{"id":1245892,"date":"2024-02-03T12:38:12","date_gmt":"2024-02-03T09:38:12","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245892"},"modified":"2024-02-03T12:38:12","modified_gmt":"2024-02-03T09:38:12","slug":"coen-stork-si-trantirea-romaniei-din-1989-revolutie-sau-retrovolutie-agenturile-straine-in-evenimentele-din-1989-si-1990-iii-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245892","title":{"rendered":"Coen Stork \u0219i Tr\u00e2ntirea Rom\u00e2niei din 1989, Revolu\u0163ie sau Retrovolu\u0163ie? Agenturile str\u0103ine \u00een evenimentele din 1989 \u015fi 1990 (III) – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Coen Stork \u0219i Tr\u00e2ntirea Rom\u00e2niei din 1989, Revolu\u0163ie sau Retrovolu\u0163ie? Agenturile str\u0103ine \u00een evenimentele din 1989 \u015fi 1990 (III)<\/span><\/h1>\n
\n

Cornel-Dan Niculae
Incorect Politic<\/strong>
\nFebruarie 3, 2024<\/p>\n

\"Coen<\/a><\/p>\n

\"Coen<\/p>\n

Coen Stork \u0219i Tr\u00e2ntirea Rom\u00e2niei din 1989, Revolu\u0163ie sau Retrovolu\u0163ie? Agenturile str\u0103ine \u00een evenimentele din 1989 \u015fi 1990 (III)<\/strong><\/h2>\n

\u201eAgentura<\/strong>\u201c IREX \u00een Rom\u00e2nia, acoperire pentru C.I.A.<\/strong><\/p>\n

Sub conducerea lui Allen Kassof (1930-2021, n\u0103scut la New York ca \u201efiu al unor emigran\u0163i evrei din fostul imperiu rus\u201c<\/a>), care trecea drept un \u201especialist \u00een afa\u00adce\u00adrile sovie\u00adtice\u201c, Interna\u00adti\u00adonal Research & Exchanges Board sau IREX (Consiliul International<\/em> pentru Cercetare si Schimb<\/em>) a ap\u0103rut \u00eenc\u0103 din 1968 \u00een S.U.A. ca un ONG de aco\u00adperire a unor inte\u00adrese interuniversitare globale ce implic\u0103 \u015fi activit\u0103\u0163i specifice serviciilor secrete, care astfel a format \u015fi \u00eentre\u0163inut intelectuali \u201edisi\u00adden\u0163i\u201c potriv\u00adnici state\u00adlor \u00een care tr\u0103iau, con\u00addu\u00adc\u00e2nd \u00een primul r\u00e2nd \u201eschim\u00adbu\u00adrile de studii \u00eentre SUA \u0219i Uniu\u00adnea Sovi\u00ade\u00adtic\u0103 p\u00e2n\u0103 la c\u0103de\u00ad\u00adrea Cortinei de Fier\u201c, adic\u0103 a alimentat \u00een mediile univer\u00adsitare est-europene politica de sub\u00admi\u00adnare a acestor state comu\u00adniste. Maxima ei activitate a fost ocazionat\u0103 prin deschi\u00adde\u00adrea ofe\u00adri\u00ad\u00adt\u0103 de liderul sovi\u00ade\u00adtic Gorbaciov, care a sem\u00adnat cu pre\u00ad\u015fe\u00addintele S.U.A. Ronald Reagan, \u00een 1985, la Summit\u00adul de la Geneva, un acord \u00een acest sens, IREX \u00eenfi\u00adin\u00ad\u0163\u00e2ndu-se \u00een 1968 ca urmare tot a unui alt asemenea acord-agree\u00adment<\/em> dintre lide\u00adrul ame\u00adrican Eisenhower \u015fi cel sovi\u00adetic Hru\u015fciov, acord cunos\u00adcut drept \u201eLacy-Zarubin Agree\u00adment<\/em>\u201c.<\/p>\n

\u201eSuporterii\u201c financiari ai IREX<\/a> sunt, \u00een general, Open Society Foundations (a fami\u00adli\u00adei iudaice Soros, partenera C.I.A. \u00een \u201erevolu\u0163iile colorate\u201c), Google, Facebook, Microsoft, Intel, guvernul S.U.A., U.S.A.I.D. (C.I.A.), Banca Mondial\u0103, funda\u0163ia lui Bill Gates etc., iar primul sediu din afara Americii l-a deschis \u00een 1989, \u00een epoca Gorbaciov, la Moscova, IREX fiind \u201eres\u00adponsabil pentru schimburile principale de cercet\u0103tori din S.U.A. cu Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i Europa de Est \u00een timpul R\u0103zboiului Rece\u201c, \u00eentr-o auto-definire.<\/p>\n

\u00centr-o coresponden\u0163\u0103 din aprilie 1973 \u2013 \u00een prezent desecretizat\u0103 \u015fi postat\u0103 pe site-ul C.I.A. sub numele de \u201eLetter for Mr. Allen H. Kassof from Edward W. Proctor\u201c \u2013 purtat\u0103 \u00eentre Allen Kassof \u015fi un director din Central Intelligence Agency (C.I.A.), dup\u0103 ce direc\u00adtorul IREX, Kassof, se adresase \u015fefului C.I.A James Schlesinger, un co-etnic al s\u0103u (care se tr\u0103gea tot din \u201ep\u0103rin\u0163i evrei\u201c) a c\u0103rui ascensiune politic\u0103 demarase dup\u0103 un stagiu din 1963 p\u00e2n\u0103 \u00een 1969 la iudaica RAND Corporation, unde fusese director de studii strategice. Kassof avertizase c\u0103 la \u201ereuniunea anual\u0103 a universit\u0103\u021bilor noastre membre, din 18 aprilie, de la New York City\u201c, unii profesori sau cercet\u0103tori trimi\u015fi peste hotare ar putea vorbi \u2013 \u00een fa\u0163a unor invita\u0163i str\u0103ini \u2013 despre faptul c\u0103 sunt racola\u0163i for\u0163at de c\u0103tre C.I.A., cum s-au pl\u00e2ns deja la el, de\u015fi el e de acord cu recrut\u0103rile C.I.A. dintre membri programelor IREX, \u00een principiu.<\/p>\n

E.W. Proctor, \u201eDeputy Director for Intelli\u00adgence\u201c la C.I.A., \u00eei r\u0103spundea lui Allen Kassof c\u0103 problema este ca \u015fi rezolvat\u0103, iar cei reticen\u0163i recrut\u0103rii \u201enu vor fi defini\u021bi ca ostili sau chiar nepatrio\u0163i\u201c dac\u0103 refuz\u0103 recrutarea.<\/p>\n

IREX a func\u0163ionat \u00een Rom\u00e2nia \u00een conlucrare cu reprezentan\u0163a Comisiei Fulbright \u015fi cu Ambasada S.U.A., unde era \u015fi baza reziden\u0163ei C.I.A., iar pionii prin\u00adci\u00adpali ai IREX \u00een Rom\u00e2nia au fost p\u00e2n\u0103 \u00een 1990 socioloaga ame\u00adricanc\u0103 Gail Kligman \u2013 sti\u00adpen\u00addiat\u0103 \u015fi de funda\u0163ia lui George Soros \u015fi de alte asemenea orga\u00adniza\u00ad\u0163ii din S.U.A. sau de unele agen\u0163ii ale guvernului american \u2013 \u015fi istoricul cercet\u0103tor conectat la C.I.A., Larry Watts.<\/p>\n

Sociologul C\u0103lin Anastasiu, de exem\u00ad\u00adplu, vechi \u015fi bun prieten cu Pavel C\u00e2mpeanu-Katz \u015fi cu Alin Teodorescu \u2013 fondatori G.D.S. \u015fi to\u0163i trei re\u00adpre\u00adzen\u00adt\u00e2nd G.D.S. la dialogul partenerial ini\u0163ial, din ianuarie 1990, cu Helsinki Watch -, era conectat din 1988 la C.I.A-ista IREX prin cer\u00adcet\u0103\u00adtoarea Gail Kligman. \u00cen febru\u00adarie 1990 \u015fi o delega\u0163ie din S.U.A. a IREX se va \u00eent\u00e2lni oficial, tot la Bucure\u015fti, cu Grupul pentru Dialog Social, eveniment concomitent cu declan\u015farea protestului maraton din Pia\u0163a Univer\u00adsi\u00adt\u0103\u00ad\u0163ii \u00eempotriva Frontului \u201esovietic\u201c (F.S.N.), care luase puterea prin Ion Iliescu.<\/p>\n

