{"id":1246165,"date":"2024-01-27T07:11:53","date_gmt":"2024-01-27T04:11:53","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246165"},"modified":"2024-01-27T07:11:53","modified_gmt":"2024-01-27T04:11:53","slug":"procesul-nuremberg-ii-infatisarea-a-patra-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1246165","title":{"rendered":"Procesul Nuremberg II – \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a Patra – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Procesul Nuremberg II \u2013 \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a Patra<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nIanuarie 27, 2024<\/p>\n

\"Procesul<\/a><\/p>\n

Procesul Nuremberg II \u2013 \u00cenf\u0103\u021bi\u0219area a Patra<\/strong><\/h2>\n

Trei luni mai t\u00e2rziu, s\u0103rb\u0103torile de prim\u0103var\u0103 readuser\u0103 la Nuremberg \u00eentreg personalul tribunalului popular european ce judeca recursul lui Hitler contra lui Iuda, cu misiuna de a confirma sau infirma, par\u0163ial sau total, judecata tribunalului Nuremberg I, contestat\u0103 ast\u0103zi pretutindeni \u00een lume. Conform regulei stipulate de statutele sale, \u00eentr-o prim\u0103 \u015fedin\u0163\u0103, prealabil\u0103, Tribunalul Nuremberg II proced\u0103 la alegerea unui nou pre\u015fedinte \u015fi a unor noi asesori. Charles Zermatten fu ales pre\u015fedinte iar Flamandul Karl Verschaeve \u015fi Finlandeza Kittila Saronen fur\u0103 ale\u015fi asesori.<\/p>\n

Deschiz\u00e2nd noua sesiune a tribunalului, pre\u015fedintele Zermatten spuse urm\u0103toarele : Domnilor, conform programului ini\u0163ial, aceast\u0103 a patra \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare sau \u015fedin\u0163\u0103 a tribunalului trebuie s\u0103 decid\u0103 cine este responsabil, adic\u0103 vinovat, pentru izbucnirea \u015fi modul de desf\u0103\u015furare a celui de al II-lea R\u0103zboi mondial.<\/p>\n

Dau cuv\u00e2ntul avocatului lui Adolf Hitler, cancelarul ger\u00adman, asupra c\u0103ruia apas\u0103 cele mai multe \u015fi mai grele supo\u00adzi\u0163ii de vinov\u0103\u0163ie.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, permite\u0163i-mi s\u0103 \u00eencep prin a demas\u00adca, pentru prima dat\u0103, dup\u0103 treizeci de ani, impostura ce const\u0103 \u00een a-l prezenta pe Hitler drept singurul vinovat pentru r\u0103zboiul dintre 1939 \u015fi 1945. Spun\u00e2nd acestea, invit to\u0163i oamenii de bun\u0103 credin\u0163\u0103, mai ales intelectualii, iar dintre ace\u015f\u00adtia pe istorici, \u00een special, s\u0103 m\u0103ture minciunile gogonate lansate \u015fi r\u0103sp\u00e2ndite de serviciile secrete ale c\u00e2\u015fti\u00adg\u0103torilor r\u0103zboiului, at\u00e2t contra clientului meu c\u00e2t \u015fi asupra Germaniei, a alia\u0163ilor acesteia \u015fi a adev\u0103rului istoric. Minciu\u00adnile acestea, falsificarea grosolan\u0103 a istoriei privesc modul cum a \u00eenceput \u015fi s-a desf\u0103\u015furat ultimul R\u0103zboi mon\u00addial.<\/p>\n

Bine \u00een\u0163eles, reaua credin\u0163\u0103, calomniile \u015fi insultele ce otr\u0103vesc via\u0163a public\u0103 a \u00eentregii omeniri, au \u00eenceput \u00eenainte de 1933, c\u00e2nd clientul meu a preluat puterea \u00een Germania, apoi au continuat, f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere p\u00e2n\u0103 la declan\u015farea r\u0103zboiului, pe toat\u0103 durata acestuia \u015fi mai ales dup\u0103 \u00eencheierea lui, \u00een aceste trei decenii postbelice de pace r\u0103zboinic\u0103 sovieto-american\u0103, mai exact\u00a0pax iudaica<\/em>. Pe zi ce trece, minciunile \u015fi insultele la adresa clientului meu, decedat de treizeci de ani, dar \u015fi la adresa popoarelor aliate cu Germania, la adresa mai ales a conduc\u0103torilor acestor popoare pe timpul r\u0103zboiului \u00eencheiat \u00a0\u00een 1945.<\/p>\n

Pe zi ce trece, aceste minciuni devin tot mai neru\u015finate, mai gogonate \u015fi de rea credin\u0163\u0103 strig\u0103toare la cer, contrar regulilor firii, conform c\u0103rora ne-am a\u015ftepta \u015fi ar fi de dorit ca, dup\u0103 at\u00e2tea zeci de ani, de la evenimentele \u00een chestiune, pe care le voi evoca, omenirea \u00een general, inte\u00adlectualitatea \u00een special \u015fi cu deosebire istoricii, s\u0103 examineze \u015ftiin\u0163ific, \u00een mod corect, cu s\u00e2nge rece, toate cele c\u00e2te s-au petrecut cu adev\u0103rat, f\u0103r\u0103 s\u0103 inventeze evenimente ce nu au avut loc \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerce a \u015fterge din istorie alte evenimente care, dimpotriv\u0103, au avut loc cu adev\u0103rat !<\/p>\n

Procesul de revizuire istoric\u0103, ce are loc \u00een fa\u0163a onora\u00adtului tribunal, va demasca banda sau mafia \u00eenving\u0103torilor ce se reunir\u0103 chiar \u00een acest ora\u015f, \u00een anii 1945-1946, pentru a murd\u0103ri \u015fi insulta Europa, civiliza\u0163ia \u015fi buna cre\u00addin\u0163\u0103 a popoarelor, cu o parodie, o caricatur\u0103 maca\u00adbr\u0103 de justi\u0163ie.<\/p>\n

Desf\u0103\u015furat gra\u0163ie voin\u0163ei, \u00een\u0163elepciunii \u015fi eforturilor unor oameni capabili, dezinteresa\u0163i, de o bun\u0103 credin\u0163\u0103 irepro\u00ad\u015fabil\u0103, acest proces trebuie s\u0103 conduc\u0103 la triumful adev\u0103\u00adrului asupra minciunilor, asupra propagandei \u015fi violen\u0163elor, esen\u0163ialmente jidove\u015fti, la care, din nefericire, se preteaz\u0103 \u00een continuare, aceia\u015fi \u00eenving\u0103tori de suprafa\u0163\u0103 ai r\u0103zbo\u00adiului, Anglia, Fran\u0163a, Statele Unite \u015fi Uniunea Sovietic\u0103, puteri care, sacrific\u00e2nd \u00een mod criminal s\u00e2ngele popoarelor respective, au ac\u0163ionat, pe toat\u0103 durata conflictului de care ne ocup\u0103m, \u015fi \u00een continuare p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, exclusiv \u00een slujba intereselor m\u0103rturisite sau nem\u0103rturisite ale Jidovimii.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Bine\u00een\u0163eles, \u015fi pe baza falsului deja utilizat de confratele meu,\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163e<\/em>\u00adlep\u0163ilor Sionului<\/em>.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0nu reprezint\u0103 dec\u00e2t comentariul unor idei, lucruri \u015fi legi mult mai vechi, care la un loc pun \u00een evi\u00adden\u0163\u0103 voin\u0163a secret\u0103, vreme de secole \u015fi milenii, a Jid\u0103\u00adnimii, voin\u0163\u0103 tot mai clar exprimat\u0103 \u00eens\u0103, \u00een ultima vreme, de a domina \u00eentreaga lume, de a o\u00a0schimba la fa\u0163\u0103<\/em>, cum spun unii, adic\u0103 a ucide popoarele, a pocii \u00eentreaga lume, conform viziunii exprimate \u00eentr-o serie lung\u0103 de documente, cunos\u00adcute mai mult sau mai pu\u0163in, \u00eencep\u00e2nd cu\u00a0Biblia<\/em>\u00a0\u015fi termin\u00e2nd, de exemplu, cu\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>. Onorat tribunal \u015fi dragule confrate, \u00eel voi ap\u0103ra \u015fi justifica pe Hitler inclusiv pe baza\u00a0Vechiului Testament,\u00a0<\/em>a Bibliei jidove\u0219ti.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 F\u0103r\u0103 literatur\u0103. Faptele, numai faptele intereseaz\u0103 onoratul nostru tribunal.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 La momentul potrivit, voi prezenta onoratului tribunal toate aceste fapte.<\/p>\n

Pentru \u00eenceput, voi scoate \u00een eviden\u0163\u0103 fa\u0163a ascuns\u0103 a celui de al II-lea R\u0103zboi mondial, care a fost unul din cele mai impor\u00adtante evenimente din \u00eentreaga istorie a oamenirii. Premizele conflictului dintre Hitler \u015fi Jid\u0103nime exist\u0103 de aproape trei mii de ani, din moment ce deja profetul Isaia promitea lui Iuda\u00a0: \u00ab\u00a0Poporul t\u0103u va st\u0103p\u00e2nii P\u0103m\u00e2ntul pe vecie<\/em>\u00a0![1]<\/a>\u00bb. Va putea \u00eens\u0103 Iuda s\u0103 \u00ee\u015fi ating\u0103 scopul dac\u0103 popoare mai puter\u00adnice i se vor \u00eempotrivi, interzic\u00e2ndu-i orice speran\u0163\u0103, \u00een sen\u00adsul profe\u0163iei lui Isaia\u00a0? De fapt, onorat tribunal, este vorba de o simpl\u0103 aparen\u0163\u0103. \u00cen cursul isto\u00adriei, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Iuda a pierdut un r\u0103zboi deschis, adic\u0103 pe fa\u0163\u0103, r\u0103zboi \u00een care a avut \u00eendr\u0103zneala sau impruden\u0163a s\u0103 se angajeze, el a \u015fters apoi \u00eenfr\u00e2ngerea \u015fi chiar a transformat-o \u00eentr-o victorie mai mic\u0103 sau mai mare, \u00eentrebuin\u0163\u00e2nd armele lui secrete, preg\u0103\u00adtite de foarte mult timp.<\/p>\n

El \u015fi numai el, Iuda, adic\u0103 poporul iudeo-khazaro-jidovesc, s-a dovedit capabil s\u0103 se bat\u0103 pe terenul imaterial al persuasiunii ideologice.<\/p>\n

Onorat tribunal, iat\u0103 un exemplu concret. Ca \u015fi Hitler, \u00een secolul XX, c\u0103tre anul 70 al erei noastre, \u00eemp\u0103ratul roman Vespasian a \u00een\u0163eles pericolul reprezentat de Iuda pentru imperiul s\u0103u. \u00cen consecin\u0163\u0103, a trimis contra lui Iuda, legiunile romane conduse de c\u0103tre propriul s\u0103u fiu, generalul Titus. Iuda s-a b\u0103tut cu vitejie, pe fa\u0163\u0103, eroismul lui nu a fost pro\u00adbabil mai prejos dec\u00e2t acela al Spartanilor, la Termopile.<\/p>\n

Totu\u015fi, Iuda a fost \u00eenvins, iar Titus a distrus Ierusalimul, cu templul lui Solomon cu tot. Catastrofa militar\u0103 a lui Iuda nu a avut \u00eens\u0103 prea mare efect politic, \u00eentruc\u00e2t cre\u015ftinismul, arma secret\u0103 a lui Iuda, atinsese deja Imperiul roman. F\u0103r\u0103 s\u0103 intr\u0103m \u00een probleme de o cu totul alt\u0103 natur\u0103, adic\u0103 teologice, cum ar spune unii, cre\u015ftinismul nu este dec\u00e2t arma secret\u0103 a lui Iuda, vehiculat\u0103 de o serie de agen\u0163i secre\u0163i ai iudais\u00admului, \u00eencep\u00e2nd cu a\u015fa numi\u0163ii\u00a0apostoli<\/em>\u00a0ai Bisericii, \u00een frunte cu poli\u0163aiul \u015fi securistul Saul din Tars, alias apostolul Pavel, care este adev\u0103ratul tartor \u015fi fondator al cre\u015ftinismului concret, istoric, \u00eemp\u0103m\u00e2n\u00adtenit \u00een Europa dup\u0103 primul Sinod ecumenic (Niceea, 325).<\/p>\n

\u00cen oricare dintre variantele sau confe\u00adsiunile sale, cre\u015ftinismul s-a dovedit o arm\u0103 psihic\u0103, destinat\u0103 s\u0103 distrug\u0103 credin\u0163ele vremii respective, pe care se baza morala individual\u0103 \u015fi colectiv\u0103 a epocii. Prin morala de sclavi habotnici, de incul\u0163i ridiculi \u015fi preten\u0163io\u015fi, \u00eenc\u0103\u00adp\u0103\u00ad\u021b\u00e2na\u021bi, fuduli \u015fi manipula\u0163i \u00een sensul distrugerii credin\u00ad\u0163elor tuturor popoarelor, cre\u015ftinismul s-a instalat \u00een centrul puterii, la Roma, manipul\u00e2nd plebeimea \u015fi popoarele slab dezvoltate ale vremii, care nu contribuiser\u0103 cu nimic la gloria Imperiului roman, dar care prin metizare ideologico-religioas\u0103 mai \u00eent\u00e2i, apoi biologic\u0103, au distrus, \u00eentr-un secol sau dou\u0103, \u00eentreg echilibrul rasial \u015fi social al Imperiului, ce dura de aproape o mie de ani. Oric\u00e2t ar fi de incredibil pe plan teoretic, acest gen de r\u0103zboi secret \u015fi subversiv se \u00een\u0163elege relativ u\u015for, dac\u0103 privim cu aten\u0163ie ce se petrece sub ochii no\u015ftri, ast\u0103zi, \u00een toate \u0163\u0103rile Europei.<\/p>\n

Ca \u015fi Imperiul roman, \u00een urm\u0103 cu aproape dou\u0103 mii de ani, Europa contemporan\u0103 este invadat\u0103 de valuri \u00eentregi de migratori suspec\u0163i, de diverse rase \u015fi religii, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge cu popoarele europene actuale. Ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00eentr-un secol sau dou\u0103 cu Europa, este problema viitorului. Totu\u0219i, ea este \u015fi a noastr\u0103, a prezentului, dup\u0103 cum a fost \u015fi a lui Hitler, clientul meu, \u015fi chiar a \u00eemp\u0103ra\u0163ilor romani din secolele doi, trei sau patru ale erei noastre.<\/p>\n

Contaminarea iudeo-cre\u015ftin\u0103 a Imperiului roman nu putea avea loc f\u0103r\u0103 unele concesii acordate p\u0103g\u00e2nismului. Pe vremea \u00eemp\u0103ratului roman Constantin, lansat de aproape trei secole, iudeo-cre\u015ftinismul s-a l\u0103sat infiltrat de unele elemente \u015fi valori ale gnosticismului \u015fi p\u0103g\u00e2nismului pre-existent \u00een bazinul mediteranean \u015fi \u00een Europa. Pe fondul abuzurilor, al ho\u0163iilor financiare \u015fi comerciale ale vremii, \u00een care Iuda excela atunci ca \u015fi azi, pe de alt\u0103 parte \u00een numele elementelor \u015fi valorilor p\u0103g\u00e2ne asimilate de idolatria cre\u015f\u00adtin\u0103, aparent pe cale de a se rupe de iudaism, s-a ajuns cur\u00e2nd la condamnarea, expulzarea, ironizarea \u015fi marginali\u00adzarea Jid\u0103nimii, fenomen specific cre\u015ftin, ce poate fi urm\u0103rit de-a lungul a aproape dou\u0103zeci de secole. Dincolo de talentul de a atrage banii, cum magnetul atrage fierul, Iuda a jucat pe multiple planuri, av\u00e2nd totdeauna doi sau trei tromfi de rezerv\u0103, pe m\u00e2nec\u0103 !<\/p>\n

\u00cen primele decenii ale secolului al XVIII-lea, c\u0103tre 1750, Iuda s-a introdus \u00een a\u015fa numita franc-masonerie speculativ\u0103, care treptat a \u00eengropat vechea francmasonerie opera\u00adtiv\u0103, a arhitec\u0163ilor \u015fi me\u015fterilor zidari, ce \u015fi-au avut totdeauna asocia\u0163iile \u015fi breslele lor ini\u0163iatico-profesionale. Dup\u0103 Rena\u015f\u00adterea european\u0103, franc-masoneria speculativ\u0103 a fost a doua form\u0103 de protest contra obscurantismului cre\u015ftin, care degeaba vorbea latina sau greaca veche c\u00e2t\u0103 vreme Biserica sus\u0163inea stupizenia, tipic iudaic\u0103, dup\u0103 care tot ce trebuie s\u0103 \u015ftim se g\u0103se\u015fte \u00een\u00a0Biblie<\/em>.<\/p>\n

La originea ei, franc-masoneria speculativ\u0103 a fost binevenita reac\u0163ie ra\u021bional\u0103\u00a0 contra obscurantismului \u015fi opresiunii clericalo-biserice\u015fti de origine iudaic\u0103. Gra\u0163ie capitalurilor imense de care dispunea, pe fondul s\u0103r\u0103ciei vechilor masoni, constructori de biserici (\u00eentr-o vreme c\u00e2nd nu se mai zideau castele \u0219i biserici), pe fondul s\u0103r\u0103ciei b\u0103ne\u015fti \u015fi al anchilo\u00adz\u0103rii iudeo-cre\u015ftine, a vechii aristocra\u0163ii p\u0103g\u00e2no-europene, aristocra\u021bia de sabie, devenit\u0103 cu timpul aristocra\u0163ie de rob\u0103, fust\u0103 sau anteriu iudeo-preo\u0163esc, Iuda reu\u015fe\u015fte s\u0103 deturneze complet proasp\u0103ta masonerie, ap\u0103rut\u0103 \u00een Anglia \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 rapid \u00een mai toat\u0103 Europa.<\/p>\n

Multe elemente din aristocra\u0163ia de sutan\u0103 a vremii, con\u0163i, duci, marchizi, prin\u0163i, episcopi, arhiepiscopi, mitropoli\u0163i, capete \u00eencoronate sunt atrase \u00een masonerie, flatate cu titluri pompoase \u015fi r\u0103s\u00adpl\u0103tite cu achitarea datoriilor financiare. Vechea aris\u00adto\u00adcra\u0163ie c\u00e2\u015ftiga pu\u0163in, din exploatarea p\u0103m\u00e2ntului, pe care o \u00eencredin\u0163ase arenda\u015filor lui Iuda. Ea c\u00e2\u015ftiga pu\u0163in dar chel\u00adtuia mult ! Fisur\u0103 mai \u00eent\u00e2i, cheltuiala aceasta deveni cur\u00e2nd gaur\u0103 \u00een toat\u0103 regula, prin care, gra\u0163ie banilor, ce nu miroseau, s-a strecurat Iuda. \u00cen ciuda aerelor ei de asocia\u0163ie savant\u0103, galant\u0103, de binefacere, francmasoneria complota de fapt pentru r\u0103sturnarea vechiului regim din Europa, adic\u0103 a unei aristocra\u0163ii degenerate, ce \u00ee\u015fi cam tr\u0103ise traiul \u015fi \u00ee\u015fi m\u00e2ncase m\u0103laiul, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 glorie, f\u0103r\u0103 capodopere de \u00een\u021belepciune, descoperiri \u015ftiin\u0163ifice, f\u0103r\u0103 realizare epocale!<\/p>\n

Tot ce s-a realizat \u00een aceast\u0103 peri\u00adoad\u0103, toate descoperirile \u015fi capodoperele artistice, inclusiv catedralele monumentale, a fost opera claselor de jos, a me\u015fte\u015fugarilor \u015fi arti\u015ftilor care se ascundeau de Biseric\u0103 \u015fi o ironizau, \u00een operele lor artistice, de\u015fi aceasta \u00eei pl\u0103tea pentru munca lor, pe care ei \u015fi numai ei erau \u00een stare s\u0103 o presteze. \u00a0Dup\u0103 ce a reu\u015fit, \u00eenc\u0103 \u00een secolul al XVII-lea, s\u0103 taie capul regelui Angliei, Carol I Stuart, francmasoneria urc\u0103 pe e\u015fafod al doilea mare monarh european, regele Fran\u0163ei, Ludovic al XVI-lea, un om bun dar incom\u00adpetent sau incompatibil cu func\u0163ia regal\u0103.<\/p>\n

De\u015fi era \u015fef al aris\u00adtocra\u0163iei franceze, Ludovic al XVI-lea se ocupa cu l\u0103c\u0103tu\u015feria, ceasornic\u0103ria, mecanisme de acest gen, ocupa\u0163ii \u015fi pasiuni onorabile, dar nu pentru un rege, care, astfel, \u0219i-a dus la ruin\u0103 poporul \u0219i regatul \u2013 cazul nu numai al Fran\u0163ei ci \u015fi al Rusiei, al multor principate italiene, germane, sud-europene, \u00eentre care \u015fi Rom\u00e2nia, \u0163ar\u0103 \u00een care regele Ferdinand, \u00een plin secol XX, se ocupa cu fluturi, floricelele, \u00een vreme ce regina Maria \u00eei punea coarne cu tot felul de aman\u0163i, tineretul \u0163\u0103rii era \u00eempu\u015fcat pe strad\u0103 iar guvernele corupte refuzau introducerea aceluia\u015fi\u00a0numerus clausus<\/em>\u00a0cerut \u00een toat\u0103 Europa.<\/p>\n

Onorat tribunal, nu pot dar nici nu este absolut necesar s\u0103 subliniez toate detaliile acestui proces. Dup\u0103 anchilozarea cre\u015ftino-medieval\u0103, dup\u0103 obscurantismul bisericesc \u015fi abu\u00adzu\u00adrile clerului, dup\u0103 \u00een\u015felarea secular\u0103 a maselor, cu fl\u0103c\u0103rile iadului, ast\u0103zi cu societatea jidoveasc\u0103 de consum, cu raiul pe p\u0103m\u00e2nt, cre\u015ftinismul s-a orientat \u00een sens practic, pe plan material, \u00een sensul unui nou dogmatism, vizibil \u00eenclusiv \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, medicin\u0103 \u0219i alte domenii, un dogmatism tot iudaic, ca orice dogmatism \u00een planul viziunii despre lume \u015fi via\u0163\u0103, al ideo\u00adlogiilor. \u00cen cadrul acestui proces, al evolu\u0163iei sociale gene\u00adrale, s-a ajuns la conspirativismul masonic, la francma\u00adso\u00adneria iudaizat\u0103 ce a realizat revolu\u0163ia francez\u0103 de la 1789, p\u0103trunz\u00e2nd astfel victorioas\u0103 \u00een centrul societ\u0103\u0163ii Goimilor, ce reu\u015fiser\u0103 numai de form\u0103 s\u0103 se debaraseze de infec\u0163ia iudaic\u0103 ini\u0163ial\u0103, infec\u021bia cre\u015ftin\u0103.<\/p>\n

Cre\u015ftinismul n-a fost niciodat\u0103, nu este \u015fi probabil nu poate fi dec\u00e2t iudaism pentru Goimi. \u00centreg procesul istoric, din care am punctat doar c\u00e2teva elemente, conduce la punctul special, de la care am plecat, acela al\u00a0Protocoalelor \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, c\u0103ruia confratele meu, avocatul lui Iuda, \u00eei refuz\u0103 orice importan\u0163\u0103[2]<\/a>, \u00een numele unei false \u015fi ridicole autenticit\u0103\u0163i, cu care jid\u0103nimea a reu\u015fit, odat\u0103 \u00een plus, s\u0103 \u00eembobineze o bun\u0103 parte din intelectualitatea superficial\u0103 a vremii noastre.<\/p>\n

Important este nu faptul c\u0103 Newton a descoperit gravitatea universal\u0103. Important este c\u0103 gravitatea universal\u0103 exist\u0103, c\u0103 se verific\u0103 permanent, indiferent cine este autorul\u00a0ei! Tot a\u015fa se pune \u015fi problema\u00a0Protocoalelor \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului.<\/em>\u00a0Impor\u00adtant este c\u0103 ele exist\u0103, c\u0103 se verific\u0103 la fiecare pas \u00een istoria ultimelor trei milenii ! Nu are nicio importan\u0163\u0103 cine anume a scris protocoalele, mai ales c\u0103 este vorba de o oper\u0103 colectiv\u0103.<\/p>\n

Niciun om cu scaun la cap nu se \u00eentreab\u0103 cine este autorul cut\u0103rui sau cut\u0103rui folclor. Practic, \u00een esen\u0163a lor,\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0reprezint\u0103 folclorul jidovesc de trei ori milenar, toate elementele sau aspectele lor figur\u00e2nd \u00een\u00a0Vechiul Testament<\/em>, \u00een\u00a0Talmud, Kabal\u0103<\/em>\u00a0\u015fi alte c\u0103r\u0163i ale Jid\u0103nimii, considerate de aceasta mai mult sau mai pu\u0163in sacre. Fiind vorba de o oper\u0103 colectiv\u0103, nu are rost s\u0103 punem problema autorului\u00a0Proto\u00adcoalelor<\/em>, nici a momentului redact\u0103rii lor \u00een forma ce a ie\u015fit la iveal\u0103 la \u00eenceputul secolului nostru.<\/p>\n

Reintegrat pe deplin \u00een societatea occidental\u0103, Iuda \u00ee\u015fi continu\u0103 ofensiva istoric\u0103, care nu mai este discret\u0103, ca alt\u0103 dat\u0103, ci relativ vizibil\u0103. Relativ numai, \u00een sensul c\u0103 de\u015fi nu putem \u015fti tot ce se cloce\u015fte undeva, \u00eentr-o chestiune sau alta, ceea ce \u015ftim este suficient \u015fi arat\u0103 \u00eendeajuns c\u0103tre ce anume se \u00eendreapt\u0103 lumea, sub bagheta diriguitoare a Jid\u0103nimii. Prev\u0103zut\u0103 de\u00a0Vechiul Testament<\/em>, de\u00a0Talmud,<\/em>\u00a0reafirmat\u0103 de\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului,<\/em>\u00a0cucerirea lumii era pe cale de realizare c\u00e2nd, pe nea\u015fteptate, ap\u0103ru un om deosebit, pe care, \u00eentr-o zi, istoria \u00eel va considera unul dintre cei \u015fapte sau opt gigan\u0163i ai omenirii.<\/p>\n

Dac\u0103 vom reu\u015fi, totu\u015fi, s\u0103 sc\u0103p\u0103m basma curat\u0103 de actuala domi\u00adna\u0163ie iudaic\u0103. Bine\u00een\u0163eles, dac\u0103 nu vom reu\u015fi s\u0103 ne eliber\u0103m de sub jugul jidovesc, clientul meu va continua s\u0103 fie insultat \u015fi ponegrit ca cel mai mare criminal din istorie. Clientul meu s-a numit Adolf Hitler, iar destinul lui fusese fixat de profetul pe care \u00eel citez : \u00abOamenii<\/em>\u00a0din toate popoarele vor fi aservi\u0163i lui Israel, dar cei care v\u0103<\/em>\u00a0vor fi \u0163inut sub domina\u0163ia lor vor fi extermina\u0163i prin sabie<\/em>[3]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Pentru prima oar\u0103 de c\u00e2nd lumea era confruntat\u0103 cu problema jidoveasc\u0103, Hitler definea pe\u00a0Homo iudaicus<\/em>\u00a0nu \u00een func\u0163ie de apartenen\u0163a sa religioas\u0103, at\u00e2t de u\u015for de trucat, dup\u0103 cum au dovedit-o\u00a0Maranii<\/em>\u00a0\u00een Spania\u00a0; Hitler l-a definit pe\u00a0Homo<\/em>\u00a0iudaicus<\/em>\u00a0pe plan strict biologic, confirm\u00e2nd croni\u00adcarii iudei, men\u0163iona\u0163i \u00een \u015fedin\u0163ele precedente, care depl\u00e2n\u00adgeau faptul c\u0103 niciodat\u0103 fii lui Iuda nu se vor putea elibera din robia propriului lor iudaism.<\/p>\n

Experien\u0163a lui Hitler \u00een Germania nu oferea nicio cale de intrare \u00een extrem de r\u0103sp\u00e2n\u00addita \u015fi profitoarea clandestinitate rasial\u0103 anterioar\u0103. Niciun Jidan nu mai putea fi considerat \u015fi Jidan \u015fi Neam\u0163, \u015fi Jidan \u015fi American, \u015fi Jidan \u015fi Rom\u00e2n, etc. Hitler a dat peste cap socotelile profe\u0163ilor. Lumea \u00eencepe s\u0103 r\u00e2d\u0103 de Avraam, primul t\u0103iat \u00eemprejur, de Isaia, Sisoe, Habacuc \u015fi al\u0163i tr\u0103zni\u0163i \u00eentru Domnul, ce se credeau, fiecare \u00een parte, un fel de buric al p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Din acest motiv, clientul meu trebuia eliminat cu orice pre\u0163. Hitler se prezentase lumii nu ca un dictator german, cuce\u00adritor al Americii sau distrug\u0103tor al Slavilor ci ca eliberator al tuturor Goimilor. Direct perceptibil\u0103, aceast\u0103 dram\u0103 a vremii noastre dovede\u015fte abilitatea, poate superioritatea intelec\u00adtual\u0103 a Jidanilor, care s-au f\u0103cut avoca\u0163ii reu\u015fitei acesteia, justific\u00e2nd \u00eentr-un fel promisiunile din\u00a0Biblie<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0Talmud<\/em>, pre\u00adten\u00ad\u0163ia lor de a fi singurul popor ales, poporul lui Dumnezeu\u00a0!<\/p>\n

Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Tribunalul ar vrea s\u0103 \u015ftie ce crede avocatul lui Iuda despre propunerea confratelui s\u0103u de a face un astfel de omagiu postum cancelarului german Adolf Hitler.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Ridic din umeri \u015fi nu cred nimic. Poporul jidovesc nu merit\u0103 nici acest exces de onoare, nici ofensa \u015fi umilin\u0163a discredit\u0103rii lui totale. Adver\u00adsarul meu \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 clientul \u00een termenii unui apocalips situat \u00een afara realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Juratul Scandico<\/strong>\u00a0\u2013 Pentru c\u0103 jura\u0163ii tribunalului pot pune \u00eentreb\u0103ri \u00een cursul \u015fedin\u0163elor, rog pe avocatul lui Iuda, ce consider\u0103 c\u0103\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0ar fi false, dac\u0103 nu cumva, totu\u015fi, este frapat de confirmarea profe\u0163iilor\u00a0\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0prin evenimentele recente, cunos\u00ad\u00adcute de toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 De\u015fi nu sunt rabin ci avocat al diamantarilor din Rotterdam, pot totu\u015fi s\u0103 r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare. Apocalipsa lui Baruch este un text discutabil, spre deosebire de profe\u0163iile lui Isaia, care nu sunt discutabile, ci chiar cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu, rostit de sf\u00e2nta lui gur\u0103 ! Consider \u00eens\u0103 c\u0103 prezum\u0163iile adversa\u00adrului meu, de vinov\u0103\u0163ie a lui Iuda, se pr\u0103bu\u015fesc de la sine dac\u0103 interpret\u0103m corect scrierile profe\u0163ilor no\u015ftri. Domina\u0163ia promis\u0103 poporului jid\u0103nesc, \u00een anumite condi\u0163ii, se situeaz\u0103 \u00een \u00eentregime pe plan mistic. Nu este \u00eentru nimic vorba de o dictatur\u0103 politic\u0103 asupra lumii, pe baza acelora\u015fi principii ca cele ale lui Hitler.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Nu sunte\u0163i de acord cu filosoful englez Houston Stewart Chamberlain\u00a0?<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu. Chamberlain e un nazist care l-a precedat pe Hitler.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Mul\u0163umesc pentru acest gen de argument, sub form\u0103 de injurie. Dumneavoastr\u0103 nu \u015fti\u0163i altceva. Oricine are o p\u0103rere diferit\u0103 de a voastr\u0103, \u00eentr-o chestiune sau alta, este considerat imediat antisemit, nazist, fascist, legionar\u00a0! Lumea a \u00een\u0163eles asta.<\/p>\n

