s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi bunei st\u0103ri a celei mai importante p\u0103r\u0163i a poporului rom\u00e2nesc, a \u0163\u0103ranului.<\/p>\n

JURNALISTUL\u00a0<\/strong>(dup\u0103 o pauz\u0103 \u00een care pare c\u0103 mediteaz\u0103 la ceea ce i-a spus \u201eintervievatul\u201d)<\/em>: Propun s\u0103 trecem la alt subiect\u2026 Facem parte din Uniunea European\u0103. \u00cen ce condi\u0163ii ne-ar fi favorabil\u0103 aceast\u0103 apartenen\u0163\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0\u00cen condi\u0163iile \u00een care existen\u0163a statului e asigurat\u0103 prin c\u00e2rma puternic\u0103 \u015fi prev\u0103z\u0103toare a tot ce poate produce na\u0163ia mai viguros, mai onest \u015fi mai inteligent. Suntem \u00eens\u0103, din contra, aviza\u0163i\u00a0\u00a0 de-a a\u015ftepta siguran\u0163a acestei existen\u0163e de la pomana \u00eemprejur\u0103rilor externe, care s\u0103 postuleze fiin\u0163a statului rom\u00e2n ca pe un fel de necesitate interna\u0163ional\u0103. Acea necesitate interna\u0163ional\u0103 n-are nevoie de-a \u0163ine seama de sentimentele noastre intime, ci numai de existen\u0163a unui petec de p\u0103m\u00e2nt cvasineutru l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re.\u00a0 Chestiunea de c\u0103petenie pentru istoria \u015fi continuitatea de dezvoltare a acestei \u0163\u0103ri este ca elementul rom\u00e2nesc s\u0103 r\u0103m\u00e2ie cel determinant. Voim statul na\u0163ional, nu statul cosmopolit, nu America dun\u0103rean\u0103. Voim ca stejarul stejari s\u0103 produc\u0103, nu meri p\u0103dure\u0163i.<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>A\u0163i pronun\u0163at expresia \u201estat na\u0163ional\u201d. Ungurii, dup\u0103 cum probabil \u015fti\u0163i, prin partidul care-i reprezint\u0103 \u00een Parlament, UDMR, dar \u015fi prin alte forma\u0163iuni politice din Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia, vor s\u0103 modifice articolul 1 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei. Adic\u0103 s\u0103 elimine sintagma \u201estat na\u0163ional\u201d. Vor, de asemenea, \u00een zonele locuite de ei, institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een limba maghiar\u0103, limba rom\u00e2n\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd facultativ\u0103 acolo, autonomie teritorial\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u015fi multe altele care deriv\u0103 din acestea. \u00ce\u015fi sus\u0163in revendic\u0103rile baz\u00e2ndu-se pe num\u0103rul de etnici maghiari din Transilvania, pe ascendentul istoric al culturii \u015fi civiliza\u0163iei lor, pe \u201enedreptatea istoric\u0103\u201d a Tratatului de la Trianon\u2026 Ce p\u0103rere ave\u0163i de aceste preten\u0163ii?<\/p>\n

EMINESCU\u00a0<\/strong>(v\u0103dit iritat)<\/em>: Dar toat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103 ungurii, chiar \u00een Ungaria proprie, sunt \u00een minoritate \u015fi c\u0103 numai prin influen\u0163\u0103ri materiale la alegeri o au putut improviza acea adun\u0103tur\u0103 ce se pretinde Adunare. \u015ei cine nu-\u015fi aduce aminte, cum au schimbat numele indivizilor din districte \u00eentregi, \u00eenc\u00e2t bie\u0163ii locuitori nem\u0163e\u015fti nu \u015ftiau \u00een urm\u0103 cum \u00eei chiam\u0103\u2026?<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0\u00cen\u0163eleg\u2026 Totu\u015fi, exist\u0103 justific\u0103ri culturale sau de alt\u0103 natur\u0103 care s\u0103 permit\u0103 unui popor s\u0103-\u015fi impun\u0103 autoritatea asupra altuia?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Sunt popoare ce posed o respectabil\u0103 inteligen\u0163\u0103 nalt\u0103, f\u0103r\u0103 de a fi ele civilizate; sunt altele care, f\u0103r\u0103 inteligen\u0163\u0103 nalt\u0103, \u00eentrunesc toate condi\u0163iunile civiliza\u0163iunii. \u015etiin\u0163ele (afar\u0103 de ceea ce e domeniu public) trebue s\u0103 prezinte lucr\u0103ri proprii ale na\u0163iunei, prin care ea ar fi contribuit la luminarea \u015fi \u00eenaintarea omenirii; actele \u015fi literatura frumoas\u0103 trebue s\u0103 fie oglinzi de aur ale realit\u0103\u0163ii \u00een care se mi\u015fca poporul, o coard\u0103 nou\u0103, original\u0103, proprie pe bina cea mare a lumii\u2026<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>Au, a\u015fadar, ungurii, vreo legitimitate istoric\u0103 de a pretinde statut privilegiat \u00een raport cu alte comunit\u0103\u0163i etnice, inclusiv cu etnicii rom\u00e2ni?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Declar\u0103m a \u00een\u0163elege, de\u015fi nu concedem, ca cineva s\u0103 fie aservit vreunei na\u0163iuni viguroase ce te supune cu puterea brut\u0103, ori unei alteia, ce te orbe\u015fte cu lustrul civiliza\u0163iunii sale. Dar s\u0103 fim servitorii\u2026 cui? Ai ungurilor? C\u0103ci ce au ace\u015fti oameni ca s\u0103 ne superiorizeze? Au ei ceva ce noi nu avem? Au ei limb\u0103? Au \u015ftiin\u0163e? Au arte? Au legisla\u0163iune? Au industrii? Au comerciu? Ce au? Limba? Sunetele \u00eengrozesc piatra; construc\u0163iunea, modul de a \u00een\u015fira cuget\u0103rile, de a abstrage no\u0163iunile, tropii, cu un cuv\u00e2nt spiritul infiltrat acestui material grunzuros, sterp, hodorogit, e o copie a spiritului limbei germane. Ei vorbesc nem\u0163e\u015fte cu material de vorb\u0103 unguresc.\u00a0\u015etiin\u0163ele? Ce au descoperit ei nou \u00een \u015ftiin\u0163e? Prin ce au contribuit ei la \u00eenaintarea omenirii? Istoria civiliza\u0163iunii a \u00eenregistrat numai o nul\u0103. Legisla\u0163iunea? Drepturi \u015fi legi sunt \u00eentr-o etern\u0103 contrazicere. E o compila\u0163iune r\u0103ut\u0103cioas\u0103 \u015fi nerumegat\u0103 a principiilor celor mai contradictorii, principii care se exclud unul pe altul. Arte \u015fi literatur\u0103? O traduc\u0163iune rea din limba german\u0103. Industria? German\u0103. Comerciul? \u00cen m\u00e2na Evreilor.<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>Va s\u0103 zic\u0103\u2026?<\/p>\n