Este semnificativ c\u0103 \u201eBiroul IREX\u201c din Bucure\u0219ti a fost condus \u00eentre 1990 \u0219i 1991 de c\u0103tre istoricul asumat deschis drept \u201econsilier C.I.A.\u201c Larry Watts, care \u015fi el a fost ur\u00adm\u0103\u00adrit \u00een Rom\u00e2nia de c\u0103tre Securi\u00adta\u00adte ca \u201eagent C.I.A.\u201c din 1981 (chiar fiind \u00eencadrat drept \u201econ\u00adsilier C.I.A.<\/em> pentru Europa de Est\u201c), precum la \u00eent\u00e2lnirea din 1984 din\u00adtre Corneliu Coposu \u015fi Watts, care apare \u00eentr-o \u201enot\u0103 de stadiu\u201c a Securit\u0103\u0163ii, ela\u00adbo\u00ad\u00adrat\u0103 \u00een dosarul de urm\u0103rire informativ\u0103 UTOPI\u00adCUL, numele de cod al \u201eSenio\u00adrului\u201c \u0163\u0103r\u0103\u00adnist Coposu (dosar aflat acum la C.N.S.A.S.)<\/a>.<\/p>\n

Larry Watts (sau Lary Wats, cum ap\u0103rea \u00een actele din Rom\u00e2nia anilor \u201980) a vrut s\u0103 \u00eel \u00eempu\u015fte pe Nicolae Ceau\u015fescu \u00een anii 1982-1984, pe vremea c\u00e2nd el, Watts, era un simplu agent C.I.A. \u00een Rom\u00e2nia, acoperit ca istoric cercet\u0103tor, dar Secu\u00adri\u00adtatea \u00eel \u0163inuse sub prea strict\u0103 supra\u00adve\u00adghere \u015fi i-a fost imposibil. C\u00e2nd elaborase planul asasin\u0103rii, spe\u00adr\u00e2nd s\u0103 poat\u0103 ajun\u00ad\u00adge \u00een apropierea lui Ceau\u015fescu \u00eenarmat cu un pistol la una dintre mani\u00adfesta\u021biile de 23 august ori la alt\u0103 ie\u0219ire public\u0103 a acestuia, s-ar fi bazat \u015fi pe faptul c\u0103, chiar dac\u0103 atentatul nu \u00eei reu\u0219ea, \u201ezorii sf\u00e2r\u0219itului comu\u00adnis\u00ad\u00ad\u00admului sunt aproape \u015fi, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani \u00een pu\u0219c\u0103riile rom\u00e2ne\u0219ti, avea s\u0103 fie eliberat ca un erou na\u021bional, ba chiar inter\u00adna\u00ad\u00ad\u021bional, odat\u0103 cu c\u0103derea regimului\u201c (relatarea inten\u0163iei sale de asasinare a lui Ceau\u015fescu a fost f\u0103cut\u0103 chiar de Watts la una din lans\u0103rile c\u0103r\u0163ii sale \u201eCei dint\u00e2i vor fi cei din urm\u0103. Rom\u00e2nia \u0219i sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului Rece\u201c, \u00een aprilie 2013, cf. Curentul<\/em> din 8 august 2013, \u201eDuplicitarul Larry Watts se laud\u0103 c\u0103 a vrut s\u0103-l ucid\u0103 pe Ceau\u0219escu\u2026\u201c<\/a>)<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia anilor \u201980, Larry Watts se lipise de Centrul de Studii \u0219i Cerce\u00adt\u0103ri de Istorie \u0219i Teorie Militar\u0103, unde l-a cunoscut pe Ioan Talpe\u0219 (viitorul \u015fef al S.I.E.), dar \u015fi pe Liviu Maior, tat\u0103l viitorului director al S.R.I. \u00een 2006-2015, George Maior, acesta din urm\u0103 fiind sprijinit de Watts pentru a fi publicat \u00een revista C.I.A., Studies in Intelligence<\/em>, c\u00e2nd Maior a plecat de la S.R.I. \u015fi a ajuns ambasador al Rom\u00e2niei \u00een S.U.A. \u00een 2015-2021.<\/p>\n

Pare c\u0103 re\u0163eaua Watts de preluare a Rom\u00e2niei \u201epost-comuniste\u201c s-a \u00eenche\u00adgat atunci.<\/p>\n

\u00cen 1985 Larry Watts fusese cooptat \u015fi la Woodrow Wilson International Center, aflat atunci la Institutul Smithsonian, \u00een Washington D.C., unde s-a ocupat de ana\u00adliza \u201edez\u00advol\u00adt\u0103rii viitoare a rela\u021biilor civilo-militare \u00een Europa de Est\u201c, pentru ca din toamna anului 1987 s\u0103 intre \u00eentr-un program de burse condus \u00een comun de RAND Corporation \u0219i Uni\u00adver\u00ad\u00adsitatea din California din Los Angeles (U.C.L.A.), la \u201eCentrul RAND\/UCLA pentru Studii Sovietice\u201c (RAND\/UCLA Center for Soviet Studies), ocup\u00e2ndu-se la centru de \u0163\u0103rile din \u201eblocul sovi\u00ade\u00adtic\u201c (comunist est-euro\u00adpean), dar \u015fi de rela\u021biile rom\u00e2no-chineze, \u00eempre\u00adun\u0103 cu pro\u00adfe\u00adso\u00adrii Jonathan R. Adelman \u0219i Dr. Derrin Smith (acesta lucr\u00e2nd \u015fi pentru guvernul S.U.A., fie \u015fi ca simplu desk officer<\/em>, uneori, dar av\u00e2nd \u015fi misiuni comune \u00een str\u0103in\u0103tate cu ofi\u0163erii de inte<\/em>lli\u00adgence<\/em>). \u015ei Wilson Center, ca \u015fi RAND, este asociat C.I.A., c\u0103reia \u00eei furni\u00adzea\u00adz\u0103 rapoarte, analize \u015fi servicii private.<\/p>\n

Totodat\u0103, \u00een aceia\u015fi ani, \u00een 1985 \u0219i 1986, Watts a c\u0103l\u0103torit \u00een Rom\u00e2nia cu gran\u00adturi de studii pe termen scurt ale IREX, iar \u00een 1987 \u00een Bulgaria, pentru ca \u00een 1988 s\u0103 se afle din nou \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een Uniunea Sovietic\u0103. Doar \u00een 1989, c\u00e2nd a avut loc \u201erevolu\u021bia rom\u00e2n\u0103\u201c, Watts a stat la baz\u0103, la UCLA \u015fi RAND, \u00een SUA, fiind singurul an, cu \u00eencepere din 1981, \u00een care Larry nu a venit personal \u00een Rom\u00e2nia, dar depusese \u00een 27 noiembrie 1989 un al doilea proiect al unui raport RAND cu privire la motivele pentru care regimul Ceau\u0219escu urma s\u0103 se pr\u0103bu\u00ad\u015feas\u00adc\u0103 p\u00e2n\u0103 la iarna 1989-1990, raport intitulat \u201eRomania 1944-1989: Insecurity, Nationalism and Delegiti\u00adma\u00adtion<\/em>\u201c, \u201ec\u00e2\u015fti\u00adg\u00e2nd\u201c cu acest proiect ceea ce colegii s\u0103i de la RAND au considerat \u201epremiul pentru raportul cel mai dep\u0103\u00ad\u0219it de eveni\u00admente\u201c (\u201eMost Overtaken By Events\u201c) \u00een 1989.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103 Larry Watts era \u00een decembrie 1989 \u00een S.U.A., pe coasta de Est, la p\u0103rin\u00ad\u0163ii s\u0103i, \u015fi \u201eviziona revolu\u021bia la televizor cu restul lumii\u201c excitat\u0103 de spectacolul \u00een\u00ads\u00e2n\u00adge\u00adratei \u201ere\u00ad\u00advo\u00adlu\u0163ii\u201c tele\u00advizate din Rom\u00e2nia, c\u00e2nd a primit un apel telefonic de la directorul IREX Allen Kassof, care i-a cerut s\u0103 coordoneze noul birou al organi\u00adza\u00ad\u0163iei de la Bucu\u00adre\u0219ti. Watts s-a supus pe loc, ca la ordin, iar Aleen Kassof a plasat-o la Bucure\u015fti, la Biroul IREX, \u015fi pe Livia Plaks, coetnic\u0103 cu Kassof, ca secund\u0103 a lui Watts, Plaks fiind n\u0103scut\u0103 la Baia Mare, \u201edin p\u0103rin\u0163i evrei, mama ei fiind o supra\u00advie\u0163uitoare a Holo\u00adca\u00adus\u00adtului, care a purtat \u015fi un num\u0103r de lag\u0103r nazist, ca \u015fi v\u0103rul ei Elie Wiesel\u201c (cum arat\u0103 romea.cz)<\/a>, emigr\u00e2nd de t\u00e2n\u0103r\u0103 \u00een S.U.A., cu p\u0103rin\u0163ii ei.<\/p>\n