Insist totu\u015fi asupra\u00a0Genezei secolului al XIX-lea,<\/em>\u00a0opera fundamental\u0103 a lui Chamberlain, \u00een care g\u0103sim aceast\u0103 fraz\u0103 luminoas\u0103\u00a0: \u00ab\u00a0De la bun \u00eenceput, rela\u0163ia Jidanilor cu Dumnezeul lor este pur politic\u0103<\/em>[4]<\/a>\u00bb. \u00cenainte ca Chamberlain s\u0103 se fi n\u0103scut, Moise a spus poporului s\u0103u\u00a0: \u00abDac\u0103 tu, dup\u0103 ce vei trece peste Iordan, \u00een p\u0103m\u00e2ntul pe care Domnul Dumnezeul t\u0103u \u0163i-l va da, vei asculta glasul Domnului Dumnezeului t\u0103u \u015fi vei \u00eemplini cu b\u0103gare de seam\u0103 toate poruncile Lui, pe care \u0163i le dau ast\u0103zi, atunci Domnul Dumnezeul t\u0103u te va pune mai presus de<\/em>\u00a0toate popoarele p\u0103m\u00e2ntului<\/em>[5]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Este vorba de popoarele p\u0103m\u00e2n\u00adtului, nu de mistica din ceruri, printre r\u00e2urile de lapte \u015fi \u0163\u0103rmurile de m\u0103m\u0103lig\u0103 cre\u015ftin\u0103, dragul meu con\u00adfrate. De altfel, afacerea fusese reglat\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Avraam, prin intermediul c\u0103ruia Iehova ac\u0163ioneaz\u0103 ca agent imobiliar, promi\u021b\u00e2nd : \u00ab\u0162ara pe care o vezi, \u0163i-o voi da \u0163ie \u015fi descenden\u0163ilor t\u0103i, pentru totdeauna<\/em>\u00bb. Profetul Agheu confir\u00adm\u0103 \u015fi \u00eent\u0103re\u015fte\u00a0: \u00abVoi zgudui toate popoarele \u015fi toate neamurile vor veni cu lucruri de pre\u0163<\/em>\u00a0(\u2026)\u00a0c\u0103ci al meu este argintul, al meu este aurul<\/em>[6]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al XX-lea,\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului\u00a0<\/em>reactualizeaz\u0103 promisiunile pe acelea\u015fi baze, lucru u\u015for de demonstrat.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, aceste faimoase\u00a0Proto<\/em>\u00adcoale<\/em>\u00a0sunt pur \u015fi simplu confirmarea, actualizarea scrierilor profe\u0163ilor iudei. Con\u0163inutul lor nu este mai surprinz\u0103tor dec\u00e2t\u00a0Deuteronomul<\/em>,\u00a0Numerii<\/em>,\u00a0Leviticul<\/em>,\u00a0Ie\u015firea<\/em>, \u00eenser\u00e2ndu-se matematic \u00een istoria poporului jidovesc, traduc\u00e2nd at\u00e2t de perfect o politic\u0103 constant\u0103 \u00eenc\u00e2t este imposibil s\u0103 le consi\u00adder\u0103m false.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte, ce-ar fi dac\u0103 am vorbi mai pu\u0163in despre Isaia \u015fi mai mult despre Hitler?<\/p>\n

Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Confratele dumneavoastr\u0103 \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 clientul cum crede de cuviin\u0163\u0103 iar tribunalul \u00eei mul\u0163u\u00adme\u015fte c\u0103 a ridicat dezbatera noastr\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel istoric, ba chiar teologic.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Efectiv, istoria m\u0103 va ajuta s\u0103 ar\u0103t jura\u0163ilor \u015fi onoratului tribunal de ce l-am considerat pe Hitler, de la bun \u00eenceput, \u00een pozi\u0163ie de ap\u0103rare legitim\u0103. Luptele uria\u015fe din al II-lea R\u0103zboi mondial nu au avut loc \u00eentre Hitler \u015fi Stalin, Churchil sau Roosevelt ci \u00eentre Hitler \u015fi Iehova, zeul Jidanilor.<\/p>\n

Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Tribunalul cere precizarea acestei idei.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0prev\u0103zuser\u0103 necesitatea \u015fi anvergura acestui r\u0103zboi, inclusiv distrugerea \u015fefului Goim ce va bara calea poporului jid\u0103nesc. Citez : \u00abProfe\u0163ii ne-au spus c\u0103 Dumnezeu \u00eensu\u015fi ne-a ales pentru a domni peste lume. Dumnezeu ne-a dat o minte genial\u0103, pentru a putea rezolva aceast\u0103 problem\u0103. Dac\u0103 ar ap\u0103rea un geniu printre Goimi, acesta ne-ar putea combate, dar ce conteaz\u0103 un \u00eencep\u0103tor Goim \u00een fa\u0163a b\u0103tr\u00e2nilor vulpoi care suntem noi<\/em>[7]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Profe\u0163ia este remarcabil\u0103, chiar spectaculoas\u0103, onorat tribunal. \u00centr-adev\u0103r, acest geniu a existat \u00een fruntea Goimilor. El s-a numit Adolf Hitler. Acesta \u00eens\u0103 nu dispunea de viclenia\u00a0b\u0103tr\u00e2nilor vulpoi<\/em>\u00a0ce conduceau poporul jidovesc. De altfel, profe\u0163iile\u00a0Protocoalelor \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0devin tot mai impresionante, pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiem de r\u0103zboi\u00a0: \u00abLa ora actual\u0103 suntem o for\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 invulnerabil\u0103. Dac\u0103 un Stat al Goimilor ne atac\u0103, vom fi ap\u0103ra\u0163i de alte State, tot ale Goimilor<\/em>[8]<\/a>\u00bb. Mai mult, \u00abVa trebui s\u0103 fim \u00een m\u0103sur\u0103 de a distruge orice opozi\u0163ie, aranj\u00e2nd lucrurile astfel \u00eenc\u00e2t vecinii Statului ce ni se va opune s\u0103 declare imediat r\u0103zboi aces<\/em>\u00adtuia<\/em>[9]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, v\u0103 rog s\u0103 constata\u0163i\u00a0: exact a\u015fa s-au petrecut lucrurile la 3 septembrie 1939, ceea ce dovede\u015fte \u00eentr-adev\u0103r starea de legitim\u0103 ap\u0103rare a lui Hitler. Apoi, de vreme ce clientul meu n-a reu\u015fit s\u0103 reuneasc\u0103 suficiente for\u0163e pentru a elibera toate popoarele de Goimi, aceasta s-a datorat faptului c\u0103 se g\u0103sea \u00een pozi\u0163ia de inferio\u00adritate, prev\u0103zut\u0103 de\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0\u015fi alte profe\u0163ii jidove\u015fti.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Onorate confrate, a\u015ftept s\u0103 \u00eemi demonstra\u0163i c\u00e2nd \u015fi \u00een ce fel a declarat Iuda r\u0103zboi lui Hitler. Sunt ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 aflu cum a fost posi\u00adbil un astfel de lucru, de vreme ce poporul jidovesc nu dispunea de niciun general, de niciun soldat, pentru declararea \u015fi ducerea la victorie a unui r\u0103zboi at\u00e2t de mare.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Din punctul de vedere al formelor diplomatice, nu Iuda a declarat r\u0103zboi celui de al III-lea Reich, ci Anglia \u015fi Fran\u0163a. Este \u00eens\u0103 lim\u00adpede c\u0103 aceste \u0163\u0103ri au declarat r\u0103zboi nu \u00een contul lor propriu ci \u00een acela al lui Iuda, al Jid\u0103nimii mondiale. La vremea respectiv\u0103, Jid\u0103nimea nu avea nevoie de o armat\u0103 proprie \u00eentruc\u00e2t avea la dispozi\u0163ie zeci, la nevoie sute de milioane de mercenari, adic\u0103 armatele principalelor patru puteri economice, mili\u00adtare, \u015fi mai ales demografice ale vremii : Anglia \u015fi Fran\u0163a, cu toate coloniile lor, Statele Unite, ce erau o \u0163ar\u0103 aproape c\u00e2t Europa, \u015fi Uniunea Sovietic\u0103, care era de dou\u0103 ori mai mare ca Europa.<\/p>\n

Important este s\u0103 \u00een\u0163elegem de ce aceste State, \u00een cadrul c\u0103rora Jidanii erau minoritari \u015fi \u00een care existau frac\u0163i\u00aduni antisemite, au acceptat s\u0103 duc\u0103 un r\u0103zboi care nu era al lor, ci al lui Iuda. Nu trebuie uitat c\u0103, de\u015fi State suverane, aceste puteri erau de mult\u0103 vreme jidovite, popoarele respec\u00adtive fiind afectate de infec\u0163ia iudeo-cre\u015ftin\u0103 sau jido\u00adveasc\u0103. Roosevelt, pre\u015fedintele Statelor Unite era Jidan de na\u015ftere, la fel ca \u015fi\u00a0gruzinul\u00a0<\/em>Stalin, ce era Jidan de origine sefardo-portughez\u0103, a c\u0103rui familie emigrasee \u00een Gruzia prin secolul al XVIII-lea. Premierul britanic Churchill era un be\u0163iv notoriu, plin de datorii, pe care Iuda \u00eel manipula ca pe Hopa-Miticii din Bucure\u015fti.<\/p>\n

Fran\u0163a avea cea mai puternic\u0103 opozi\u0163ie contra r\u0103zboiului, deci era mai mult sau mai pu\u0163in favorabil\u0103 Germaniei. Din aceast\u0103 cauz\u0103, guvernul franco-jidovit nici m\u0103car n-a convo\u00adcat parlamentul, pentru a declara r\u0103zboi Germaniei, \u00eenc\u0103l\u00adc\u00e2nd propria sa Constitu\u0163ie, declar\u00e2nd r\u0103zboiul \u00een mod ilegal. Bine\u00een\u0163eles, mare parte dintre cet\u0103\u0163enii celor trei democra\u0163ii occidentale ignorau complet realitatea politic\u0103, credeau \u00een falsele idei democrate, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi imagineze c\u0103 acestea nu erau dec\u00e2t fraze jidove\u015fti, ce serveau planurile imperialiste ale\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>.<\/p>\n

Acuzatorul public Kozica<\/strong>\u00a0\u2013 Am impresia c\u0103 avocatul lui Hitler \u00eei crede pe\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>\u00a0mai subtili dec\u00e2t erau \u00een realitate.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Nu m\u0103 \u00een\u015fel. Men\u0163in cele spuse. De aproape dou\u0103 mii de ani, de la idola\u00adtria iudeo-cre\u015ftin\u0103 c\u0103zut\u0103 peste Europa,\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului\u00a0<\/em>\u00ee\u015fi vehiculeaz\u0103 ideile subversive prin persoane interpuse. Cel mai cunoscut dintre ace\u015fti interpu\u015fi a fost Saul din Tars, devenit cur\u00e2nd apostol-\u015fef, sub numele de Paul-Pavel, principalul autor al\u00a0Noului Testament<\/em>\u00a0cre\u015ftin. La \u00eenceputul secolului al IV-lea, \u00eemp\u0103ratul Constantin a confiscat cre\u015ftinismul incipient, \u00een folosul Imperiului roman, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 gestul lui echivala cu introducerea\u00a0Calului troian<\/em>\u00a0\u00een cetatea lui Priam.<\/p>\n

\u00cen secolul al XVIII-lea, Iuda nu mai putea continua infuzarea pe fa\u0163\u0103 a otr\u0103vii lui ideologice, \u00eentruc\u00e2t aristocra\u0163ia cre\u015ftin\u0103, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi filosofii vremii \u0163ineau la distan\u0163\u0103 pe Jidani, \u00eei dispre\u0163uiau, de\u015fi recurgeau la banii lor \u015fi le erau datori v\u00e2n\u00addu\u0163i. A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, Jid\u0103nimea vremii a inspirat \u0219i deturnat societ\u0103\u0163ile de g\u00e2ndire ale vremii, lojile masonice, multiplele obedien\u0163e \u015fi rituri din Europa de atunci.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Dovedi\u0163i-ne asta\u00a0!<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Au dovedit-o chiar autori din r\u00e2ndurile lui Iuda. Citez:<\/p>\n

\u00abEste absolut sigur c\u0103 Jidanii au fost prezen\u0163i la \u00eenceputurile franc-masoneriei, mai ales jidanii kabali\u015fti, dup\u0103 cum o dovedesc riturile masonice conservate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi\u00a0; este foarte probabil c\u0103, \u00een anii premerg\u0103tori Revolu\u0163iei franceze, mul\u0163i dintre ei f\u0103ceau parte din consiliile acestei societ\u0103\u0163i, fond\u00e2nd ei \u00een\u015fi\u015fi societ\u0103\u0163i secrete<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

Cu valoare de declara\u0163ie, aceast\u0103 m\u0103rturisire apar\u0163ine lui Bernard Lazare[10]<\/a>, unul dintre autorii serio\u0219i ai Jid\u0103nimii.<\/p>\n

Iat\u0103 alt citat, la fel de interesant\u00a0:<\/p>\n

\u00abSpiritul franc-masoneriei este spiritul iudaismului, al celor mai importante idei \u015fi credin\u0163e ale acestuia\u00a0; acest spirit \u00eembrac\u0103 ideile \u015fi limbajul masoneriei, ba chiar, \u00een mare m\u0103sur\u0103, organizarea acesteia. Speran\u0163a ce ilumineaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine francmasoneria este chiar spiritul ce ilumineaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine Israelul. \u00cencununarea acestei minunate speran\u0163e va fi minunata cas\u0103 de rug\u0103ciune al c\u0103rei centru \u015fi simbol triumfal va fi Ierusalimul<\/em>\u00bb[11]<\/a>.<\/p>\n

Citez \u00een continuare\u00a0:<\/p>\n

\u00abFiecare loj\u0103 este \u015fi trebuie s\u0103 fie un simbol al templului jidovesc\u00a0; fiecare dintre cei ce urc\u0103 amvonul sau tribuna lojei este un reprezentant al regelui Iudeilor\u00a0; fiecare francmason personific\u0103 un muncitor jidan<\/em>[12]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Acuzatorul public Ante Kozica<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat, defini\u0163i v\u0103 rog ideile sau falsele valori, pe care francmaso\u00adneria le-a impus societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Pentru a nu intra in am\u0103nunte ce necesit\u0103 o dezbatere special\u0103, voi vorbi numai de ideia f\u0103r\u0103 de r\u0103d\u0103cini a libert\u0103\u0163ii \u015fi de progresul f\u0103r\u0103 busol\u0103, pe care\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>\u00a0le consider\u0103 de mult cele mai puternice arme secrete de care dispun, pe care de altfel le recomand\u0103 \u00een\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionulu<\/em>i. Citez\u00a0:<\/p>\n

\u00abInclusiv \u00een vremurile de demult noi proclamam \u00een mijlocul prostimii ideile de libertate, egalitate \u015fi fraternitate. Aceste cuvinte au fost repetate p\u00e2n\u0103 la satura\u0163ie de c\u0103tre diver\u015fi papagali incon\u015ftien\u0163i, mai ales intelectuali netermina\u021bi, care gargarisindu-se cu aceste inep\u0163ii au distrus prosperitatea lumii \u015fi veritabila libertate individual\u0103, alt\u0103dat\u0103 bine protejat\u0103 contra ignoran\u021bei \u0219i violen\u0163ei plebeiene. A\u015fa zi\u015fii Goimi inteligen\u0163i \u015fi instrui\u0163i n-au b\u0103gat de seam\u0103 contradic\u0163ia dintre sensul acestor cuvinte \u015fi juxtapunerea lor \u00een realitatea social-istoric\u0103 ; orbi\u0163i de superficialitate, pasiuni \u0219i vicii, Goimii n-au b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 egalitatea nu exist\u0103 \u00een natur\u0103, nici \u00een cultur\u0103, c\u0103 libertatea nu poate s\u0103 existe din moment ce natura a creat inegalitatea spiritelor, temperamentelor, capaci<\/em>\u00ad<\/em>t\u0103\u0163ilor, din moment c\u0103 tot ce exist\u0103 pe lume se supune legilor naturii, ale Universului<\/em>[13]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

C\u00e2t despre progres, iat\u0103 ce g\u00e2ndesc Jidovii \u00een templele \u015fi lojile \u00een\u0163elep\u0163ilor lor\u00a0:<\/p>\n

\u00abPrintre Goimi nu exist\u0103 creiere capabile s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 acest cuv\u00e2nt serve\u015fte numai pentru mascarea digresiunilor mincinoase, cu excep\u0163ia cazurilor c\u00e2nd el se refer\u0103 la inven\u0163ii materiale. Totu\u015fi, nu este greu de \u00een\u0163eles c\u0103, din moment ce adev\u0103rul este unic, atunci nu poate s\u0103 existe niciun fel de progres. Progresul fiind o fals\u0103 concep\u0163ie, el nu poate servi dec\u00e2t ascunderii adev\u0103rului, pe care doar noi trebuie s\u0103-l \u015ftim, noi care suntem nu numai ale\u015fii lui Dumnezeu ci \u015fi gardienii, paznicii, de\u0163in\u0103torii, st\u0103p\u00e2nii pe vecie ai adev\u0103rului<\/em>[14]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

Raliindu-se falselor concep\u0163ii despre lume, difuzate de lojile masonice din secolul al XVIII-lea, popoarele englez, francez \u015fi altele, mai ales na\u0163iunea american\u0103, au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, o cauz\u0103 pur jidoveasc\u0103. Nu-i de mirare c\u0103, atunci c\u00e2nd s-a pus problema, dup\u0103 aproape dou\u0103 secole, ele au adoptat \u00een mod incon\u015ftient exact acea imagine despre Hitler pe care Jid\u0103nimea a impus-o popoarelor de maimu\u021boi arieni, ce g\u00e2ndesc ast\u0103zi jidove\u015fte, fiind, jidovite, cum se spune, adic\u0103 t\u0103iate cerebralice\u015fte \u00eemprejur.<\/p>\n

Este vorba de o imagine apocaliptic\u0103, ce imprim\u0103 dimen\u00adsiunea biblic\u0103 cruciadei pseudo-democrate, adic\u0103 r\u0103zboiului jidovesc \u00een care a fost angajat aproape \u00eentregul Occident. A fost suficient\u0103 manipularea imaginilor \u015fi \u00eennegrirea culorilor, \u00eente\u0163irea vechilor dispute \u015fi conflicte pentru a-l r\u0103sturna \u015fi distruge pe Hitler fie prin r\u0103zboi economic \u015fi diplomatic, fie, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, pe calea armelor. Hitler a fost \u015fi este \u00eenc\u0103 proclamat, considerat noul, adev\u0103ratul\u00a0Anticrist<\/em>, purt\u0103tor al tuturor p\u0103catelor lumii, mai ales al p\u0103catului numit rasism. Putem admira, domnilor jura\u0163i, putem admira subtilitatea jidanilor, care de\u015fi rasi\u0219ti de c\u00e2nd lumea, au \u00eempus Goimilor condamnarea rasismului, care lui i-a permis s\u0103 supravie\u0163u\u00adiasc\u0103, identic cu sine \u00eensu\u015fi, vreme de peste trei mii de ani.<\/p>\n

Cum se explic\u0103 faptul c\u0103 Jid\u0103nimea a reu\u015fit at\u00e2t de u\u015for s\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103, s\u0103 duc\u0103 de nas popoarele cre\u015ftine, \u00een ce prive\u015fte problema sau chestiunea rasial\u0103, adic\u0103 puritatea s\u00e2ngelui ? Acest lucru se explic\u0103 prin faptul c\u0103 de-a lungul \u00eentregii epoci cre\u015ftine, Goimii au fost condu\u015fi de o fals\u0103 elit\u0103 ; de o elit\u0103 jidovit\u0103 prin chiar idolatria iudeo-cre\u015ftin\u0103, de o elit\u0103 jidovit\u0103 prin falsitatea, din multiple puncte de vedere, a \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii tuturor Bisericilor \u0219i confe\u00adsiunilor cre\u015ftine.<\/p>\n

Privit\u0103 de aproape, manevra jidoveasc\u0103 a fost destul de clar\u0103. Orbirea, incapacitatea de \u00een\u0163elegere, de care popoa\u00adrele cre\u015ftine au dat dovad\u0103 \u00een chestiunea rasial\u0103, a fost \u015fi ea la fel de clar\u0103, ba chiar mai clar\u0103. Pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, un om politic Goi a ajuns la nivelul de luciditate al\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, adic\u0103 a \u00een\u0163eles vicle\u015fugul acestora.<\/p>\n

Ca \u015fi ace\u015ftia, el a situat devenirea poporului s\u0103u \u00eentr-o perspectiv\u0103 terestr\u0103, p\u0103m\u00e2ntean\u0103, nu \u00een aceea iluzia, aabsurditatea\u00a0Raiului<\/em>\u00a0ipotetic, cazul limpede \u015fi clar al G\u0103rzii de Fier din Rom\u00e2nia, al \u015fefului acesteia, Corneliu Zelea Codreanu, al c\u0103rui scop suprem era\u00a0\u00cenvierea<\/em>\u00a0neamului s\u0103u, \u00een\u00a0Rai\u00a0<\/em>! Hitler, dimpotriv\u0103, a opus rasismului jidovesc propriul s\u0103u rasism, ce reprezint\u0103 sin\u00adgura garan\u0163ie de supravie\u0163uire a unei popula\u0163ii ce aspir\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 identic\u0103 cu ea \u00eens\u0103\u015fi din secol \u00een secol. Pentru Jidani, Hitler a fost mai degrab\u0103 un concurent, nu un inamic. Acesta este punctul de plecare al unui conflict ce a atins, pe durata ostilit\u0103\u0163ii armate, nivelul de cruzime al unui r\u0103zboi religios.<\/p>\n

Acuzatorul Ante public Kozica<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat, v-am urm\u0103rit demonstra\u0163ia cu aten\u0163ie. Ne-a\u0163i spus c\u0103, \u00een ajunul r\u0103zboiului, Jidanii dominau Occidentul prin manipulare sufleteasc\u0103 \u015fi c\u0103 r\u0103zboiul lui Iehova contra lui Hitler s-a ascuns sub masca cruciadei celor trei democra\u0163ii occidentale \u015fi al celei bol\u021bevice, sovietice. Cum au procedat, cum au manipulat\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>\u00a0pentru a-i \u00eempinge pe Francezi \u015fi pe Englezi de la stadiul ideologic la acela de lupt\u0103 armat\u0103. Consider c\u0103 popoarele nu pot fi \u00eempinse la r\u0103zboi numai pentru ni\u015fte idealuri, oric\u00e2t ar fi acestea de m\u0103re\u0163e. Popoa\u00adrele au nevoie de justific\u0103ri mai concrete, materiale, bazate pe interes \u0219i pe tradi\u0163ie.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist\u00a0<\/strong>\u2013 Absolut exact. Mai \u00eent\u00e2i \u00eens\u0103 trebuie precizat un detaliu ce are importan\u0163a lui. Englezii s-au mobilizat cu destul\u0103 fermitate, iar Francezii cu mult\u0103 reticen\u0163\u0103. Anglia se men\u0163inea pe linia ei tradi\u0163ional\u0103, ap\u0103r\u00e2ndu-\u015fi biftecul, prosperitatea, ciolanul prin lupta contra unei noi puteri continentale, ce amenin\u0163a s\u0103 devin\u0103 mai puternic\u0103 dec\u00e2t ea ; Fran\u0163a s-a g\u00e2ndit probabil mai mult la pierderea libert\u0103\u0163ilor ei anarhice, dac\u0103 Hitler continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la putere. Motivarea Englezilor era solid implantat\u0103 \u00eentr-o veche tradi\u0163ie politic\u0103, cea a Francezilor era mai confuz\u0103, de\u015fi \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een cunoscuta ei ostilitate contra Germaniei, de dup\u0103 1871, indiferent c\u0103 aceasta era sau nu era hitlerist\u0103. Restul a depins de propaganda jidoveasc\u0103, pe c\u00e2t de minci\u00adnoas\u0103, pe at\u00e2t de viguroas\u0103. Englezii s-au b\u0103tut cu cea mai viguroas\u0103 energie, Francezii mai cu moliciune \u015fi dornici s\u0103 termine c\u00e2t mai repede.<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Nici Englezii, nici Francezii nu s-au b\u0103tut pentru invizibilii\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163i ai Sionului<\/em>. Dragul meu confrate, v-a\u0163i angajat s\u0103 ap\u0103ra\u0163i un criminal, nu s\u0103 scrie\u0163i un roman de fic\u0163iune. Singurul adev\u0103r pe care l-a\u0163i spus prive\u015fte Anglia, puterea ce a luat ini\u0163iativa declar\u0103rii r\u0103zboiului celei mai periculoase puteri continentale. Ea a f\u0103cut acest lucru conform tradi\u0163iei sale, nu sub influen\u0163a fantomelor Sionului ci mai cur\u00e2nd sub aceea a faimoasei\u00a0City<\/em>, a inimii ei financiare.<\/p>\n

Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Adic\u0103 a capitalului jidovesc\u00a0!<\/p>\n

Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Nicidecum. Jidanii posed\u0103 un serios pachet de ac\u0163iuni la\u00a0City<\/em>, \u00een Londra, totu\u015fi ei sunt minoritari \u00een compara\u0163ie cu capitalul anglo-saxon, care are cuv\u00e2ntul decisiv la num\u0103rul 10, de pe Downing Street.\u00a0City<\/em>\u00a0dirijeaz\u0103 politica Londrei, ea este adev\u0103rata suzeran\u0103 a Europei. C\u00e2t\u0103 vreme\u00a0City<\/em>\u00a0a fost din principiu ostil\u0103 r\u0103zbo\u00adiului, acesta nu a avut loc. \u00cendat\u0103 ce \u015fi-a sim\u0163it amenin\u0163at viitorul economic, de c\u0103tre cel de al III-lea Reich \u015fi de Japonia, ea a declarat r\u0103zboiul prin \u00eemputernicitul ei, primul ministru al Majest\u0103\u0163ii Sale, Neville Chamberlain. Reprezen\u00adt\u00e2nd capitalul cel mai egoist posibil, prea pu\u0163in conta pentru\u00a0City<\/em>\u00a0dac\u0103 Jidanii pier sau nu. Pentru nimic \u00een lume \u00eens\u0103, lira sterlin\u0103 nu trebuia s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie pe care \u00eel preg\u0103tea dinamica economiae, condus\u0103 de Hitler.<\/p>\n

Onorat tribunal, domnilor Jura\u0163i, se cunoa\u015fte destul de bine momentul c\u00e2nd ideea r\u0103zboiului \u00eencepe s\u0103 se impun\u0103. Asta s-a petrecut \u00eentre 15 \u015fi 19 martie 1939, adic\u0103 \u00eentre momentul intr\u0103rii Wehrmachtului \u00een Praga, monumental\u0103 eroare psihologic\u0103, \u015fi semnarea tratatului prin care Anglia acorda garan\u0163ia sa regatului Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\u00cendat\u0103 dup\u0103 semnarea \u00een\u0163elegerii de la Munchen, minis\u00adtrul Economiei Reichului, Walter Funck, plec\u0103 \u00een Balcani \u015fi \u00een Turcia. Ajuns la Belgrad, el a f\u0103cut urm\u0103toarea declara\u0163ie\u00a0:\u00a0Germania poate absorbi tot ce produce Iugoslavia. Ea poate trimite \u00een Iugoslavia toate cele de trebuin\u021b\u0103. Pre\u0163urile bune, pe care vi le vom face, nu v\u0103 vor fi oferite de nicio alt\u0103 \u0163ar\u0103<\/em>. Prin tratatul semnat la 25 octombrie, Reichul cump\u0103ra 50% din produc\u0163ia iugoslav\u0103, devenind marele furnizor al acesteia. Dup\u0103 Belgrad \u015fi Sofia, Walter Funck merse \u00een Turcia, c\u0103reia \u00eei oferi un credit de 12 milioane de lire, pentru reconstruc\u0163ia industrial\u0103 \u015fi minier\u0103 a Anatoliei, cu ajutorul industriei \u015fi tehnicienilor germani. Pe bun\u0103 dreptate,\u00a0City<\/em>\u00a0s-a \u00eentrebat ce se va \u00eent\u00e2mpla cu \u00eemprumutul acordat Turciei de ea \u00eens\u0103\u015fi, cu patru luni mai \u00eenainte.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd Hitler c\u00e2\u015ftiga r\u0103zboiul economic fulger din Balcani, partenerul s\u0103u japonez debarca \u00een for\u0163\u0103 la numai 50 kilometri de Hong Kong, cel mai important port englez din Extremul Orient. Apoi, la 22 octombrie, Japonia ocup\u0103 Cantonul, iar la 25 Hankeou, f\u0103c\u00e2nd din Hong Kong un port lipsit de orice aderen\u0163\u0103 continental\u0103. \u00cen acest context, ambasadorul japonez la Roma declar\u0103 c\u0103\u00a0s-a terminat pe vecie cu preponderen\u0163a britanic\u0103 \u00een Extremul Orient, c\u0103 o er\u0103 nou\u0103 \u00eencepe \u00een istoria Japoniei<\/em>. R\u0103zboiul fulger continu\u0103, limitat pe moment la strategia marca german\u0103 contra lirei sterline engleze\u015fti.<\/p>\n

Guvernul mexican semneaz\u0103 cu Berlinul un acord de 17 milioane de dolari, pentru v\u00e2nzarea de petrol c\u0103tre Germania. Acordul s-a semnat \u00een sistemul troc, cel de al III-lea Reich pl\u0103tind \u00een instala\u0163ii de iriga\u0163ie, ma\u015fini agricole, material de birou, ma\u015fini de scris \u015fi aparate de fotografiat. \u00cen plus, Mexicul \u00ee\u015fi vindea petrolul la un pre\u0163 inferior cursului mondial. Germania primea petrol f\u0103r\u0103 s\u0103 treac\u0103 prin\u00a0British Petroleum<\/em>, tranzac\u0163ia nel\u0103s\u00e2nd nici m\u0103car o centim\u0103 pentru\u00a0City<\/em>, specializat\u0103 \u00een opera\u0163iunile de credit, curtaj,\u00a0warant<\/em>, \u00eemprumuturi, prime de asigurare \u015fi altele asemenea. Revolu\u0163ia economic\u0103 hitlerist\u0103 condamna la moarte pia\u0163a din Londra, dup\u0103 cum revolu\u0163ia rasist\u0103 condamna pe Iuda. Cine vrea s\u0103 omoare at\u00e2ta lume \u00een acela\u015fi timp nu poate sf\u00e2r\u015fi dec\u00e2t ca Hitler.<\/p>\n