EMINESCU: \u2026Va s\u0103 zic\u0103 nu au nimica ace\u015fti oameni, prin ce s\u0103 ne superiorizeze pe noi, Rom\u00e2nii, \u015fi nici nu pot avea, nici nu pot constitui o putere moral\u0103 oarecare. Nu sunt superiori \u00een nimica, nici na\u0163iunilor cu cari locuesc la un loc; \u015fi acest palat de spume mincinoase, cu care au \u00een\u015felat Europa, e, de aproape privit, forma ridicol\u0103 a unor preten\u0163iuni ridicole. Adic\u0103:\u00a0parturiunt montes, nascitur ridiculus mus<\/em>\u00a0\u2013 se scremur\u0103 mun\u0163ii \u015fi f\u0103tar\u0103 un \u015foarece.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Nu se poate ajunge cu ei la o \u00een\u0163elegere\u2026 interetnic\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Asemenea cum nu te po\u0163i \u00een\u0163elege cu un om a c\u0103rui limb\u0103 \u015fi no\u0163iuni difer\u0103 astfel de ale tale, \u00eenc\u00e2t el r\u0103m\u00e2ne pentru tine netraductibil \u2013 c\u0103ci tu nu ai no\u0163iunile ce le are el, cum el nu le are pe ale tale \u2013 , tocmai a\u015fa nu te po\u0163i \u00een\u0163elege cu inteligen\u0163a maghiar\u0103. \u00cemp\u0103care sau transac\u0163iune nu se \u00eencape aicea, c\u0103ci divergen\u0163a no\u0163iunilor fundamentale \u015fi a principiilor sistematice condi\u0163ioneaz\u0103 o etern\u0103 divergen\u0163\u0103 a deduc\u0163iunilor din ele. Tu-i spui c\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 vrea cutare \u015fi cutare lucru, \u2013 el \u00ee\u0163i r\u0103spunde c\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 nici nu exist\u0103. Apoi \u00een\u0163elege-te c-un astfel de om!<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Cine este de vin\u0103, domnule Eminescu, de acest blocaj al comunic\u0103rii? Ungurii?<\/p>\n