\u00cen timpul r\u0103sturn\u0103rii lui Ceau\u015fescu \u00een 1989, Larry L. Watts figura drept con\u00adsultant al RAND Corpo\u00ad\u00adration, un think<\/em>-tank<\/em> creat \u00een 1948 \u015fi fi\u00adnan\u0163at de Armata S.U.A. (de Pentagon), RAND av\u00e2nd leg\u0103turi \u00een re\u0163eaua de orga\u00adniza\u0163ii ale Noii Ordini Mon\u00addiale, precum are cu Grupul Bilderberg. Larry Watts a c\u0103l\u0103torit \u00een aceast\u0103 cali\u00adtate destul de des \u00een Europa de Est \u00eenainte de 1989, drept afiliat al RAND Corporation, care a fost de la \u00eenceput un \u201egrup de evrei ame\u00adri\u00adcani implica\u0163i \u00een stra\u00adtegia mili\u00adtar\u0103 a S.U.A.\u201c, care a colabrorat cu C.I.A. (documente ale acestei vechi colabor\u0103ri fiind postate \u00een prezent pe site-ul Central Intelligence Agency, www.cia.gov) \u015fi a stat \u00een spatele cre\u0103rii think-tank<\/em>-ului Hudson Institute, prin Herman Kahn \u2013 membru RAND Corporation -, un \u201eimigrant evreu \u00een S.U.A. pro\u00ad\u00adve\u00adnit din Estul Europei\u201c. P\u00e2n\u0103 \u00een pre\u00adzent, conducerea RAND \u015fi a Hudson In\u00adsti\u00adtute este asigurat\u0103 de pro\u00advenien\u0163i din familiile jido-evreie\u015fti, la grup fiind asociat \u015fi teoreti\u00adcianul Gene Sharp, creatorul de la \u201eAlbert Einstein Insti\u00adtu\u00adtion\u201c a tehni\u00adci\u00adlor revol\u00adtelor \u201enon\u00ad\u00adviolent resistance\u201c, folosite \u00een \u201erevolu\u0163iile colorate\u201c de c\u0103tre grupul lui George Soros \u015fi de banche\u00adrul iudeu Peter Ackerman, care \u201eface treaba CIA de r\u0103sturn\u0103ri [de gu\u00ad\u00adverne \u00een lume], dar vrea s\u0103 le fac\u0103 s\u0103 par\u0103 fapte progresiste\u201c.<\/p>\n

RAND \u015fi C.I.A. au una dintre cele mai str\u00e2nse rela\u0163ii, \u00eentre documentele desecretizte fiind f\u0103cut public \u015fi Memorandumul intern din 4 aprilie 1972 intitulat \u201ePossible Rand Cor\u00adpo\u00adration Projects for the Central Intelligence Agency\u201c, iar, \u00eentre timp, au devenit cunoscute aseme\u00adnea \u201eRAND Report, prepared for the Office of Political Analysis, Central Intelli\u00adgence Agency\u201c, precum raportul din 1977 \u201eThe Yugoslav Military Elite\u201c, desecretizat \u00een 2019.<\/p>\n

*<\/p>\n

Watts avea s\u0103 zic\u0103 \u00een 2011 (pe site<\/em>-ul personal www.larrylwatts.com<\/a>, al c\u0103rui con\u00ad\u0163i\u00adnut l-a \u015fters, \u00eens\u0103, ulterior) c\u0103, \u201eodat\u0103 cu pr\u0103bu\u0219irea comunismului, pri\u00ado\u00adri\u00adt\u0103\u021bile s-au schim\u00adbat rapid \u00een Statele Unite \u00een ceea ce prive\u0219te fostul bloc sovie\u00adtic, iar institu\u021biile care au fost create \u00een deceniile ante\u00adri\u00adoare ca s\u0103 se ocupe de regiune \u0219i-au schimbat \u015fi ele struc\u00adtu\u00adri\u00adle \u0219i priori\u00adt\u0103\u00ad\u021bi\u00adle\u201c, IREX trec\u00e2nd de la recru\u00adtarea de socio\u00adlogi \u201edisiden\u0163i\u201c la cre\u00ada\u00adrea, din 1990, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi restul zonei, de direc\u0163ii de g\u00e2n\u00addi\u00adre \u015fi de jurnali\u015fti progresi\u015fti care s\u0103 sus\u0163in\u0103 economia de pia\u0163\u0103 \u015fi afacerismul capita\u00adlismului occidental (\u201eduring 1990-1991 IREX re-focused on developing eco\u00adnomic, business and journalistic expertise\u201c). Alint\u00e2n\u00addu-se, parc\u0103, Watts mai scria despre sine c\u0103 \u201e\u00cen timp ce era la IREX [la sediul fili\u00ada\u00adlei din Bucure\u015fti a orga\u00adniza\u00ad\u0163i\u00adei, cu \u00eencepere din 1990], Larry a avut posi\u00adbilitatea \u0219i pri\u00advi\u00adle\u00adgiul de a face cuno\u0219\u00adtin\u021b\u0103 cu o mare parte a elitei intelectuale (\u0219i politice \u0219i finan\u00adciare) a Rom\u00e2niei de la acea vreme \u015fi, totodat\u0103, el \u015fi-a reluat contactele cu inte\u00adlec\u00adtualii militari pe care i-a \u00eent\u00e2lnit \u00een anii s\u0103i de Fulbright [finan\u0163are Fulbright \u00een Rom\u00e2nia, \u00een 1981-1988], con\u00adtinu\u00e2nd \u00een ace\u00adla\u0219i timp s\u0103 fie consultant al RAND pentru problemele de securitate din regiune\u201c.<\/p>\n

Ne\u00eentemeindu-se pe nici un document clar, ci mai ales pe \u201einterpret\u0103ri\u201c \u015fi deduc\u0163ii subi\u00adec\u00adtive personale, Larry Watts este cel care a indus ideea c\u0103 \u00eenal\u0163ii ofi\u0163eri ai Securit\u0103\u0163ii au fost spioni K.G.B.-i\u015fti. Aceasta de\u015fi D.I.A., serviciul de infor\u00adma\u0163ii al Armatei, a fost sin\u00adgurul ser\u00advi\u00adciu secret din Rom\u00e2nia racordat func\u0163i\u00adonal la serviciile sovietice. Practic, pro\u00adbabil dintr-un interes strategic american, dup\u0103 anul 2010, c\u00e2nd la mul\u0163i rom\u00e2ni, deza\u00adm\u0103gi\u0163i de ceea ce le adusese Occi\u00addentul, se \u00eenfiripa nostalgia dup\u0103 regimul Ceau\u015fescu, Watts i-a transformat pe to\u021bi opozan\u021bii anti-Ceau\u0219escu din Partidul Comunist Rom\u00e2n \u00een \u201eagen\u021bi K.G.B.\u201c ai sovi\u00adeticilor, \u201eai ru\u015filor\u201c. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 dovedeasc\u0103 aceasta \u015fi \u00een privin\u0163a genera\u00adlu\u00adlui Pacepa, a scos din buzunar \u201eperla\u201c c\u0103 generalul rom\u00e2n i-ar fi m\u0103rturisit lui James Woolsey, \u00een vremea c\u00eend acesta conducea C.I.A., c\u0103 a fost agent K.G.B. toat\u0103 via\u021ba. Aceste \u00eencadr\u0103ri \u015fi afirma\u0163ii l-au f\u0103cut pe fostul \u0219ef C.I.A. James Woolsey s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201eLarry Watts minte cu neru\u0219i\u00adnare!\u201c (arti\u00adcol \u00een Curentul aici<\/strong><\/a>; a se vedea despre cum a fabricat istoria Larry Watts \u015fi \u201eFere\u0219te-ne, Doamne, de \u201eadev\u0103rurile istorice\u201d ale lui Larry Watts (1)<\/a>\u201c \u2013 inclusiv partea a doua aici<\/strong>, tot pe curentul.info <\/a>\u2013 de Constantin Corneanu, specialist \u00een istorie geopolitic\u0103 \u015fi strate\u00adgic\u0103).<\/p>\n

Toat\u0103 opera bine mediatizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a lui Watts, cre\u00e2ndu-i \u015fi discipoli, indic\u0103 Moscova (cu sateli\u0163ii ei) ca fiind cea care a f\u0103cut tot r\u0103ul Rom\u00e2niei marelui \u201epatriot\u201c Nicolae Ceau\u015fescu, inclusiv prin \u201espionii K.G.B.\u201c din Securitate, \u00eenchi\u00adpui\u0163i de Watts, \u00een timp ce Occidentul este scutit de asemenea acuze, fiind chiar scuzat pentru implicarea \u00een d\u0103r\u00e2ma\u00adrea regi\u00admului trecut din Rom\u00e2nia, regretat de mul\u0163i rom\u00e2ni de r\u00e2nd, prin faptul c\u0103 ar fi fost indus \u00een eroare, chipurile, tot de dezinform\u0103rile Moscovei.<\/p>\n