Anglia \u00een\u0163elese c\u0103 trebuie s\u0103 se apere, Churchill ocupa locul lui William Pitt, de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Hitler nu \u00eei opune blocada continental\u0103, a lui Napoleon. Totu\u015fi, prin acordurile comerciale pe baz\u0103 de troc, prin \u00eentoarcerea la raporturi economice primitive, \u00eenchide hr\u0103p\u0103re\u0163ei economiei engleze profitul f\u0103r\u0103 de care aceasta nu poate tr\u0103i.<\/p>\n

\u00cen Camera Comunelor,\u00a0City<\/em>\u00a0se manifest\u0103 \u00eenc\u0103 de la 30 noiembrie 1938, c\u00e2nd R. S. Hudson declar\u0103\u00a0:\u00a0Prin metodele ei, Germania ruineaz\u0103 comer\u0163ul \u00eentregii lumi, ceea ce este intolerabil<\/em>\u00a0.<\/p>\n

Declara\u0163ia lui R. S. Hudson este un fapt capital. El nu depl\u00e2nge rigoarea na\u021bionbal socialist\u0103 contra Jidanilor din Germania, nici cea exercitat\u0103 contra \u00eentregului popor, de c\u0103tre Gestapo, nici \u00eenarmarea agresiv\u0103 a Wehrmachtului. El\u00a0 depl\u00e2nge miile de tone de whisky ce nu se v\u00e2nd din cauza mizerabilului alcool german din cartofi, \u00ee\u015fi manifest\u0103 \u00een\u0163ele\u00adgerea pentru dificult\u0103\u0163ile lui\u00a0Rolls-Royce<\/em>\u00a0\u00een fa\u0163a lui\u00a0Mercedes<\/em>, pentru deruta lui\u00a0Austin<\/em>\u00a0\u00een competi\u0163ia cu\u00a0Volkswagen<\/em>, \u00eencheind pe un ton de \u00eenmorm\u00e2ntare\u00a0:\u00a0Am examinat toate procedeele prin care s-ar putea replica. Singurul mijloc const\u0103 \u00een organizarea industriilor noastre astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 se poat\u0103 opune \u00een stare compact\u0103 celor germane corespondente \u015fi s\u0103 le declare\u00a0: de vreme ce nu sunte\u0163i dispu\u015fi a termina cu procedeele voastre actuale, \u015fi nu vre\u0163i s\u0103 v\u0103 angaja\u0163i a v\u0103 vinde m\u0103rfurile la un pre\u0163 comport\u00e2nd un beneficiu rezonabil, v\u0103 vom bate cu propriile voastre metode<\/em>.<\/p>\n

    \n
  1. S. Hudson \u015ftia \u00eens\u0103 perfect c\u0103 prin reorganizarea industriei britanice \u00eemb\u0103tr\u00e2nite \u015fi sprijint\u0103 pe sindicate paralizate de practici medievale, nu se putea \u00eenchide calea dinamicei industrii germane. El se g\u00e2ndea proba\u00adbil la o alt\u0103 form\u0103 de r\u0103zboi, ce este ultima ra\u0163iune a econo\u00admiei. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, la 4 decembrie 1938, lordul de Watt pronun\u0163\u0103 un discurs la Bradford, pl\u00e2ng\u00e2ndu-se c\u0103\u00a0orice ar face Anglia, Germania nu poate fi satisf\u0103cut\u0103 prin cuvinte amicale \u015fi gesturi amabile, ce sunt luate drept semne de sl\u0103biciune. A sosit vremea armelor. Numai acestea pot vorbi \u00een mod eficace.<\/em>\u00a0Logica de r\u0103zboi devenise dominant\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n

    A\u015fadar, onorat tribunal \u015fi domnilor jura\u0163i,\u00a0Fantomele Sionului<\/em>\u00a0nu au jucat niciun rol \u00een preg\u0103tirea celui de al II-lea R\u0103zboi mondial.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Tribunalul recunoa\u015fte \u015fi accept\u0103 demonstra\u0163ia avocatului Ivor Ben Sion. Avocatul lui Hitler ne poate explica cum a reu\u015fit Anglia s\u0103 antreneze Fran\u0163a \u00een r\u0103zboi\u00a0? Acest lucru a fost posibil numai pe baza motivelor pur ideologice, despre care ne-a vorbit, numai pe baza ostilit\u0103\u0163ii viscerale a Francezilor, de dup\u0103 1871, contra oric\u0103rei Germanii, nazist\u0103 sau nu\u00a0?<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Fran\u0163a\u00a0 fost \u00eempins\u0103 \u00een r\u0103zboi pe calea presei \u015fi prin abuz de \u00eencredere.<\/p>\n

    Avocatrul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Toat\u0103 presa fran\u00adcez\u0103 fiind scris\u0103 \u00een limba ebraic\u0103, nu-i a\u015fa\u00a0?<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Nu, c\u0103ci \u00een acest caz ea nu ar fi avut nicio valoare politic\u0103, Francezii necunosc\u00e2nd ebraica. Iat\u0103 cum s-au petrecut lucrurile, \u015fi cum se petrec \u00eenc\u0103. De mult\u0103 vreme, un mare ziar reprezenta \u015fi reprezint\u0103 o afacere proast\u0103, din punct de vedere comercial. Un astfel de ziar nu poate supravie\u0163ui dec\u00e2t pun\u00e2ndu-se \u00een serviciul unor interese politice sau economice.<\/p>\n

    Presa francez\u0103 anterioar\u0103 r\u0103zboiului ne ofer\u0103 multe exemple de acest fel. Domnul Henri de K\u00e9rillis, care nu a fost jidan, a fondat \u015fi a reu\u015fit s\u0103 men\u0163in\u0103 ziarul\u00a0L\u2019Epoque<\/em>, de tendin\u0163\u0103 foarte na\u0163ional\u0103, doar cu banii lui Rothschild.<\/p>\n

    Nimic de mirare c\u0103\u00a0L\u2019Epoque<\/em>\u00a0\u015fi K\u00e9rillis au fost printre primii din cruciada democrat\u0103 contra lui Hitler.\u00a0Le Populaire<\/em>, organ oficial SFIO[15]<\/a>, era patronat de L\u00e9on Blum, cunoscutul Jidan, de trei ori prim-ministru al Fran\u0163ei. La \u00eenceputul lui 1938, Jidanul Robert Bollak proclama sus \u015fi tare, cu orice ocazie, c\u0103 de va trebui o sut\u0103 de milioane pentru a combate fascismul \u00een Fran\u0163a, el le va g\u0103si pe toate.<\/p>\n

    Plec\u00e2nd de jos, f\u0103r\u0103 capital, el deveni rapid coproprietarul Agen\u0163iei economice \u015fi financiare, \u00eempreun\u0103 cu Goiul Coulon. \u00cen scurt\u0103 vreme puse m\u00e2na pe\u00a0Le Temps,<\/em>\u00a0ziarul venerat al marii burghezii fran\u00adceze, \u015fi pe postul\u00a0Radio Paris<\/em>, \u00eennegrind h\u00e2rtia \u015fi umpl\u00e2nd spa\u0163iile hertziene cu o foarte activ\u0103 propagand\u0103 r\u0103zboinic\u0103, contra Germaniei \u00een general \u015fi a lui Hitler \u00een special. Emile Bur\u00e9 \u015fi ziarul lui\u00a0L\u2019Ordre\u00a0<\/em>\u00eel aveau \u00een spate pe Jidanul Epstein, ce-\u015fi f\u0103cea plinul la ambasada URSS \u015fi la b\u0103ncile coreligi\u00adonarilor din Londra. Pertinax, la\u00a0Daily Telegraph<\/em>, Genevi\u00e8ve Tabouis, la\u00a0Sunday Times<\/em>, aveau salarii enorme fa\u0163\u0103 de nive\u00adlul redactorilor de la ziarele fran\u0163uze\u015fti\u00a0L\u2019Echo de Paris<\/em>\u00a0\u015fi\u00a0L\u2019Oeuvre<\/em>.<\/p>\n

    To\u0163i ace\u015ftia vor fi \u00een primele r\u00e2nduri ale cruciadei democrate contra lui Hitler. Ziarul comunist\u00a0L\u2019Humanit\u00e9<\/em>\u00a0publica ucazurile Moscovei anterioare pactului Ribbentrop-Molotov, fiind vreme de \u015fapte ani trompeta num\u0103rul unu, \u00een favoarea r\u0103zboiului.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 L-a\u0163i uitat pe catolicul Georges Bidault, care nu era Jidan, plus ziarul lui, l\u2019Aube<\/em>!<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Perfect, dar \u00een 1939, democrat-cre\u015ftinii reprezentau un cre\u015ftinism care, odat\u0103 cu papii Ioan al XXIII-lea \u015fi Paul al VI-lea, va rec\u0103dea total \u00een iudaismul din totdeauna. Totul era perfect acordat \u00een concertul dirijat de\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>. Ace\u015ftia au pus foarte bine la punct manipularea \u00eentregii prese fran\u0163uze\u015fti, pe care o controleaz\u0103 azi ca \u0219i ieri, fie prin capitaluri, fie prin publicitatea al c\u0103rei monopol \u00eel de\u0163in. Planurile acestea se g\u0103sesc \u00een\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, c\u0103ci este vorba de\u00a0abc-ul<\/em>\u00a0cuceririi puterii de c\u0103tre Jidani[16]<\/a>.<\/p>\n

    Pentru anumite sectoare ale opiniei publi\u00adce, Jidanii nu g\u0103sesc o masc\u0103 de Goi cu suficient c\u00e2rlig la marele public. \u00centr-un astfel de caz, ei nu ezit\u0103 s\u0103 intre \u00een lupt\u0103 pe fa\u0163\u0103. \u00cen acest sens citez ziarul\u00a0La Lumi\u00e8re<\/em>, cea mai violent\u0103 foaie anti-hitlerist\u0103 \u015fi anti-mussolinian\u0103, gazeta Lojilor masonice, condus\u0103 de Jidanul Georges Boris, secondat de coreligionarii Weisskop zis Georges Gombault, Salomon Grumbach, Emile Kahn \u015fi Albert Bayet, ultimul fiind demnitar al Masone\u00adriei.<\/p>\n

    De\u015fi nu avea dec\u00e2t un tiraj de 3000 exemplaire,\u00a0La Lumi\u00e8re<\/em>\u00a0era un fel de circular\u0103 a \u00eentregii caste politice. Influen\u0163a acestui ziar era enorm\u0103, articolele lui fiind citite la posturile de radio ascultate de milioane de Francezi. Jidanul Raymond Philippe, din Consiliul de administra\u0163ie al b\u0103ncii Lazard, poseda, (din ianuarie 1936), revista\u00a0L\u2019Europe Nouvelle<\/em>, specializat\u0103 \u00een politica extern\u0103 francez\u0103, c\u0103reia \u00eei stabilea tonul general, limitele, obiectivele. Jidanul Jean-Richard Bloch d\u0103dea tonul la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul\u00a0Vendredi<\/em>, dup\u0103 ce se remarcase mai \u00eent\u00e2i prin viziunile sale profetice din\u00a0Les Nouvelles litt<\/em>\u00e9<\/em>raires<\/em>\u00a0:\u00a0C<\/em>iviliza\u0163ia poate pieri \u015fi prin pace\u00a0!<\/em><\/p>\n

    Iat\u0103 cum b\u0103tea v\u00e2ntul, onorat tribunal : Bloch ne asigur\u0103 c\u0103 \u00abEra r\u0103zboaielor religioase s-a redeschis, ras\u0103 contra ras\u0103, continent contra continent, filosofii contra filosofii.\u00a0R\u0103zboaiele vor fi mult mai s\u00e2ngeroase<\/em>\u00a0dec\u00e2t vechile conflicte dintre popoare \u015fi na\u0163iuni. La scar\u0103 mondial\u0103, ele vor deveni imense r\u0103zboaie civile<\/em>. Dac\u0103 nu a\u015f fi acceptat s\u0103-l ap\u0103r pe Adolf Hitler, dup\u0103 aceast\u0103 profe\u0163ie mi s-ar p\u0103rea inutil s\u0103 comentez ultimul r\u0103zboi mondial.<\/p>\n

    Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, a\u015f putea pleda zile \u00een \u015fir, numai cu citate \u015fi comentarii pe marginea cauzelor r\u0103zboiului, a desf\u0103\u015fur\u0103rii \u015fi consecin\u0163elor lui. Pentru onoratul tribunal am preg\u0103tit o succint\u0103 revist\u0103 a presei, ce acoper\u0103 perioada crucial\u0103 1936-1938, de la R\u0103zboiul spaniol p\u00e2n\u0103 la provocarea masonic\u0103. Aceast\u0103 revist\u0103 a presei con\u00ad\u0163ine ma\u015fin\u0103ria secret\u0103 ce a declan\u015fat r\u0103zboiul contra clien\u00adtului meu.<\/p>\n

    Men\u0163ionez c\u0103 aceast\u0103 ma\u015fin\u0103rie secret\u0103 a fost construit\u0103 \u015fi a func\u0163ionat dup\u0103 modelul revolu\u0163iei franceze, care este un model masonic. Dac\u0103 vreunul dintre domnii jura\u0163i va dori s\u0103 aprofundeze revista presei pe care o v\u0103rs la dosarul ap\u0103r\u0103rii lui Hitler, cea mai potrivit\u0103 cale ar fi cartea foarte lucidului Georges Michon[17]<\/a>.<\/p>\n

    Le Patriote fran\u00e7ais<\/em>,\u00a0Les Annales patriotiques<\/em>,\u00a0Le Journal de Paris<\/em>,\u00a0Le Journal universel<\/em>,\u00a0Le Journal g\u00e9n\u00e9ral de l\u2019Europe<\/em>,\u00a0Le Courrier extraordinaire<\/em>, toat\u0103 presa lafayettist\u0103 \u015fi girondin\u0103 aplaudar\u0103 declara\u0163ia de r\u0103zboi din 20 aprilie 1792, dup\u0103 cum\u00a0L\u2019Ordre, Le Populaire, l\u2019Epoque, Le Figaro, Le Temps, Paris-Soir, Ce soir, Le Droit de vivre<\/em>\u00a0aplaudar\u0103 declara\u0163ia din 3 septembrie 1939. Inofensiva Declara\u0163ie de la Pillnitz,\u00a0bile\u0163elul<\/em>\u00a0trimis bietului Ludoovic al XVI-lea, de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Austriei \u015fi regele Prusiei, a fost prezentat drept un ultimatum inacceptabil\u00a0; tot a\u015fa, voin\u0163a lui Hitler de a relua p\u0103m\u00e2ntul german r\u0103pit \u0163\u0103rii sale, de a termina cu monstruosul coridor Dantzig, creat special prin tratatul de la Versailles, a fost prezentat\u0103 drept o preten\u0163ie inacceptabil\u0103.<\/p>\n

    \u00centre cele dou\u0103 campanii r\u0103zboinice, chipurile pentru libertate, nu exist\u0103 dec\u00e2t diferen\u0163e de natur\u0103 tehnic\u0103. \u00cen anul 1792 \u00eenc\u0103 nu exista radioul care \u00eentre 1936-1939 a permis amplificarea propagandei r\u0103zboinice \u015fi trecerea sub t\u0103cere a rarelor \u015fi minusculelor ziare pe care Jidanii nu le-au putut nici cump\u0103ra, nici influen\u0163a. Dialectica perfect\u0103 dar minci\u00adnoas\u0103 s-a numit\u00a0Dare de seam\u0103 circumstan\u0163ial\u0103 privind reuni<\/em>\u00adunile ultra-secrete<\/em>, critica documentelor nepublicate, a texte\u00adlor m\u0103cel\u0103rite sau total falsificate, falsele \u015ftiri, falsele h\u0103r\u0163i pentru modificarea frontierelor, acuza\u0163iile de tr\u0103dare (deja\u00a0!) contra pacifi\u015ftilor, toate acestea fac din declararea r\u0103zbo\u00adiului de c\u0103tre Fran\u021ba o ru\u015fine na\u0163ional\u0103, motiv pentru care m\u0103 limitez la cazul Fran\u0163ei.<\/p>\n

    Dac\u0103 domnul pre\u015fedinte consimte s\u0103 suspende \u015fedin\u0163a, voi distribui imediat revista de pres\u0103 amintit\u0103.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 \u015eedin\u0163a este suspendat\u0103.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler distribui textul fotocopiat preg\u0103tit din timp, apoi toat\u0103 lumea p\u0103r\u0103si sala de \u015fedin\u0163e a tribunalului[18]<\/a>.<\/p>\n

    *<\/h2>\n

    *\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/h2>\n

    \u015eedin\u0163a a fost redeschis\u0103 la orele 1600<\/sup>, dup\u0103 ce jura\u0163ii \u015fi ziari\u015ftii \u015fi-au reocupat locurile lor.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Presupun c\u0103 toat\u0103 lumea a luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de con\u0163inutul revistei de pres\u0103 comunicate de ap\u0103r\u0103torul lui Hitler.<\/p>\n

    Dau cuv\u00e2ntul ap\u0103r\u0103torul lui Iuda, pentru a r\u0103spunde.<\/p>\n

    Ap\u0103r\u0103torul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Unele dintre aceste texte au fost probabil falsificate. Ele nu angajeaz\u0103 \u00eens\u0103 dec\u00e2t pe autorii lor. Jidanii sunt oameni cumsecade, chiar p\u00e2inea lui Dumnezeu, dar nimeni nu va putea \u00eempiedica vreun nebun s\u0103 se cread\u0103 reprezentantul sau \u00eemputernicitul perso\u00adnal al Divinit\u0103\u021bii.<\/p>\n

    M\u0103 re\u00eentorc \u00eens\u0103 la \u00eenceputul pledoariei adversarului meu. Dragul meu confrate, a\u0163i afirmat c\u0103 poporul jid\u0103nesc a decis s\u0103 \u00eel ucid\u0103 pe Hitler \u00eendat\u0103 ce acesta a preluat puterea la Berlin. V\u0103 r\u0103spund: acest lucru este adev\u0103rat. Oricine \u00eent\u00e2lne\u015fte un animal s\u0103lbatic \u00een fa\u0163a por\u0163ii casei sale, va \u00eencerca s\u0103 \u00eel neutralizeze, pentru a intra \u00een cas\u0103. Hitler voia neap\u0103rat s\u0103 expulzeze Jidanii \u00een bezna lumii exterioare, iar ace\u015ftia doreau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lume, s\u0103 beneficieze de lumina Europei. A\u0163i afirmat, dragul meu confrate, c\u0103 Hitler ar fi fost \u00een pozi\u0163ie de legitim\u0103 ap\u0103rare. Aceast\u0103 preten\u0163ie este este de mirare, el \u00eensu\u015fi fiind cel ce a creat starea de r\u0103zboi.<\/p>\n

    Provoca\u0163i la r\u0103zboi, Jidanii au r\u0103spuns ca la r\u0103zboi, bine\u00ad\u00een\u0163eles cu mijloacele de care dispuneau. Este adev\u0103rat, recunosc: Iuda a pus al III-lea Reich \u00een stare de blocad\u0103 economic\u0103. A fost \u00eens\u0103 vorba de o blocad\u0103 par\u0163ial\u0103, \u00eentruc\u00e2t, prin mijloacele lui, Iuda nu putea realiza o blocad\u0103 eficace, adic\u0103 total\u0103. Pretinde\u0163i c\u0103 Iuda a dus un r\u0103zboi diplomatic \u015fi de propagand\u0103 contra clientului domniei voastre. Probabil a\u0163i fi vrut s\u0103 \u00eel \u00eencurajeze \u00een ac\u0163iunea lui antisemit\u0103.<\/p>\n

    Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, s\u0103 fim logici. Ac\u0163ion\u00e2nd ca simpli partizani, \u00eentr-o lupt\u0103 de gueril\u0103 economic\u0103 \u015fi diplomatic\u0103, cum ar fi putut Jid\u0103nimea s\u0103 decla\u015feze cel de al II-lea R\u0103zboi mondial.<\/p>\n

    \u2013 Perfect, strig\u0103 juratul Kadervern, al c\u0103rui anti-semitism risca s\u0103 fac\u0103 emuli printre colegii s\u0103i.<\/p>\n

    \u2013\u00a0Pre\u015fedintele Zermatten\u00a0<\/strong>\u2013 V\u0103 rog, domnule Kadervern, nu ave\u0163i dreptul s\u0103 interveni\u0163i \u00een cursul pledoariei. Acest tribunal nu se confund\u0103 cu cele care au pretins c\u0103-l judec\u0103 pe mare\u015falul francez Philippe P\u00e9tain, sau pe mare\u015falul rom\u00e2n Ion Antonescu, cu ajutorul jura\u0163ilor, huliganilor \u015fi al trep\u0103du\u00ad\u015filor din sal\u0103, ce \u00ee\u015fi urlau ura \u015fi condamnau la moarte, \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul proceselor respective, pe ace\u015fti ilu\u015ftri ap\u0103r\u0103tori ai ordinei europene \u015fi ai intereselor Statelor \u015fi popoarelor lor. Misiunea tribunalului nostru este de a ajuta istoria \u015fi istoricii s\u0103 se trezeasc\u0103 din starea lor de hipnoz\u0103 \u015fi tembe\u00adlism postbelic.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Confratele meu pre\u00adtinde c\u0103 poporul jidovesc ar fi provocat cel de al II-lea R\u0103zboi mondial prin mobilizarea for\u00ad\u0163elor oculte ale Diasporei. Poporul jidovesc nu dispune \u00eens\u0103 de for\u0163e oculte. El este format din oameni persecuta\u0163i \u015fi refugia\u0163i \u00een diferite \u0163\u0103ri, care azi \u00eencearc\u0103 s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 o via\u0163\u0103 normal\u0103 \u00een Israel. Desigur, ei sunt mai mult sau mai pu\u0163in uni\u0163i prin religia lor iudaic\u0103, ce se ofile\u015fte \u00eens\u0103 din zi \u00een zi, ca toate religiile.<\/p>\n

    Pozi\u0163ia delicat\u0103 pe care le-a rezervat-o istoria, \u00eei oblig\u0103 s\u0103 men\u0163in\u0103 un front comun, pentru a supravie\u0163ui. Este adev\u0103rat, ei men\u0163in acest front comun. \u00cel men\u0163in cum pot. Cum ar putea \u00eens\u0103, din aceast\u0103 pozi\u0163ie umil\u0103, s\u0103 influen\u0163eze deciziile unor mari puteri precum Statele Unite, Anglia sau Fran\u0163a? Cum \u015fi \u00een ce fel ar fi putut acest minuscul popor s\u0103 arunce puterile respective \u00eentr-un r\u0103zboi contrar intereselor lor? S\u0103 fim serio\u015fi domnilor! S\u0103 fim obiectivi!<\/p>\n

    Marile na\u0163iuni s-au lansat \u00een r\u0103zboi numai dup\u0103 ce au epuizat toate mijloacele de a-l aduce pe Hitler la o concep\u0163ie civilizat\u0103 despre putere. C\u00e2nd ele au \u00een\u0163eles c\u0103 triumful na\u0163ional-socialismului ar introduce discriminarea rasial\u0103, suprimarea libert\u0103\u0163ilor individuale, dictatura poli\u0163ist\u0103 \u015fi regresul culturii \u00een propriile lor \u0163\u0103ri, readuc\u00e2nd popoarele sub un jug mai greu dec\u00e2t cel al vechiului regim feudal, de care s-au eliberat prin revolu\u0163ia de la 1789, aceste mari na\u0163iuni s-au decis s\u0103 ia armele pentru drept, justi\u0163ie, liber\u00adtate, egalitate, fraternitate, progres general \u00een toate. Poporul jid\u0103nesc a urmat marile na\u0163iuni democrate, c\u0103ci propriile lui aspira\u0163ii se confundau cu cele ale democra\u0163iei. Iuda a urmat marile na\u0163iuni democrate \u00een r\u0103zboiul lor contra lui Hitler. Iuda a urmat aceste na\u0163iuni, nu le-a precedat, c\u0103ci Jidovii nu au nicio putere, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai socotim c\u0103 ei sunt pa\u015fnici, cei mai pa\u015fnici oameni care au existat vreodat\u0103.<\/p>\n

    Acuzatorul public Ante Kozica<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat al lui Iuda, confratele domniei voastre ne-a comunicat o revist\u0103 a presei foarte revelatoare \u015fi acuzatoare pentru marile puteri occidentale, de care vorbi\u0163i. \u00cen aceast\u0103 revist\u0103 a presei descoperim preferin\u0163a net\u0103 a celor trei puteri democrate \u015fi occidentale de a juca mai cur\u00e2nd cartea r\u0103zboiului, dec\u00e2t pe aceea a p\u0103cii. Cum anume ? Printr-o serie \u00eentreag\u0103 de min\u00adciuni, abuz de \u00eencredere, \u015ftiri absurde, falsificarea inten\u0163io\u00adnat\u0103 a textelor \u015fi evenimentelor, toate pentru a confirma \u015fi justifica Tratatul de la Versailles, denun\u0163at de Hitler, care \u00eei contesta intangibilitatea. Cine ar mai cuteza azi s\u0103 proclame intangibilitatea tratatului \u00een chestiune ? Mi se pare c\u0103 r\u0103zboiul a pornit tocmai din aceast\u0103 ne\u00een\u0163elegere. Ce crede\u0163i dumneavoastr\u0103 ?<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnule acuzator public, tocmai am vorbit despre cauzele cruciadei anti-hitleriste \u015fi v\u0103 invit s\u0103 rememora\u0163i ceea ce am spus. C\u00e2t prive\u015fte presa francez\u0103, nu sunt competent pentru a-i judeca milloacele \u015fi procedeele. Ca ap\u0103r\u0103tor al lui Iuda, nu pot dec\u00e2t s\u0103 afirm c\u0103 Jidovii nu au participat la campania de pres\u0103 amintit\u0103 de confratele meu. \u00cen orice caz, revista de pres\u0103 a confratelui meu nu aduce nimic nou. A spune, de exemplu, c\u0103 Genevi\u00e8ve Tabuis colabora cu conspiratorii jidovi, pentru c\u0103 era foarte bine pl\u0103tit\u0103 de ziarul\u00a0Sunday Times<\/em>, reprezint\u0103 o afirma\u0163ie gratuit\u0103.<\/p>\n

    Sau, a spune despre K\u00e9rillis c\u0103 era agentul politic al lui Rotschild, pentru c\u0103 acest bancher l-a ajutat s\u0103-\u015fi \u00eentre\u021bin\u0103 ziarul, mi se pare chestiune de ranchiun\u0103 \u015fi antipatie personal\u0103. S\u0103 mi se arate semn\u0103\u00adturile jidove\u015fti pe cecurile \u00eencasate de acesta. Cine poate demonstra c\u0103 aceste cecuri au existat cu adev\u0103rat? Confra\u00adtele meu vorbe\u015fte de Jidanul L\u00e9on Blum, dar nu citeaz\u0103 tex\u00adtele pa\u015fnice publicate de acesta \u00een\u00a0Le populaire<\/em>,\u00a0L\u2019Humanit\u00e9<\/em>, ziare pe care, totu\u015fi, le aminte\u015fte abundent, ultimul fiind considerat, de unii, ziar sovietic de limb\u0103 francez\u0103, care a militat \u00een favoarea r\u0103zboiului. Tot ce se poate ? A f\u0103cut-o \u00eens\u0103 \u00een contul lui Iuda ? Ar fi absurd. De c\u00e2nd cu marile procese moscovite, din anii 1937-38, Jidanii au v\u0103zut c\u0103 puterea din Rusia le scap\u0103, iar antisemitul Stalin va semna un pact cu Hitler, pentru a \u00eemp\u0103r\u0163i Polonia. Toate acestea nu spun nimic ?<\/p>\n

    Acuzatorul public Ante Kozica<\/strong>\u00a0\u2013 Revista de pres\u0103 comunicat\u0103 de avocatul lui Hitler nu con\u0163ine nimic contra r\u0103zboiului \u015fi foarte pu\u0163ine articole semnate de Jidani.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Este adev\u0103rat. Am neglijat inten\u0163ionat ziarele ce s-au opus r\u0103zboiului, \u00eentruc\u00e2t acestea sunt opera exclusiv\u0103 a Goimilor. V\u0103rs chiar acum lista lor la documentele audien\u0163ei de fa\u0163\u0103[19]<\/a>.<\/p>\n

    C\u00e2t despre articolele r\u0103zboinice semnate de Jidani, ele sunt destul de rare, bine\u00een\u0163eles, \u00eentruc\u00e2t aceasta contrazice principiul jid\u0103nesc al ac\u0163iunii oculte. \u00cen compensa\u0163ie, ele sunt foarte bine orientate pentru a \u00eenclina balan\u0163a \u00een favoarea catastrofei.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen orice caz, aceste articole nu angajeaz\u0103 dec\u00e2t pe autorii lor. Ceea ce conteaz\u0103 este pozi\u0163ia oficial\u0103 luat\u0103 de comunit\u0103\u0163ile jidove\u015fti din Anglia, Fran\u0163a \u015fi Statele Unite. \u00centruc\u00e2t ap\u0103r\u0103torul cauzei hitleriste a ales Fran\u0163a, pentru a demonstra existen\u0163a fai\u00admoasei conspira\u0163ii jidove\u015fti contra p\u0103cii, men\u0163in \u015fi eu alegerea lui, pentru a ar\u0103ta c\u0103 adev\u0103rul este cu totul altul.<\/p>\n

    Domnule pre\u015fedinte, domnilor jura\u0163i, urmele instal\u0103rii Jidovilor la Paris dateaz\u0103 din epoca roman\u0103. C\u00e2nd au fost expulza\u0163i din Fran\u0163a, \u00een 1394, ei ocupau o pozi\u0163ie foarte important\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Expulza\u0163i bine\u00een\u0163eles de Hitler, nu-i a\u015fa?<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen 1789, Jidovii sefarzi reprezentau aproximativ un sfert din fii lui Iuda, care tr\u0103iau la Paris. Peste un secol \u015fi ceva, la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, tr\u0103iau la Paris 45000 de Jidani[20]<\/a>. Dup\u0103 Roblin, Jidanii alzacieni reprezentau 90% din popula\u0163ia jidoveasc\u0103 a Parisului, \u00een 1881[21]<\/a>. Foarte cur\u00e2nd \u00eens\u0103, ca urmare a asasi\u00ad\u00adn\u0103rii \u0163arului Alexandru al II-lea (1881), \u00een condi\u0163iile \u00eenmul\u00ad\u0163irii pogromurilor din Rusia \u015fi Ucraina, ce \u00eempingeau fii lui Iuda c\u0103tre vest, comunitatea jidoveasc\u0103 parizian\u0103 va spori sim\u0163itor.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Jidovii ru\u015fi fugeau de teama camerelor de gazare ale clientului meu, nu-i a\u015fa?<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen 1910, c\u00e2\u0163iva ani \u00eenaintea primului R\u0103zboi mondial, num\u0103rul jidanilor parizieni originari din r\u0103s\u0103ritul Europei dep\u0103\u015fea 20000 de persoane. \u00centre cele dou\u0103 r\u0103zboaie, imigra\u0163ia Jidanilor orien\u00adtali a crescut considerabil. Pentru foarte mul\u0163i \u00eens\u0103, Parisul nu era dec\u00e2t o etap\u0103 c\u0103tre America. Roblin estimeaz\u0103 c\u0103 num\u0103rul Jidovilor din Paris, considera\u0163i de el ca originari din Europa slav\u0103, atingea, \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie, 80 000 de persoane[22]<\/a>. Dup\u0103 preluarea puterii de c\u0103tre Hitler, s-a pornit valul de emigran\u0163i jidani din Germania. Nu se \u0219tie num\u0103rul exact al Jidovilor ce s-au fixat la Paris.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 cest lucru n-are nicio importan\u0163\u0103. F\u0103r\u0103 excep\u021bie, toate cifrele jidove\u015fti sunt rezultatul unei conspira\u0163ii statistice!<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Coreligionarul meu David H. Weinberg, destul de prudent \u00een estim\u0103rile sale, precizeaz\u0103 urm\u0103toarele:\u00a0Cifrele exacte lipsesc, dar majori<\/em>\u00ad<\/em>tatea speciali\u015ftilor estimeaz\u0103 num\u0103rul refugia\u0163ilor germani, ajun\u015fi la Paris, \u00eentre 1930 \u015fi 1939, la aproximativ 50 000 de persoane<\/em>[23]<\/a>.<\/p>\n