EMINESCU\u00a0<\/strong>(m\u00e2hnit)<\/em>: Vina nu e a lor, pentru c\u0103 genera\u0163iunea ca atare nu are vina falsei direc\u0163iuni a spiritului s\u0103u. Vina acestei direc\u0163iuni o au descreera\u0163ii lor conduc\u0103tori, a c\u0103ror vanitate \u00eei f\u0103cea s\u0103 cread\u0103 cum c\u0103, \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, ei vor putea maghiariza p\u00e2n\u0103 \u015fi pietrele. Dac\u0103 cu maghiarii ar fi de vorbit, atunci ar vedea ei \u00een\u015fii c\u0103 noi, rom\u00e2nii, f\u0103r\u0103 ei suntem slabi \u015fi ei f\u0103r\u0103 noi asemenea; dar v\u0103z\u00e2nd c\u0103 tocmai pe rom\u00e2ni \u00eei trateaz\u0103 mai escep\u0163ional dec\u00e2t pe to\u0163i, \u00eei vom l\u0103sa cu durere \u00een plata lui Dumnezeu \u015fi \u00een orbirea cu care i-a b\u0103tut demonul m\u00e2ndriei \u015fi al de\u015fert\u0103ciunei, c\u0103ci f\u0103r\u0103 a fi ei \u00een\u015fii un pericol esen\u0163ial pentru na\u0163ionalit\u0103\u0163i, se pierd pe ei \u015fi pe to\u0163i \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Ca s\u0103 epuiz\u0103m \u201echestiunea na\u0163iunilor\u201d\u2026 A celor care ne \u00eenconjoar\u0103, vreau s\u0103 spun\u2026 \u00cen R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103, care a fost, de fapt, un r\u0103zboi ruso-turc, a\u0163i fost destul de sceptic \u00een privin\u0163a particip\u0103rii Rom\u00e2niei de partea ru\u015filor.<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Nu de la \u00eenceput\u2026 Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi, fapt care se poate foarte bine aproba \u015fi sprijini,\u00a0 dar a intrat cu o armat\u0103 nepreg\u0103tit\u0103 cu nimic, gra\u0163ie ineptei \u015fi culpabilei lor administra\u0163ii, \u015fi f\u0103r\u0103 nicio conven\u0163ie stipul\u00e2nd \u015fi marginea sacrificiilor, \u015fi \u00eentinderea beneficiilor pentru rom\u00e2ni, mul\u0163umit\u0103 \u00eenchinatei lor diploma\u0163ii. \u00centreba\u0163i de pres\u0103 dac\u0103 au vreun tratat cu \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia al\u0103turea de care luptau, ei r\u0103spunser\u0103 cu cutezan\u0163\u0103 c\u0103 acea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie nu putea s\u0103 trateze cu un stat care este \u00eenc\u0103 vasal \u015fi ad\u0103ug\u00e2nd la aceast\u0103 umil\u0103 m\u0103rturisire c\u0103 ei nu fac insult\u0103 generosului \u0163ar prin a-i cere zapis. Iar guvernul a lucrat \u00eentotdeauna f\u0103r\u0103 \u015ftirea \u015fi consim\u0163\u0103m\u00e2ntul prealabil al Parlamentului. Acest guvern \u201eanihilat\u201d \u2013 precum \u00eei zicea domnul Kog\u0103lniceanu \u2013 \u015ftia, \u00een iunie 1877, c\u0103 ru\u015fii vor cere \u00eend\u0103r\u0103t Basarabia, o \u015ftia din gura a chiar principelui Gorceacov, precum a m\u0103rturisit-o ministrul nostru de Externe. \u015ei, cu toate acestea, a trecut Dun\u0103rea cu armata, f\u0103r\u0103 a semna cu ru\u015fii cel mai mic act interna\u0163ional, lucru nemaipomenit de c\u00e2nd lumea. Tot acest guvern \u201eanihilat\u201d a dat Basarabia, a primit Dobrogea \u015fi a declarat c\u0103 se supune dispozi\u0163iilor Tratatului din Berlin, convoc\u00e2nd post festa Parlamentul, ca s\u0103-i dea un vot de \u00eencredere.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Am \u00een\u0163eles. Politicienii no\u015ftri de atunci s-au comportat, fa\u0163\u0103 de ru\u015fi, la fel de slugarnic ca \u0219i cei de ast\u0103zi \u00een fa\u0163a Uniunii Europene. Iar ru\u015fii nu s-au sfiit s\u0103 ne ia Transnistria, de\u015fi, \u00een fapt, \u00eenvig\u0103torii turcilor am fost noi. De aceea Osman Pa\u015fa a refuzat s\u0103 predea sabia Armatei Ruse, pentru c\u0103 nu pe ei \u00eei considera \u00eenving\u0103tori. I-a predat-o colonelului Cerchez, care reprezenta Armata Rom\u00e2n\u0103\u2026\u00a0 Dar altceva a\u015f fi vrut s\u0103 v\u0103 \u00eentreb. Ce ave\u0163i s\u0103 le repro\u015fa\u0163i, de fapt, vecinilor no\u015ftri de la r\u0103s\u0103rit?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Duplicitatea. R\u0103zboiul a fost declarat, de ru\u015fi, Por\u0163ii, \u00een form\u0103 pentru a elibera pe cre\u015ftini, \u00een fond \u00eens\u0103 pentru a cuceri \u00eentreg Imperiul Otoman,\u00a0 \u00eentr-un mod care s\u0103 poat\u0103 fi \u00eenghi\u0163it, mai de voie, mai de nevoie, de Europa. Dup\u0103 Turcia urmeaz\u0103 Imperiul Habsburgic, dup\u0103 d\u00e2nsul, cine mai \u015ftie cine? Scopul fictiv al r\u0103zboiului \u015fi scopul adev\u0103rat sunt diametral opuse. Astfel se d\u0103ruie un regat splendid celui mai ne\u00eensemnat popor din Peninsula Balcanic\u0103, bulgarilor. Se stabile\u015fte, \u00een Tratatul de la San-Stefano, independen\u0163a Rom\u00e2niei \u015fi, c-un r\u00e2nd dup\u0103 aceea, se stabile\u015fte c-un al treilea, f\u0103r\u0103 de noi, dreptul de a-\u015fi trece trupele prin \u0163ara noastr\u0103, de a o ocupa, cu alte cuvinte, doi ani de zile.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Poporul rus este, din c\u00e2te \u015ftiu, rezultanta unui testament istoric, formulat de Petru cel Mare. Ru\u015fii nutresc sentimentul c\u0103 au o misiune istoric\u0103, pe care \u00eencearc\u0103 s-o \u00eendeplineasc\u0103. Au ei \u015fi calitatea istoric\u0103 pe care o presupune o astfel de misiune?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Indiferent dac\u0103 exist\u0103 sau nu testamentul lui Petru cel Mare, el exist\u0103 \u00een capetele a mii de oameni vis\u0103tori, cari dau tonul \u00een Rusia. Guvernele au fost \u00een stare s\u0103 cunoasc\u0103 foarte bine politica ruseasc\u0103 \u015fi \u0163intele ce ea le urm\u0103re\u015fte de-o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani. R\u0103s\u0103rit\u0103 din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, a\u015fezate pe stepe \u00eentinse a c\u0103ror monotonie are \u00eenr\u00eeurire asupra inteligen\u0163ei omene\u015fti, lipsind-o de ml\u0103dio\u015fie \u015fi d\u00e2ndu-i instincte fanatice pentru idei de-o vag\u0103 m\u0103re\u0163ie, Rusia e \u00een mod egal muma m\u00e2ndriei \u015fi a lipsei de cultur\u0103, a fanatismului \u015fi a despo\u0163iei. Frumosul e \u00eenlocuit prin m\u0103re\u0163, precum colinele undoiate \u015fi mun\u0163ii cu dumbr\u0103vi a \u0163\u0103rilor apusene sunt acolo \u00eenlocuite prin \u015fesuri f\u0103r\u0103 de cap\u0103t. \u00cen tenden\u0163ele de cucerire, \u00een a\u015fa-numitele misiuni istorice cari-\u015fi caut\u0103 marginile natural, nu e nimic dedesupt, dec\u00e2t, pur \u015fi simplu, ne\u015ftiin\u0163a \u015fi gustul de spoliare. De aceea ni se pare c\u0103, din nefericire, ru\u015fii sunt sub dominarea unui de\u015fert sufletesc, a unui ur\u00e2t care-i face s\u0103 caute \u00een cuceriri ceea ce n-au \u00eenl\u0103untrul lor.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Au vreo \u015fans\u0103 de a reconfigura, pe termen lung, harta \u015fi cultura Europei?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>De mult, dar mai cu seam\u0103 de o sut\u0103 cincizeci de ani \u00eencoace, \u0163inta cuceririlor ruse\u015fti sunt \u0163\u0103rile r\u0103s\u0103ritene ale Europei. Mai de cur\u00e2nd, vedem \u00eentinz\u00e2ndu-se preten\u0163iile panslavismului \u00een miezul Europei, \u00een \u0163\u0103rile coroanei habsburgice p\u00e2n\u0103 la Marea Adriatic\u0103. C-un cuv\u00e2nt, \u00een loc de-a desf\u0103\u015fura activitatea \u00eenl\u0103untru, ochii vecinului nostru sunt pironi\u0163i cu fl\u0103m\u00e2ngiune asupra Apusului, cercurile culte umplu golul sufletesc cu fantasmagoria unui imperiu care ar ajunge de la Sibir p\u00e2n\u0103 sub zidurile Vene\u0163iei, \u015fi apoi mai departe\u2026 tot mai departe. \u015ei aceast\u0103 misiune tainic\u0103 o \u00eemplinesc apoi diploma\u0163ii \u015fi baionetele\u2026<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>Bine, dar Europa ce face? St\u0103 cu m\u00e2inile-n s\u00e2n?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Europa \u00a0pare ast\u0103zi \u00een starea \u00een care era Bizan\u0163ul la apari\u0163iunea unui neam asemenea mongolic, a turcilor. \u00cen locul civiliza\u0163iei grece, \u00eenflorit-au \u00een Bizan\u0163 o cultur\u0103 turceasc\u0103? Deloc. Tocmai a\u015fa nu va \u00eenflori o cultur\u0103 moscovit\u0103 pe p\u0103m\u00e2nturile supuse ru\u015filor, pentru c\u0103 lipse\u015fte r\u0103d\u0103cina subiectiv\u0103 a unei asemenea culturi.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Dac\u0103 tot a\u0163i vorbit de ru\u015fi, haide\u0163i s\u0103 l\u0103murim \u015fi problema Basarabiei. Cui apar\u0163ine, istorice\u015fte vorbind, aceast\u0103 parte a lumii vorbitoare de limba rom\u00e2n\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 definim termenii. \u201eBasarabia\u201d este numele medieval al \u0162\u0103rei Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi vine de la numele dinastiei \u0162\u0103rei Rom\u00e2ne\u015fti, a Basarabilor. \u00censu\u015fi numele \u201eBasarabia\u201d \u0163ip\u0103 sub condeiele ruse\u015fti. C\u0103ci Basarabia nu \u00eensemneaz\u0103 dec\u00e2t \u0163ara Basarabilor, precum Rusia \u00eenseamn\u0103 \u0163ara ru\u015filor, Rom\u00e2nia \u0163ara rom\u00e2nilor. Pe la 1370, Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adic\u0103 despotul Dobrogei, Domn al Silistrei \u015fi al \u0163\u0103rilor t\u0103t\u0103re\u015fti, \u00eentinsese marginile domniei sale p\u00e2n\u0103 la Nistru de-a lungul \u0163\u0103rmului M\u0103rii Negre, cucerind aceste locuri de la t\u0103tari. Pentru cap\u0103tul veacului al patrusprezecelea, st\u0103p\u00e2nirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabil\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Vorbi\u0163i, a\u015fadar, despre legitimitatea istoric\u0103\u2026<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Da. Drepturile noastre asupra \u00eentregii Basarabii sunt prea vechi \u015fi prea bine \u00eentemeiate, pentru a ni se vorbi cu umbra de cuv\u00e2nt de onoarea Rusiei angajata prin tratatul de la Paris. Basarabia \u00eentreag\u0103 a fost a noastr\u0103, pe c\u00e2nd Rusia nici nu se \u00eenvecina cu noi. Basarabia \u00eentreag\u0103 ni se cuvine, c\u0103ci e p\u0103m\u00e2nt drept al nostru \u015fi cucerit cu plugul. Ap\u0103rat cu arma a fost de la \u00eenceputul veacului al patrusprezecelea \u00eenc\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een veacul al nou\u0103sprezecelea\u2026<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>\u0162\u0103rile Rom\u00e2ne s-au aflat, vreme de veacuri, sub suzeranitatea turceasc\u0103. De ce trebuie s\u0103 avem o \u00eengrijorare \u00een plus, fa\u0163\u0103 de ru\u015fi?<\/p>\n