C\u0103ci \u201eprejudecata cognitiv\u0103\u201c defavorabil\u0103 Rom\u00e2niei ceau\u015fiste, pe care o aveau S.U.A. \u015fi restul Occidentului, ar fi fost alimentat\u0103, zice Watts, de \u201emarile campanii de dezinformare ale Moscovei, care atacau credibilitatea Rom\u00e2niei prin intermediul unei game largi de surse \u2013 \u0219i care \u021binteau \u00een mod special diferite institu\u021bii \u0219i persoane relevante din SUA \u2013 au reu\u0219it s\u0103 creeze o controvers\u0103 conside\u00adrabil\u0103 cu privire la rolul Rom\u00e2niei\u201c. (L. Watts \u00een Cei dint\u00e2i vor fi cei din urm\u0103. Rom\u00e2nia \u0219i sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului Rece<\/em>, 2013). \u00cen fapt, ceea ce nu ar fi reu\u0219it S.U.A. s\u0103 observe, pretinde Watts, ar fi fost faptul c\u0103 \u201epolitica extern\u0103 \u0219i de secu\u00adritate a Rom\u00e2niei nu era doar una independent\u0103 f\u0103r\u0103 echivoc, ci contra\u00advenea aproape \u00een totalitate politicii sovietice \u0219i celei a Pactului de la Var\u0219ovia\u201c, pactul militar controlat de Moscova. Ame\u0163itor! P\u0103i S.U.A. ar distruge oricum un regim socialist, dac\u0103 are ocazia, pentru a ajunge s\u0103 colonizeze economic o \u0163ar\u0103, ceea ce a \u015fi f\u0103cut cu Rom\u00e2nia. Nu ar fi scutit Rom\u00e2nia de aceast\u0103 soart\u0103, doar ar fi folosit-o, eventual, \u00eempotriva Moscovei.<\/p>\n

Iar aceste \u201e\u00eencuraj\u0103ri\u201c din ultimii peste 10 ani ale publicului rom\u00e2n nostal\u00adgic al trecutului, promovate de agentul de influen\u0163\u0103 C.I.A. Larry Watts, au venit \u00een condi\u0163iile \u00een care S.U.A. au tot pro\u00adgra\u00admat \u015fi preg\u0103tit, \u00eenc\u0103 din 1991, r\u0103zboiul cu Rusia, \u00een care s\u0103 fie implicate \u00eempotriva acesteia state ca Ucraina, Polonia sau Rom\u00e2nia etc. Ura fa\u0163\u0103 de ru\u015fi se poate \u00eentre\u0163ine chiar \u015fi cu pre\u0163ul reabilit\u0103rii lui Ceau\u015fescu, c\u0103ci este mort oricum, cum e moart\u0103 \u015fi Securitatea. Laboratoarele think-tank<\/em> ale C.I.A. din S.U.A. chiar promoveaz\u0103 patrio\u00adtis\u00admele locale at\u00e2ta timp c\u00e2t le pot \u00eendrepta \u00eempo\u00adtri\u00adva \u0163intelor lor, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een S.U.A., unde \u201enazi\u015ftii\u201c au ap\u0103rut spre a fi folosi\u0163i \u00eempotriva Rusiei. Iar la unul dintre aceste la\u00adbo\u00adratoare C.I.A.-iste, RAND Corporation, este afiliat \u015fi Watts, cum am v\u0103zut.<\/p>\n

\u015ei tocmai RAND Corporation a emis, ca \u015fi think-tank<\/em>-ul Stratfor (supranumit \u00een S.U.A. drept \u201eC.I.A.-ul din umbr\u0103\u201c) una din strategiile de viitor r\u0103zboi \u00eempotriva Rusiei, acel raport \u201eCum s\u0103 distrugi Rusia. Raport 2019 Rand Corporation\u201c (\u201eOverextending and Unbalancing Russia<\/a>\u201c), emis cu trei ani \u00eenainte de conflictul militar Rusia-Ucraina.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103 mai to\u0163i fanii lui Watts \u2013 cu c\u00e2teva excep\u0163ii -, atunci c\u00e2nd \u00een 24 februarie 2022 a izbucnit r\u0103zboiul, erau potrivnici Moscovei (Rusiei \u015fi lui Putin) \u015fi fani ai Ucrainei lui Zelensky, c\u0103ci C.I.A. \u015fi-a \u00eendeplinit bine misiunile propa\u00adgan\u00addistice, de influen\u0163\u0103.<\/p>\n

Oricum, \u015fi revista C.I.A. \u2013 Studies in Intelligence<\/em> -, de\u015fi \u00eel promoveaz\u0103 intens, arat\u0103 c\u0103 \u00een prezentarea unor documente din arhivele secrete americane, sovietice sau rom\u00e2ne\u015fti privind Rom\u00e2nia socialist\u0103, Larry Watts prezint\u0103 de fapt \u201einterpret\u0103rile\u201c sale \u201einedite\u201c pri\u00advind con\u0163inutul aces\u00adtora, interpret\u0103ri personale \u201ebaza\u00adte pe familiaritatea sa enciclo\u00adpe\u00addic\u0103 cu detaliile sub\u00adti\u00adle ale istoriei Rom\u00e2niei\u201c (\u201eIntelligence in Public Literature: Larry L. Watts volumes re\u00adviewed\u2026\u201c, \u00een Studies in Intelli\u00adgence<\/em>, vol 58, No. 2, June 2014). A\u015fa a fost \u00eens\u0103 \u015fi cu lista sa, total subi\u00adec\u00adtiv\u0103 \u015fi arbitrar\u0103, cu \u015fefi ai Securit\u0103\u0163ii care ar fi fost \u201espioni K.G.B.\u201c. De foarte multe ori Larry Watts \u015fi-a exprimat ni\u015fte opinii subiective personale ca fiind infor\u00adma\u0163ii certe. Astfel a tras \u015fi concluziile c\u0103 unii militari sau securi\u015fti ar fi fost spioni sovietici baz\u00e2ndu-se pe faptul c\u0103 \u015fi-ar fi f\u0103cut studiile la Moscova, dar asemenea argument i-ar fi putut fi aplicat \u015fi lui Ceau\u015fescu ca s\u0103 fie descris drept \u201espion K.G.B.\u201c. (Pe site-ul C.I.A. se afl\u0103 \u00een prezent zeci de articole ale lui Larry Watts sau despre el \u2013 search Larry Watts pe www.cia.gov -, multe din ele fiind articolele sale din revista C.I.A. Studies in Intelligence<\/em>).<\/p>\n

Fiind, totu\u015fi, un agent C.I.A. \u2013 chiar colonel C.I.A., de la un moment dat, con\u00adform afirma\u021biilor dlui prof. Corvin Lupu -, Larry Watts ajunge \u00een Rom\u00e2nia, din anii \u201990 p\u00e2n\u0103 \u00een 2009, \u201econsilier pentru refor\u00adma sectorului de securitate al Consiliul Suprem de Ap\u0103rare a \u021a\u0103rii\u201c (C.S.A.T., unde a sus\u0163inut s\u0103 fie sco\u015fi de la SRI to\u0163\u00ee cei care au fost \u015fi \u00een Securitate), \u201econsilier pentru Securitate Na\u021bional\u0103\u201c la Pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei, la Ministerul Ap\u0103r\u0103rii, la Serviciul de Informa\u021bii Externe (S.I.E.) \u0219i la Inspec\u00adto\u00adratul General de Poli\u021bie.<\/p>\n

De\u015fi el zice c\u0103 \u201e\u00cen 1989, Puterea a fost acaparat\u0103 de vechii agen\u0163i K.G.B.\u201c, re\u0163eaua lui Watts, cu Ioan Talpe\u015f \u015fi Vasile Sec\u0103re\u015f (\u201eexternistul\u201c lui Brucan care zice c\u0103 a luat \u00een 1990 acordul reziden\u0163ei C.I.A. la Bucure\u015fti pentru componen\u0163a Comisiei Externe a C.F.S.N., cea condus\u0103 de Silviu Brucan), a ghidat Rom\u00e2nia \u00een pozi\u0163ia \u00een care a ajuns azi, \u00eencorporat\u0103 \u00een N.A.T.O., cu o economie \u00eenstr\u0103inat\u0103 \u015fi \u00eempins\u0103 pe buza unui r\u0103zboi anti-rom\u00e2nesc cu Rusia.<\/p>\n

Bordul Guvernatorilor IREX este condus \u015fi acum tot de un iudeo-jidov, de avocatul \u201edeep state\u201c David Gross, \u00een timp ce pre\u015fedint\u0103 e Kristin Lord, care a venit de la o alt\u0103 organi\u00adza\u00ad\u0163ie a \u201edeep state\u201c, Center for a New American Security (C.N.A.S.), condus mult timp de veni\u00adnoa\u00adsa iudeo-khazar\u0103 de la Externele S.U.A., Victoria Nuland, C.N.A.S. fiind finan\u00ad\u00ad\u0163at\u0103 de sistem, respectiv de guvern, de Pentagon, de marii contractori cu armata S.U.A., precum Boeing, General Dynamics, Lockheed Martin, Northrop Grumman \u015fi Raytheon, de compa\u00adniile Facebook, Google \u015fi Microsoft, ca \u015fi de marile funda\u0163ii ale sistemului, \u00een frunte cu funda\u0163ia familiei Soros, Open Society Foundations.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