    S-au constituit oare ace\u015ftia la Paris \u00een corp de voluntari, put\u0103tori de mitraliere ? Nici g\u00e2nd, domnilor. To\u0163i s-au com\u00adportat cu o exemplar\u0103 demnitate \u00een cadrul \u0163\u0103rii ce le-a acordat ospitalitate. Existau \u00eens\u0103 diferen\u0163e mari \u00eentre Jidanii alogeni \u015fi cei deja spoi\u0163i fran\u0163uze\u015fte: diferen\u0163e de ordin intelec\u00adtual, de comportament social, de \u0163inut\u0103, educa\u0163ie, etc. L\u00e9on Blum nu putea fi comparat cu orice Jidov din Basarabia, abia sc\u0103pat dintr-o \u0163ar\u0103 pe jum\u0103tate bar\u00adbar\u0103. Jidanul balt, sc\u0103pat din\u00a0Talmud<\/em>\u00a0cu ferocitatea unui mistre\u0163, nu sem\u0103na \u00eentru nimic cu un industria\u015f german, fost combatant \u00een r\u0103zboiul din 1914-1918, decorat cu\u00a0Crucea de Fier<\/em>\u00a0\u015fi refugiat \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Pardon\u00a0! Un Jidan din Germania, decorat cu\u00a0Crucea de Fier,<\/em>\u00a0ar fi preferat mai cur\u00e2nd s\u0103 se acomodeze cu zvastica, dec\u00e2t s\u0103 se exileze \u00een Fran\u0163a.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Confratele meu ar putea avea bun\u0103tatea s\u0103 nu \u00eemi persecute clien\u0163ii cu ironiile lui necru\u0163\u0103toare. Pentru moment, m\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 ar\u0103t onoratului tribunal comportamentul pa\u015fnic \u015fi discret al Jidovilor germani refugia\u0163i la Paris \u00een perioada crucial\u0103, 1933-1939. Niciunul dintre ace\u015ftia nu a intreprins vreo manevr\u0103 pentru a provoca r\u0103zboiul. Faimoasa conspira\u0163ie jidoveasc\u0103 nu a existat dec\u00e2t \u00een imagina\u0163ia confratelui meu.<\/p>\n

    P\u00e2n\u0103 \u00een 1939 constat\u0103m o diferen\u0163\u0103 esen\u0163ial\u0103 \u00eentre Jidanii din Fran\u0163a \u015fi cei recent veni\u0163i din Germania. C\u00e2nd Hitler a preluat puterea \u00een 1933, primii au fost consterna\u0163i, dar nu mai mult. C\u00e2nd Jidanii din Germania au ajuns \u00eens\u0103 la Paris, ei au m\u0103rturisit a\u015fa groz\u0103vii despre antisemitismul nazist \u00eenc\u00e2t s-a \u00een\u0163eles c\u0103 este vorba de o primejdie major\u0103 pentru toat\u0103 Jid\u0103nimea. Proaspe\u0163ii emigran\u0163i au fost mai lucizi dec\u00e2t coreligionarii lor afla\u0163i de mult\u0103 vreme \u00een Fran\u0163a. Ei s-au opus mai energic nazismului. Ocup\u00e2nd \u00eens\u0103 pozi\u0163ii mai solide, Jidanii francezi s-au impus \u00een fa\u0163a noilor veni\u0163i, impun\u00e2nd o rezerv\u0103 care probabil nu s-ar fi putut men\u0163ine f\u0103r\u0103 ei. Diferen\u0163ele dintre Jidanii accepta\u0163i de o \u0163ar\u0103 ca Fran\u0163a \u015fi cei fugi\u0163i sau goni\u0163i din Germania sunt explicate de scrii\u00adtorul Roger Ikor[24]<\/a>.<\/p>\n

    Iat\u0103 mai multe exemple ce dovedesc c\u0103 Jidanii francezi \u015fi cei proasp\u0103t sosi\u0163i la Paris, nu numai c\u0103 nu s-au raliat a\u015fa zisei conspira\u0163ii mondiale dar s-au opus cu t\u0103rie la orice i-ar fi putut reuni cu aceasta. Dup\u0103 ce s-a proclamat purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al comunit\u0103\u0163ii iudaice din Paris, Sinodul jidovesc a contactat dreapta francez\u0103, \u00eentre care colonelul de La Roque, \u015fef al Crucilor de Fier, dovedind astfel c\u0103 Jidanii de sensibi\u00adlitate francez\u0103 servesc cu devotament patria marii revolu\u0163ii de la 1789, care le-a redat libertatea.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Colonelul de La Roque a jucat mai cur\u00e2nd rolul de paratr\u0103znet contra antise\u00admi\u00adtismului, tot mai puternic \u00een Fran\u0163a, ca \u015fi \u00een Germania.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Tot ce se poate, dar a fost vorba de ceva foarte inteligent fa\u0163\u0103 de antisemitismul francez de toate zilele, iar con\u00adtra celui german nu se mai putea face nimic. Oricum am privi lucrurile, cinci sute de membri ai Crucilor de Fier defilar\u0103, \u00een 1933, \u00een Sinagoga de pe strada Victoriei. A fost vorba de o manifestare a unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, nu de o conspira\u0163ie jidoveasc\u0103.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013<\/strong>\u00a0Dimpotriv\u0103, a fost un prim act al conspira\u0163iei jidove\u015fti. Pentru a putea lansa Fran\u0163a contra lui Hitler, \u00eent\u00e2i trebuia realizat\u0103 unitatea na\u0163ional\u0103. Aceasta \u00eens\u0103 nu s-a putut realiza nici m\u0103car \u00een 1939, din care cauz\u0103 solda\u0163ii francezi n-au r\u0103spuns a\u015ftep\u00adt\u0103rilor Sinodului jidovesc.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Cele mai bune inten\u0163ii pot fi calomniate cu u\u015furin\u0163\u0103. Orice ar face sau nu ar face, Jidanii sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103 se vad\u0103 respin\u015fi. Totu\u015fi, ceea ce f\u0103ceau ei la Paris, \u00een anii treizeci, contrazice atacurile confratelui meu. \u00cen ziarul\u00a0Le Matin<\/em>, din 3 decembrie 1938, gene\u00adralul Weiller scria c\u0103\u00a0Jidanii vor pacea, \u00een interior, ca \u015fi \u00een exterior<\/em>, inten\u0163ie totdeauna confirmat\u0103 de fapte. Consistoriul Jidovesc au respins orice participare la boicotul economiei germane, decis de coreligionarii lor din Statele Unite. Ei declarar\u0103 c\u0103 ini\u0163iativa Jidovilor americani este iresponsabil\u0103, exist\u00e2nd riscul ca lumea s\u0103 cred\u0103 c\u0103 Jidovimea aspir\u0103 la domina\u0163ia mondial\u0103[25]<\/a>. \u00cen aceast\u0103 chestiune, Jidanii francezi au dovedit mult curaj \u015fi inteligen\u0163\u0103, mai ales c\u0103 cei proasp\u0103t emigra\u0163i din Germania nu erau totdeauna de p\u0103rerea lor.<\/p>\n

    Citez\u00a0:\u00a0O \u00eencercare de boicot al produselor germane a existat \u015fi la Paris. \u00cenceput\u0103 \u00een martie 1933, mi\u015fcarea aceasta a \u00eent\u00e2mpinat \u00eens\u0103 o puternic\u0103 opozi\u0163ie<\/em>[26]<\/a>.\u00a0Mul\u0163i se temeau de repercusiunile dezastruoase asupra comunit\u0103\u0163ii jidove\u015fti din Paris, care avea puternice leg\u0103turi economice cu firme ger<\/em>\u00admane<\/em>[27]<\/a>. \u00cen februarie 1936,\u00a0Galeriile Lafayette, ce apar\u0163ineau Jidanilor, anun\u0163ar\u0103 c\u0103 vor continua s\u0103 v\u00e2nd\u0103 produse germane, pentru a sus\u0163ine concuren\u0163a altor magazine<\/em>[28]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

    Pe planul politic direct, Jidanii din Fran\u0163a multiplicar\u0103 obstacolele \u00een calea ideii Congresului Mondial Jid\u0103nesc, idee lansat\u0103 \u00een Statele Unite, la \u00eenceputul lui 1930, tocmai pentru c\u0103 acesta urma s\u0103 func\u0163ioneze ca un\u00a0guvern mondial al Jidanilor<\/em>\u00a0\u2013 cum se exprimase unul dintre conduc\u0103torii s\u0103i. Cu toat\u0103 extrac\u0163ia lor jidoveasc\u0103, Jidanii din Fran\u0163a nu recuno\u015f\u00adteau dec\u00e2t guvernul francez[29]<\/a>.<\/p>\n

    Acestea \u00eenl\u0103tur\u0103 majoritatea acuza\u0163iilor formulate de partea advers\u0103 contra lui Iuda. Dac\u0103 acuzatorii lui Iuda pretind c\u0103\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>\u00a0inten\u0163ionau s\u0103 lanseze un r\u0103zboi de eliberare contra lui Hitler, eu insist \u015fi subliniez c\u0103 ei nu erau asculta\u0163i, de exemplu, de c\u0103tre marele rabin Weil, care declara\u00a0:\u00a0V\u0103 pute\u0163i da seama c\u0103 nimeni nu<\/em>\u00a0\u00een\u021belege mai mult ca mine durerea \u015fi mizeria a 600 000 de Jidani din Germania. Nimic nu mi se pare \u00eens\u0103 mai pre\u0163ios \u015fi mai necesar dec\u00e2t men\u0163inerea p\u0103cii pe p\u0103m\u00e2nt<\/em>[30]<\/a>. Confratele meu nu a semnalat tribunalului existen\u0163a a numero\u015fi ziari\u015fti jidani, adep\u0163i ai \u00een\u0163elegerii de la Munchen.<\/p>\n

    Oare de ce avocatul lui Hitler nu citeaz\u0103 articolele lui Emmanuel Berl[31]<\/a>? De ce trece peste existen\u0163a celebrului Pierre Lazaref[32]<\/a>? De ce nu citeaz\u0103 articolele lui Amrati, pe care le v\u0103rs la dosarul dezbaterilor onoratului Tribunal ? Amrati spune clar c\u0103 nu to\u0163i Jidanii erau contra \u00een\u0163elegerii cu Germania, a \u00een\u0163elegerii cu Hitler[33]<\/a>? De ce confratele meu trece sub t\u0103cere c\u0103 Alperin exprima negru pe alb recuno\u015ftin\u0163a Jid\u0103nimii fa\u0163\u0103 de na\u0163iunile democrate, ce \u015ftiuser\u0103 evita r\u0103zboiul\u00a0?<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 De ce confratele meu se refer\u0103 la cartea istoricului jidan pe care \u00eel citeaz\u0103 din abunden\u0163\u0103 pe linia dovedirii voin\u0163ei pa\u015fnice a poporului s\u0103u, neglij\u00e2nd \u00eens\u0103 total cealalt\u0103 parte a medaliei\u00a0? Iat\u0103, citez \u015fi eu\u00a0:\u00a0Practic, \u00een comunitatea jid\u0103neasc\u0103 parizian\u0103 nu exista niciun grup<\/em>. Domnilor jura\u0163i, subliniez\u00a0:\u00a0Niciun grup, nimeni care ar fi \u00eendr\u0103znit s\u0103 spun\u0103 pe fa\u0163\u0103 ceea ce fiecare Jidan \u015ftia foarte bine\u00a0: singurul leac posibil contra contra problemelor jid\u0103nimii europene era abolirea nazismului<\/em>. Ceva mai departe, acest autor adaug\u0103\u00a0:\u00a0Chiar \u015fi emigran\u0163ii cei mai defavoriza\u0163i sperau c\u0103, \u00eentr-un viitor apropiat, Fran\u0163a \u00ee\u015fi va recunoa\u015fte erorile tactice<\/em>[34]<\/a>.<\/p>\n

    Dup\u0103 Munchen, cum s-ar fi putut corija o eroare tactic\u0103 dac\u0103 nu prin r\u0103zboiul ce va izbucni la 3 septenbrie 1939. Ce putem g\u00e2ndi despre acest autor jidan, ce semneaz\u0103 anonim, scriind, \u00een septembrie 1936, c\u0103 Jidanii a\u015fteapt\u0103 r\u0103zboiul \u00eenc\u0103 din ianuarie 1933[35]<\/a>?<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 G\u00e2ndi\u0163i adev\u0103rul, numai adev\u0103rul. Ca to\u0163i oamenii lucizi, Jidanii \u00een\u0163eleseser\u0103 c\u0103 venirea la putere a lui Hitler f\u0103cuse r\u0103zboiul inevitabil. Ei a\u015fteptau r\u0103zboiul, f\u0103r\u0103 s\u0103-l provoace \u00eens\u0103.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Descop\u0103r o foarte important\u0103 nuan\u0163\u0103 \u00eentre sentimentele Goimilor \u015fi cele ale Jidanilor. Citez\u00a0:\u00a0Pe c\u00e2nd majori\u00adtatea francezilor pledau pentru pace, numero\u015fi Jidani se g\u00e2ndeau \u00een secret la r\u0103zboi<\/em>[36]<\/a>. De ce\u00a0se g\u00e2ndeau \u00een secret<\/em>\u00a0? Se \u015ftie\u00a0: g\u00e2ndim \u015fi ac\u0163ion\u0103m \u00een secret c\u00e2nd facem parte dintr-o conspira\u0163ie\u00a0! Studiind reac\u0163iile, analiz\u00e2nd ac\u0163iunile Jidanilor din Fran\u0163a pentru preg\u0103tirea conflictului, descoperim totdeauna o incompati\u00adbilitate fundamental\u0103 \u00eentre ei \u015fi Goimi.<\/p>\n

    Exemplu\u00a0: \u00een 1939, din punct de vedere politic, Jidanii din Fran\u0163a p\u0103reau la fel de divi\u00adza\u0163i ca non-Jidanii. Unii defilau cu colonelul de La Rocque, al\u0163ii, mai numero\u015fi, erau trup \u015fi suflet cu Stalin[37]<\/a>. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat c\u00e2nd Stalin a semnat pactul de non-agresiune cu Hitler\u00a0? Citez\u00a0:\u00a0Pentru prima dat\u0103 \u00een anii treizeci, Jidani aleser\u0103 propriile lor interese \u00een locul celor ale partidului. Comu\u00adni\u015ftii jidani accentuar\u0103 aceast\u0103 atitudine intr\u00e2nd \u00een mi\u015fcarea de partizani cur\u00e2nd dup\u0103 ocuparea Fran\u0163ei de c\u0103tre Germania, \u00eentr-o vreme c\u00e2nd Partidul comunist predica \u00eenc\u0103 stricta neutralitate<\/em>[38]<\/a>. Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, genul \u0103sta de mi\u015f-ma\u015furi n-are nevoie de niciun comentariu.<\/p>\n

    Juratul Joyce Spencer<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte, dac\u0103 al doilea proces de la Nuremberg devine o competi\u0163ie politic\u0103, un fel de teren \u00eenchis pe care se \u00eenfrunt\u0103 ura de ras\u0103 \u015fi cea de clas\u0103 sau religioas\u0103, eu prefer s\u0103 m\u0103 retrag.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule jurat, majoritatea conflictelor importante din istorie au fost r\u0103z\u00adboaie rasiale sau religioase. Dragul meu confrate, v\u0103 rog s\u0103 m\u0103 scuza\u0163i pentru ironiile mele pe seama clientului domniei voastre. Nu pot s\u0103 nu-mi ies din pepeni c\u00e2nd v\u0103d c\u0103 prezenta\u0163i Jidovul parizian drept un model de patriotism francez \u0219i uniune na\u0163ional\u0103, de la Kaplan la colonelul de La Rocque.<\/p>\n

    Dumneavoastr\u0103 \u00eens\u0103 \u015fti\u0163i mai bine dec\u00e2t mine c\u0103 Jidanul nu poate avea dec\u00e2t patria jidoveasc\u0103. Iar dac\u0103 aceasta trebuie g\u0103sit\u0103 \u00een afara Palestinei, care este prea mic\u0103 \u015fi deja ocupat\u0103 de Palestinieni, locuitorii ei legitimi, \u00eentreaga lume revendicat\u0103 de\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>\u00a0mi se pare mult prea \u00eentins\u0103 pentru un popor de aproximativ 20 de milioane de oameni. Un Jidan nu poate avea alt\u0103 identitate, alt\u0103 ras\u0103, alt\u0103 religie dec\u00e2t cea jidoveasc\u0103. Nu mai pu\u0163in, el nu poate recunoa\u015fte deschis acest lucru, \u00een fa\u0163a popoarelor lumii, \u00eentruc\u00e2t strategia sa const\u0103 \u00een dublul lui joc, actoria ce a provocat totdeauna antisemitismul.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Toate acestea sunt foarte interesante, domnule avocat. Ele dep\u0103\u015fesc \u00eens\u0103 procesul lui Hitler contra lui Iuda.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Iat\u0103 \u00eens\u0103 campania de provoc\u0103ri din Statele Unite. \u00cen aceast\u0103 \u0163ar\u0103, Jid\u0103nimea era practic la putere, prin inter\u00admediul lui Roosevelt, dup\u0103 cum fusese \u015fi \u00een 1917, prin intermediul lui Wilson. Totu\u015fi, \u00een 1935, opinia public\u0103 se dovede\u015fte izola\u0163ionist\u0103 \u015fi chiar anti\u00adsemit\u0103, \u00een Sud \u015fi \u00een Middle West, partidul pro-german fiind destul de puternic. A\u015fadar, Statele Unite nu puteau fi \u00eempinse, \u00een r\u0103zboiul jidovesc de elibe\u00adrare, la fel de u\u015for cum Daladier \u00eempinsese Fran\u0163a. Se punea problema unei \u00eendelun\u00adgate fezand\u0103ri a opiniei publice americane. Americanii tre\u00adbuiau \u00eendoctrina\u0163i astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 jidove\u015fte, ceea ce, nici mai mult, nici mai pu\u0163in, \u00eensemna o adev\u0103rat\u0103 t\u0103iere cerebral\u0103 \u00eemprejur.<\/p>\n

    \u00cen acest context, la 27 iulie 1935, pachebotul german\u00a0Bremen<\/em>\u00a0sose\u015fte le New York, ora\u015f pe jum\u0103tate jid\u0103nesc \u2013 mai exact cel mai mare ora\u015f jid\u0103nesc din lume, atunci ca \u015fi acum.\u00a0 \u00cent\u0103r\u00e2ta\u0163i de apelul Jidanului La Guardia, primarul ora\u015fului, c\u00e2teva sute de Jidovi invadeaz\u0103 vaporul, smulg cele c\u00e2teva drapele de Stat german, cu zvastica lor, arunc\u00e2nd totul \u00een apele golfului Hudson. Poli\u0163ia a arestat cinci dintre huliganii respectivi, pe care i-a dat pe m\u00e2na justi\u0163iei. C\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, \u00een septembrie, procesul celor aresta\u0163i ajunge \u00een fa\u0163a judec\u0103torului Brodsky, alt Jidan. Printr-o incredibil\u0103 ipo\u00adcrizie judiciar\u0103 \u015fi jidoveasc\u0103, acesta \u00eei achit\u0103 pe cei cinci huligani, care c\u0103lcaser\u0103 \u00een picioare puntea unui vapor ce debarca \u00een America aproximativ 1000 de turi\u015fti germani. Foarte pe scurt, iat\u0103 judecata judec\u0103torului Brodsky\u00a0:<\/p>\n

    Se prea poate ca acuza\u0163ii s\u0103 fi smuls drapele cu zvastica german\u0103, consider\u00e2nd, cu sau f\u0103r\u0103 dreptate, c\u0103 aceast\u0103 emble<\/em>\u00ad<\/em>m\u0103 simbolizeaz\u0103 tot ce este contrar idealurilor americane, care sunt libertatea \u015fi dreptul la via\u0163\u0103. De asemenea, cu sau f\u0103r\u0103 dreptate, este foarte posibil ca acuza\u0163ii s\u0103 fi atribuit zvasticii valoarea sau semnifica\u0163ia drapelului unui vapor de pira\u0163i. \u00cen orice caz, din documentele prezente \u00een dosar, nu rezult\u0103 c\u0103 manifesta\u0163ia lor patriotic\u0103 poate fi considerat\u0103 ilegal\u0103<\/em>.<\/p>\n

    Onorat tribunal, acest incident a avut loc \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd Hitler nu realizase \u00eenc\u0103 unirea Germaniei cu Austria, nu reclamase \u00eenc\u0103 regiunea german\u0103 Sudet\u0103, nu ocupase Praga, nu atacase Polonia \u2013 toate acestea fiind pretextele viitoare ale r\u0103zboiului democra\u0163iilor contra Germaniei. Exerci\u00adt\u00e2nd dreptul s\u0103u de Stat suveran, Reichul German promulgase c\u00e2teva legi \u015fi decrete benigne, care reglementau situa\u0163ia Jidovilor afla\u0163i \u00eentre grani\u0163ele sale. Aceasta a fost suficient pentru ca Diaspora jidoveasc\u0103 s\u0103 se cocoa\u0163e \u00een v\u00e2rful catargelor unui vapor, pentru a batjocori \u015fi c\u0103lca \u00een picioare drapelul de Stat al unui mare popor european. Apoi, toat\u0103 aceast\u0103 murd\u0103rie tipic american\u0103 a fost\u00a0legalizat\u0103<\/em>\u00a0de un\u00a0judec\u0103tor<\/em>\u00a0american, mai vinovat \u015fi mai\u00a0 pirat el \u00eensu\u015fi, dec\u00e2t to\u0163i huliganii ce atacaser\u0103 pa\u015fnicul vapor german.<\/p>\n

    Politica de agresiune contra clientului meu se va accen\u00adtua necontenit, p\u00e2n\u0103 ce Statele Unite vor proclama c\u0103 de mult\u0103 vreme se consider\u0103 \u00een pragul r\u0103zboiului. La 4 sep\u00adtembrie 1941, Statele Unite \u00eenc\u0103 nu sunt, oficial, \u00een r\u0103zboi cu Germania. La aceast\u0103 dat\u0103 a avut loc un incident mult mai grav. Submarinul german U-652, ce naviga \u00een c\u0103utarea convoaielor engleze\u015fti din largul Islandei, este reperat de contra-torpilorul american\u00a0Greer<\/em>, coman\u00addat de c\u0103pitanul de corvet\u0103 Frost.<\/p>\n

    Acesta nu a atacat el \u00eensu\u015fi submarinul german ci, pe lungimea de und\u0103 a avia\u0163iei engleze\u015fti, i-a transmis acesteia pozi\u0163ia submersibilului \u015fi estima\u0163ia ad\u00e2ncimii la care se g\u0103sea acesta. Alarmat de acest mesaj, la orele 1032<\/sup>, un avion englez s-a prezentat pe pozi\u0163ia respec\u00adtiv\u0103, lans\u00e2nd mai multe bombe contra submarinului german, distrus astfel cu ajutorul \u015fi complicitatea Americanilor, care, oficial, \u00eenc\u0103 nu declaraser\u0103 r\u0103zboi Germaniei\u2026 Apoi, la Nuremberg, \u00een 1946, Americanii ar fi vrut s\u0103 \u00eel sp\u00e2nzure pe amiralul D\u00f6nitz[39]<\/a>!<\/p>\n

    Acuzatorul public Ante Kozica<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule avocat, vorbi\u0163i-ne \u015fi de provoc\u0103rile naziste,\u00a0Noaptea de cristal<\/em>, de exemplu.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Va veni \u015fi r\u00e2ndul acesteia. Pentru moment expun \u00een fa\u0163a onoratului Tribunal metodele preconizate de\u00a0\u00cen\u0163elep\u00ad\u0163ii Sionului<\/em>, care trec foarte natural de la subversiune la minciun\u0103, de la sugestii la presiuni morale, recurg\u00e2nd pe fa\u0163\u0103 la violen\u0163\u0103, c\u00e2nd nu pot face altfel. Citez\u00a0:<\/p>\n

    Pentru a rezuma sistemul nostru de aservire a guvernelor Goimilor din Europa, prin asasinate \u015fi terorism, vom ar\u0103ta unuia dintre acestea for\u0163a de care dispunem<\/em>[40]<\/a>.<\/p>\n

    La 4 februarie 1936,\u00a0Landesgruppenleiter<\/em>-ul Wilhelm Gustloff, personaj important printre na\u0163ional-sociali\u015ftii din Europa, \u015fef al Germanilor din Elve\u0163ia, este asasinat f\u0103r\u0103 vreo provocare din partea sa, de c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul jidan David Frankfurter.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u00a0<\/strong>\u2013 Punct de plecare pentru noi persecu\u0163ii contra Jidanilor din Germania, bine\u00een\u0163eles.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Nicidecum. Germania nu a mi\u015fcat niciun deget.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Germania preg\u0103tea pe atunci cea de a IV-a edi\u0163ie a Jocurilor Olimpice, iar Hitler \u0163inea foarte mult la succesul acestei Olimpiade.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Hitler a dat instruc\u00ad\u0163iuni stricte ca Jidovii din Germania s\u0103 nu sufere niciun fel de represalii pentru aceast\u0103 crim\u0103 a coreligio\u00adnarilor lor[41]<\/a>. Hitler s-a mul\u0163umit s\u0103 asiste la funeraliile lui Gustloff. Mai t\u00e2rziu a dat numele acestuia unui mare pachebot german, care va fi scufundat de Ru\u015fi \u00een Marea Baltic\u0103 (febr. 1945), provoc\u00e2nd moartea a 15000 de refugia\u0163i din Prusia oriental\u0103, invadat\u0103 de Armata Ro\u015fie.<\/p>\n

    Acuzatorul public Ante Kozica<\/strong>\u00a0Ce se \u015ftie despre moti\u00advele asasinului, David Frankfurter?<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Conform istoricului jidan Eliahu Ben Elissar, asasinul David Frankfurter n\u0103zuia s\u0103\u00a0atrag\u0103 aten\u0163ia con\u015ftiin\u0163ei universale asupra condi\u0163iilor \u00een care tr\u0103iau Jidanii din cel de al III-lea Reich<\/em>[42]<\/a>. Autorul jidan David H. Winberg, din America, este \u00eens\u0103 de alt\u0103 p\u0103rere\u00a0: David Frankhurter l-ar fi asasinat pe germanul elve\u0163ian Wilhelm Gustloff pentru c\u0103\u00a0familia sa fusese deportat\u0103<\/em>[43]<\/a>. Familia respectiv\u0103 nu fusese \u00eens\u0103 deportat\u0103 ci doar retrimis\u0103 \u00een Polonia, de unde intrase ilegal \u00een Germania. Suntem \u00een fa\u0163a unui exemplu clasic de dialectic\u0103 jidoveasc\u0103\u00a0: se pretinde c\u0103 expulzarea c\u00e2torva clandestini, ce au c\u0103lcat frontiera, este o crim\u0103, aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00eens\u0103 fiind perfect legal\u0103 c\u00e2nd marile democra\u0163ii de ast\u0103zi \u015fi actualul Stat Israel expulzeaz\u0103 sau deporteaz\u0103 un million de Palestinieni\u2026<\/p>\n

    Adev\u0103ra\u0163ii instigatori din spatele lui David Frankfurter nu au fost descoperi\u0163i niciodat\u0103. Nimic nu contrazice ideea c\u0103 gestul asasin al lui Frankfurter a fost comandat de o autoritate a Diasporei jidove\u015fti. Vreme de peste un an, aceast\u0103 Diaspor\u0103 a luptat din r\u0103sputeri pentru ca Jocurile Olimpice de la Berlin s\u0103 fie anulate. Diaspora jidoveasc\u0103 pretindea c\u0103 Hitler preg\u0103te\u015fte o mare manevr\u0103 de discrimi\u00adnare rasial\u0103, mincin\u0103 pe care Comitetului olimpic interna\u00ad\u0163ional, prin pre\u015fedintele s\u0103u, contele de Baillet-Latour, a denun\u0163at-o, \u00een scrisoarea din 5 octombrie 1935, c\u0103tre colegii s\u0103i May Garland, Sherrill \u015fi Lee Jahncke[44]<\/a>. Provocarea jidoveasc\u0103 era evident\u0103.<\/p>\n

    Avocatul lui Juda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Atitudinea comunit\u0103\u0163ilor jidove\u015fti, mai ales a celei din Fran\u0163a, a fost foarte omeneasc\u0103, lucru pe care confratele meu \u00eel trece sub t\u0103cere. T\u00e2n\u0103rul ziarist jidan Arnold Mandel, purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al Consistoriului, a explicat \u015fi el crima\u00a0:\u00a0un act<\/em>\u00a0disperat<\/em>, formul\u00e2nd speran\u0163a c\u0103\u00a0va veni ziua c\u00e2nd el va beneficia de iertare \u015fi de uitare<\/em>[45]<\/a>.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Mereu acela\u015fi joc dublu. \u015eti\u0163i ce spuneau Jidanii comuni\u015fti din Paris despre aceast\u0103 afacere ? Ei pretindeau c\u0103\u00a0David Frankfurter este un erou na\u0163ional, care a pedepsit pe cei ce \u00eencercau s\u0103-i distrug\u0103 poporul<\/em>[46]<\/a>. \u00cen cadrul mitingului Frontului popular jido\u00advesc din decembrie 1936, aplaudat de \u00eentreaga asisten\u0163\u0103, Jidanul comunist B. Tcharny\u00a0proclama c\u0103\u00a0victima lui Frankfurter era un simbol mizerabil al hoardelor dezl\u0103n\u0163uite ce umpluser\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cu drapelul urii rasiste, care \u00eendemna la crim\u0103, otr\u0103vind lumea \u015fi precipit\u00e2nd-o \u00een pr\u0103pastia barbariei<\/em>[47]<\/a>.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Tot ce se poate, dar B. Tcharny era un agitator comunist, al c\u0103rui stil nu era acela al Diasporei jidove\u015fti.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Comunismul este o ideologie jidoveasc\u0103, implantarea lui \u00een Rusia este opera Diasporei jidove\u015fti, iar expansi\u00adunea lui \u00een lumea \u00eentreag\u0103 este rezultatul victoriei Americii jidove\u015fti asociate cu URSS. Nu doresc Europei occidentale, sc\u0103pat\u0103 deocamdat\u0103, s\u0103 cad\u0103 \u015fi ea sub dictatura\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0prin intermediul aceluia\u015f regim comunist.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Domnilor avoca\u0163i, v\u0103 rog s\u0103 nu politiza\u0163i dezbaterea Tribunalului. A\u015f dori s\u0103 \u00eencheiem \u015fedin\u0163a, dup\u0103 ce voi da cuv\u00e2ntul acuzatorului public.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Dou\u0103 minute \u00eenc\u0103, domnule pre\u015fedinte. A\u015f vrea s\u0103 evoc un alt asasinat jidovesc, cu consecin\u0163e mult mai importante. La 7 noiembrie 1938, un alt fiu de Jidan din Polonia, Herschel Feibel Grynszpan, n\u0103scut la 28 martie 1921, la Hanovra, s-a prezentat la Ambasada German\u0103 din Paris, a fost primit de c\u0103tre al treilea secretar, domnul Ernst von Rath, pe care l-a \u00eempu\u015fcat imediat, f\u0103r\u0103 s\u0103 spun\u0103 un cuv\u00e2nt.<\/p>\n