EMINESCU:\u00a0<\/strong>Sute de ani, rom\u00e2nii au fost cel pu\u0163in indirect st\u0103p\u00e2ni\u0163i de turci: niciodat\u0103 \u00eens\u0103, \u00een curgerea veacurilor, turcii nu au pus \u00een discu\u0163ie limba \u015fi na\u0163ionalitatea rom\u00e2n\u0103. Oriunde \u00eens\u0103 rom\u00e2nii au c\u0103zut sub st\u0103p\u00e2nirea direct\u0103 ori indirect\u0103 a slavilor, dezvoltarea lor fireasc\u0103 s-a curmat prin mijloace silnice. Rusia nu se mul\u0163ume\u015fte de a fi luat o parte mare \u015fi frumoas\u0103 din vatra Moldovei, nu se mul\u0163ume\u015fte de a fi c\u0103lcat peste grani\u0163a fireasc\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, ci voie\u015fte s\u0103-\u015fi ia \u015fi sufletele ce se afl\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 mistuiasc\u0103 o parte din poporul rom\u00e2n. Rusia nu a luat aceast\u0103 parte din Moldova pentru ca s\u0103-\u015fi asigure grani\u0163ele, ci pentru ca s\u0103 \u00eenainteze cu ele, \u015fi nu voie\u015fte s\u0103 \u00eenainteze dec\u00e2t spre a putea st\u0103p\u00e2ni mai multe suflete. Sub st\u0103p\u00e2nire ruseasc\u0103, nimic \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103 nu se poate scrie; nimic ce e scris \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103 nu poate s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a, f\u0103r\u0103 de a da loc la presupusuri \u015fi persecu\u0163iuni; ba oamenii de condi\u0163ie se feresc de a vorbi \u00een cas\u0103 rom\u00e2ne\u015fte, pentru ca nu cumva o slug\u0103 s\u0103-i denun\u0163e; \u00eentr-un cuv\u00e2nt, orice manifesta\u0163ie de via\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 e oprit\u0103, r\u0103u privit\u0103 \u015fi chiar pedepsit\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Domnule Eminescu, abstrac\u0163ie f\u0103c\u00e2nd de nedumerirea mea personal\u0103, \u00een fa\u0163a unei asemenea politici de exterminare a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a popoarelor st\u0103p\u00e2nite \u2013 pe care am\u00a0\u00a0 \u00eent\u00e2lnit-o, ca practic\u0103, \u015fi la unguri, s\u00e2rbi, bulgari sau ucraineni \u2013 v\u0103 \u00eentreb \u00eenc\u0103 o dat\u0103, de data asta cu referin\u0163\u0103 la rom\u00e2nii din Moldova de peste Prut, au vreo \u015fans\u0103 ru\u015fii \u00een aceast\u0103 politic\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Nu! \u00cenr\u00e2urirea fireasc\u0103 a Rusiei ne este stric\u0103cioas\u0103, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca s\u0103 ne ia individualitatea, Rusia ar trebui s\u0103 ne dea alta \u00een schimb, \u015fi, cel pu\u0163in deocamdat\u0103, nu suntem cop\u0163i pentru o asemenea degenerare. De c\u00e2te ori ru\u015fii se vor pune \u00een atingere cu noi, vor trebui s\u0103 simt\u0103 superioritatea individualit\u0103\u0163ii noastre, s\u0103 fie sup\u0103ra\u0163i de acest sim\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi s\u0103 ne urasc\u0103 mai mult \u015fi tot mai mult.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0C\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 se manifeste aceast\u0103 ur\u0103?<\/p>\n