***<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0 Grupul pentru Dialog Social<\/strong> (G.D.S.), \u00eenfiin\u0163at la 31 decembrie 1989 \u201ela Inter\u201c, \u00een Hotelul Intercontinental, dar aproape \u015fi \u00een dreptul baricadei din 21 decem\u00ad\u00adbrie, din strad\u0103, \u015fi intrat imediat sub tutela lui George Soros \u015fi a reprezen\u00adtantului agenturii maghi\u00adare, Ern\u00f6 Rudas, dar \u015fi cu depli\u00adna par\u00adticipare a disiden\u00ad\u0163i\u00adlor din leg\u0103tura lui Coen Stork \u015fi a orga\u00adni\u00adza\u00ad\u0163iei C.I.A.-iste din care f\u0103cea parte acesta, Helsinki Watch, al c\u0103rei agent era, a sus\u0163inut per\u00ad\u00ad\u00admanent <\/strong>\u201eZona<\/strong>\u201c, cum \u00eei zicea \u00een paginile revistei sale \u201e22\u201c, a G.D.S., protestului din zona de la Inter \u015fi Univer\u00adsitate, de la lozinca \u201ezon\u0103 liber\u0103 de neo-comu\u00adnism\u201c, dar nu prin imp\u00adli\u00adca\u00adrea f\u0103\u0163i\u015f\u0103, ca orga\u00adniza\u0163ie, ci din sfera mai eterat\u0103 a moftului de pretins\u0103 elit\u0103 cultural-social\u0103.<\/p>\n

N\u0103\u015firea G.D.S. \u015fi de c\u0103tre Helsinki Watch, nu doar de Soros, este sem\u00adna\u00adlat\u0103 \u00eenc\u0103 din primul num\u0103r al revistei lor, \u201e22\u201c, din ianuarie 1990 (aici)<\/a>, prin anun\u0163ul:<\/p>\n

\u201eS\u00e2mb\u0103t\u0103, 6 ianuarie 1990, a avut loc \u00eent\u00e2l\u00adni\u00adrea dintre reprezentan\u0163ii G.D.S. \u2013 C\u0103lin Anastasiu, Pavel C\u00e2mpeanu, Alin Teodorescu \u2013 \u015fi dele\u00adga\u0163ia Federa\u0163iei Interna\u0163ionale a Gru\u00adpurilor Helsinki, compus\u0103 din prin\u0163ul Karel Schwarzenberg, Jeri Laber<\/strong> (director exe\u00adcutiv), Jonathan Fanton (vice\u00adpre\u00ad\u015fe\u00addin\u00adte). A avut loc un schimb de vederi privind con\u00adsti\u00adtuirea, func\u0163ionarea \u015fi structura orga\u00ad\u00adni\u00adza\u0163iilor ne\u00adguver\u00ad\u00adnamentale\u2026\u201c (a G.D.S., de fapt). Din delega\u0163ia Helsinki Watch f\u0103cea parte \u015fi Sandra Pralong, venit\u0103 din S.U.A., care va deveni directoare pe Rom\u00e2nia a funda\u00ad\u0163iei lui George Soros, dup\u0103 Alin Teodorescu.<\/p>\n

Pavel C\u00e2mpeanu a fost un iudeo-bol\u0219evic marxist-leninist, av\u00e2nd la na\u015fte\u00adre, \u00een 29 februarie 1920, nu\u00adme\u00adle de Benjamin Katz. Fost ilegalist din 1935 \u015fi amic al lui Silviu Brucan, C\u00e2mpeanu a intrat \u00eentr-o dur\u0103 disiden\u0163\u0103 \u00eempotriva \u201estalinis\u00admului\u201c lui Ceau\u015fescu, dup\u0103 ce fiul s\u0103u a emigrat \u00een anii \u201980 \u00een Israel \u015fi apoi \u00een S.U.A., stabilindu-se la New York \u015fi, apoi, la Washington, fiind pus prin fiul emi\u00adgrat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u201egrupul din New York\u2026 de emigran\u0163i rom\u00e2ni de na\u0163ionalitate evrei, care sunt \u00een contact cu organele americane de in\u00adfor\u00adma\u0163ii\u201c, cum raporta Securitatea<\/a>.<\/p>\n

A\u015fa se face c\u0103 Pavel C\u00e2mpeanu (Beny Katz, pe \u201enumele s\u0103u evreiesc\u201c) a devenit \u00een 1989 unul din cei mai im\u00adportan\u0163i fon\u00adda\u00adtori ai G.D.S., \u00eenpreun\u0103 cu fiica sa, Vera C\u00e2mpeanu, aceasta figur\u00e2nd \u015fi ca \u201epri\u00admul director al funda\u0163iei SOROS la noi \u00een Rom\u00e2nia\u201c, \u00een paralel cu Alin Teodorescu, fon\u00ad\u00addator \u015fi membru \u015fi al G.D.S., \u015fi el, dar membr\u0103 \u015fi \u00een conducerea Funda\u0163iei Accept, ca \u201emili\u00adtan\u00ad\u00adt\u0103 a drepturilor homo\u00ad\u00adsexualilor\u201c, \u00een acela\u015fi timp \u00een care con\u00addu\u00adcea \u015fi programul de mino\u00adrit\u0103\u0163i la fili\u00adala \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201c a Comitetului Helsinki, unde ac\u00adti\u00advau \u015fi Sandra Pralong, Radu Filipescu (pre\u00ad\u015fe\u00addintele G.D.S., un disident sincer \u015fi cu prin\u00adcipii, dar mane\u00advrat \u015fi el) sau Renate Weber, mul\u0163i din noii activi\u015fti fiind prin\u015fi \u015fi la fili\u00ada\u00adla Soros \u015fi la filiala Helsinki Watch, nou \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, mai cunoscut\u0103 drept APADOR-CH (\u201eAsocia\u021bia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia-Comitetul Helsinki\u201c).<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

To\u0163i interlocutorii dinspre partea rom\u00e2n\u0103, cei din G.D.S., din ianuarie 1990, ai Helsinki Watch (prezentat\u0103 la \u00eent\u00e2lnire ca \u201eFedera\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 a Grupurilor Helsinki\u201c sau \u201eInter\u00ad\u00adnational Helsinki Federation for Human Rights\u201c, care era con\u00addus\u0103 atunci de activistul iudeo-sionist Gerald Nagler \u015fi de prietena sa coetnic\u0103 Jeri Laber), erau deja contacta\u0163i din ulti\u00admii ai regimului comunist de c\u0103tre agen\u0163i ai ser\u00advi\u00adciilor secrete str\u0103ine. \u015ei C\u0103lin Anastasiu, de exem\u00ad\u00adplu, vechi \u015fi bun prieten cu Pavel C\u00e2mpeanu-Katz \u015fi cu Alin Teodorescu \u2013 to\u0163i trei re\u00adprezent\u00e2nd G.D.S. la dialogul partenerial cu Helsinki Watch -, era, cum am v\u0103zut, conectat din 1988 la C.I.A.-ista IREX (Interna\u00adti\u00adonal Research & Exchanges Board), prin cercet\u0103\u00adtoarea ame\u00adri\u00adcan\u0103 Gail Kligman, cea stipendiat\u0103 de funda\u0163ia Soros \u015fi de alte asemenea orga\u00adniza\u0163ii din S.U.A. sau de unele agen\u0163ii ale guvernului american.<\/p>\n

Ne\u00eencrez\u0103toare \u00een el, Securitatea, de\u015fi \u00eei propusese cola\u00adbo\u00ad\u00adra\u00adrea, l-ar fi oprit pe C\u0103lin Anastasiu, prin Serviciul Pa\u015fapoarte, s\u0103 ajung\u0103 \u00een S.U.A. cu o burs\u0103 IREX \u00een iunie 1989<\/strong>, dup\u0103 ce, deja, a\u015fteptase \u201evreo 11 luni\u201c permisiunea de a pleca acolo, la \u201estagii de docu\u00ad\u00admen\u00adtare la Berkeley Univer\u00adsity\u201c.<\/p>\n

\u201e\u00cen parantez\u0103 fie spus \u2013 avea s\u0103 relateze mai t\u00e2rziu C\u0103lin Anastasiu pe blogul s\u0103u -, am putut merge \u00een S.U.A., cu bursa respectiv\u0103, abia dup\u0103 revo\u00adlu\u021bie, \u00een iunie 1990, pe un proiect de documentare ref\u0103\u00adcut. Prin februarie 1990, cei de la IREX aveau s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u0219i au solicitat o \u00eent\u00e2lnire la Grupul pentru Dialog Social, unde i-am pri\u00admit \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u021biva colegi\u201c.<\/p>\n