    Diplomatul a fost atins de dou\u0103 din cele cinci gloan\u0163e trase asupra lui \u015fi a decedat dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, la 9 noiembrie 1938. Grynszpan avea un pa\u015fa\u00adport eliberat de Ambasada polonez\u0103 din Paris, deci nu era cet\u0103\u0163ean german de origine jidoveasc\u0103. \u00cen cursul anche\u00adtei, el a declarat c\u0103 \u00eempu\u015fc\u00e2ndu-l pe von Rath a vrut s\u0103 r\u0103zbune\u00a0Jidanii polonezi expulza\u0163i din Germania<\/em>,\u00a0c\u0103 a ac\u0163ionat f\u0103r\u0103 complici, \u015fi c\u0103 Gestapoul vrea s\u0103 falsifice justi\u0163ia<\/em>. Nu s-a putut ob\u0163ine nicio alt\u0103 precizare din partea acestui foarte bizar asasin. Adev\u0103ratul motiv al crimei a r\u0103mas secret[48]<\/a>.<\/p>\n

    Au fost emise diverse ipoteze: atentat comis de un fana\u00adtic izolat sau manipulat de serviciile secrete. Presa subor\u00addonat\u0103 politicii antihitleriste sugera c\u0103 Gestapoul \u00eenarmase t\u00e2n\u0103rul Grynszpan, pentru a-l suprima pe von Rath, ce era ostil regimului hitlerist. Aceast\u0103 ipotez\u0103 nu concorda cu nimic concret. Chiar dac\u0103 Hitler n-a avut totdeauna \u00eencredere \u00een vechea diploma\u0163ie german\u0103 de cast\u0103, el nu a intreprins nimic contra acesteia, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 atentatul din 20 iulie 1944. Ast\u0103zi se crede c\u0103 Grynszpan a fost \u00eentr-adev\u0103r manipulat de un serviciu secret, acela al\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, singurul ce a profitat de aceast\u0103 crim\u0103\u00a0!<\/p>\n

    \u00centr-o prim\u0103 perioad\u0103, Jidanii din Germania p\u0103reau sin\u00adgurele victime ale atentatului. Apoi, consecin\u0163ele atenta\u00adtului fur\u0103 aruncate asupra lui Hitler. La 8 noiembrie 1938, un val de antisemitism se dezl\u0103n\u0163uie la Kassel, apoi, a doua zi, un altul izbucne\u015fte la Hersfeld, \u00een landul Hesse. \u00cen noaptea de 9 spre 10 noiembrie, valul de antisemitism se dezl\u0103n\u0163uie la Berlin, Nuremberg, Munchen, Hamburg, Frankfurt, K\u00f6ln, Aix-la-Chapelle, Dessau, Potsdam.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Confratele meu se sperie de cuvinte. Domnilor jura\u0163i, afirm c\u0103 acest pogrom a fost organizat de Hitler \u00een persoan\u0103 \u015fi de colaboratorii s\u0103i.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Mul\u0163umesc pentru aceast\u0103 lec\u0163ie de dialectic\u0103 jidoveasc\u0103. Lumea \u00eencepe s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Jidanii numesc\u00a0con\u015ftiin\u0163\u0103 universal\u0103<\/em>\u00a0propria lor ideologie talmudic\u0103, orice legitim\u0103 ap\u0103rare, din partea unui Goi, fiind pentru ei un pogrom. Adev\u0103rul este \u00eens\u0103 urm\u0103\u00adtorul\u00a0: indignat de acest asasinat, poporul german sparge multe dintre vitrinele magazinelor jidove\u015fti, iar de la acest fapt s-a ajuns la\u00a0Noaptea de cristal<\/em>, nume sub care evenimentul a intrat \u00een istorie. Nu a fost vorba de o mani\u00adfestare organizat\u0103 de sus. La 11 noiembrie, Dr Goebbels declar\u0103 c\u0103\u00a0indig\u00adnarea justificat\u0103 \u015fi de \u00een\u0163eles a popo<\/em>\u00adrului german, ca urmare a asasinatului jidovesc din Paris, s-a exprimat prin represalii contra magazi\u00adnelor jidove\u015fti. Adresez popula\u0163iei categoricul apel de a \u00eenceta orice manifesta\u0163ie \u015fi ac\u0163iune anjidoveasc\u0103. R\u0103spunsul la atentatul din Paris va fi dat pe cale legislativ\u0103<\/em>.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Cunoa\u015fte\u0163i bilan\u0163ul exact al\u00a0Nop\u0163ii de cristal<\/em>\u00a0? Raportul din 11 noiembrie 1938, al super-poli\u0163istului Heydrich, recunoscut exact la procesul Nuremberg I, de c\u0103tre G\u00f6ring, vorbe\u015fte de jaful \u015fi distru\u00adgerea a 815 magazine jidove\u015fi, 171 de case particulare, 276 de sinagogi, 14 monumente ale comunit\u0103\u0163ii. Au fost aresta\u0163i 20000 de Jidani, 7 Arieni, 3 str\u0103ini. \u00cen plus,\u00a0Noaptea de cristal<\/em>\u00a0s-a soldat cu 36 de mor\u0163i \u015fi 36 de r\u0103ni\u0163i[49]<\/a>.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Recunosc aceste cifre. Ele sunt exacte. Nu este vorba \u00eens\u0103 de niciun pogrom. Ce \u00eenseamn\u0103 36 de mor\u0163i fa\u0163\u0103 de zecile de milioane din cataclismul pl\u0103nuit de Jid\u0103nimea mondial\u0103.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Se \u00een\u0163elege, a\u0163i fi vrut un minim de \u015fase milioane\u00a0!<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Nici g\u00e2nd, dragul meu confrate. \u00cemi amintesc \u00eens\u0103 de cei 500 de Jidani \u00eenjun\u00adghia\u0163i spontan cu ocazia unui pogrom \u00een Polonia, cam \u00een aceea\u015fi perioad\u0103. Criminalii respectivi nu au fost judeca\u0163i nici la Nuremberg I, nici \u00een fa\u0163a altui tribunal. \u00cen cazul acesta a fost vorba de un adev\u0103rat pogrom.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Vorbi\u0163i-ne un pic de m\u0103surile legislative anun\u0163ate de doctorul Goebbels. Ele tra\u00adduc perfect aptitudinea tipic german\u0103 de a organiza totul, inclusiv inumanul, pentru a se prezenta apoi cu con\u015ftiin\u0163a \u00eemp\u0103cat\u0103. Acelea\u015fi metode vor marca apoi caracterul extrem al compor\u00adta\u00admentului german pe timpul r\u0103zboiului. Domnilor jura\u0163i, comunitatea jidoveasc\u0103 din Germania a fost lovit\u0103 de o amend\u0103 colectiv\u0103 de un miliard de m\u0103rci, adic\u0103 \u015fapte p\u00e2n\u0103 la opt miliarde de franci francezi de ast\u0103zi.<\/p>\n

    Juratul Kadervern<\/strong>\u00a0\u2013 Jidanii germani s-au achitat la fel de u\u015for ca Fran\u0163a de cele cinci miliarde franci Rotschild, de dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea din 1870-71.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Domnilor jura\u0163i, sunte\u0163i auto\u00adriza\u0163i s\u0103 pune\u0163i \u00eentreb\u0103ri, \u00een cursul dezbaterilor tribunalului, dar eu nu tolerez interven\u0163ii sub form\u0103 de comentarii tenden\u00ad\u0163ioase \u015fi partizane.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013\u00a0Noaptea de cristal<\/em>\u00a0a permis Jid\u0103nimii s\u0103 denun\u0163e \u00een continuare na\u0163ional-socia\u00adlismul german ca devia\u021bionism socialist \u015fi amenin\u00ad\u0163are suficient de mare pentru Fran\u0163a \u015fi Anglia, pentru ca acestea s\u0103 declare r\u0103zboi Germaniei. \u00cen contextul interna\u0163ional respectiv, asasinatul din Paris a c\u0103p\u0103tat o importan\u0163\u0103 compa\u00adrabil\u0103 cu aceea a atentatului de la Sarajevo (28 iun. 1914), al altui t\u00e2n\u0103r Jidan, studentul Prinzip, \u2013 punctul de plecare al primului R\u0103zboi mondial.<\/p>\n

    Domnul de Monzie, ministru radical-socialist \u00een cabine\u00adtul Daladier, a \u00een\u0163eles foarte bine consecin\u0163ele viitoare ale atentatului. La 8 noiembrie 1938, el nota urm\u0103toarele, \u00een jurnalul s\u0103u\u00a0:\u00a0Un t\u00e2n\u0103r<\/em>\u00a0Iudeu polonez, Grynszpan, a r\u0103nit mortal consilierul ambasadei germane von Rath. \u00centruc\u00e2t acor<\/em>\u00addul franco-german a fost \u00eencheiat chiar ieri, coinciden\u0163a crimei arat\u0103 leg\u0103tura de la cauz\u0103 la efect, \u00eentre actul diplo<\/em>\u00admatic \u015fi cel criminal. Putem oare exclude orice compli<\/em>\u00ad<\/em>citate politic\u0103\u00a0? Ideea de r\u0103zbunare s-a putut cristaliza \u00een emi<\/em>\u00ad\u00ad<\/em>gra\u0163ia jidoveasc\u0103 f\u0103r\u0103 vreun complot sau sugestie asasi<\/em>\u00ad<\/em>n\u0103. Rezultatul acestei crime repune totul \u00een discu\u0163ie<\/em>.<\/p>\n

    \u00adViziunea ministrului Monzie\u00a0: ce anume este repus \u00een dis\u00ad\u00adcu\u00ad\u0163ie, prin acest asasinat\u00a0? Pur \u015fi simplu pacea dintre Germania \u015fi democra\u0163iile occidentale, Anglia \u015fi Fran\u0163a, adic\u0103 acordul semnat \u00een septembrie 1938, la Munchen. Acest acord reglase chestiunea regiunii Sudete din Cehoslovacia \u015fi punea temeiul unei alian\u0163e anglo-franco-germano-italiene, ce ar fi putut rezolva toate consecin\u0163ele tratatului de la Versailles, f\u0103r\u0103 s\u0103 se recurg\u0103 la r\u0103zboi.<\/p>\n

    Provocat\u0103 prin crima de la Paris,\u00a0Noaptea de cristal<\/em>\u00a0a permis manipularea popoarelor cu ideea c\u0103 acordul de la Munchen a fost o tr\u0103dare din partea demo\u00adcra\u0163iilor, c\u0103 nu se poate \u00eencheia niciun fel de \u00een\u0163elegere cu Germania, \u0163ar\u0103 ce ar fi c\u0103zut la nivelul barbariei\u00a0! Disputa pe aceast\u0103 tem\u0103 nu a \u00eencetat nici ast\u0103zi, Goimii munchenezi confrunt\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 cu cei anti-munchenezi, partidul p\u0103cii contra partidului r\u0103zboiului. F\u0103r\u0103 ca opinia public\u0103 s\u0103 \u00een\u0163e\u00adleag\u0103 ce se petrece, chestiunea intern\u0103 a Germaniei, conflictul dintre Jidani \u015fi na\u0163ional-socialismul german, a ajuns s\u0103 preocupe \u00eentreaga Europ\u0103 non-jidoveasc\u0103 ce \u015fi l-a asumat nu proste\u015fte, cum cred unii, ci pentru c\u0103 \u00eentreaga clas\u0103 politic\u0103 european\u0103 era la fel de jid\u0103nit\u0103 atunci ca \u015fi acum.<\/p>\n

    De la ne\u00eensemnatul conflict intern german s-a ajuns cur\u00e2nd la un r\u0103zboi f\u0103r\u0103 niciun interes pentru Europa, la cap\u0103tul c\u0103ruia ea va fi complet ruinat\u0103, \u00een vreme ce poporul jid\u0103nesc s-a ales cu un Stat \u00een Palestina, apropiindu-se enorm de domina\u0163ia mondial\u0103. Ierusalimul, capitala Iudeii antice, a devenit astfel capitala actualului Israel, unde se va instala regele din Casa lui David, ce va domni peste lumea \u00eentreag\u0103, cum ne asigur\u0103\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Iat\u0103-ne \u00een plin\u0103 apocalips\u0103\u00a0! Misiunea mea nu este s\u0103 adaug un nou capitol\u00a0Bibliei<\/em>\u00a0sau\u00a0Talmudului<\/em>, ci s\u0103 resping orice acuza\u0163ii contra lui Iuda, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ultimul R\u0103zboi mondial. Cum a\u015f putea reu\u015fi, c\u00e2t\u0103 vreme adversarul meu situeaz\u0103 dezbaterea Tribu\u00adna\u00ad\u00adlului pe Calea Lactee ? Am oare dreptul s\u0103 revin pe p\u0103m\u00e2nt ?<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Acordul de la Munchen s-a semnat pe p\u0103m\u00e2nt, drag\u0103 confrate. Dup\u0103 acest acord, partida r\u0103zboinic\u0103 nu mai const\u0103 doar \u00een puterea jidoveasc\u0103, fiind sprijinit\u0103 \u015fi a\u0163\u00e2\u0163at\u0103 de toate for\u0163ele deperso\u00adnalizante, de ideali\u015ftii iresponsabili, campionii aberan\u0163i ai imposibilelor egalit\u0103\u0163i, ai de\u015feurilor biologice pe care demo\u00adcra\u0163ia le excit\u0103 \u015fi incit\u0103, s\u0103 se manifeste. La 10 noiembrie 1938, Anatole de Monzie noteaz\u0103 \u00een Jurnalul s\u0103u\u00a0:\u00a0Tremur \u00een fa\u0163a acestei propagande ce r\u0103spunde at\u00e2t de bine tempera<\/em>\u00ad<\/em>mentului a numero\u015fi Francezi \u015fi ingeniozit\u0103\u0163ii subversive a multor str\u0103ini<\/em>. Ceva mai t\u00e2rziu, pe 21 noiembrie, acela\u015fi de Monzie noteaz\u0103\u00a0:\u00a0M\u0103 \u00eengrozesc manevrele asasine ce ne ne sl\u0103besc, dup\u0103 Munchen<\/em>[50]<\/a>.<\/p>\n

    Ca urmare a atentatului, von Ribbentrop, ce urma s\u0103 vin\u0103 la Paris pentru preg\u0103tirea faimosului acord \u00een patru este nevoit s\u0103-\u015fi am\u00e2ne de mai multe ori c\u0103l\u0103toria\u00a0; c\u00e2nd sose\u015fte \u00eens\u0103, la 30 noiembrie, climatul politic s-a schimbat total. El nu va putea ob\u0163ine pacea general\u0103 pentru care venise, parti\u00addul doritorilor de r\u0103zboi fiind victorios la Paris ca \u015fi la Londra. Clientul meu devine astfel principala victim\u0103 a atentatului din 7 noiembrie,\u00a0Noaptea de Cristal<\/em>\u00a0servind de argument pentru a i se refuza pacea. Om curajos de felul lui, clientul meu va r\u0103spunde la r\u0103zboi prin r\u0103zboi, dar numai la nou\u0103 luni dup\u0103 ce Anglia \u015fi Fran\u0163a i l-au declarat. Cine ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 nege c\u0103 el era atunci \u00een stare de legitim\u0103 ap\u0103rare, dup\u0103 repetatele propuneri de pace f\u0103cute Englezilor \u015fi Francezilor p\u00e2n\u0103 dup\u0103 \u00eenceputul lui 1940. Rog onoratul Tribunal s\u0103 re\u0163in\u0103 acestea \u00een judecata lui.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Avocatul lui Iuda are cuv\u00e2ntul.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Onorat tribunal, domnilor jura\u0163i, pledoaria mea va fi scurt\u0103, nu ca aceea a confratelui meu, pentru c\u0103 inocen\u0163a lui Iuda este cunoscut\u0103 pe plan istoric iar adev\u0103ra\u0163ii vinova\u0163i ai R\u0103zboiului mondial sunt bine cunoscu\u0163i de con\u015ftiin\u0163a universal\u0103. Nu mi-a\u015f fi imaginat \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eemi va fi dat s\u0103 ascult o pledoarie \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 demonstreze nevinov\u0103\u0163ia lui Adolf Hitler, plas\u00e2ndu-l \u00een pozi\u0163ie de legitim\u0103 ap\u0103rare chiar \u00een fa\u0163a victimelor sale. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, suntem \u00een fa\u0163a celei mai mari acroba\u0163ii juridice din toate timpurile, pe care onoratul tribunal nu poate s\u0103 nu o resping\u0103.<\/p>\n

    Hitler nu era un dictator ordinar, ci profetul unei noi religii a c\u0103rei m\u00e2ntuire se numea ras\u0103. La 30 ianuarie 1933, p\u0103\u015find pe terenul promis al puterii, \u00een bra\u0163e cu\u00a0Talmudul<\/em>\u00a0s\u0103u numit\u00a0Mein Kampf,<\/em>\u00a0flac\u0103ra celui de al II-lea R\u0103zboi mondial luce\u015fte deja, cu str\u0103lucirea funebr\u0103 a oric\u0103rui r\u0103zboi religios. A\u015fa a fost. R\u0103zboi religios. Hitler contra lui Iuda. Hitler contra lui Isus. Consider\u00e2nd c\u0103 poporul jidovesc este mai slab dec\u00e2t lumea cre\u015ftin\u0103, el a lovit mai \u00eent\u00e2i Ierusalimul regelui David.<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Domnule pre\u015fedinte, nu \u015ftiu dac\u0103 eu am pledat pe Calea Lactee, dar constat c\u0103 rabinul Ben Sion exact asta face.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Hitler a atacat religiile m\u00e2ntuirii cu sabia, nu cu spiritul. Emil Ludwig \u015ftia c\u0103 marile cruciade ideologice cost\u0103 enorm de mult s\u00e2nge \u015fi c\u0103 Adolf Hitler va v\u0103rsa un \u00eentreg ocean, c\u00e2nd scria, \u00een 1938, c\u0103\u00a0reli<\/em>\u00adgiile, filosofiile, idealurile au fost totdeauna formulate \u015fi pre<\/em>\u00adzer<\/em>\u00advate de g\u00e2nditori solitari, apoi \u00eens\u0103 ele au fost totdeauna ap\u0103rate, p\u00e2n\u0103 la moarte, de oameni \u00eenarma\u0163i<\/em>[51]<\/a>.<\/p>\n

    Poporul jidovesc a fost atacat primul, iar eu nu pot reclama pentru Iuda dreptul de legitim\u0103 ap\u0103rare, pentru c\u0103 el nu poseda mijloacele necesare pentru a o face. Iuda este deci o victim\u0103 inocent\u0103, un martir, cel mai mare martir din calendarul tuturor religiilor. Clientul meu, Iuda, este at\u00e2t de sf\u00e2nt \u00eenc\u00e2t nu poate fi judecat de orice tribunal ci numai de con\u015ftiin\u0163a universal\u0103, care de la bun \u00eenceput s-a pronun\u0163at \u00een favoarea sa \u015fi contra lui Adolf Hitler.<\/p>\n

    O sincer\u0103 indignare cuprinse pe cei ju\u015fti, dar cum putea aceasta s\u0103 salveze pe Iuda, pe care legile de la Nuremberg \u00eel condamnaser\u0103 s\u0103 dispar\u0103 fizic ? Indignarea drep\u0163ilor nu era suficient de puternic\u0103, pentru a-l salva pe Iuda, iar Fran\u0163a, Anglia \u015fi Statele Unite nu s-ar fi deranjat pentru asta c\u0103ci un puternic clan antisemit exista \u00een fiecare dintre aceste \u0163\u0103ri. Pentru a se lansa \u00een r\u0103zboi, trebuia ca aceste mari na\u0163iuni pa\u015fnice s\u0103 se simt\u0103 amenin\u0163ate \u00een chiar p\u0103m\u00e2ntul \u015fi frontierele lor, \u00een echilibrul lor social \u015fi financiar, \u00een credin\u0163ele lor cele mai sacre. Aceast\u0103 \u00een\u0103l\u0163are \u00eentru con\u015ftiin\u0163a universal\u0103 nu era posibil\u0103 dintr-o dat\u0103. Ea a necesitat c\u00e2\u0163iva ani, devenind foarte lucid\u0103 \u015fi puternic\u0103 \u00een 1939. Anglia \u015fi Fran\u0163a declarar\u0103 r\u0103zboiul cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul tacit, neformulat, al Statelor Unite.<\/p>\n

    Aceste na\u0163iuni sperau s\u0103 salveze pe Iuda distrug\u00e2nd pe Hitler, dar asta s-a f\u0103cut mai cur\u00e2nd prin rico\u015feu. For\u021bele suficient de puternice, pentru a decide r\u0103zboiul \u015fi pacea, nu erau cele care se vedeau cel mai bine, ci acelea care domneau \u00een profunzime, adic\u0103 Biserica romano-catolic\u0103 \u015fi puterea financiar\u0103\u00a0City<\/em>, din Londra. Acestea, nu Anglia, Fran\u0163a sau Statele Unite sunt cele care au sf\u00e2r\u015fit prin a alege r\u0103zboiul, pentru a se salva pe ele \u00eensele.<\/p>\n

    Nu Jidanii au aruncat m\u00e2nu\u015fa du\u015fmanului comun, ci adev\u0103ra\u0163ii st\u0103p\u00e2ni ai Europei, Biserica \u015fi\u00a0City<\/em>, puterea spiri\u00adtu\u00adal\u0103 \u015fi cea financiar\u0103. \u00cen mod curios, avocatul lui Hitler a f\u0103cut el \u00eensu\u015fi procesul lui\u00a0City,<\/em>\u00a0din Londra, la care nu am nimic de ad\u0103ugat. S\u0103 vorbim \u00eens\u0103 despre Biseric\u0103.<\/p>\n

    Antifascistul Achile Ratti a fost ales pap\u0103 la 6 februarie 1922 \u015fi a domnit \u015faptesprezece ani sub numele de Pius al XI-lea, ocup\u00e2nd aproape \u00eentreaga perioad\u0103 dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale. Pozi\u0163ia acestui pap\u0103 se vede \u00eenc\u0103 din enciclica\u00a0Ubi arcano<\/em><\/strong>, din 23 decembrie 1922\u00a0:<\/p>\n

    Desigur, Biserica nu-\u015fi recunoa\u015fte dreptul de a se ames<\/em>\u00ad<\/em>teca f\u0103r\u0103 motive \u00een conduita afacerilor temporale, pur politice, dar interven\u0163ia ei este legitim\u0103 pentru a \u00eempiedica societatea civil\u0103 s\u0103 pretexteze astfel de cauze pentru restr\u00e2ngerea, sub orice form\u0103, a valorilor superioare, de care depinde m\u00e2ntuirea ve\u015fnic\u0103 a oamenilor, pentru a d\u0103una intereselor spirituale prin legi \u015fi decrete abuzive, pentru a atinge sf\u00e2nta fiin\u0163\u0103 a Bisericii, a c\u0103lca \u00een picioare drepturile lui Dumnezeu \u00eensu\u015fi, \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii<\/em>.<\/p>\n

    Aceast\u0103 declara\u0163ie permitea cenzurarea a tot ce putea constitui o amenin\u0163are pentru Biseric\u0103. De\u015fi condamn\u0103 cu fermitate\u00a0Balilla<\/em>\u00a0italian\u0103, ce prelua, de la Biseric\u0103, educa\u0163ia fizic\u0103 \u015fi sportiv\u0103 a copiilor, \u00eentre 8 \u015fi 14 ani, Pius al XI-lea semneaz\u0103 totu\u015fi Concordatul cu Mussolini, la 11 februarie 1929. Biserica avea motive s\u0103 insiste pentru a-\u015fi men\u0163ine rolul ei de secole \u00een educa\u0163ia copiilor. Numai copiii ader\u0103 la biseric\u0103 cu adev\u0103rat, iar dac\u0103 aceasta \u00ee\u015fi pierde rolul ei \u00een formarea tineretului, \u00een cele din urm\u0103 se pierde ea \u00eens\u0103\u015fi. Cu mult\u0103 luciditate, Pius al XI-lea descoperi \u00een fascism, apoi \u00een na\u0163ional-socialism, nu du\u015fmani ci concuren\u0163i, ceea ce era mult mai grav. C\u00e2nd deschis\u0103, pe fa\u0163\u0103, c\u00e2nd ocult\u0103, lupta dintre Biserica jidovit\u0103 \u015fi Stat nu va \u00eenceta niciodat\u0103, soarta armelor \u015fi ipocrizia lui des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 permi\u0163\u00e2nd catolicismului s\u0103 c\u00e2\u015f\u00adtige partida.<\/p>\n

    Pius al XI-lea s-a pronun\u0163at deci \u00een favoarea democra\u0163iei \u015fi contra fascismului. Intreaga pres\u0103 jidovit\u0103, a na\u0163iunilor democrate \u00eel prezent\u0103 ca p\u0103rinte spiritual al libert\u0103\u0163ii. La 5 iulie,\u00a0Vowoert<\/em>\u00a0scrie\u00a0:\u00a0Fascismul nu a fost niciodat\u0103 atacat public \u015fi \u00een termeni at\u00e2t de clari<\/em>\u00a0;\u00a0L\u2019Ere nouvelle<\/em>\u00a0din 6 iulie conti\u00adnu\u0103\u00a0: F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, enciclica\u00a0Non abbiamo bisogno<\/em><\/strong>\u00a0constituie unul dintre cele mai teribile rechizitorii sus\u0163inute vreodat\u0103 contra fascismului<\/em>. Coreligionarul meu, Torres, scrie \u00een\u00a0L\u2019\u0153uvre\u00a0<\/em>:\u00a0Niciodat\u0103 nu s-a pronun\u0163at contra fascis<\/em>\u00ad<\/em>mului un rechizitoriu mai puternic, \u00eentr-un limbaj at\u00e2t de cutremur\u0103tor<\/em>.<\/p>\n

    Antifascist \u00een Italia, Pius al XI-lea nu putea fi dec\u00e2t anti\u00adhitlerist la Berlin, mai ales c\u0103, travers\u00e2nd Alpii, rasismul ajunse \u00een Italia. La 1 septembrie 1938, printr-un decret, Mussolini invit\u0103 Jidanii sosi\u0163i \u00een Italia dup\u0103 1 ianuarie 1919, s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 bagajele. \u00cen acest context, la 29 iulie\u00a01938, \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor Colegiului pentru propagarea credin\u0163ei, Pius al XI-lea declar\u0103 c\u0103\u00a0Genul omenesc cuprinde o singur\u0103, unic\u0103 \u015fi universal\u0103 ras\u0103 de oameni. Nu exist\u0103 loc pentru rase speciale. Ne putem \u00eentreba ce nevoie are Italia s\u0103 imite Germania<\/em>. Apoi, artist des\u0103v\u00e2r\u015fit, papa pl\u00e2nge cu lacrimile cele mai croco\u00addiline c\u0103zute vreodat\u0103 \u00een apa Nilului. Sughi\u0163\u00e2nd jalnic, nemaig\u0103sind aer, s\u0103 respire, Pius al XI-lea roste\u015fte cele mai tr\u0103d\u0103toare \u015fi mai antiariene cuvinte rostite vreodat\u0103 \u00een Biseric\u0103 sau \u00een afara ei\u00a0:<\/p>\n

    Nu, categoric nu\u00a0! Cre\u015ftinilor nu le este posibil s\u0103 fie antisemi\u0163i. Recunoa\u015ftem oricui dreptul de a se ap\u0103ra, de a utiliza orice mijloace contra celor ce \u00eei amenin\u0163\u0103 interesele legitime. Antisemitismul \u00eens\u0103 este inadmisibil, pentru c\u0103, din punct de vedere spiritual, noi suntem semi\u0163i<\/em>.<\/strong><\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Iat\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o vorb\u0103 mare, dragul meu confrate. Ce sinceritate la acest Pius al XI-lea ! I-a luat-o gura pe dinainte, m\u0103rturisind r\u0103d\u0103cina, sursele \u0219i finalitatea jidoveasc\u0103 a cre\u015ftinismului, planurile \u015fi uneltirile semite ale Bisericii vreme de aproape dou\u0103 mii de ani. De aceea, Jidovii au fost proteja\u0163i de catolicism, care a ales calea r\u0103zboiului. Dup\u0103 acest pap\u0103 a venit altul mai iudaizant, mai jidovit \u00eenc\u0103, apoi al\u0163ii \u015fi mai \u015fi, care prin Sinodul Vatican II au deschis calea Bisericii c\u0103tre iudaismul de origine. Lucrul acesta v\u0103 bucur\u0103, nu-i a\u015fa ?<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Deloc\u00a0! Nicio religie nu m\u0103 intereseaz\u0103, nici religia jidoveasc\u0103, nici oricare alta\u2026<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong>\u00a0\u2013 Vom reveni la acest subiect c\u00e2nd voi explica onoratului Tribunal cum procedeaz\u0103\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>, ast\u0103zi, pentru a recuceri Biserica romano-catolic\u0103, pe care \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare a recuperat-o din ghiarele Jidovilor. Scuza\u0163i-m\u0103 pentru \u00eentrerupere, dar aberanta declara\u0163ie a papei Pius al XI-lea, c\u0103 \u00ab\u00a0din punct de vedere spiritual, noi suntem Semi\u0163i<\/em><\/strong>\u00a0\u00bb, adic\u0103 Jidani, m\u0103 scoate totdeuna din pepeni.<\/p>\n

    Avocatul lui Iuda, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 Au existat mul\u0163i papi catastrofici, dar acesta nu a fost r\u0103u pentru noi, dimpotriv\u0103. Pius al XI-lea nu a semnat declara\u0163ia de r\u0103zboi. El a semnat \u00eens\u0103 enciclica\u00a0Mit brennender Sorge<\/em><\/strong>, apoi\u00a0Ingravescentibus malis<\/em>.<\/strong>\u00a0Dat\u0103 fiind enorma influen\u0163\u0103 a catolicis\u00admului \u00een lume, organiza\u0163ia intern\u0103 a Bisericii, conexiunile ei secrete cu pute\u00adrile politice, structura sa piramidal\u0103, supunerea pasiv\u0103 a cad\u00adrelor sale \u00een fa\u0163a unui dictator investit cu toate puterile, de c\u0103tre Dumnezeu \u00eensu\u015fi, to\u0163i ace\u015fti factori de putere (pe care dumneavoastr\u0103, drag\u0103 confrate, \u00eei pune\u0163i \u00een seama miticilor\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163i ai Sionului<\/em>) arat\u0103 c\u0103 Biserica nu avea nevoie s\u0103 declare r\u0103zboiul printr-un document formal, negru pe alb. Ea \u015fi-a ob\u0163inut prin alte mijloace r\u0103zboiul dorit, lucru normal din moment ce misiunea ei \u00een lume impune acest lucru.<\/p>\n