EMINESCU: F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 aceast\u0103 ur\u0103 a fost \u00eentemeiat\u0103 pe timpul c\u00e2nd \u00eentre Moldova \u015fi a\u015fa-numita Basarabia comunica\u0163ia era liber\u0103. Ru\u015fii s-au \u00eencredin\u0163at c\u0103 aceast\u0103 libertate este primejdioas\u0103 numai pentru d\u00e2n\u015fii \u015fi pentru aceasta au \u00eenchis grani\u0163ele ermetice\u015fte \u015fi au curmat atingerea \u00eentre rom\u00e2nii de peste Prut \u015fi restul poporului rom\u00e2n. De atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 acum m\u0103surile silnice pentru st\u00e2rpirea rom\u00e2nismului se iau f\u0103r\u0103 de curmare. Administra\u0163ia, biserica \u015fi \u015fcoala sunt cu des\u0103v\u00e2r\u015fire ruse\u015fti, \u00eenc\u00e2t este oprit a c\u00e2nta \u00een ziua de Pa\u015fti \u201eHristos a \u00eenviat!\u201d \u00een rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Totu\u015fi, \u00een actualul context geopolitic, Moldova\u00a0 nu are nevoie sub niciun chip de patronajul sau protec\u0163ia Rusiei?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0De la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special \u015fi nu-i cerem dec\u00e2t ceea ce suntem \u00een drept a-i cere\u2026 Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru d\u00e2nsa, ci fiecare pentru sine \u015fi ale sale; ea pentru a \u00eemplini mandatul Europei \u015fi pentru confra\u0163ii ei de peste Dun\u0103re; noi pentru noi.<\/p>\n

Deci \u00eenc\u0103 o dat\u0103: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata \u00een numele nostru, c\u0103ci n-am \u00eens\u0103rcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene.<\/p>\n

\n
Afi\u0219ul piesei la spectacolul din 15 iunie 2015<\/mark><\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n

SCENA IV<\/strong><\/h2>\n

(Ecranul se stinge din nou \u015fi, \u00een locul Jurnalistului, apar acelea\u015fi imagini cu c\u00e2ini l\u0103tr\u00e2nd, peste care se suprapun voci umane. De data asta, vocile care se aud printre l\u0103tr\u0103turi rostesc urm\u0103toarele fraze \u015fi fr\u00e2nturi de fraze: \u201eCa poet na\u0163ional, Eminescu nu mai poate supravie\u0163ui\u201d; \u201ecadavrul din debara\u201d; \u201eexasperant de \u00eenvechit\u201d;\u00a0 \u201eDin punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil\u201d \u2026 \u015ei, din nou, vocile umane se estompeaz\u0103, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se aud\u0103 doar l\u0103tr\u0103turile c\u00e2inilor. Imaginea \u00ee\u015fi revine \u015fi apare din nou Jurnalistul)\u2026<\/em><\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>Cine sunte\u0163i dumneavoastr\u0103, domnule Eminescu?<\/p>\n