IREX a continuat colaborarea cu G.D.S. \u015fi dup\u0103 ce Anastasiu a intrat \u00een politic\u0103 \u00een 1992, devenind deputat din partea Partidului Alian\u021ba Civic\u0103, partid care a capitalizat pro\u00adtestele Pie\u0163ei Universit\u0103\u0163ii. Iar \u201eproiectul\u201c s\u0103u, realizat \u00een S.U.A. \u00een 1990, s-a \u00addenu\u00admit \u201eDefying the Leviathan: Socie\u00adty Against the State\u201c (\u201eSfidarea Levi\u00adatanului: societatea \u00eempotriva statu\u00adlui\u201c), statul-monstru nefiind \u00eens\u0103 cel ameri\u00adcan, care ar ex\u00adcela la capitolul demo\u00adcra\u0163ie, ci, eventual, unul est-european, pre\u00adcum cel rom\u00e2n. C\u00e2nd \u015fi-a lansat \u00een anul 1994 revista politic\u0103 Poli<\/em>s<\/a>, cu fonduri de la Funda\u0163ia Soros, C\u0103lin Anas\u00adtasiu \u015fi-a com\u00adpus redac\u0163ia din confra\u0163i de agentur\u0103 \u015fi de misiune, precum Pavel C\u00e2mpeanu-Katz, Gail Klig\u00adman de la IREX, Alin Teodorescu (recrutat \u015fi \u00een fruntea filialei din Rom\u00e2nia a funda\u0163iei Soros), Stelian T\u0103nase (omul lui Coen Stork, la r\u00e2ndul lui reprezentant secret al Helsinki Watch), Vladimir Tism\u0103\u00adneanu (Tismine\u021bki, ca \u201eevreu basa\u00adra\u00adbean\u201c ori \u201eevreu rus\u201c) sau pro\u00adfesorul american Alfred Stepan, de la uni\u00adver\u00ad\u00adsi\u00adtatea neo-marxist\u0103 Columbia \u015f.a.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00cen paginile revistei \u201e22\u201c, Helsinki Watch va sus\u0163ine mi\u015f\u00adcarea de protest \u201eanti-comunist\u0103\u201c a Pie\u0163ei Universit\u0103\u0163ii. De aceea e verosimil c\u0103 a f\u0103cut-o \u015fi prin alte mijloace, \u00een acela\u015fi an \u00eenfiin\u0163\u00e2ndu-\u015fi \u015fi filiala din Rom\u00e2nia, APADOR-CH (care avea s\u0103 o dea peste ani pe soro\u015fista Monica Macovei drept ministru al Justi\u0163iei).<\/p>\n

Helsinki Watch avea \u015fi un reprezentant permanent \u00een Bucure\u015fti, implicit \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, de contact direct cu participan\u0163ii la mitingul maraton din aprilie-iunie 1990, conform rapor\u00ad\u00adtului propriu \u201eHuman Rights Watch World Report 1990-Romania<\/a>\u201c:<\/p>\n

\u201eHelsinki Watch a fost prima organiza\u021bie pentru drepturile omului care a vizitat Rom\u00e2nia dup\u0103 revolu\u021bia din decembrie. O echip\u0103 Helsinki Watch \/ International Helsinki Federation (IHF) a sosit la Bucure\u0219ti pe 3 ianuarie 1990, ziua \u00een care aeroportul s-a re\u00addeschis. \u00cen acela\u0219i timp, un alt grup Helsinki Watch a intrat \u00een Rom\u00e2nia din Ungaria \u0219i a vizitat Timi\u0219oara \u00eenainte de a se al\u0103tura celorlal\u021bi la Bucure\u0219ti\u2026 Din cauza turbulen\u021belor ne\u00eencetate din Rom\u00e2nia, Helsinki Watch a v\u0103zut nevoia de a avea un reprezentant sta\u021bi\u00ado\u00adnat \u00een Rom\u00e2nia\u2026 Un cercet\u0103tor Helsinki Watch a fost sta\u021bionat la Bucure\u0219ti timp de \u0219ase luni, din aprilie p\u00e2n\u0103 \u00een octombrie, observ\u00e2nd \u0219i raport\u00e2nd situa\u021bia politic\u0103 volatil\u0103 \u0219i diver\u00adsele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor omului\u2026 Cercet\u0103torul Helsinki Watch din Rom\u00e2nia s-a aflat la Bucure\u0219ti \u00een timpul ciocnirilor violente din iunie \u0219i a putut s\u0103 conduc\u0103 imediat inter\u00advi\u00aduri cu victimele ciocnirilor, vizit\u00e2nd spitale, sediul partidului \u0219i casele \u021biganilor de la periferia Bucure\u0219tiului \u0219i \u00eent\u00e2lniri cu presa independent\u0103, lideri ai numeroaselor grupuri de opozi\u021bie \u0219i procurorul general al Rom\u00e2niei\u2026 Helsinki Watch \u0219i-a subliniat preocup\u0103rile legate de drepturile omului \u0219i a prezentat autorit\u0103\u0163ilor o serie de recomand\u0103ri specifice, in\u00adclusiv o sugestie ca informa\u021biile exacte cu privire la locul \u00een care se afl\u0103 orice de\u021binut s\u0103 fie imediat disponibile familiei sale\u201c.<\/p>\n

*<\/p>\n

To\u0163i cei de la G.D.S. care au sus\u0163inut categoric, \u00een mod public, manifesta\u0163ia maraton de la Universitate f\u0103cuser\u0103 parte din gru\u00adpul \u201edisiden\u0163ilor\u201c lui Stork. Ace\u015ftia sunt Gabriel Andreescu (bun prieten cu Coen Stork, \u015fi Andreescu a fost unul din fondatorii din 1990 ai Asocia\u021biei pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Comitetul Helsinki \/ APADOR-CH), Doina Cornea, Stelian T\u0103nase \u015fi Sorin Alexandrescu, (\u201emembrii marcan\u021bi ai Grupului pentru Dialog Social, care au sprijinit activitatea demarat\u0103 de c\u0103tre participan\u021bii la Fenomenul Pia\u021ba Univer\u00adsit\u0103\u021bii<\/a>\u201c). Stelian T\u0103nase nu era doar directorul revistei \u201e22\u201c (a G.D.S.), ci s-a ocupat \u015fi de partea financiar-mate\u00adrial\u0103 a protestului maraton din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, iar Gabriel Andreescu avea s\u0103 treac\u0103 de la anti-securism la anti SRI-ism.<\/p>\n

Este clar c\u0103 C.F.S.N., devenit C.P.U.N., se erodase dup\u0103 ce l-au lichidat pe Nicolae Ceau\u015fescu<\/strong><\/p>\n

Iliescu \u015fi Brucan (disident-contact al lui Stork, dar \u015fi al sovieticilor, \u00eenainte de 1990) erau cu Moscova sovietic\u0103, al\u0163ii, precum Doina Cornea, cu Occidentul. Aici e una dintre cheile protestului-maraton. Se declan\u015fase \u015fi lupta pe Rom\u00e2nia dintre Vest \u015fi Est. Iar lupta era \u015fi \u00eentre agenturi str\u0103ine aliate \u00een anii \u201980 pe teritoriul rom\u00e2nesc, dezbinate acum.<\/p>\n

Un \u201eRaport Rechizitoriu despre fratricidul din 13-15 iunie 1990\u201c<\/a>, coordonat de Sorin Ilie\u015fiu pentru Asocia\u0163ia \u201e21 Decembrie 1989\u201c, men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103: \u201ePentru grevi\u015ftii foamei s-a organizat un fel de tab\u0103r\u0103 pe spa\u0163iul verde din fa\u0163a Teatrului Na\u0163ional \u015fi s-au cump\u0103rat 26 de corturi \u015fi p\u0103turi, din care 20 de corturi cu bani de la Grupul pentru Dialog Social, im\u00adplicat fiind \u00een aceast\u0103 activitate Stelian T\u0103nase, redactor-\u015fef al revistei 22, care i-a desem\u00adnat pe Borza Mihai \u2013 administrator al G.D.S. -, pe Hotnog Ion \u015fi pe Ardelean Teodor s\u0103 cumpere cu 15.000 de lei cortu\u00adrile sus-amintite, de la magazinul Unirea. Pentru mani\u00adfes\u00adtan\u0163ii din Pia\u0163a Univer\u00adsit\u0103\u0163ii se aduceau alimente (conserve, zah\u0103r, ciocolat\u0103, br\u00e2nz\u0103 topit\u0103), \u00eembr\u0103c\u0103\u00admin\u00adte, \u0163ig\u0103ri. Stelian T\u0103nase \u015fi Mihai Borza au decis la G.D.S. ca alimen\u00adtele s\u0103 fie date numai manifestan\u0163ilor care r\u0103m\u00e2n peste noapte \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii (s-a stabilit o parol\u0103 pentru aceast\u0103 activitate \u00abIon pentru Ion\u00bb)\u201c.<\/p>\n