    Citind\u00a0Cruciada democra\u0163iilor<\/em>, cartea fascinant\u0103 a lui Georges Champeaux, totdeauna mi-am zis c\u0103 autorul a p\u0103truns \u00een g\u00e2ndirea Papei, c\u00e2nd a scris urmtoarele\u00a0:<\/p>\n

    Istoria se va \u00eentreba dac\u0103 Pius al XI-lea n-a v\u0103zut cumva, ca prin minune, c\u0103 un al doilea r\u0103zboi mondial este preludiul necesar al re\u00eentoarcerii lui Cristos pe p\u0103m\u00e2nt. Se \u015ftie c\u0103 el a f\u0103cut tot ce a putut pentru a ridica \u00eentreaga lume contra regimurilor totalitare, aduc\u00e2nd astfel o important\u0103 contribu\u0163ie la psihoza r\u0103zboinic\u0103[52]<\/strong><\/a><\/em>.<\/p>\n

    Iat\u0103-i deci, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, pe Hitler, profet al religiei rasiste, \u015fi pe papa Pius al XI-lea, care, subliniez domnilor, \u00eentruc\u00e2t se n\u0103scuse Jidan, nu putea accepta triumful celui de al III-lea Reich. \u00cengenuncheat\u0103 \u00een fa\u0163a Vi\u0163elului de Aur, faimoasa\u00a0City<\/em>\u00a0din Londra dorea \u015fi ea r\u0103zboiul, cu aceea\u015fi t\u0103rie. \u00cen prezen\u0163a acestor puteri, Iuda nu era dec\u00e2t un condamnat la moarte, cu execu\u0163ia suspendat\u0103 pentru o vreme. El nu putea conduce, cu adev\u0103rat, destinul poporului s\u0103u.<\/p>\n

    Onorat Tribunal, domnule pre\u015fedinte, domnilor jura\u0163i, am onoarea s\u0103 cer tribunalului achitarea clientului meu. Nu v\u0103d ce acuza\u0163ii s-ar putea formula contra lui. Cer scoaterea clientului meu din acest proces, care nu \u00eel prive\u015fte \u00eentru nimic.<\/p>\n

    Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Mul\u0163umesc domnului avocat al Jid\u0103nimii pentru pledoaria domniei sale.<\/p>\n

    Domnule avocat al lui Hitler, ave\u0163i ceva de ad\u0103ugat la pledoaria confratelui domniei voastre\u00a0?<\/p>\n

    Avocatul lui Hitler, Ivor Ben Sion<\/strong>\u00a0\u2013 A\u0219 ad\u0103uga c\u00e2teva cuvinte. Mai \u00eent\u00e2i, subliniez \u00eenc\u0103 odat\u0103 vinov\u0103\u0163ia lui Iuda \u00een privin\u021ba ultimului r\u0103zboi mon\u00addial. O fac prin chiar m\u0103rtu\u00adrisirile diver\u015filor \u015fefi ai Jid\u0103nimii. \u00cen ziarul\u00a0Daily Express<\/em>, din 24 martie 1933, unul dintre \u015fefii Jid\u0103nimii deschide seria provoc\u0103rilor\u00a0:<\/p>\n

    \u00abPoporul israelit, din lumea \u00eentreag\u0103, declar\u0103 r\u0103zboi Germaniei \u2013 un r\u0103zboi economic \u015fi financiar.\u00a0 Ca un singur om, patrusprezece milioane de Jidani se ridic\u0103 \u015fi declar\u0103 r\u0103zboi Germaniei. Grosistul jidan \u00ee\u015fi va p\u0103r\u0103si comer\u0163ul, bancherul jidan va abandona Bursa, buticarul jidan \u00ee\u015fi va l\u0103sa balt\u0103 pr\u0103v\u0103lia, cer\u015fetorul jidan va ie\u015fi din ad\u0103postul lui mizerabil pentru a se al\u0103tura acestui r\u0103zboi sf\u00e2nt, contra partizanilor lui Hitler<\/em>\u00bb.<\/p>\n

    Acela\u015fi\u00a0Daily Herald<\/em>, \u00een num\u0103rul 7450, din 1939, subli\u00adniaz\u0103 c\u0103\u00a0\u00ab\u00cen ansamblul lor, Jidanii consider\u0103 c\u0103 acest r\u0103zboi este sf\u00e2nt\u00a0<\/em>\u00bb.<\/strong><\/p>\n

    Iat\u0103 o m\u0103rturisire \u015fi mai important\u0103\u00a0: \u00ab\u00a0Suntem \u00een r\u0103zboi cu Hitler \u00eenc\u0103 din prima zi a lu\u0103rii puterii de c\u0103tre el<\/em><\/strong>[53]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

    Vorbind la\u00a0Vritish Zionist Conference<\/em>, \u00een 1943, un anumit Moishe Cherrok confirm\u0103\u00a0: \u00abYishouv-ul a fost \u00een r\u0103zboi cu Hitler mult \u00eenaintea Marii Britanii \u015fi a Americii<\/em>[54]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

    Sau\u00a0: \u00abCongresul mondial Jidovesc este de \u015fapte ani \u00een r\u0103zboi cu Germania<\/em>[55]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

    Iat\u0103 alt\u0103 declara\u0163ie incredibil\u0103\u00a0: \u00abScopul celui de al II-lea R\u0103zboi mondial este ap\u0103rarea principiilor fundamentale ale iudaismului<\/em>[56]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

    Lui Marcus Elie Ravage, pur \u015fi simplu gura i-a luat-o pe dinainte\u00a0:<\/p>\n

    \u00abNoi am provocat nu numai ultimul R\u0103zboi mondial, ci aproape toate r\u0103zboaiele voastre<\/em><\/strong>[57]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

    A\u015fadar, primul R\u0103zboi mondial este tot opera lor, cel pu\u0163in \u00een ce prive\u015fte participarea american\u0103, care a fost decisiv\u0103 \u2013 dup\u0103 cum crede Samuel Landman\u00a0:<\/p>\n

    \u00abDumneavoastr\u0103 uita\u0163i c\u0103 Palestina nu a fost un cadou dezinteresat, pe care ni l-a\u0163i f\u0103cut (Declara\u0163ia Balfour). A fost vorba de un ghe\u015feft secret, \u00eentre noi. Ne-am \u00eendeplinit cu scrupulozitate misiunea ce ne revenea, \u00eemping\u00e2nd America \u00een r\u0103zboi, de partea voastr\u0103. La r\u00e2ndul nostru, v\u0103 som\u0103m s\u0103 v\u0103 \u00eendeplini\u0163i obliga\u0163iile ce v\u0103 revin fa\u0163\u0103 de noi. Vede\u0163i puterea de care dispunem \u00een Statele Unite. B\u0103ga\u0163i-v\u0103 min\u0163ile la<\/em>\u00a0cap, nu cumva s\u0103<\/em>\u00a0atrage\u0163i ostilitatea Israelului, altfel v\u0103 bate\u0163i singuri cuie \u00een talp\u0103, provoc\u00e2ndu-v\u0103 grave dificult\u0103\u0163i interna\u0163ionale<\/em>[58]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      \n
    1. H. M.V. Temperley confirm\u0103 : \u00abSioni\u015ftii \u015fi-au jucat rolul lor \u015fi au aranjat intrarea Americii \u00een acest r\u0103zboi.\u00a0<\/em>Declara\u0163ia Balfour nu era un simplu gest voluntar din partea Alia\u0163ilor, ci un contract \u00eentre guvernul britanic \u015fi poporul jid\u0103nesc<\/em>[59]<\/a>\u00bb.<\/li>\n<\/ol>\n

      Iat\u0103 explica\u0163ia antisemitismului hitlerist\u00a0: faptul c\u0103 Jida\u00adnii determinaser\u0103 intrarea \u00een r\u0103zboi a Statelor Unite, al\u0103turi de puterile Antantei, a ap\u0103sat foarte greu pe inima Nem\u0163ilor, mai ales pe aceea a spiritelor na\u0163ional-socialiste, autorii singurului socialism adev\u0103rat, ce a existat p\u00e2n\u0103 acum, aspect ce a determinat \u00een mare m\u0103sur\u0103 promovarea antisemi\u00adtismului \u00een Programul NSDAP.<\/p>\n

      Revenind la al II-lea R\u0103zboi mondial, men\u0163ionez m\u0103r\u00adturia lui Neville Chamberlain c\u0103tre Joseph Kennedy, tat\u0103l viitorului pre\u015fedinte american\u00a0:<\/p>\n

      \u00ab\u00a0America \u015fi Jidanii din lumea \u00eentreag\u0103 au \u00eempins Anglia \u00een r\u0103zboi\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

      Iat\u0103 ce spune rabinul doctor Stephen S. Wise, ce nu s-a n\u0103scut la Berlin, ci la Budapesta, care nu vorbe\u015fte la Londra, ci la New York : \u00abAcest r\u0103zboi este afacerea noastr\u0103<\/em>[60]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      La 5 septembrie 1940, faimosul Dr Cha\u00efm Weizmann, viitorul prim pre\u015fedinte al Statului Israel, \u00eel anun\u0163\u0103 pe Neville Chamberlain c\u0103 Jidanii vor lupta de partea Angliei : \u00abConfirm \u00een modul cel mai energic c\u0103 noi, Jidanii, vom lupta de partea Marii Britanii, pentru democra\u0163ie. Acesta este motivul pentru care, \u00een afacerile ne\u00eensemnate ca \u015fi \u00een cele foarte impor<\/em>\u00adtante, ne punem cu to\u0163ii sub direc\u0163ia general\u0103 a guvernului britanic<\/em>[61]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      Clientul meu nu dorea \u00eens\u0103 r\u0103zboiul, din care cauz\u0103 Jidanii se arat\u0103 necru\u0163\u0103tori \u015fi m\u00e2nio\u015fi. \u00cen cartea lui,\u00a0Noua Sf\u00e2nt\u0103 Alian\u0163\u0103<\/em>, Emil Ludwig-Cohn scrie urm\u0103toarele: \u00abHitler nu vrea r\u0103zboiul. Dar nu este dup\u0103 el. \u00cel vom obliga s\u0103 fac\u0103 r\u0103zboiul, nu a\u015fa cum ar vrea el, ci cum vrem noi. Nu \u00een acest an \u00eens\u0103, ci anul viitor<\/em>[62]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      Jidanul Bernard Lecache, fondatorul LICA (actuala LICRA) confirm\u0103 : \u00abOrganizarea blocadei economice \u015fi morale a Germaniei este afacerea noastr\u0103. Vom t\u0103ia aceast\u0103 na\u0163iune \u00een patru. Constr\u00e2ngerea ei la un r\u0103zboi f\u0103r\u0103 mil\u0103 este afacerea noastr\u0103<\/em>[63]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      Iat\u0103 ce spune un alt autor Jidan, Pierre Creange : \u00abAc\u0163iunea noastr\u0103 contra Germaniei trebuie dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la limita posibilului, p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul tuturor for\u0163elor noastre. Germaniei, ce abia se treze\u015fte, \u00eei vom opune un Israel deja \u00eenviat, iar lumea ne va ap\u0103ra<\/em>[64]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      Jidanii foarte cunoscu\u0163i sunt primii care dau tonul, de exemplu Heinrich Mann : \u00abCum putem ajuta poporul german\u00a0? Foarte simplu. Este sufi<\/em>\u00adcient s\u0103 \u00eel eliber\u0103m de regimul lui Hitler. Pentru aceasta trebuie s\u0103 renun\u0163\u0103m o vreme la principiul devenit desuet \u015fi impracticabil, ideea preconceput\u0103, de a nu ne amesteca \u00een treburile interne ale altor State. (\u2026) Doritoare s\u0103 salveze civiliza\u0163ia, democra\u0163iile nu au \u00eencotro\u00a0: Hitler trebuie s\u0103 dispar\u0103\u00a0<\/em>![65]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      Bine\u00een\u0163eles, Emil Ludwig-Cohn \u00eei \u0163ine isonul lui Heinrich Mann: \u00abPopoarele occidentale trebuie s\u0103 jure \u00een fa\u0163a \u00eentregii lumi c\u0103 vor ap\u0103ra cu for\u0163a idealurile noastre<\/em>[66]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      Armele \u00eencepuser\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi spun\u0103 cuv\u00e2ntul pe c\u00e2nd un alt scriitor jidan scria urm\u0103toarele : \u00abAdesea \u00eemi este ru\u015fine c\u0103 sunt aici, \u00een pa\u015fnica Americ\u0103. Mi-e ru\u015fine c\u0103 nu sunt al\u0103turi de voi, \u00een tran\u015fee, c\u0103 nu v\u0103 ajut cu ultimele for\u0163e ce mi-au r\u0103mas, c\u0103 nu v\u0103 sus\u0163in \u00een r\u0103zboiul pe care \u00eel duce\u0163i pentru noi, pentru fiecare dintre noi. Nu m\u0103 g\u0103sesc \u00een carne \u015fi oase printre voi, \u00een tran\u015fee, cum ar trebui s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 orice om cinstit de pe p\u0103m\u00e2nt.\u00a0<\/em>Din punct de vedere moral sunt \u00eentru totul \u00eens\u0103 al\u0103turi de voi. Acest r\u0103zboi este al nostru. Voi face\u0163i r\u0103zboiul pentru noi. Numai pentru noi<\/em>[67]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

      Onorat Tribunal, domnilor jura\u0163i, am terminat.<\/p>\n

      Pre\u015fedintele Zermatten ridic\u0103 \u015fedin\u0163a p\u00e2n\u0103 la orele 1700<\/sup>, c\u00e2nd se re\u00eentoarse, precis ca un cronometru. Pro\u00adced\u0103 imediat la evacuarea complet\u0103 a s\u0103lii dezbaterilor, re\u0163in\u00e2nd numai jura\u0163ii \u015fi pe organizatorii procesului, Americanul Hugh Brentford \u015fi eu \u00eensumi. Apoi, emo\u0163ionat dar solemn, lu\u0103 cuv\u00e2ntul.<\/p>\n

      Pre\u015fedintele Zermatten<\/strong>\u00a0\u2013 Domnilor jura\u0163i, v\u0103 voi spune de ce sunt emo\u0163ionat, ba chiar \u015fov\u0103ielnic. M\u0103 \u00eentreb cum trebuie s\u0103 proced\u0103m? Acuzatul nostru este Hitler sau Iuda? Ori poate am\u00e2ndoi, Hitler \u015fi Iuda, \u00eempreun\u0103. Cum trebuie s\u0103 proced\u0103m pentru a fi cu adev\u0103rat drep\u0163i, pentru a nu c\u0103dea \u00een arbitrariul primului proces de la Nuremberg, pentru a nu c\u0103lca justi\u0163ia \u00een picioare?<\/p>\n

      Prima chestiune este \u015fi primul obstacol. Exist\u0103 oare r\u0103zboaie drepte \u015fi nedrepte? Totul depinde de r\u0103spunsul \u00eenving\u0103torului la aceast\u0103 \u00eentrebare. Practic, un r\u0103zboi este totdeauna drept sau just, \u00eentruc\u00e2t de el depinde via\u0163a sau dispari\u0163ia, adic\u0103 moartea popoarelor ce fac r\u0103zboiul. A judeca pe Hitler sau pe Iuda \u00eenseamn\u0103 a accepta odat\u0103 \u00een plus, a contrasemna ini\u0163iativa magistra\u0163ilor din cadrul proce\u00adsului Nuremberg I, a confirma introducerea \u00een dreptul inter\u00adna\u0163ional a defini\u0163iilor arbitrare ale c\u00e2\u015ftig\u0103torilor R\u0103zboiului mondial, \u00een ce prive\u015fte crima de conjura\u0163ie \u015fi crima contra p\u0103cii. \u00cen lumina faptelor notorii, cunoscute de toat\u0103 lumea, deci incontestabile, Hitler a fost unul dintre elementele conflictului. Totu\u015fi, \u00een lumina celor la fel de incon\u00adtestabile, stabilite \u00een cursul dezbaterilor noastre, Iuda a fost un element la fel de indiscutabil al R\u0103zboiului mondial.<\/p>\n

      \u015ei Hitler \u015fi Iuda pot fi considera\u0163i \u00een stare de legitim\u0103 ap\u0103rare, unul \u00een raport cu cel\u0103lalt. Ce crede domnul acuzator public, \u00een aceast\u0103 chestiune?<\/p>\n

      Acuzatorul public Ante Kozica<\/strong>\u00a0\u2013 La fel de bine, \u015fi Hitler \u015fi Iuda pot fi considera\u0163i la fel de vinova\u0163i pentru provocarea celui de al II-lea R\u0103zboi mondial. Nu mai pu\u0163in \u00eens\u0103, \u015fi unul \u015fi cel\u0103lalt poate fi considerat \u00een stare de legitim\u0103 ap\u0103rare, unul \u00een raport cu cel\u0103lalt.<\/p>\n

      Dificultatea const\u0103 \u00een aceea c\u0103 nu dispu\u00adnem de nicio baz\u0103 juridic\u0103 pentru a decide care dintre cei doi este mai vinovat dec\u00e2t cel\u0103lalt? Cel de al II-lea Tribunal de la Nuremberg nu trebuie s\u0103 repete gre\u015feala grav\u0103 \u015fi tragic\u0103 a primului Tribunal de la Nuremberg, care a fost de fapt o tri\u00adbun\u0103 de la \u00een\u0103l\u0163imea c\u0103reia \u00eenving\u0103torii \u015fi-au proclamat nu numai ura fa\u0163\u0103 de cei \u00eenvin\u015fi ci \u015fi dispre\u0163ul lor demen\u021bial \u0219i iresponsabil fa\u0163\u0103 de dreptul popoarelor, a\u015fa cum a fost acesta consfin\u0163it de Istorie. Tribunalul nostru nu trebuie s\u0103 repete nici eroa\u00adrea reevalu\u0103rii pre\u0163ului s\u00e2ngelui popoarelor, cazul tribu\u00adnalului ce a judecat procesul Eichmann.<\/p>\n

      Spre deosebire \u00eens\u0103 de primul tribunal de la Nuremberg, ca \u015fi de tribunalul israelian, ce l-a judecat pe Eichmann, asupra celui de al II-lea Tribunal de la Nuremberg nimeni nu exercit\u0103 vreo presiune politic\u0103, economic\u0103, rasial\u0103 sau reli\u00adgioas\u0103. A\u015fa st\u00e2nd lucrurile, prefer s\u0103 renun\u0163 la orice acuza\u0163ie, at\u00e2t contra lui Hitler c\u00e2t \u015fi contra lui Iuda.<\/p>\n

      Jura\u0163ii \u00eencepur\u0103 imediat deliberarea propriu zis\u0103. Dezbaterea lor a durat foarte mult iar judecata s-a \u00eencheiat abia la orele 2200<\/sup>.<\/p>\n

      \u00a0Pre\u015fedintele Zermatten:<\/strong><\/p>\n

      Iat\u0103 verdictul provizoriu al celui de al II-lea Tribunal de la Nuremberg:<\/strong><\/h2>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere documentele v\u0103rsate la dezbaterile tribunalului,<\/p>\n

      \u2013Dup\u0103 ce au fost asculta\u0163i avoca\u0163ii ambilor acuza\u0163i, Iuda \u015fi Hitler,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, pe planul faptelor, acuzatul Adolf Hitler trebuie considerat agresorul lui Iuda, \u00eencep\u00e2nd cu 30 ianuarie 1933, \u015fi c\u0103 premeditarea este stabilit\u0103 pe baza paginilor 58, 59, 62, 63, 123 \u015fi 124 din\u00a0Mein Kampf,<\/em><\/p>\n

      \u2013Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, pentru a se ap\u0103ra, Iuda a mobilizat, direct sau indirect, contra lui Hitler, for\u0163ele foarte impor\u00adtante de care dispunea \u00een \u00eentreaga lume, gra\u0163ie dispersiunii poporului s\u0103u, ceea ce i-a permis s\u0103 pun\u0103 \u00een serviciul cauzei sale armatele Angliei, Fran\u0163ei \u0219i Statelor Unite, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd astfel victoria,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103, \u00een ap\u0103rarea sa, Hitler pretinde c\u0103 dorea s\u0103 rezolve problema jidoveasc\u0103 prin mijloace pa\u015fnice, printr-un acord interna\u0163ional, pe care na\u0163iunile democratice l-au respins totdeauna, practic\u00e2nd astfel un rasism negativ,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aceast\u0103 deschidere politic\u0103 a lui Hitler nu poate fi negat\u0103 \u00eentruc\u00e2t ea a f\u0103cut obiectul mai multor discursuri ale lui Hitler, at\u00e2t \u00eenainte c\u00e2t \u015fi dup\u0103 declararea r\u0103zboiului, c\u0103 aceste discursuri au fost \u0163inute \u00een fa\u0163a unor adun\u0103ri numeroase, apoi imprimate \u015fi difuzate \u00een mod oficial,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere refuzul categoric al Angliei, Fran\u0163ei \u015fi al Statelor Unite, de a discuta restabilirea p\u0103cii \u015fi c\u0103utarea unei solu\u0163ii omene\u015fti acceptabile, pentru problema jido\u00adveasc\u0103, pus\u0103 \u00een 1933, dar care s-a pus permanent de-a lungul istoriei, \u00eencep\u00e2nd cu dinastia egiptean\u0103 a faraonului Meneptah \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, inclusiv \u00een actualul Stat Israel, putere jid\u0103neasc\u0103 imperialist\u0103, agresiv\u0103 \u015fi rasist\u0103,<\/p>\n

      \u2013 \u00a0Pentru toate acestea, refuzul respectiv trebuie pus \u00een sarcina celor trei \u00ab\u00a0Alia\u0163i<\/em>\u00a0\u00bb occidentali \u015fi a Jid\u0103nimii,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00eenvedere c\u0103 avocatul lui Hitler argumenteaz\u0103 starea de legitim\u0103 ap\u0103rare a clientului s\u0103u, ca a oric\u0103rui \u015fef de Stat non Jidan, \u00een fa\u0163a amenin\u0163\u0103rii unei dictaturi jidove\u015fti, prev\u0103zut\u0103 de textul\u00a0Protocoalelor \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>,<\/p>\n

      \u2013 \u015etiind \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een ciuda coinciden\u0163elor clare dintre pro\u00adfe\u0163iile\u00a0Protoclelor \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sioanului<\/em>\u00a0\u015fi evenimente verifi\u00adcate din timpul nostru, autenti\u00adcitatea acestui text nu este pe deplin stabilit\u0103, pentru a da o baz\u0103 de drept Tribunalului,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 dac\u0103 Tribunalul refuz\u0103 lui Hitler recunoa\u015fterea st\u0103rii lui de legitim\u0103 ap\u0103rare atunci trebuie s\u0103 i-o refuze \u015fi lui Iuda, care a participat \u00een mod evident la preg\u0103\u00adtirea r\u0103zboiului,<\/p>\n

      \u2013 \u0218tiind c\u0103 orice r\u0103zboi, inclusiv preg\u0103tirea lui, nu poate face obiectul unei condamn\u0103ri dec\u00e2t \u00een func\u0163ie de dreptul interna\u0163ional, dar c\u0103 niciun articol din acest drept nu ne permite s\u0103 decidem dac\u0103 un r\u0103zboi poate fi considerat de agresiune sau de ap\u0103rare, just sau injust, legitim sau ilegitim, \u00een ciuda mai multor tentative, \u00een acest sens, ale Conven\u0163iei de la Haga sau ale Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor,<\/p>\n

      \u2013 \u00centruc\u00e2t Tribunalul anglo-franco-sovieto-american, numit Nuremberg I, a \u00eencercat s\u0103 fondeze un nou Drept Inter\u00adna\u0163ional, \u00een 1946, dar nu a reu\u015fit acest lucru \u00eentruc\u00e2t s-a com\u00adportat r\u0103zboinic pe fa\u0163\u0103, declar\u00e2nd prin gura procu\u00adrorului american Justice Jakson, c\u0103 \u00eentregul proces Nuremberg I este o \u00ab\u00a0continuare a efortului de r\u0103zboi al Alia\u0163ilor<\/em>\u00a0\u00bb, comport\u00e2ndu-se \u00een fa\u0163a \u00eentregii lumi ca o band\u0103 de \u00eenving\u0103tori ce \u00ee\u015fi lin\u015feaz\u0103 \u00eenvin\u015fii printr-o fals\u0103 justi\u021bie,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 judec\u0103torii Tribunalului Nuremberg I aveau dreptate \u00een privin\u0163a fondului, dreptul \u00een materie de r\u0103zboi fiind definit din totdeauna prin victorie sau \u00eenfr\u00e2ngere,<\/p>\n

      \u2013 Dar \u015ftiind c\u0103 r\u0103zboiul pierdut angajeaz\u0103 numai responsabilitatea celui ce l-a declarat, nu \u015fi a colaboratorilor s\u0103i, \u00eentruc\u00e2t responsabilitatea colectiv\u0103 nu a avut niciodat\u0103 for\u0163\u0103 de lege,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 na\u0163iunile sunt societ\u0103\u0163i piramidale, \u00een cadrul c\u0103rora ordinele sunt transmise de la v\u00e2rf c\u0103tre baz\u0103, cu obliga\u0163ia unei stricte execut\u0103ri, mai ales \u00een armat\u0103, unde orice ordin trebuie executat imediat, f\u0103r\u0103 ezitare nici murmur, autoritatea de la care eman\u0103 fiind responsabil\u0103 \u00een fa\u0163a celui care le prime\u015fte \u015fi execut\u0103[68]<\/a>,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 judec\u0103torii Tribunalului Nuremberg I au distrus acest principiu, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 principiul ascult\u0103rii \u015fi execut\u0103rii necondi\u00ad\u0163ionate era astfel anulat \u015fi pentru ei \u00een\u015fi\u015fi, de\u015fi \u00eenving\u0103tori, deschiz\u00e2nd astfel era obiec\u0163iilor de con\u015ftiin\u0163\u0103 recunoscute legal, care permit fiec\u0103ruia s\u0103 \u00ee\u015fi aleag\u0103 \u015feful, morala \u015fi chiar adversarul, dup\u0103 cum \u00eel taie capul, f\u0103c\u00e2nd astfel imposibil\u0103 ap\u0103rarea orga\u00adnizat\u0103 a Statelor \u015fi armatelor occidentale, instituind haosul, dup\u0103 cum a ar\u0103tat generalul De Gaulle, care a refuzat orice legitimitate armatei mare\u015falului P\u00e9tain, reclam\u00e2nd apoi, \u00een mod paradoxal \u015fi prea t\u00e2rziu, supunerea pasiv\u0103 a generalilor acestuia,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een materie de ierarhie politic\u0103, militar\u0103, social\u0103, administrativ\u0103, cultural\u0103, totalitatea acestor responsabilit\u0103\u0163i a apar\u0163inut, \u00een cel de al III-lea Reich numai \u015fi numai lui Adolf Hitler, c\u0103 nici un subaltern, oricare i-ar fi fost rangul sau pozi\u0163ia, nu putea lua decizii cu de la sine putere, nici s\u0103 le refuze pe cele impuse de Hitler, certitudine ast\u0103zi absolut fondat\u0103,<\/p>\n

      \u2013 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103\u00a0principiul retroactivit\u0103\u0163ii legilor<\/em>, instituit \u00een mod abuziv, de c\u0103tre c\u00e2\u015ftig\u0103torii R\u0103zboiului mondial, \u00een cadrul Tribunalului Nuremberg I, nu a fost recu\u00adnoscut apoi de c\u0103tre na\u0163iunile occidentale,<\/p>\n

      Pentru toate aceste motive,<\/p>\n

        \n
      1. Tribunalul Nuremberg II se declar\u0103 incompetent pen\u00adtru determinarea reponsabilit\u0103\u0163ilor privind R\u0103zboiul mon\u00addial \u015fi repartizarea acestora \u00eentre Hitler \u015fi Iuda.<\/li>\n
      2. Tribunalul caseaz\u0103 sentin\u0163ele pronun\u0163ate \u00een 1946 de c\u0103tre Tribunalul Nuremberg I, tribunal anglo-franco-sovieto-american, nu \u00ab\u00a0interna\u0163ional<\/em>\u00a0\u00bb, a\u015fa cum se pretinde\u00a0!<\/li>\n
      3. Tribunalul Nuremberg II caseaz\u0103 sentin\u0163ele Tribu\u00adna\u00adlului Nuremberg I pentru \u00ab\u00a0Crime de conjura\u0163ie<\/em>\u00a0\u00bb \u015fi \u00ab\u00a0Crime contra p\u0103cii<\/em>\u00a0\u00bb, inexistente \u00een Drept \u015fi \u00een Fapt.<\/li>\n
      4. Tribunalul Nuremberg II recomand\u0103 na\u0163iunilor intere\u00adsate eliberarea imediat\u0103 a lui Rudolf Hess \u015fi v\u0103rsarea unei indemnit\u0103\u0163i considerabile acestuia, pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat.<\/li>\n
      5. Tribunalul Nuremberg II reclam\u0103 reabilitarea solemn\u0103 \u015fi repara\u0163ii materiale, inclusiv postume, \u00een favoarea urm\u0103\u00adtorilor condam\u00adna\u0163i pe nedrept :<\/li>\n<\/ol>\n

        \u00a0<\/p>\n

        Hermann Wilhelm G\u00f6ring \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Wilhelm Keitel<\/p>\n

        Joachim von Ribbentrop\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 Wilhelm Frick<\/p>\n

        Ernst Kaltenbr\u00fcnner \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Hans Franck<\/p>\n

        Alfred Rosenberg \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Fritz Sauckel<\/p>\n

        Julius Streicher \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 Alfred Jodl<\/p>\n

        Arthur Seyss-Inquart \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 Walter Funk<\/p>\n

        Constantin von Neurath \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Erich Raeder<\/p>\n

        Baldur von Schirach \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Albert Speer<\/p>\n

        Albert Speer \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 Karl D\u00f6nitz<\/p>\n

        \u00a0<\/p>\n

          \n
        1. Tribunalul Nuremberg II ordon\u0103 un supliment de anchet\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu textul v\u0103rsat la dosarul dezbaterii, text cunoscut sub titlul de\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>.<\/li>\n<\/ol>\n

          Domnilor jura\u0163i, onorat\u0103 asisten\u0163\u0103,<\/p>\n

          \u015eedin\u0163a Tribunalului Nuremberg II este ridicat\u0103.<\/p>\n

          \u00a0<\/p>\n

          \u00a0<\/p>\n

          Revista presei depus\u0103 la Dosarul dezbaterilor Tribunalului Nuremberg II,<\/strong><\/h2>\n

          de c\u0103tre avocatul lui Hitler, Georg Kleist<\/strong><\/h2>\n

          \u00a0<\/p>\n

          Minciuna prin omisiune ocup\u0103 un loc foarte important \u00een cadrul propagandei jidove\u015fti. \u00cen lungul \u015fi largul a sute de evenimente, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 unele cu altele, ea a permis redu\u00adcerea a tot ce venea din Germania la tema central\u0103 a propa\u00adgandei jidove\u015fti:\u00a0Hitler este un rasist groaznic, ce vrea s\u0103 extermine toate popoarele non germane<\/em>.<\/p>\n