EMINESCU<\/strong>\u00a0(r\u00e2z\u00e2nd, cu ironie amar\u0103, schi\u0163\u00e2nd o reveren\u0163\u0103):<\/em>\u00a0Un vecinic doctorand \u00een multe \u015ftiin\u0163i nefolositoare, criminalist \u00een senzul prost al cuv\u00e2ntului \u015fi \u00een conflict cu judec\u0103torul de instruc\u0163ie, fost bibliotecar, c\u00e2nd a \u015fi pr\u0103dat biblioteca, fost revizor la \u015fcoalele de\u2026 fete, fost redactor\u00a0en chef<\/em>\u00a0al foii vitelor de pripas \u015fi al altor jurnale necitite colaborator.\u00a0(Continu\u0103 s\u0103 r\u00e2d\u0103 mocnit.)<\/em><\/p>\n

JURNALISTUL<\/strong>\u00a0(empatiz\u00e2nd din ce \u00een ce mai mult cu \u201esubiectul\u201d)<\/em>: V\u0103 \u00een\u0163eleg sarcasmul\u2026 Pe 28 iunie 1883 a\u0163i fost alungat din pres\u0103 \u015fi b\u0103gat \u00een c\u0103ma\u015fa de for\u0163\u0103.\u00a0\u00a0 N-am s\u0103 intru \u00een am\u0103nunte, \u015ftiu c\u0103 este dureros. Data de 28 iunie 1883 a \u00eensemnat, practic, asasinarea dumnevoastr\u0103 civil\u0103\u2026 \u00cen aceea\u015fi zi ap\u0103rea, \u00een TIMPUL, ultimul dumneavoastr\u0103 articol, care era, ca o coinciden\u0163\u0103 cinic\u0103 \u2013 sau, poate, doar simbolic\u0103\u00a0 \u2013 o analiz\u0103 \u015fi o pledoarie pentru libertatea presei \u015fi a jurnalistului. Era o reac\u0163ie de ap\u0103rare la agresiunea structurilor puterii \u00eempotriva libert\u0103\u0163ii de exprimare\u2026 Reac\u0163ie care v-a costat scump. Iat\u0103 c\u0103 istoria se repet\u0103, dup\u0103 aproximativ 130 de ani: se \u00eencearc\u0103 modificarea unei legi, pentru a face s\u0103 tac\u0103 vocile incomode. Aprecia\u0163i c\u0103 situa\u0163ia e determinat\u0103 de acelea\u015fi cauze?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Singurul lucru asupra c\u0103ruia n-a putut \u00eenc\u0103 triumfa regimul a r\u0103mas numai presa; \u015fi aceasta se consider\u0103, credem, de c\u0103tre regim, cu at\u00e2t mai nesuferit\u0103, cu c\u00e2t el, \u00een exerci\u0163iul puterii discre\u0163ionare, a trebuit s\u0103 devin\u0103 n\u0103zuros, adic\u0103 sup\u0103r\u0103cios din lucru de nimic. Neap\u0103rat dar c\u0103 se sim\u0163ea \u015fi nevoia de a pune \u00een practic\u0103 mijlocul prin care s\u0103 se n\u0103bu\u015feasc\u0103 \u0163ip\u0103tul contra tr\u0103d\u0103rii \u015fi contra f\u0103r\u0103delegilor regimului, spre a fi lini\u015ftit \u00een domnia sa absolut\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL:\u00a0<\/strong>\u00cen\u0163eleg c\u0103 presa a r\u0103mas ultimul bastion al libert\u0103\u0163ii de exprimare. Cum de nu a reu\u015fit puterea s\u0103 o defiin\u0163eze sau s\u0103 o fac\u0103 s\u0103 tac\u0103?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0\u00centru abaterea con\u015ftiintei aleg\u0103torilor, cele mai eficace arme s-au dovedit corup\u0163iunea, frauda, amenin\u0163area. Contra presei \u015fi jurnalistului a c\u0103tat regimul s\u0103 recurg\u0103 la acte de r\u0103sbunare; \u015fi a\u015fa, dup\u0103 ce c\u0103 a intentat proces de pres\u0103 unuia dintre organele de publicitate care au cutezat s\u0103 formuleze acuza\u0163iune special\u0103 contra neregularit\u0103\u0163ior\u2026 dar credem c\u0103 nu este nevoie a argumenta mult, spre a convinge despre ur\u00e2ta pornire a guvernului asupra presei. Trebuie s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m de acum la alte m\u0103suri, \u015fi mai odioase, pentru c\u0103 panta este alunecoas\u0103 \u015fi nu are piedic\u0103 p\u00e2n\u0103-n pr\u0103pastie. Am putea s\u0103-l asigur\u0103m pe regim c\u0103, oric\u00e2t de cumplite ar fi actele sale de r\u0103zbunare, nu va fi \u00een stare nici el a abate unele caractere tari ce se g\u0103sesc \u00een pres\u0103, \u015fi team\u0103 ne e c\u0103, tot c\u0103ut\u00e2nd victoria peste tot, \u00een monstruoasa sa pornire de a-\u015fi subjuga \u015fi presa, va pierde \u015fi pe cea deja c\u00e2\u015ftigat\u0103.<\/p>\n