Stelian T\u0103nase este acela care \u015fi anun\u0163a \u00een revista \u201e22\u201c, a G.D.S., \u00een num\u0103\u00adrul 15, din 27 aprilie 1990, \u00eenceperea manifesta\u0163iei maraton, prin articolul \u201eLa \u00een\u00adchi\u00adderea edi\u0163iei: Ultima Solu\u0163ie\u201c, \u00een care \u00eencheie expunerea de motive \u00eempotriva F.S.N. prin sloganul Pie\u0163ei: \u201eUltima Solu\u0163ie: \u00cenc-o revolu\u0163ie!\u201c, un \u00eendemn la lupt\u0103, mai degrab\u0103, dec\u00e2t la protest. \u00cen num\u0103rul urm\u0103tor, din 4 mai, Stelian T\u0103nase cheam\u0103 categoric intelectualii la continu\u00adarea \u201erevolu\u0163iei\u201c din strad\u0103, de la Pia\u0163a Univer\u00adsit\u0103\u0163ii, c\u0103ci spiritul acesteia \u201e\u00eel reg\u0103sim \u00een \u00eentre\u00adgime \u00een aceste zile \u015fi nop\u0163i \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii. Ca intelectual, locul meu este acolo, printre oamenii care cred c\u0103 mai au pentru ce s\u0103 lupte\u201c.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi num\u0103r din revista \u201e22\u201c (din 4 mai), eseistul Dan Oprescu, fon\u00addator G.D.S. (dar \u015fi ex-turn\u0103tor la Securitate), rela\u00adta la pagina 8 cum l-a convocat Stelian T\u0103nase, pe ton con\u00adspirativ, \u00een 27 aprilie 1990, \u00een centru, la Sala Dalles, pentru a-l aduce, apoi, prin alt\u00adci\u00adneva, pe strada Bati\u015ftei nr. 24 (la sediul uneia din asocia\u0163iile din Pia\u0163a Uni\u00adver\u00adsit\u0103\u0163ii), unde, \u201ela fa\u0163a locului\u2026 Al\u0163i doi mem\u00adbri ai G.D.S., Ana \u015eincai \u015fi Stelian T\u0103nase, sunt a\u015feza\u0163i la o mas\u0103 realmente rotund\u0103 \u00eem\u00adpre\u00adun\u0103 cu reprezentan\u0163ii asocia\u0163iilor ai c\u0103ror membri s\u00eent mani\u00ad\u00adfestan\u0163ii din Pia\u0163a Univer\u00adsi\u00adt\u0103\u0163ii. Se discut\u0103 posibilitatea unei platforme comune\u2026 Dup\u0103 o lupt\u0103 de cinci ore, plat\u00adforma comun\u0103 este gata; plec\u0103m cu to\u0163ii la Univer\u00adsi\u00adtate\u2026 Duc \u00abcon\u00ad\u00advorbiri individuale, de la om la om\u00bb cu liderii manifesta\u0163iilor de la Uni\u00adver\u00ad\u00adsitate; \u00eemi repro\u00ad\u015feaz\u0103 c\u0103 G.D.S. nu ia o pozi\u0163ie mai tran\u015fant\u0103, c\u0103 ar cam \u00absc\u0103lda-o\u00bb etc.\u201c\u2026 La pagina 10 sunt prezentate reven\u00addi\u00adc\u0103\u00adrile \u201ecomune\u201c asumate de c\u0103tre Asocia\u0163ia \u201e21 Decem\u00adbrie\u201c (condus\u0103 de sculptorul Ale\u00adxan\u00addru Nancu); \u201eGrupul Independent pentru Democra\u0163ie\u201c (studen\u0163i apro\u00adpia\u0163i de Liga Studen\u0163ilor\u201c), \u201eForumul Antitotalitar Rom\u00e2n\u201c (apro\u00adpiat de Doina Cornea), Asocia\u0163ia \u201e16-21 Decembrie\u201c \u015fi \u201eAlian\u0163a Poporului\u201c (a \u201ebrunetului\u201c Dumitru Dinc\u0103).<\/p>\n

*<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Protestul \u015fi deznod\u0103m\u00e2ntul Pie\u0163ei Universit\u0103\u0163ii programat \u015fi regizat?<\/strong><\/p>\n

Du\u015fmani ai Rom\u00e2niei, strecura\u0163i \u015fi afla\u0163i probabil \u00een spatele ambelor tabere, F.S.N.-ul \u015fi Opozi\u0163ia, parc\u0103 ar fi calculat \u015fi \u00eempins spre situa\u0163ia unui r\u0103zboi civil, la care s-a ajuns \u00een 13-15 iunie 1990, cea mai vinovat\u0103 fiind \u00eens\u0103 puterea F.S.N.-ist\u0103.<\/p>\n

Dar dac\u0103 la scrutinul de la 20 mai, \u201ecripto-comunistul\u201c Ion Iliescu era totu\u015fi dat ca ales oficial pre\u00ad\u0219e\u00addinte al Rom\u00e2niei, cu 85 la sut\u0103 din voturi, iar partidele istorice \u015fi cele de buzu\u00ad\u00adnar, nou ap\u0103rute, erau \u00eenfr\u00e2nte catastrofal \u00een alegeri, cam dup\u0103 o lun\u0103 \u015fi c\u00e2teva zile dup\u0103 \u00eenceperea manifesta\u0163iei-mara\u00adton, majo\u00adri\u00adtatea forma\u0163i\u00adu\u00adnilor care au participat la aceasta \u00een Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii \u2013 respectiv Liga Stu\u00adden\u00ad\u00ad\u0163i\u00adlor, Asocia\u0163ia 21 Decembrie, Grupul Inde\u00adpen\u00addent pentru Democratie (G.I.D.), Asocia\u0163ia Stu\u00adden\u0163ilor Arhitec\u0163i -, \u00eentre 24 \u015fi 27 mai 1990, au anun\u00ad\u0163at, prudente, c\u0103 se retrag din protest \u201epentru a nu pune \u00een pericol via\u0163a grevi\u015ftilor foamei\u201c care formaser\u0103 nucleul protestului.<\/p>\n

Se afirma, \u00een schimb, c\u0103 se va mai apela s\u0103pt\u0103m\u00e2nal \u015fi lunar la o form\u0103 de protest, \u201eca memento al revolu\u0163iei din decembrie 1989 \u015fi al Golaniei\u201c (\u201eneo-revolu\u0163ia\u201c din 1990).<\/p>\n

\u201eManifesta\u0163ia s-ar fi stins de la sine dac\u0103 for\u0163ele de ordine \u015fi cei care d\u0103deau ordine nu ar fi comis un \u015fir de abuzuri \u015fi gre\u015feli\u201c, sus\u0163inea analistul Dan Pavel, \u201erevolu\u0163ionar f\u0103r\u0103 certificat\u201c apropiat de G.D.S. \u015fi prieten de \u201erevolu\u0163ie\u201c cu Stelian T\u0103nase.<\/p>\n

Liga Studen\u0163ilor nu a mai pus la dispozi\u0163ie instala\u0163ia de sonorizare, iar celebrul Balcon s-a \u00eenchis. \u00cen scurt timp num\u0103rul bucure\u015ftenilor care mai treceau pe acolo a \u00een\u00adce\u00adput s\u0103 scad\u0103, c\u0103ci b\u0103t\u0103lia se terminase la urne pentru cei mul\u0163i. R\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een \u201eZona liber\u0103 de neo-comunism\u201c \u2013 sau \u00een \u201eGolania\u201c \u2013 mai mult gre\u00advi\u015ftii foamei, care mai cereau doar ca auto\u00adri\u00adt\u0103\u0163ile s\u0103 aprobe \u00een\u00adfi\u00adin\u00ad\u0163area unei tele\u00advi\u00adziuni independente, care avea s\u0103 fie SOTI tv, finan\u00ad\u0163at\u0103 din S.U.A. Protestatarii r\u0103ma\u015fi mai erau sus\u0163inu\u0163i \u2013 con\u00adform ziarului Dreptatea<\/em> din 30 mai 1990, p. 4 \u2013 doar de forma\u0163iunile Alian\u0163a Poporului (Dinc\u0103), Asocia\u0163ia 16-21 Decembrie \u015fi Foru\u00admul Antitotalitar Rom\u00e2n (de\u015fi \u015fi Doina Cornea ceruse \u00een\u00adcetarea grevei \u015fi protes\u00adtul\u00adui), care au anun\u0163at c\u0103 r\u0103m\u00e2n \u201eal\u0103turi de grevi\u015ftii foamei\u201c.<\/p>\n

Ioan Neam\u0163iu (sau Ion Nem\u0163iu, dup\u0103 unii, neidentificabil \u00een prezent), un lider al gru\u00adpu\u00ad\u00adlui \u201e16-21 Decem\u00adbrie 1989\u201c (al\u0103turi de Liviu T\u0103utu \u015fi Stan Vasile) d\u0103dea un interviu \u00een Dreptatea<\/em> spun\u00e2nd c\u0103 \u201eNu avem voie s\u0103 tr\u0103d\u0103m\u201c ca G.I.D. sau \u201e21 Decembrie\u201c, \u201ecare nu au fost niciodat\u0103 la unison cu noi\u201c, zicea el, conchiz\u00e2nd c\u0103 \u201epractic, noi, asocia\u0163iile care am r\u0103mas, am fost \u015fi cele care au ini\u0163iat aceast\u0103 demonstra\u0163ie\u201c.<\/p>\n