          Exemplu: Jocurile olimpice de la Berlin se desf\u0103\u015foar\u0103 dup\u0103 \u015fi \u00een cadrul unei formidabile presiuni din partea Jidanilor americani, care cereau Comitetului olimpic interna\u00ad\u0163ional s\u0103 le transfere \u00een alt\u0103 \u0163ar\u0103. Presa din lumea \u00eentreag\u0103 a publicat foarte rapid \u015ftirea c\u0103 \u00ab\u00a0Hitler a refuzat s\u0103 str\u00e2ng\u0103 m\u00e2na lui Jesse Owens, \u00eenving\u0103tor \u00een cursa de 100 metri plat, din cauza culorii pielii sale, iar con\u015ftiin\u0163a universal\u0103 este profund \u015focat\u0103<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Efectiv, Hitler nu a str\u00e2ns m\u00e2na Negrului Jesse Owens, dar presa inspirat\u0103 de Iuda omite s\u0103 spun\u0103 de ce\u00a0: protocolul olimpic precizeaz\u0103 c\u0103 rolul \u015fefilor de Stat prezen\u0163i la Jocuri se limiteaz\u0103 la pronun\u0163area discursurilor de deschidere \u015fi de \u00eenchidere. \u015eefii de Stat nu se ocup\u0103 \u015fi nu se pronun\u0163\u0103 \u00een ce prive\u015fte aprecierea performan\u0163elor atle\u00ad\u0163ilor. Dac\u0103 Hitler s-a conformat regulamentului \u00een ce-l prive\u015fte pe Jesse Owens, el a str\u00e2ns totu\u015fi m\u00e2na lui Karl Heinz \u015fi Erwin Blask, clasa\u0163i primul \u015fi al doilea \u00een proba de aruncare a ciocanului. Presa jidovit\u0103 a f\u0103cut din acest lucru o injusti\u0163ie, o crim\u0103 rasist\u0103.<\/p>\n

          Pentru a bate toba pe tema crimei rasiste, presa uit\u0103 s\u0103 semnaleze c\u0103 gestul lui Hitler s-a petrecut \u00een privat, \u00een loja lui G\u00f6ring. F\u00fchrerul nu a str\u00e2ns m\u00e2na celor doi \u00een calitatea lor de \u00eenving\u0103tori la Olimpiad\u0103, ci \u00een aceea de militari, pe care generalul von Blomberg tocmai \u00eei avansase la gradul urm\u0103tor. Lumea a trebuit s\u0103 a\u015ftepte p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1974, pentru a citi, \u00een ziarul vienez\u00a0Kurier<\/em>, m\u0103rturia lui Jesse Owens \u00eensu\u015fi, care a pus lucrurile la locul lor cu cea mai mare onestitate. Totu\u015fi, aceast\u0103 minciun\u0103 prin omisiune a permis ziari\u015ftilor jidovi\u0163i s\u0103 caricaturizeze por\u00adtre\u00adtul lui Hitler, zugr\u0103vit de ei pentru uzul popoarelor \u00een\u015felate \u015fi manipulate.<\/p>\n

          Alt exemplu de minciun\u0103 prin omisiune\u00a0:<\/p>\n

          La 12 septembrie 1938, Hitler declar\u0103 la Congresul NSDAP din Nuremberg\u00a0: \u00ab\u00a0\u00cen rest, guvernul cehoslovac trebuie s\u0103 se explice cu reprezentan\u0163ii califica\u0163i ai Germanilor Sude\u0163i, s\u0103 g\u0103seasc\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, un aranjament convenabil<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          \u00cen edi\u0163ia sa special\u0103 din 12, datat\u0103 13 septembrie, ziarul\u00a0Ce Soir<\/em>\u00a0suprim\u0103 \u00eentregul pasaj, l\u0103s\u00e2ndu-i pe cititori s\u0103 ignore c\u0103 Hitler nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 intervin\u0103, \u00een vreme ce nego\u00adcierile continu\u0103 \u00eentre guvernul lui Hodza \u015fi liderul sudet Henlein.<\/p>\n

          Cu aceea\u015fi ocazie, Hitler a declarat\u00a0: \u00ab\u00a0Pentru noi, Germanii, catedrala din Strasburg are o enorm\u0103 \u00eemportan\u0163\u0103. Dac\u0103 am renun\u0163at la ea definitiv, am f\u0103cut-o \u00een serviciul p\u0103cii europene.\u00a0<\/em>Nimeni nu ne-ar fi putut for\u0163a s\u0103 abandon\u0103m revendic\u0103rile noastre revizioniste dac\u0103 nu am fi vrut chiar noi s\u0103 renun\u0163\u0103m la ele. Am renun\u0163at la ele \u00eentruc\u00e2t asta a fost voin\u0163a noastr\u0103, s\u0103 punem cap\u0103t, odat\u0103 pentru totdeauna, ve\u015fnicei dispute cu Fran\u0163a<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          L\u2019Humanit\u00e9<\/em>\u00a0din 13 septembrie suprim\u0103 \u00eentregul pasaj, f\u0103r\u0103 s\u0103 rectifice acest lucru.\u00a0L\u2019<\/em>Ordre<\/em>, din aceea\u015fi zi, suprim\u0103 numai ultima fraz\u0103 din textul ce privea provinciile Alzacia \u015fi Lorena, l\u0103s\u00e2nd numai \u00ab Am renun\u0163at la ele\u2026\u00bb, ceea ce s-a dovedit ulterior nu numai incorect, ci \u015fi foarte grav.<\/p>\n

          Iat\u0103 acum un exemplu de falsificare \u00ab dialectic\u0103 \u00bb a m\u0103r\u00adtu\u00adriilor. Este vorba de formulele \u00ab se \u015ftie \u00bb, \u00ab se zice \u00bb, \u00ab se pretinde c\u0103 \u00bb, \u00ab La Downing Street se afirm\u0103 c\u0103 \u00bb, formule ce acoper\u0103 mii \u015fi mii de \u015ftiri false, elaborate cu grij\u0103, pentru a converti popoarele pe nesim\u0163ite c\u0103tre ideea unui r\u0103zboi preventiv contra lui Hitler, prin crearea unui climat de neli\u00adni\u015fte, de insecuritate. Ziarul\u00a0Ce Soir<\/em>, din 3 septembrie 1938, anun\u0163\u0103 pe patru coloane \u00eentregi \u00ab O escadr\u0103 temporar\u0103 american\u0103 pentru Atlantic \u00bb. Corespondentul american gl\u0103suie\u015fte\u00a0: \u00ab\u00a0Departamentul marinei declar\u0103 c\u0103 nu este vorba dec\u00e2t de preg\u0103tirea obi\u015fnuit\u0103 pentru manevrele anuale.<\/em>\u00a0Totu\u015fi,\u00a0se crede<\/em><\/strong>\u00a0c\u0103 tensiunea din Europa nu este str\u0103in\u0103 acestei decizii \u00bb. Cine anume \u00ab\u00a0crede<\/em>\u00a0\u00bb\u00a0? Pentru cei ce cunosc subtilit\u0103\u0163ile manipul\u0103rii opiniei publice prin intermediul presei, acei care \u00ab\u00a0cred\u00a0<\/em><\/strong>\u00bb nu sunt dec\u00e2t agen\u0163i\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>.<\/p>\n

          Sub titlul \u00eencurajator, dar care falsific\u0103 realitatea\u00a0: Spri\u00adjinul german \u00een Europa nu este sigur, ziarul\u00a0l\u2019Aube<\/em>\u00a0din 3 septembrie 1938 anun\u0163\u0103 urm\u0103toarele\u00a0:<\/p>\n

          \u00ab\u00a0La Budapesta se afirm\u0103 c\u0103 recenta c\u0103l\u0103torie a regentului Horthy nu a consolidat intimitatea rela\u0163iilor ungaro-germane. (\u2026) \u00een Italia se aud voci de neutralitate. Pe de alt\u0103 parte, politica oficial\u0103 a Poloniei ar fi abandonat ideea unei \u00een\u0163elegeri cu Ungaria, pentru cazul unui r\u0103zboi cu Cehoslovacia. Se pare c\u0103 Polonia se preg\u0103te\u015fte pentru o atitudine de neutralitate, \u00een profitul Cehoslovaciei<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Ce trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem prin to\u0163i ace\u015fti \u00ab se\u00a0?\u00bb\u00a0: \u00ab se afirm\u0103 \u00bb, \u00abse aude\u00bb, \u00ab se pare\u00bb, \u00ab se preg\u0103te\u015fte \u00bb. Cine afirm\u0103, aude, cine preg\u0103te\u015fte\u00a0? Cui i \u00ab se pare \u00bb\u00a0? Pe de alt\u0103 parte, acela\u015fi ziar din 3 septembrie 1938 devine mai clar c\u00e2nd vrea s\u0103 loveasc\u0103 \u00een Hitler\u00a0: \u00ab\u00a0Dac\u0103 Hitler va \u00eendr\u0103zni s\u0103 sar\u0103 \u00een spatele Cehilor, nimeni din Europa nu \u00eel va ajuta<\/em>\u00a0\u00bb. Altfel spus, un pic de curaj, domnilor. Dracu nu este chiar at\u00e2t de negru. S\u0103 atac\u0103m monstrul \u00eenainte ca el s\u0103 mai comit\u0103 \u015fi alte crime contra civiliza\u0163iei, a dreptului.<\/p>\n

          Francezii adev\u0103ra\u0163i \u00eens\u0103, care nu se g\u00e2ndesc s\u0103 \u00ee\u015fi ri\u015fte pielea pentru disputele din Europa central\u0103 se fac c\u0103 nu aud. Deci\u00a0: \u00ab se \u00bb vor multiplica apelu\u00adrile, f\u0103r\u0103 ca presa s\u0103 reu\u015feasc\u0103 a convinge pe cineva s\u0103 \u00ee\u015fi ri\u015fte via\u0163a pentru Cehoslovacia sau Polonia, \u0163\u0103ri despre care cei mai mul\u0163i viitori solda\u0163i habar nu au unde se afl\u0103\u00a0\u015fi \u00een ce const\u0103 natura problemelor lor, istoria lor, interesele lor, idealurile lor. Pentru a-i convinge, aceea\u015fi pres\u0103 \u00eendulce\u015fte hapul cu ajutorul imediat al puternicei Americi\u2026 A\u015fa se duc oamenii de nas, a\u015fa se taie \u00eemprejur la creier popor dup\u0103 popor, a\u015fa numita opinie public\u0103\u2026<\/p>\n

          La 1 septembrie 1938, \u00eenainte ca Hitler s\u0103 se fi \u00eent\u00e2lnit cu Henlein, corespondentul ziarului\u00a0Paris-Soir\u00a0<\/em>la New York, Roussy de Sales, o corcitur\u0103 de Jidan ce se nume\u015fte \u00een realitate Frasal\u00e8s, telegrafiaz\u0103 ziarului s\u0103u: \u00ab\u00a0Ceea ce fra<\/em>\u00adpeaz\u0103 cu adev\u0103rat \u00een reac\u0163ia american\u0103 din ultimele patru zile este sentimentul clar c\u0103 viitorul o angajeaz\u0103 al\u0103turi de Anglia \u015fi de Fran\u0163a<\/em>\u2026\u00bb. Telegrama este profetic\u0103, putem spune. \u00centruc\u00e2t \u00eens\u0103 ea nu se bazeaz\u0103 pe nimic, de fapt este vorba de o minciun\u0103.<\/p>\n

          Ziarul\u00a0Le Temps<\/em>, pe care mul\u0163i \u00eel cred serios, confirm\u0103 mincina din\u00a0Paris-Soir<\/em>. \u00cen num\u0103rul s\u0103u din 5 septembrie 1938 citim urm\u0103toarele\u00a0: \u00ab\u00a0Din punct de vedere practic, Washington r\u0103m\u00e2ne fidel politicii sale tradi\u0163ionale, refuz\u00e2nd angajamentele anticipate de orice fel. Totu\u015fi se \u00een\u0163elege clar c\u0103, \u00een caz de conflict, puterea sentimentului na\u0163ional va bascula automat America al\u0103turi de Anglia \u015fi de Fran\u0163a<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Coresponden\u0163ii marilor ziare erau trimi\u015fi \u00een diverse \u0163\u0103ri mai mult de ochii lumii, pentru a se putea spune c\u0103 au v\u0103zut ceva la fa\u0163a locului\u2026 De fapt, \u015fi-ar fi putut scrie proza f\u0103r\u0103 s\u0103 plece de acas\u0103, \u015ftiind foarte bine ce fel de articole sunt solicita\u0163i s\u0103 scrie. Minciunile ziaristice prin solicitarea profe\u00adsional\u0103, a unui anumit gen de texte, \u00eencearc\u0103 s\u0103-i asigure pe Francezi, pentru eventualitatea c\u0103 ar accepta s\u0103 se bat\u0103 contra lui Hitler.<\/p>\n

          Iat\u0103 acum un exemplu de \u015ftire fals\u0103 \u00een stare pur\u0103\u00a0: La 8 ianuarie 1937, ziarul\u00a0Le Petit Parisien<\/em>\u00a0anun\u0163\u0103 c\u0103 Vi\u00e9not, sub-secretar de Stat la Afacerile Str\u0103ine, \u00een guvernului foarte iudeofil L\u00e9on Blum, a convocat \u00een biroul s\u0103u, seara precedent\u0103, responsabilii ap\u0103r\u0103rii terestre \u015fi navale. Ziarul l\u2019Humanit<\/em>\u00e9<\/em>, de a doua zi, trage trei coloane ca explica\u0163ie a insolitei reuniuni: \u00ab St\u0103p\u00e2ni peste Maroc, nazi\u015ftii din Ceuta \u0163intesc Gibraltarul cu tunurile lor \u00bb.<\/p>\n

          La 9 ianuarie 1938, prin dou\u0103 comunicate, agen\u0163ia Havas declar\u0103 urm\u0103toarele\u00a0: \u00ab\u00a0S-a aflat c\u0103, de zece zile, puternice contingente de trupe germane, de diverse arme, \u00een uniform\u0103, au debarcat la Melilla<\/em>[69]<\/a>\u00bb.<\/p>\n

          Al doilea comunicat\u00a0: \u00ab\u00a0Se confirm\u0103 c\u0103 dou\u0103, p\u00e2n\u0103 la trei sute de militari germani au debarcat \u00een porturile din zona Marocului spaniol<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Urmez\u0103 comentariile ziarelor\u00a0:\u00a0Le Petit Parisien<\/em>\u00a0: \u00ab Se confirm\u0103 sosirea grupului de voluntari germani \u00een Marocul spaniol. Caz\u0103rmile pentru efectivele sosite din Reich au fost preg\u0103tite din vreme. Guvernul francez a reamintit Juntei militare de la Burgos c\u0103 tratatul franco-spaniol din 1912 interzice accesul oric\u0103ror trupe str\u0103ine pe teritoriul cherifien[70]<\/a>.<\/p>\n

          Le Petit Journal<\/em>\u00a0: \u00ab\u00a0Ceea ce vrea Hitler este Marocul spaniol. M\u0103\u015ftile au c\u0103zut la p\u0103m\u00e2nt. Sub pretext c\u0103-l ajut\u0103 pe Franco, Reichul s-a consolidat \u00een Rif \u015fi organizeaz\u0103 cucerirea lui complet\u0103. Avem de-a face cu un Bismarck isteric<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          L\u2019Echo de Paris<\/em>\u00a0: \u00ab\u00a0Mai multe sute de solda\u0163i germani au debarcat \u00een diverse porturi din zona spaniol\u0103. Orice temporizare sau \u00eent\u00e2rziere poate fi fatal\u0103. Africa de Nord este atacat\u0103<\/em>\u00a0\u00bb (semneaz\u0103 Pertinax).<\/p>\n

          Le Petit Parisien<\/em>\u00a0din 10 ianuarie 1938\u00a0: \u00ab\u00a0Dac\u0103 \u00ee\u015fi va permite fantezia s\u0103 continue acest joc periculos, Reichul se poate a\u015ftepta la o ripost\u0103 energic\u0103<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Le Populaire<\/em>\u00a0: \u00ab\u00a0Nem\u0163ii ar fi instalat la Ceuta tunuri de 420, capabile s\u0103 bombardeze Gibraltarul<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          L\u2019Humanit\u00e9<\/em>: \u00ab\u00a0Escadra francez\u0103 din Atlantic va pleca spre Casablanca. Marea Britanie \u00ee\u015fi pierde r\u0103bdarea<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Naivii cititori ai presei nu s-ar mira prea mult dac\u0103, peste o zi sau dou\u0103, ziarele ar anun\u0163a c\u0103 \u00ab\u00a0\u015feful guvernului a ordonat mobilizarea general\u0103<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Iat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103, dimpotriv\u0103, \u00eentreaga pres\u0103 nu mai spune nimic despre teribilul atac nazist contra Africii de Nord. \u00centre timp, colonelul Begbeder a dezmin\u0163it categoric \u00eentreaga t\u0103r\u0103\u015fenie, invit\u00e2nd ofi\u0163eri francezi \u015fi englezi s\u0103 verifice la fa\u0163a locului extravagan\u0163a ziari\u015ftilor democra\u0163i.<\/p>\n

          Pe m\u0103sur\u0103 ce perspectivele de r\u0103zboi se confirm\u0103, tonul minciunilor cre\u015fte \u015fi el. La 5 septembrie 1938, guvernul aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 c\u0103 a luat m\u0103surile de securitate, devenite \u00ab\u00a0inevitabile, din cauza situa\u0163iei interna\u0163ionale<\/em>\u00a0\u00bb. Mobilizarea par\u0163ial\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 \u00eenc\u0103 r\u0103zboi, dar\u2026 \u00cen ziarul\u00a0L\u2019Epoque<\/em>, din 6 septembrie, Henri de K\u00e9rillis, ce nu-\u015fi poate disimula entuziasmul r\u0103zboinic, \u00een\u015ffac\u0103 trompeta lui Deroul\u00e8de[71]<\/a>\u00a0\u015fi \u00ee\u015fi \u00eenmoaie peni\u0163a \u00een cerneala tricolor\u0103 utilizat\u0103 de Marcel Hutin \u015fi Waleffe, \u00een 1914\u00a0:<\/p>\n

          \u00abDac\u0103 r\u0103zboiul izbucne\u015fte, sub o form\u0103 sau alta, el va dura. Va dura pentru c\u0103 Fran\u0163a \u015ftie c\u0103 timpul lucreaz\u0103 pentru ea \u015fi pentru Alia\u0163ii ce vor fi imediat al\u0103turi de ea. (aceea\u015fi minciun\u0103 ce const\u0103 \u00een a asigura pe cei naivi). R\u0103zboiul va dura \u00eentruc\u00e2t Fran\u0163a va fi fost antrenat\u0103 f\u0103r\u0103 de voie \u00eentr-o dram\u0103 groaznic\u0103, de care depinde soarta civiliza\u0163iei \u015fi independen\u0163a popoarelor. Fran\u0163a va \u015fti s\u0103 conduc\u0103 \u00eens\u0103 acest r\u0103zboi cu mult\u0103 energie \u015fi cu o pasiune frenetic\u0103, p\u00e2n\u0103 la victorie\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          Presa \u015fi radioul descoper\u0103 rapid noua tem\u0103, ce devine ciolanul apetisant al doritorilor mobiliz\u0103rii generale \u015fi a r\u0103zboiului. Germania este la p\u0103m\u00e2nt, spun ace\u015ftia, Hitler este un cacialmist fanfaron, ce va da \u00eenapoi la prima amenin\u0163are serioas\u0103.<\/p>\n

          Iat\u0103 ce scrie Andr\u00e9 Pironneau, \u00een\u00a0l\u2019Epoque<\/em>\u00a0din 11 septembrie 1938:<\/p>\n

          \u00ab C\u0103tre mijlocul lunii august, generalul Beck convoc\u0103 \u00a0reuni\u00adunea ofi\u0163erilor Marelui Stat Major german, la care a participat \u015fi amiralul Raeder, pentru a le aduce la cuno\u015ftin\u0163\u0103 motivele ce l-au determinat, \u00een condi\u0163iile actuale, s\u0103 se se pronun\u0163e contra r\u0103zboiului. \u00cen acest scop, generalul semnal\u0103 deficien\u0163ele de moral din numeroase corpuri de armat\u0103, \u00een care cazurile de sinucidere \u015fi refuz de supunere se multiplic\u0103 pe zi ce trece. Apoi a insistat asupra insuficien\u0163ei calitative \u015fi cantitative a materialului, a instruc\u0163iei de m\u00e2ntuial\u0103 a multor ofi\u0163eri, a st\u0103rii de grav\u0103 nepre\u00adg\u0103tire a rezervi\u015ftilor. Trec\u00e2nd la avia\u0163ie, generalul Beck ironiz\u0103 pe contul acesteia, declar\u00e2nd c\u0103 nu se pot trage concluzii optimiste din bombardamentul \u201esatelor Potemkin\u201d\u00bb.<\/p>\n

          \u00cen num\u0103rul din 11 septembrie al aceluia\u015f ziar,\u00a0l\u2019Epoque,<\/em>\u00a0Henri de K\u00e9rillis, ce cunoa\u015fte situa\u0163ia Reichului mai bine dec\u00e2t Hitler \u00een persoan\u0103, confirm\u0103 pe Pironneau:<\/p>\n

          \u00ab\u00cen ciuda eforturilor Reichului, stocurile acumulate de mai multe luni sunt absolut insuficiente. Benzina, zah\u0103rul, carnea nu ajung dec\u00e2t pentru \u015fase luni, fierul doar pentru un an. Rezervele din 1914 au fost de un miliard \u015fapte sute de milioane de m\u0103rci, \u00een vreme ce acum sunt de zece ori mai mici. \u00cen locul celor 35000 de ofi\u0163eri de acum 24 de ani, nu exist\u0103 ast\u0103zi dec\u00e2t 23000. Peste dou\u0103 milioane de rezervi\u015fti nu au efectuat nici m\u0103car o zi de serviciu militar, al\u0163i dou\u0103 milioane \u015fi jum\u0103tate nu au primit dec\u00e2t o instruc\u0163ie derizorie \u00bb.<\/p>\n

          Sub peni\u0163a Genevievei Tabouis,\u00a0l\u2019Oeuvre<\/em>\u00a0din 14 septembrie ridic\u0103 minciuna la nivelul grotescului:<\/p>\n

          \u00ab\u00cen mediile berlineze apropiate de cercurile oficiale se repet\u0103 c\u0103, \u00een ciuda eforturilor, mobilizarea ordonat\u0103 de Hitler a fost un fiasco total. Defec\u0163iuni de tot felul s-au ivit \u00een chiar cursul mobiliz\u0103rii. \u00cen trenurile ce transportau armata, semnalul de alarm\u0103 a fost tras continuu, f\u0103r\u0103 ca vreodat\u0103 f\u0103pta\u015ful s\u0103 poat\u0103 fi surprins asupra faptului sau dup\u0103 ce trenul s-a oprit\u00bb.<\/p>\n

          Dup\u0103 mobilizarea francez\u0103 par\u0163ial\u0103, din 5 septembrie, aceea\u015fi Genevi\u00e8ve Tabouis confirm\u0103 sl\u0103biciunea Reichului:<\/p>\n

          \u00ab O vie opozi\u0163ie se manifest\u0103 printre generalii germani. Generalul Beck, \u015feful Marelui Stat Najor, \u015fi-a dat demisia, care, deocamdat\u0103, r\u0103m\u00e2ne un mister \u015fi un secret pentru cei mai mul\u0163i.\u00a0Se<\/u>\u00a0\u015ftie perfect la Berlin, c\u0103 majoritatea generalilor sunt contra r\u0103zboiului \u015fi c\u0103, \u00eenainte de a demisiona, generalul Beck i-a amintit F\u00fchrerului c\u0103 80% din popula\u0163ia german\u0103 este contra r\u0103zboiului.\u00a0Se<\/u>\u00a0\u015ftie c\u0103 toat\u0103 lumea este \u00eenc\u00e2ntat\u0103, mai ales la Praga, de decizia guvernului francez.\u00a0Se<\/u>\u00a0sper\u0103 c\u0103 ea va dovedi cancelarului Hitler c\u0103 Parisul \u015fi Londra nu glumesc \u00een chestiunea cehoslovac\u0103 \u00bb.<\/p>\n

          C\u00e2nd minciunile dialectice se dovedesc insuficiente, atunci se recurge pur \u015fi simplu la \u015ftiri false. La 20 septembrie, de exemplu, agen\u0163iile de pres\u0103 au publicat declara\u0163ia premierului maghiar Imredy, dup\u0103 \u00eentrevederea acestuia cu Hitler. \u00ab\u00a0Am mers la Berchtesgaden \u00eentruc\u00e2t sim\u0163eam c\u0103 guvernul meu are nevoie s\u0103 schimbe c\u00e2teva idei profunde cu \u015feful poporului german, \u00een chestiunea cehoslovac\u0103<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Iat\u0103 ce scrie despre asta\u00a0l\u2019Epoque,<\/em>\u00a0titlu \u00een caractere grase, peste dou\u0103 coloane, \u00een pagina a treia\u00a0: Hitler ar fi somat guvernul maghiar s\u0103 promit\u0103 interven\u0163ia armat\u0103 a \u0163\u0103rii sale.<\/p>\n

          Viol\u00e2nd complet adev\u0103rul, ziarele Jidovilor sau \u00eenfeudate banilor acestora opun defetismului german entuziasmul indescriptibil al tinerilor eroi democra\u0163i, fa\u0163\u0103 cu perspectiva de r\u0103zboi ce se profileaz\u0103, care trebuie l\u0103rgit\u0103 prin toate mijloacele.<\/p>\n

          Le Figaro<\/em>\u00a0din 15 septembrie asigur\u0103 c\u0103 \u00abla Belgrad, sute de persoane vor s\u0103 se \u00eenroleze sub drapelul cehoslovac \u00bb.<\/p>\n

          Aceea\u015fi informa\u0163ie fals\u0103 este \u00eengogonat\u0103 de\u00a0l\u2019Epoque,<\/em>\u00a0tot la 15 septembrie\u00a0: \u00ab\u00a0O sut\u0103 de mii de voluntari iugoslavi sau \u00eenscris pentru ap\u0103rarea Cehoslovaciei<\/em>\u00a0\u00bb. \u015etirile sunt contradictorii, dar ceea ce conteaz\u0103 este \u00ab\u00a0Min\u0163i\u0163i, min\u0163i\u0163i, ceva tot va r\u0103m\u00e2ne\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          Minciunile cele mai abracadabrante curg din peni\u0163a lui Gabriel Peri, \u00een ziarul\u00a0l\u2019Humanit\u00e9<\/em>\u00a0:<\/p>\n

          \u00ab\u00a0Sf\u00e2r\u015fitul Cehoslovaciei independente nu va \u00eendep\u0103rta perspectiva r\u0103zboiului, dimpotriv\u0103 o va apropia. Fran\u0163a tr\u0103ie\u015fte \u00een pace pentru c\u0103 existen\u0163a aliatului cehoslovac, din Europa central\u0103, face imposibil\u0103 orice agresiune german\u0103. Dac\u0103 acest aliat este suprimat, toat\u0103 securitatea noastr\u0103 \u015fi pacea inter<\/em>\u00ad<\/em>na\u0163ional\u0103 se duc pe apa s\u00e2mbetei. Iat\u0103 cadoul pe care ambasa<\/em>\u00ad<\/em>dorul Chamberlain risc\u0103 s\u0103 ni-l aduc\u0103<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Ce se petrece \u00een \u0163\u0103rile vizate de cruciada democra\u0163iilor? Conform\u00a0Buletinului presei str\u0103ine<\/em>, G\u00f6ring a declarat, la 10 septembrie, la Nuremberg\u00a0: \u00ab\u00a0Suntem obi\u015fnui\u0163i cu campania de pres\u0103 contra Germaniei \u015fi a Italiei\u00a0; dac\u0103 aceasta ar \u00eenceta, cred c\u0103 ne-ar lipsi ceva. Suntem aici \u00eentr-un calm perfect \u015fi a\u015ftept\u0103m cele ce vor veni, oricum vor fi ele<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Iat\u0103 \u00eens\u0103 cum falsific\u0103 ziarele r\u0103zboinice o declara\u0163ie oficial\u0103 german\u0103, printr-o traducere criminal\u0103, procedeu utilizat pe scar\u0103 foarte \u00eentins\u0103 de Tribunalul Nuremberg I, \u00een 1946, pentru a condamna oameni nevinova\u0163i.\u00a0Paris-Soir, Ce Soir, l\u2019Ordre, l\u2019Oeuvre<\/em>, traduc astfel: \u00ab\u00a0A\u015ftept\u0103m cele ce sunt inevitabile<\/em>\u00a0\u00bb, interpretare plasat\u0103 \u00een sub-titlu gras, cu o ad\u0103ugare, \u00een\u00a0l\u2019Ordre<\/em>\u00a0: \u00ab\u00a0\u00cen strig\u0103te de ura, a\u015ftept\u0103m inevi<\/em>\u00adtabilul<\/em>\u00a0\u00bb. Fraza falsificat\u0103 nu figureaz\u0103 \u00een rezumatul publicat de\u00a0l\u2019Humanit\u00e9<\/em>, dar ea este citat\u0103 \u00een articolul lui Gabriel Peri din aceea\u015fi zi.<\/p>\n

          Dup\u0103 ce \u015fi-a \u00eensu\u015fit raportul lordului Runciman, ce recuno\u015ftea dreptul lui Hitler de a recupera teritoriul regiunii Sudete \u015fi locuitorii acesteia, Nevile Chamberlain, primul ministru al Angliei, l-a vizitat pe Hitler, \u00een mod spontan, la Berchtesgaden. Re\u00eentors pe 16 septembrie, la aerodromul din Heston, premierul englez explic\u0103 felul \u00een care a fost primit\u00a0: \u00ab\u00a0Ieri dup\u0103-amiaz\u0103, am avut o lung\u0103 \u00eentrevedere cu Hitler, o discu\u0163ie pe fa\u0163\u0103, amical\u0103. Sunt convins c\u0103 fiecare dintre noi \u00een\u0163elege acum perfect ce este \u00een spiritul celuilalt<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Agen\u0163iile interna\u0163ionale de pres\u0103 \u015ftiu \u00eens\u0103 perfect c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eempiedice cu orice pre\u0163 ca negocierile pa\u015fnice s\u0103 conduc\u0103 la un acord. \u00cen acest sens, corespondentul ziarului\u00a0l\u2019Ordre<\/em>, telegrafiaz\u0103 din Londra\u00a0: \u00ab\u00a0A\u015fadar, Hitler n-a f\u0103cut nici m\u0103car un pas, pentru a se apropia de punctul de vedere expus de Neville Chamberlain\u2026 din care cauz\u0103, curajosului voiajor nu-i r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103 urce din nou \u00een avion<\/em>\u00a0\u00bb. \u00ad<\/p>\n

          Iat\u0103 ce scrie \u00een\u00a0l\u2019Ordre<\/em>\u00a0(17 sep. 1938) Genevi\u00e8ve Tabouis, ziarista ce posed\u0103 darul miraculos de a descrie cu toate am\u0103nuntele posibile discu\u0163iile la care nu asist\u0103. Titlul artico\u00adlului ei\u00a0: Un monolog de 35 de minute\u00a0:<\/p>\n

          \u00ab(\u2026)\u00a0Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, Premierul britanic \u00eencerca s\u0103-l \u00eentre<\/em>\u00adrup\u0103 pe F\u00fchrer, dar acesta \u00eel oprea cu un gest, spun\u00e2ndu-i \u201e\u015ftiu ce vre\u0163i s\u0103 \u00eemi spune\u0163i\u201d, apoi continua discursul\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          Dr\u0103gu\u0163\u0103 totu\u015fi, aceast\u0103 Genevi\u00e8ve Tabouis, c\u0103 nu l-a des\u00adcris pe clientul meu rostogolindu-se pe podea \u015fi devor\u00e2nd cu din\u0163ii covorul de l\u00e2n\u0103, a\u015fa cum presa jidoveasc\u0103 nu va \u00eenceta s\u0103-l prezinte p\u00e2n\u0103 \u00een 1943!<\/p>\n