JURNALISTUL\u00a0<\/strong>(\u00cel prive\u015fte emo\u0163ionat, cu admira\u0163ie \u015fi respect. Dup\u0103 c\u00e2teva secunde, reia \u201erechizitoriul\u201d)<\/em>: \u00cen arhiva regelui Carol I, s-au g\u0103sit mai multe rapoarte ale serviciilor secrete austro-ungare, privind activitatea dumneavoastr\u0103 anti-\u2026european\u0103. E vorba, printre altele, de cele trei articole publicate \u00een 1870 \u00een revista \u201eFedera\u0163iunea\u201d de la Pesta \u2013\u00a0\u201eEchilibrul\u201d<\/em><\/strong>,\u00a0\u201eS\u0103 facem un Congres\u201d<\/em><\/strong>\u00a0\u015fi\u00a0\u201e\u00cen unire e t\u0103ria\u201d<\/em><\/strong>\u00a0\u2013 , de opozi\u0163ia vehement\u0103 la modificarea articolului 7 din Constitu\u0163ie, impus\u0103 de Congresul de la Berlin \u00een 1878, sau de activitatea dumneavoastr\u0103 anti-imperial\u0103 din cadrul Societ\u0103\u0163ii \u201eCarpa\u0163i\u201d, ca s\u0103 dau numai c\u00e2teva exemple. A\u0163i fost un personaj care deranja, eufemistic vorbind, at\u00e2t politic, c\u00e2t \u015fi geopolitic. Interesant este c\u0103 deranja\u0163i \u015fi ast\u0103zi. Am s\u0103 v\u0103 citesc un fragment dintr-un articol ap\u0103rut \u00een 2002, semnat de un oarecare Patapievici, \u015fi intitulat\u00a0\u201eInactualitatea lui Eminescu \u00een anul Caragiale\u201d<\/em><\/strong>:\u00a0,,Hot\u0103r\u00e2t lucru, la o sut\u0103 cincizeci de ani de la na\u015ftere, Eminescu nu mai e la mod\u0103. Nu mai e la mod\u0103, deoarece nu mai \u00abd\u0103 bine\u00bb\u2026 Pentru noua tabl\u0103 de valori acceptate, Caragiale a fost g\u0103sit \u00abpolitic corect\u00bb, \u00een timp ce punerea lui Eminescu la patul lui Procust al noului canon importat din \u00ab\u0163\u0103rile progresiste\u00bb a ar\u0103tat f\u0103r\u0103 dubiu c\u0103 fostul poet na\u0163ional al Rom\u00e2niei clasice e \u00abpolitic incorect\u00bb. Cum ar fi putut fi altfel? Ca poet na\u0163ional, Eminescu nu mai poate supravie\u0163ui, deoarece noi azi ie\u015fim din zodia na\u0163ionalului. Poet canonic Eminescu nu mai poate fi, deoarece revolu\u0163ia sociologic\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, care a avut loc dup\u0103 1990, a adus la putere studio\u015fi care fac alergie la auzul cuv\u00e2ntului canon \u015fi manifest\u0103 tendin\u0163a s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe revolver c\u00e2nd aud cuv\u00e2ntul tradi\u0163ie. Profund el nu mai poate fi considerat, deoarece categoria profundului, nefiind postmodern\u0103, nu mai e prizat\u0103 de intelectualii progresi\u015fti. Interesant Eminescu nu mai poate fi, deoarece tot ce e interesant \u00een Eminescu e pur german, iar azi nu se mai consider\u0103 interesant dec\u00e2t ce vine din zona anglo-saxon\u0103, care e contrariul germanit\u0103\u0163ii. Din punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil. Categoriile lui Eminescu? Azi nimeni nu mai poate vorbi despre sursele originare ale sensibilit\u0103\u0163ii sale f\u0103r\u0103 a trebui s\u0103 pun\u0103 totul \u00een ghilimele, adic\u0103 f\u0103r\u0103 a face cu ochiul, f\u0103r\u0103 a-\u015fi cere scuze ori f\u0103r\u0103 a-l scuza, lu\u00e2ndu-l de fapt peste picior. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care viziunile mai sunt licite doar la cinema, Eminescu nu ne mai poate ap\u0103rea dec\u00e2t ca exasperant de \u00eenvechit. Or, se \u015ftie, supremul argument \u00eempotriva cuiva este sentin\u0163a \u00abe\u015fti \u00eenvechit\u00bb. Iar cultura din ultimii ani, \u00een lupta pentru integrare euro-atlantic\u0103, nu dore\u015fte dec\u00e2t s\u0103 scape de tot ce este \u00ab\u00eenvechit\u00bb \u2013 adic\u0103 s\u0103 fie progresist\u0103. Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 de azi doresc s\u0103-\u015fi fac\u0103 un nume bine v\u0103zut \u00een afar\u0103, Eminescu joac\u0103 rolul cadavrului din debara. Sec spus, Eminescu nu mai este azi actual, deoarece cultura rom\u00e2n\u0103, azi ca \u015fi ieri, se dovede\u015fte a nu fi dec\u00e2t o cultur\u0103 de sincronizare. Ea \u00eenc\u0103 nu \u00ee\u015fi permite s\u0103 nu fie \u00een pas cu modele\u201d<\/em>.<\/p>\n

EMINESCU<\/strong>\u00a0(r\u00e2z\u00e2nd)<\/em>:\u00a0 Domnia-sa \u00eemi face onoarea de a-mi batjocori scrierile. \u00cei pot spune c\u0103 singura insult\u0103 grav\u0103 ce mi-ar putea-o aduce ar fi de-a m\u0103 l\u0103uda. O asemenea laud\u0103 m-ar face s\u0103 m\u0103 \u00eendoiesc de mine \u00eensumi \u015fi s\u0103 cred c-am \u00eenceput a fi de-o teap\u0103 intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103 cu ro\u015fiii. \u015ei aceasta m-ar durea, c\u0103ci nu \u015ftiu s\u0103 fi gre\u015fit ceva lui Dumnezeu \u015fi oamenilor pentru a merita o at\u00e2t de amar\u0103 pedeaps\u0103. Pentru a m\u0103 cur\u0103\u0163i de vina de a fi l\u0103udat, ar trebui s\u0103 intru \u00een sf\u00e2ntul fluviu Gange \u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eenchin, recit\u00e2nd imne ale Vedelor, scrise \u00een sfintele \u00eenceputuri, c\u00e2nd omul era \u00eenc\u0103 adev\u0103rat ca natura \u015fi natura adev\u0103rat\u0103 ca omul.\u00a0(R\u00e2de \u00een hohote).<\/em><\/p>\n