          \u00cen vreme ce negocierile de la Godesberg se prelungeau, riscul de conflict se agrava. \u00cen seara de 23 septembrie, Praga a decretat mobilizarea general\u0103, iar a doua zi\u00a0l\u2019Humanit\u00e9<\/em>\u00a0\u00eei face vinova\u0163i pe Germani: \u00abDup\u0103 ce a \u00eentrerupt negocierile de la Godesberg, Hitler \u015fi-a concentrat trupele la frontier\u0103, obli<\/em>\u00adg\u00e2nd Cehoslovacia s\u0103 recurg\u0103 la mobilizarea general\u0103, pentru a-\u015fi ap\u0103ra independen\u0163a \u015fi a salva pacea european\u0103<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          \u00cen acela\u015fi sens se exprim\u0103 \u015fi Pertinax, \u00een\u00a0l\u2019Ordre<\/em>\u00a0: \u00abFoarte dureros regretul c\u0103 am\u00e2narea f\u0103r\u0103 termen a confrunt\u0103rilor de voin\u0163\u0103<\/em>\u00a0(adic\u0103 r\u0103zboiul preventiv)\u00a0a contribuit a face mai difi<\/em>\u00adcil\u0103 confruntarea armelor<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          La vremea respectiv\u0103, mobilizarea general\u0103 nu fusese decretat\u0103 \u00een Germania. Pe de alt\u0103 parte, Litvinov lu\u0103 cuv\u00e2ntul la Societatea Na\u0163iunilor, iar Louis Aragon comenteaz\u0103 \u00eendem\u00adn\u00e2nd la teroare: \u00abAsta i-a atras lui Litvinov, \u00een anumite ziare, comentarii \u00een care sim\u0163im parfumul ambasadei ger<\/em>\u00admane \u015fi zidul de execu\u0163ie din \u00eenchisoarea Vincennes\u00a0!\u00a0<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, reuni\u0163i la New York sau Washington,\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>\u00a0consider\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul este asigurat, iar Claude Vivi\u00e8res scrie \u00een\u00a0l\u2019Ordre<\/em>\u00a0: \u00abDac\u0103 cel de al III-lea Reich persist\u0103 \u00een a pl\u0103nui \u015fi impune dezmembrarea Cehoslovaciei, este indispensabil s\u0103 nu-i l\u0103s\u0103m nicio \u00eendoial\u0103 \u00een ce prive\u015fte consecin\u0163ele ce vor rezulta din asta.\u00a0<\/em>Aceste consecin\u0163e se rezum\u0103 \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt\u00a0: R\u0103zboi\u00a0!\u00a0 R\u0103zboi f\u0103r\u0103 cru\u0163are<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          F\u0103r\u0103 excep\u0163ie, toate rotativele presei scuip\u0103 titluri mincinoase\u00a0: Magnificul moral al na\u0163iunii (l\u2019Ordre<\/em>), Necesitatea de a ar\u0103ta lumii, din nou, Fran\u0163a de la 1914, Fran\u0163a victoriei (K\u00e9rillis), Necesarul av\u00e2nt na\u0163ional s-a produs \u00een armat\u0103 \u015fi pe \u015fantiere (Paris-Midi<\/em>). Genevi\u00e8ve Tabouis multiplic\u0103 injec\u0163iile de morfin\u0103 pentru a-i droga pe Francezi:<\/p>\n

          \u00ab\u00a0Numeroase arest\u0103ri au avut loc la K\u00f6ln, Hamburg, Leipzig, Munchen, Bayreuth, D\u00fcsseldorf, Hanovra, Chemnitz \u015fi Berlin\u2026 Perfec\u0163iunea m\u0103surilor de securitate ale Fran\u0163ei a produs o mare impresie \u00een armata german\u0103\u2026 C\u00e2t despre F<\/em>\u00fchrer, mediile de la Godesberg declar\u0103 c\u0103 el este deprimat.\u00a0<\/em>Goebbels nu-l p\u0103r\u0103se\u015fte o clip\u0103<\/em>\u2026\u00bb.<\/p>\n

          Continu\u0103 falsificarea deliberat\u0103 a declara\u0163iilor oficiale. Neville Chamberlain a declarat\u00a0:<\/p>\n

          \u00ab\u00a0Dac\u0103 a\u015f fi convins c\u0103 o na\u0163iune oarecare a decis s\u0103 domine lumea prin teama de for\u0163a sa, a\u015f considera c\u0103 trebuie s\u0103 ne opunem<\/em>\u00a0\u00bb. Condi\u0163ionalul premierului britanic devine prezent \u00een coloanele ziarului l\u2019Humanit\u00e9\u00a0<\/em>: \u00ab\u00a0Dac\u0103 domina\u0163ia prin team\u0103 este erijat\u0103 \u00een doctrin\u0103, popoarele iubitoare de libertate trebuie s\u0103 se opun\u0103\u00a0<\/em>\u00ad\u00bb.<\/p>\n

          K\u00e9rillis supraliciteaz\u0103 \u00een ce prive\u015fte inten\u0163iile lui Chamberlain\u00a0:<\/p>\n

          \u00abLa orele 1500<\/sup>, domnul Chamberlain a declarat Parlamentului c\u0103 \u00eenfruntarea sau conflictul dep\u0103\u015fe\u015fte cadrul Cehoslovaciei<\/em>\u00a0\u00bb. De fapt, premierul britanic declarase\u00a0: \u00ab\u00a0De va fi s\u0103 ne batem, ar trebui s\u0103 fie pentru probleme mai importante dec\u00e2t cea de fa\u0163\u0103<\/em>\u00a0\u00bb, apoi \u015fi-a anun\u0163at\u2026 plecarea la Munchen\u00a0!<\/p>\n

          Agen\u0163ii\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>\u00a0nu se descurajeaz\u0103 \u00eens\u0103 pentru at\u00e2ta lucru. \u00cen ziarul\u00a0Ce Soir<\/em>, Jidanul Jean-Richard Bloch ne asigur\u0103\u00a0:<\/p>\n

          \u00ab\u00a0Cabinetul britanic s-a reunit la orele 1100<\/sup>\u00a0\u00een \u015fedin\u0163\u0103 plenar\u0103.\u00a0<\/em>Circul\u0103 zvonul c\u0103, peste noapte, vor fi aprobate planurile de mobilizare preg\u0103tite de \u015fefii Armatei de uscat, ai Marinei \u015fi ai For\u0163elor aeriene<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Toate paginile sunt pline de titluri alarmante\u00a0: Mobilizarea flotei engleze\u2026 Generali francezi la Londra\u2026, M\u0103suri de securitate la Paris contra bombardamentelor aeriene\u2026, \u00cen fiecare imobil va fi depus un sfert de metru cub de nisip\u2026 Bine\u00een\u0163eles, nu se spune o vorb\u0103 despre faptul c\u0103 avia\u0163ia englez\u0103 este practic inexistent\u0103. Henri de K\u00e9rillis are \u00eendr\u0103zneala sau naivitatea s\u0103 afirme c\u0103 avia\u0163ia francez\u0103 conteaz\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 existe, ceea ce anun\u0163\u0103 sub un titlu pompos:<\/p>\n

          \u00abAm fost anun\u0163at c\u0103 avia\u0163ia noastr\u0103 este \u00eentr-o stare de inferioritate teribil\u0103. La asta r\u0103spund\u00a0: iat\u0103 un motiv \u00een plus pentru a salva Cehoslovacia. Bafta noastr\u0103 nesperat\u0103 este c\u0103 avem un aliat a c\u0103rui \u0163ar\u0103 mic\u0103 avanseaz\u0103 ca un adev\u0103rat aerodrom \u00een chiar inima Germaniei<\/em>\u00bb.<\/p>\n

          Aerodrom \u00een inima Germaniei, pentru avia\u0163ia francez\u0103 care nu exist\u0103\u00a0!\u2026 Ei bine, asta nu conteaz\u0103 pentru agentul lui Rothschild, care cheam\u0103 avia\u0163ia sovietic\u0103 \u00een ajutorul nostru, de care dispune cum vrea, precum confra\u0163ii s\u0103i dispun \u015fi ei de armata american\u0103. Impostura, manipularea, incon\u015ftien\u0163a sunt evidente.<\/p>\n

          C\u00e2nd Bene\u015f devine conciliant \u015fi accept\u0103 restituirea c\u0103tre Germania a regiunii Sudete, Gabriel Peri ne explic\u0103 situa\u0163ia\u00a0 \u00een\u00a0l\u2019Humanit\u00e9<\/em>, la 22 septembrie 1938:<\/p>\n

          \u00abDomnii Daladier \u015fi Bonnet au realizat o capodoper\u0103 de abjec\u0163ie, reu\u015find s\u0103 fac\u0103 Cehoslovacia s\u0103 ne deteste, s\u0103 urasc\u0103 Fran\u0163a. (\u2026) Spune\u0163i dar, Bonnet \u015fi Daladier, nu auzi\u0163i zumz\u0103itul din urechile voastre\u00a0? \u0102sta este dispre\u0163ul democra\u0163iei interna\u0163ionale ce urc\u0103 spre voi\u00a0!\u00bb<\/em>.<\/p>\n

          \u00centruc\u00e2t rezultatele \u00eentrevederii de la Godesberg sunt precare, nu este prea t\u00e2rziu pentru a arunca pe foc valul de benzin\u0103 al \u015ftirilor false. La 23 septembrie 1938,\u00a0Ce Soir<\/em>\u00a0anun\u0163\u0103 pe opt coloane \u00een chiar fruntea ziarului:<\/p>\n

          \u00ab\u00a0For\u0163ele germane violeaz\u0103 frontiera Boemiei. \u00centr-o camer\u0103 de hotel din Godesberg, Hitler \u00eel pune pe Chamberlain \u00een fa\u0163a faptului \u00eemplinit al interven\u0163iei.\u00a0<\/em>Eger, Hasch, Neudek \u015fi c\u00e2teva sate din Silezia sunt ocupate<\/em>\u00a0\u00bb.<\/p>\n

          Bine\u00een\u0163eles, niciun soldat german nu \u015fi-a p\u0103r\u0103sit cazarma. Mesele rotitoare spiritiste se \u00eenv\u00e2rt \u00eens\u0103 mai v\u00e2rtos ca niciodat\u0103 \u00een min\u0163ile Genevievei Tabouis, care scrie \u00een\u00a0l\u2019Oeuvre<\/em>\u00a0:<\/p>\n

          \u00ab \u00cen cazul localiz\u0103rii conflictului germano-ceh, dup\u0103 cum Hitler a insinuat la Roma, Mussolini nu va mi\u015fca. Dac\u0103 acest conflict se generalizeaz\u0103, Italia fascist\u0103 va fi al\u0103turi de Germania \u015fi va ataca Fran\u0163a prin Pirinei \u2013 Franco deja a primit materialul necesar pentru asta. Apoi Italia va ac\u0163iona \u00een Tunisia \u00bb.<\/p>\n

          Greu de crezut c\u0103 Genevi\u00e8ve Tabouis nu cunoa\u015fte pozi\u0163ia Alpilor \u015fi Pirineilor, de\u015fi confund\u0103 Nisa cu Tunisul\u2026 Minciu\u00adnile ei nu sunt gratuite, nici nevinovate. Angajat\u0103 \u00een cruciada democra\u0163iilor, trebuie neap\u0103rat s\u0103 treac\u0103 dincolo de afacerea cehoslovac\u0103, s\u0103 \u00eel antreneze \u015fi pe Franco \u00eentr-o sinucidere r\u0103zboinic\u0103 al\u0103turi de Italia, c\u0103ci este vorba de zdrobirea tuturor fascismelor.<\/p>\n

          Genevi\u00e8ve Tabouis ascult\u0103 o muzic\u0103 aparte \u015fi danseaz\u0103 mai rapid dec\u00e2t evenimentele istorice. \u00cen realitate, Mussolini nu se preg\u0103te\u015fte s\u0103 traverseze Alpii via Madrid, direc\u0163ia Toulouse. El este la Munchen, ca mediator, preg\u0103tind o pace care nu va rezista dec\u00e2t un an, \u00een fa\u0163a voin\u0163ei r\u0103zboinice ce \u00eei anim\u0103 pe\u00a0\u00cen\u0163elep\u0163ii Sionului<\/em>.<\/p>\n

          \u00cen agita\u0163ia \u015fi confuzia din jurul Conferin\u0163ei de la M\u00fcnchen, jurui\u0163i r\u0103zboioului cu orice pre\u0163, ziari\u015ftii scriu \u00a0orice, iar lui Henri de K\u00e9rillis nu-i st\u0103 capul la r\u0103spunderea ce \u015fi-o asum\u0103 prin titlurile explozive din\u00a0l\u2019Epoque<\/em>, ce justific\u0103 viitoarele preten\u0163ii ale lui Hitler asupra coridorului Dantzig:<\/p>\n

          \u00abTotu\u015fi, Silezia de la Teschen nu este o anomalie mai mare dec\u00e2t coridorul Dantzig\u00a0!\u00bb.<\/p>\n

          S-ar putea umple un volum cu citatele acestei prese ce manipuleaz\u0103 toate formele minciunii, fiind \u00een serviciul unei conspira\u0163ii ce \u00ee\u015fi propune s\u0103 ucid\u0103 clientul meu cu ajutorul r\u0103zboiului, ultimul mijloc al politicii. Cu excep\u0163ia celor de origine jidoveasc\u0103, majoritatea\u00a0 acestor ziari\u015fti nu au nicio justificare ideologic\u0103, scriind to\u0163i cu aceea\u015fi peni\u0163\u0103 a\u00a0\u00cen\u0163elep<\/em>\u00ad\u0163ilor Sionului.<\/em><\/p>\n

          Bine orchestrat, acest concert nu va produce rezultate imediate, c\u0103ci \u00een toiul r\u0103zboiului spaniol \u015fi al crizei cehoslo\u00advace, Englezii, Francezii \u015fi chiar Americanii \u00eenc\u0103 prefer\u0103 pacea, inclusiv pl\u0103tit\u0103 prin \u00een\u0163elegerea cu Hitler. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, acela\u015fi concert va fi reluat cu \u015fi mai mult\u0103 for\u0163\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu coridorul Dantzig \u2013 de data asta cu un efect mult mai mare asupra opozi\u0163iei pa\u015fnice. S-a ajuns la declararea r\u0103zboiului, dar nu pe cale legal\u0103, \u00een ce prive\u015fte Fran\u0163a\u00a0: Daladier a violat constitu\u0163ia republican\u0103, conform c\u0103reia r\u0103zboiul nu putea fi declarat dec\u00e2t prin votul reunit al celor dou\u0103 camere ale parlamentului francez.<\/p>\n

          Dac\u0103 onoratul tribunal Nuremberg II mi-o va cere, sunt gata s\u0103 furnizez un dosar asem\u0103n\u0103tor \u015fi pentru afacerea Dantzig.<\/h2>\n

          Spre Anti-Libr\u0103rie<\/strong><\/a><\/h2>\n

          Spre\u00a0<\/strong>\u00eenf\u0103\u0163i\u015farea\u00a0<\/strong>III-a<\/strong><\/a><\/h2>\n

          \u00a0<\/p>\n

          NOTE:<\/h2>\n

          [1]<\/a>. Citat contestabil din Isaia. Cre\u015ftini sau necre\u015ftini, traduc\u0103torii\u00a0Bibliei<\/em>\u00a0nu sunt de acord cu privire la acest verset. Edi\u0163ia Teoctist (1988) spune doar \u00ab\u00a0Poporul t\u0103u va st\u0103p\u00e2nii \u0162ara pentru totdeauna<\/em>\u00a0\u00bb. Cuv\u00e2ntul limitativ\u00a0\u0162ar\u0103<\/em>, nu \u00eentregul P\u0103m\u00e2nt, apare \u015fi \u00een alte edi\u0163ii, rom\u00e2ne\u015fti sau nerom\u00e2ne\u015fti, ale\u00a0Bibliei<\/em>. Traducerea ecumenic\u0103 a acesteia, edi\u0163ia francez\u0103 1991 (Cerf \u015fi Soci\u00e9t\u00e9 biblique fran\u00e7aise), confirm\u0103 \u00eens\u0103 citatul nostru\u00a0: \u00abTon peuple, oui, eux tous seront des justes, pour toujours ils\u00a0 h\u00e9riteront la Terre<\/em>\u00bb (\u00ab\u00a0Poporul t\u0103u, da, ei to\u0163i vor fi drep\u0163i, ei vor mo\u015ftenii P\u0103m\u00e2ntul pentru totdeauna<\/em>\u00a0\u00bb). P\u0103m\u00e2ntul \u00eentreg deci,\u00a0nu o \u0163ar\u0103 oarecare<\/em>\u00a0! Finalul versetului urm\u0103tor, din aceea\u015fi edi\u0163ie ecumenic\u0103 fran\u0163uzeasc\u0103, se \u00eencheie astfel\u00a0: \u00ab\u00a0Moi, le Seigneur, en son temps, je h\u00e2terai l\u2019\u00e9v\u00e9nement\u00a0<\/em>\u00bb (Eu, Dumnezeu, la timpul potrivit, voi gr\u0103bi acest eveniment). (NT)<\/p>\n

          [2]<\/a>. \u00ab P\u00e2n\u0103 ce vom reu\u015fi s\u0103 avem absolut \u00eentreaga putere \u00een m\u00e2inile noastre, vom creea \u015fi vom multiplica \u00een toate \u0163\u0103rile lumii loji masonice, \u00een care vom atrage pe to\u0163i aceia care sunt sau ar putea deveni personalit\u0103\u0163i publice, lojile masonice fiind nu numai principalele noastre surse de informa\u0163ii ci \u015fi de influen\u0163\u0103 social\u0103. Aceste loji vor fi puse sub direc\u0163ie unic\u0103, cunoscut\u0103 numai de noi \u015fi necunoscut\u0103 de ceilal\u0163i, ele vor fi conduse discret de \u00cen\u0163elep\u0163ii no\u015ftri. Lojile vor avea reprezentan\u021bii lor \u00een Consiliul de direc\u0163ie, iar ace\u0219tia vor fi oamenii no\u0219tri, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura cu guvernul masonic vizibil.<\/p>\n

          Prin ei vom transmite fiec\u0103rei loji dispozi\u0163iile noastre, inclusiv parola \u015fi gesturile dup\u0103 care lojile \u015fi masoni se recunosc reciproc. Lojile vor avea reprezentan\u0163i \u00een toate clasele \u015fi p\u0103turile sociale. \u00cen acest fel, vom cunoa\u015fte planurile politice secrete din chiar clipa elabo\u00adr\u0103rii lor \u015fi ne vom pune \u00een fruntea lor. Aceste planuri ne sunt indispen\u00adsabile, poli\u0163ia put\u00e2nd lua m\u0103suri contra revolta\u0163ilor dar put\u00e2ndu-ne servii deopotriv\u0103 pentru a masca ac\u0163iunile noastre sau a provoca la comanda noastr\u0103 un gen sau altul de numul\u0163umiri\u00bb. (Protocoalele \u00cen\u0163e<\/em>\u00adlep<\/em>\u00ad\u0163ilor Sionului<\/em>, op. cit., \u015eedin\u0163a sau capitolul al XV-lea).<\/p>\n

          [3]<\/a>.\u00a0Apocalipsa lui Baruch<\/em>, sf\u00e2r\u015fitul primului secol dup\u0103 Cristos, citat de Vincent Henry Stanton \u00een\u00a0The Jewish and the Christian Messiah.\u00a0<\/em>A Study in the Earliest History of Christianity<\/em>, Clark Edimburg, 1886, p. 316,<\/p>\n

          [4]<\/a>. Houston Stewart Chamberlain,\u00a0La Gen\u00e8se du XIX-e si\u00e8cle<\/em>, vol. I.<\/p>\n

          [5]<\/a>.\u00a0Deuteronom<\/em>, 28, 1.<\/p>\n

          [6]<\/a>.\u00a0Agheu<\/em>, 2, 7-8.<\/p>\n

          [7]<\/a>.\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, ed. cit., \u015eedin\u0163a a III-a.<\/p>\n

          [8]<\/a>.\u00a0Ibid<\/em>., \u015eedin\u0163a a V-a.<\/p>\n

          [9]<\/a>.\u00a0Ibid<\/em>, \u015eedin\u0163a a VII-a.<\/p>\n

          [10]<\/a>. Bernard Lazare,\u00a0L\u2019Antis\u00e9mitisme, son histoire et ses causes<\/em>\u00a0(edi\u0163ii numeroase \u00een diverse limbi; conformitatea citatului s-a controlat pe edi\u0163ia Vieille Taupe, Paris, 1985, p. 167).<\/p>\n

          [11]<\/a>.\u00a0La V\u00e9rit\u00e9 isra\u00e9lite<\/em>, nr. 10\/1891.<\/p>\n

          [12]<\/a>.\u00a0Encyclop\u00e9die de la franc-ma\u00e7onnerie europ\u00e9enne<\/em>, Philadelphia, 1906.<\/p>\n

          [13]<\/a>.\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, op. cit., \u015eedin\u0163a I-a.<\/p>\n

          [14]<\/a>.\u00a0Ibid<\/em>., \u015eedin\u0163a a XIII-a.<\/p>\n

          [15]<\/a>. Section Fran\u00e7aise de l\u2019Internationale Ouvriere (Sec\u0163iunea francez\u0103 a Interna\u0163ionalei muncitore\u015fti) (NT).<\/p>\n

          [16]<\/a>.\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionulu<\/em>i, op. cit., \u015eedin\u0163a a12-a.<\/p>\n

          [17]<\/a>. Georges Michon,\u00a0Le R\u00f4le de la presse en 1792-1797, la d\u00e9claration de Pilnitz et la guerre<\/em>, TEPAC, Paris, 1941.<\/p>\n

          [18]<\/a>. Lung\u0103 \u015fi am\u0103nun\u0163it\u0103, cam plictisitoare, aceast\u0103 Revist\u0103 a presei figureaz\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul prezentului capitol.<\/p>\n

          [19]<\/a>. Printre cotidiene:\u00a0Le Journal, Le Matin, l\u2019Action fran\u00e7aise, La R\u00e9publique, Le Petit Journal, L\u2019Homme libre<\/em>. Printre periodice\u00a0:\u00a0La Fl\u00e8che, l\u2019Emancipation nationale, Les Pav\u00e9s de Paris, Les Feuilles libres,\u00a0 La Patrie humaine, Le Barrage.<\/em><\/p>\n

          [20]<\/a>. Conform recens\u0103m\u00e2ntului efectuat de Consistoriul central, \u00een 1897.<\/p>\n

          [21]<\/a>. Michel Roblin,\u00a0Les Juifs de Paris<\/em>, A. et J. Picard, Paris 1952, p. 52.<\/p>\n

          [22]<\/a>\u00a0.\u00a0Ibid<\/em>., p. 89 \u015fi Arthur Rupin,\u00a0Les Juifs dans le monde moderne<\/em>, Payot, Paris, 1934, p. 66.<\/p>\n

          [23]<\/a>. David H. Weinberg,\u00a0Les Juifs de Paris de 1933 la 1939<\/em>. Calmann-L\u00e9vy, Paris, 1974.<\/p>\n

          [24]<\/a>. Roger Ikor,\u00a0Peut-on \u00eatre juif aujourd\u2019-hui<\/em>?,<\/em>\u00a0Bernard Grasset, Paris, 1968, pp. 162-163.<\/p>\n

          [25]<\/a>. Cf.\u00a0L\u2019Univers isra\u00e9lite<\/em>\u00a0din 15-22 septembrie \u015fi 10 noiembrie 1933.<\/p>\n

          [26]<\/a>. David H. Weinberg,\u00a0Les Juifs \u00e0 Paris de 1933 \u00e0 1939<\/em>, ed. cit., p. 141.<\/p>\n

          [27]<\/a>. Ziarul\u00a0Hebdo-Paris<\/em>\u00a0din 15 noiembrie 1935.<\/p>\n

          [28]<\/a>.\u00a0Le Journal Juif,<\/em>\u00a014 februarie 1936.<\/p>\n

          [29]<\/a>. Alperin \u00een\u00a0Parizer hint<\/em>, \u00eentre 6 august 1936 \u015fi 5 ianuarie 1937.<\/p>\n

          [30]<\/a>.\u00a0Le Matin<\/em>, 19 decembrie 1938.<\/p>\n

          [31]<\/a>.\u00a0Samedi<\/em>, 7 ianuarie 1936.<\/p>\n

          [32]<\/a>. Pierre Lazaref,\u00a0De Munich \u00e0 Vichy<\/em>, Brentano, New York, 1944, p. 87.<\/p>\n

          [33]<\/a>.\u00a0Samedi<\/em>, 8 octombrie 1938.<\/p>\n

          [34]<\/a>. David H. Weinbereg, op. cit., p. 235.<\/p>\n

          [35]<\/a>.\u00a0La Terre retrouv\u00e9e<\/em>, (P\u0103m\u00e2ntul reg\u0103sit), 10 septembrie 1936.<\/p>\n

          [36]<\/a>. David H. Weinberg, op. cit., p. 216.<\/p>\n

          [37]<\/a>. La Paris au fost ale\u015fi cel pu\u0163in zece deputa\u0163i ai Frontului popular. \u015eapte dintre ace\u015ftia erau comuni\u015fti. (Articol retrospectiv de\u00a0Na\u00efe presse<\/em>, din 12 februarie 1939).<\/p>\n

          [38]<\/a>. David H. Weinberg, op. cit. p. 257.<\/p>\n

          [39]<\/a>. Cajus Bekker,\u00a0Mer maudite, journal de guerre de la marine allemande<\/em>, France-Empire, Paris 1975, pp. 421-422.<\/p>\n

          [40]<\/a>.\u00a0Protocoalele \u00cen\u0163elep\u0163ilor Sionului<\/em>, ed. cit., \u015eedin\u0163a a VII-a.<\/p>\n

          [41]<\/a>. Telegrama lui Frick nr. III GR P 3710\u201d459, din 5 februarie 1936, c\u0103tre poli\u0163ia german\u0103, confirmat\u0103 mai de instruc\u0163iunile\u00a0 din 2 august 1936, ale lui Rudolf Hess, c\u0103tre gauleiteri (Dosar 240\u201d1, Arhivele de la K\u00f6ln.<\/p>\n

          [42]<\/a>. Eliahu Ben Elissar, op. cit., p. 183.<\/p>\n

          [43]<\/a>. David H. Weinberg, op. cit., p.115.<\/p>\n

          [44]<\/a>. Jeux\u00a0olympiques de 1936. Question juive<\/em>. (Jocurile olimpice din 1936. Chestiunea jidoveasc\u0103), CIO Lausanne, 1936.<\/p>\n

          [45]<\/a>.\u00a0L\u2019Univers isra\u00e9lite<\/em>, 18 decembrie 1936.<\/p>\n

          [46]<\/a>.\u00a0Na\u00efe presse<\/em>, 6 decembrie 1935.<\/p>\n

          [47]<\/a>.\u00a0Na\u00efe presse<\/em>, 23 decembrie 1936.<\/p>\n

          [48]<\/a>. Dosarul afacerii Grynszpan a disp\u0103rut. C\u00e2nd s-a declarat R\u0103zboiul mondial, dosarul era \u00een m\u00e2inile justi\u0163iei fran\u0163uze\u015fti, care nu terminase ancheta \u00eenceput\u0103. T\u00e2n\u0103rul asasin a fost extr\u0103dat \u015fi a pierit pe timpul r\u0103zboiului.<\/p>\n

          [49]<\/a>. Procesul de la Nuremberg (I), volumul IX.<\/p>\n

          [50]<\/a>. Anatole de Monzie,\u00a0Ci-devant<\/em>, Flammarion, Paris, 1941, p. 47.<\/p>\n

          [51]<\/a>. Emil Ludwig (n\u0103scut Cohn),\u00a0La Nouvelle Sainte-Alliance<\/em>\u00a0(Noua Sf\u00e2nt\u0103 Alian\u0163\u0103), Galimard, Paris, 1938.<\/p>\n

          [52]<\/a>. Georges Champeaux,\u00a0La Croisade des d\u00e9mocraties<\/em>, vol. II;\u00a0De l\u2019affaire tch\u00e8que au revirement de la Cit\u00e9<\/em>, editura centrului de studii al agen\u0163iei Inter-France, Paris 1943, p. 277.<\/p>\n

          [53]<\/a>.\u00a0The Jewish Chronicle<\/em>, 8 mai 1942.<\/p>\n

          [54]<\/a>. Mo\u00efshe Chertok,\u00a0The Jewish Chronicle<\/em>, 22 ianuarie 1943.<\/p>\n

          [55]<\/a>.\u00a0The Toronto\u00a0 Evening, Telegram<\/em>, 26 ianuarie 1940.<\/p>\n

          [56]<\/a>.\u00a0The Jewish Sentinel<\/em>, 8 octombrie 1942.<\/p>\n

          [57]<\/a>. Elie Ravage,\u00a0Century Magazine<\/em>, ianuarie 1928.<\/p>\n

          [58]<\/a>. Samuel Landman,\u00a0Great Britain<\/em>, the Jews and Palestine<\/em>, New Zionist Press, Londra, 1936.<\/p>\n

          [59]<\/a>.\u00a0History of the Peace Conference of Paris<\/em>, ed. 1920, p. 173.<\/p>\n

          [60]<\/a>.\u00a0Defence of America<\/em>, iunie 1940, p. 133.<\/p>\n

          [61]<\/a>.\u00a0The Times<\/em>, Londra, 5 septembrie 1939.<\/p>\n

          [62]<\/a>. Emil Ludwig (Cohn),\u00a0La Nouvelle Sainte-Alliance<\/em>, ed. cit., p119.<\/p>\n

          [63]<\/a>. Bernard Lecache,\u00a0Le Droit de vivre<\/em>, 18 noiembrie 1938.<\/p>\n

          [64]<\/a>. Pierre Cr\u00e9ange,\u00a0Epitres aux Juifs<\/em>\u00a0(Epistole c\u0103tre Jidani, bro\u015fur\u0103), Albert Messein, Paris, 1937.<\/p>\n

          [65]<\/a>. Heinrich Mann,\u00a0La D\u00e9p\u00eache de Toulouse<\/em>, 31 martie 1936.<\/p>\n

          [66]<\/a>. Emil Ludwig,\u00a0La Nouvelle Sainte-Alliance<\/em>, ed. cit. p. 176.<\/p>\n

          [67]<\/a>. Shalom Hasch,\u00a0Nouvelles litt\u00e9raires<\/em>, 10 februarie 1940.<\/p>\n

          [68]<\/a>. Conform\u00a0Manualului soldatului<\/em>, din Armata francez\u0103.<\/p>\n

          [69]<\/a>. Melilla: ora\u015f autonom spaniol pe \u0163\u0103rmul marocan al Mediteranei (nord-estul Rifului oriental marocan).<\/p>\n

          [70]<\/a>. De la\u00a0ch\u00e9rif<\/em>, prin\u0163 arab ce coboar\u0103 din Mahomed.<\/p>\n

          [71]<\/a>. Paul Deroul\u00e8de (1846-1914), reprezentant al patriotismului francez revan\u015fand, contra Germaniei, ca urmare a victoriei acesteia \u00een r\u0103zboiul franco-prusac (1870-1871).<\/p>\n<\/div>\n

          Share<\/span><\/p>\n