JURNALISTUL<\/strong>\u00a0(\u00eei \u00eentrerupe buna dispozi\u0163ie)<\/em>: Domnule Eminescu, ce crede\u0163i c\u0103 ne a\u015fteapt\u0103 \u00een urm\u0103torii ani?<\/p>\n

EMINESCU<\/strong>\u00a0(face o pauz\u0103 \u015fi redevine grav)<\/em>: Vom avea de-acum \u00eenainte domina\u0163ia banului interna\u0163ional, impus\u0103 de str\u0103ini; libertatea de munc\u0103 \u015fi tranzac\u0163iuni; teoria de lupt\u0103 pe picior \u00een aparen\u0163\u0103 egal, \u00een realitate inegal. \u015ei, \u00een aceast\u0103 lupt\u0103 \u00eenvinge cel pentru care orice mijloc de c\u00e2\u015ftig e bun. Urmare ei, capitalul, care ar trebui s\u0103 fie \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ceea ce este prin natura lui, adic\u0103 un rezultat al muncii \u015fi, totodat\u0103, un instrument al ei, este, adesea, ca posesiune individual\u0103, rezultatul unor uneltiri vinovate, a exploat\u0103rii publicului prin \u00eentreprinderi hazardate \u015fi f\u0103r\u0103 tr\u0103inicie, a jocului de burs\u0103, a minciunii\u2026<\/p>\n

JURNALISTUL:<\/strong>\u00a0Dac\u0103 a\u015fa crede\u0163i c\u0103 se vor derula faptele, de ce mai lupta\u0163i? \u015ei pentru cine?<\/p>\n

EMINESCU:<\/strong>\u00a0Ce s\u0103\u00a0 v\u0103 spun? Iubesc acest popor bun, bl\u00e2nd, omenos, pe spatele c\u0103ruia diploma\u0163ii croiesc carte \u015fi rezbele, zugr\u0103vesc \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ii despre cari lui neci prin g\u00e2nd nu-i trece; iubesc acest popor care nu serve\u015fte dec\u00e2t de catalici tuturor acelora ce se-nal\u0163\u0103 la putere, popor nenorocit care geme sub m\u0103re\u0163ia tuturor palatelor de ghea\u0163\u0103 ce i le a\u015fez\u0103m pe umeri. Pe fruntea lui str\u0103inii scriu conspira\u0163iuni \u015fi alian\u0163e, pe seama lui se croiesc revolu\u0163iuni grandioase, a c\u0103ror fal\u0103 o duc c\u00e2\u0163iva indivizi, a c\u0103ror martiriu \u015fi dezonori le duce poporul, s\u0103rmanul\u2026\u00a0(\u00ce\u015fi sprijin\u0103 fruntea pe bra\u0163ele \u00eempreunate pe mas\u0103. Nu-i vedem chipul, nu \u015ftim dac\u0103 pl\u00e2nge sau doar are un moment de oboseal\u0103, de \u00eenfr\u00e2ngere. \u00cencepe s\u0103 se aud\u0103 din nou l\u0103tratul c\u00e2inilor care cre\u015fte \u00een intensitate, devenind insuportabil)<\/em><\/p>\n

JURNALISTUL<\/strong>\u00a0(strig\u00e2nd, pentru a acoperi l\u0103tr\u0103turile)<\/em>: Domnule Eminescu!\u2026 Domnule Eminescu!\u2026 O ultim\u0103 \u00eentrebare, v\u0103 rog: lumea\u2026, lumea, domnule Eminescu, \u00een ce direc\u0163ie merge?<\/p>\n

EMINESCU<\/strong>\u00a0(\u00ce\u015fi ridic\u0103 ochii \u015fi prive\u015fte \u00een gol. Apoi se ridic\u0103 \u00een picioare. L\u0103tratul c\u00e2inilor se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u015fi se opre\u015fte. Eminescu vine la ramp\u0103, adres\u00e2ndu-se publicului):<\/em>\u00a0Peste tot credin\u0163ele vechi mor, un materialism brutal le ia locul, cultura secolului, m\u00e2n\u0103-n m\u00e2n\u0103 cu s\u0103r\u0103cia claselor lucr\u0103toare, amenin\u0163\u0103 toat\u0103 cl\u0103direa m\u0103rea\u0163\u0103 a civiliza\u0163iei cre\u015ftine. Shakespeare cedeaz\u0103 \u00een fa\u0163a bufoneriilor \u015fi dramelor de incest \u015fi adulteriu, cancanul alung\u0103 pe Beethoven, ideile mari asfin\u0163esc, zeii mor.<\/p>\n

(Se stinge ecranul, se stinge lumina de pe scen\u0103. \u00cen acest \u00eentuneric, c\u00e2inii \u00eencep din nou s\u0103 latre, cu violen\u0163\u0103 maxim\u0103. CORTINA)<\/em><\/p>\n

________________________________________<\/p>\n

Surs\u0103:<\/strong>\u00a0Miron Manega, \u201eACE\u0218TI NETREBNICI CARE NE CONDUC \u2013 Interviu cu Mihai Eminescu<\/strong>\u201d, Editura Nico, 2017\u00a0<\/em>(Extrase)<\/p>\n

Cite\u0219te \u0219i<\/em>\u00a0\u201eSacralitatea unui simbol \u0219i eternitatea g\u00e2ndacilor de buc\u0103t\u0103rie\u201d<\/a><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n