G.D.S., care nu era implicat asumat, ci doar un sus\u0163in\u0103tor al protestelor, de\u015fi repre\u00adzen\u00adtan\u0163ii s\u0103i fuseser\u0103 foarte vocali \u00eem\u00adpotriva puterii F.S.N. \u00een balconul Universi\u00adt\u0103\u0163\u00adii, sus\u00ad\u0163i\u00adnea deopotriv\u0103 retragerea, dar nu cu toat\u0103 convin\u00adge\u00adrea \u015fi nu to\u0163i membrii G.D.S. erau \u201ela unison\u201c cu aceast\u0103 \u00eencetare a protestului, care ocupa \u015fi carosabilul din centrul Bucure\u015ftiului.<\/p>\n

*<\/p>\n

Prin absurditatea deznod\u0103m\u00e2ntului violent \u015fi a consecin\u0163elor sale (pr\u0103bu\u00ad\u015firea ima\u00adgi\u00adnii Rom\u00e2niei \u015fi izolarea ei) se poate presupune \u015fi c\u0103 cineva din umbr\u0103 a vrut un r\u0103zboi inter-rom\u00e2nesc \u015fi avea \u015fi actan\u0163i \u00een ambele tabere. Olanda, de exemplu, al c\u0103rei ambasador a fost din 1988 p\u00e2n\u0103 \u00een 1993 Coen Stork, s-a dove\u00addit \u00een timp c\u0103 nu este deloc un prieten al Rom\u00e2niei (opun\u00e2ndu-se, de exem\u00adplu, ad\u00admiterii Rom\u00e2niei \u00een \u201eSpa\u021biul Schengen\u201c, res\u00adpec\u00adtiv<\/em> liberei circula\u0163ii \u00een Europa pentru rom\u00e2ni)<\/em>, iar Stork s-a situat \u00een toate culisele \u201erevolu\u00ad\u0163i\u00adi\u00adlor\u201c din 1989 \u015fi 1990 din Rom\u00e2nia. Dac\u0103 Rom\u00e2nia, de exem\u00adplu, nu era mereu \u00eempins\u0103 sau ajutat\u0103 s\u0103 se auto-sabo\u00adteze, era posibil ca, din 1989 p\u00e2n\u0103 azi, portul Constan\u0163a s\u0103 fi con\u00adcu\u00adrat la nivel european portul olandez Rotterdam (unul din cele mai mari din Europa, poate cel mai important)<\/strong>, \u015fi sute de miliarde de dolari ar fi tranzitat astfel prin Rom\u00e2nia \u015fi nu prin Olanda, aduc\u00e2nd venituri Rom\u00e2niei. Dar a\u015fa, \u00eena\u00adinte de r\u0103z\u00adboiul din Ucraina (care a mai m\u0103rit tranzitul prin Constan\u0163a) portul Rotterdam avea un trafic de circa 15 milioane de containere (TEU), \u00een timp ce Constan\u021ba de doar 0,6 mili\u00adoa\u00adne. Ambi\u00ad\u0163i\u00adile \u201emegalomane\u201c ale lui Ceau\u015fescu \u00eel f\u0103ceau \u015fi din acest punct de vedere peri\u00adculos pentru occidentali.<\/p>\n

*<\/p>\n

Dar cum dup\u0103 alegerile din 20 mai \u201eautorit\u0103\u0163ile au \u00eencetat s\u0103 mai tolereze feno\u00adme\u00adnul Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii\u201c (cum a consemnat textual presa), \u00een 13 iunie s-a ordonat \u201edegajarea zonei\u201c \u00een modul cel mai brutal \u015fi violent. Se cunosc violen\u0163ele, atrocit\u0103\u0163ile \u015fi crimele care au \u0163inut 3 zile, cauzate mai ales de folosirea minerilor de c\u0103tre Putere.<\/p>\n

Un \u201eRaport asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990\u201c<\/a>, \u00eentocmit Grupul pentru Dialog Social (G.D.S.) \u015fi de \u201eAsocia\u0163ia pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului \u00een Rom\u00e2nia-Comitetul Helsinki\u201c (APADOR, filiala din Rom\u00e2nia, \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1990, a Helsinki Watch, \u00een conducerea c\u0103re\u00adia se afla \u015fi \u00eendru\u00adm\u0103\u00adtorul protestelor, Coen Stork) sus\u0163ine c\u0103 \u201eMineriada din iunie 1990 a fost o \u00abopera\u00ad\u0163iune premeditat\u0103, orga\u00ad\u00adnizat\u0103 <\/em>\u015fi dirijat\u0103 la scara na\u0163ional\u0103, bine orientat\u0103 pe teren, \u015fi implic\u00e2nd \u00een conse\u00adcin\u0163\u0103 r\u0103spunderea total\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor la cel mai \u00eenalt nivel\u00bb.<\/em> De\u015fi organizatorii direc\u0163i ai violentelor au fost liderii Puterii (Ion Iliescu, F.S.N., Guvernul), rapor\u00adtul pre\u00adtinde c\u0103 \u201eac\u0163iunea terorist\u0103\u201c din 14-15 iunie \u201ea fost preme\u00additat\u0103 \u015fi organizat\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel, cu participarea esen\u0163ial\u0103 a Securit\u0103\u0163ii\u201c (\u0163apul isp\u0103\u015fitor \u015fi calul de b\u0103taie per\u00admanent al lui Stork, obsedat de Securitate) sau de c\u0103tre \u201eminero-securi\u015fti\u201c.<\/p>\n

Dar dac\u0103 din planul mai mare (conceput \u00eenc\u0103 din ianuarie, dup\u0103 cum spun unii din\u00adtre protagoni\u015fti, precum Nica Leon) a f\u0103cut parte de la \u00eenceput \u015fi atri\u00adbu\u00adirea la final a rolu\u00adlui de \u201evinovat\u201c fantomaticei \u201eSecurit\u0103\u0163i\u201c, \u00een cel mai clasic mod de acoperire a urmelor a ade\u00adv\u0103\u00adra\u00ad\u00ad\u0163ilor f\u0103ptu\u00aditori prin aranjarea de \u201eprobe\u201c care s\u0103 in\u00adcri\u00admineze pe al\u0163ii? C\u0103ci unul dintre regizorii acelor zile a fost Silviu Brucan \/ Saul Brukner, care ura \u015fi el de moarte \u201eSecu\u00adritatea\u201c, ur\u00e2nd de fapt con\u00adtraspionajul rom\u00e2\u00adnesc, ca \u015fi Coen Stork, alt regizor al destinului Rom\u00e2niei anilor \u201980-\u201990.<\/p>\n

C\u0103ci, senza\u0163ional, chiar o declara\u0163ie a lui Nica Leon, unul dintre declan\u00ad\u015fatorii pro\u00adtes\u00adte\u00adlor, din 22 aprilie 1990, sus\u0163inea c\u0103 totul a fost de la \u00eenceput un plan \u015fi o regie promo\u00advate \u00een tab\u0103ra F.S.N.-Iliescu de c\u0103tre Silviu Brucan. Iat\u0103 ce zicea Nica Leon \u00een acest sens: \u201eIdeea declan\u0219\u0103rii Pie\u021bei Universit\u0103\u021bi s-a n\u0103scut \u00een februarie 1990, \u00een sediul Guvernului. Lucru\u00adri\u00adle astea eu le-am scris \u00een declara\u021bia dat\u0103 la Parchet acum mul\u021bi ani. Nu s-a f\u0103cut nimic, nimeni nu a vrut s\u0103 cerceteze. Nu a fost nimic \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, totul a fost premeditat cu mult timp \u00eenainte \u0219i totul a fost preg\u0103tit p\u00e2n\u0103 \u00een ultima secund\u0103. \u00cen ianuarie-februarie 1990 (\u2026) m-am aflat, la un moment dat, \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere \u00een care nu trebuia s\u0103 fiu \u0219i ni\u0219te oameni din F.S.N. stabi\u00adleau cum ar trebui s\u0103 se procedeze pentru a fi b\u0103gat\u0103 din nou groaza \u00een sufletele rom\u00e2nilor, pentru a ajunge din nou la puterea absolut\u0103. Cel care a transmis aceast\u0103 idee lui Iliescu a fost Brucan\u201c (\u201eNica Leon: Zarva creat\u0103 \u00een jurul dosa\u00adrului Mineriadei este artificial\u0103. Evenimentele din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii au fost premeditate (VIDEO)<\/a>\u201c \u00een 22 octombrie 2015, pe website<\/em>-ul B1Tv).<\/p>\n

*<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen timpul nebuniei din 13-15 iunie 1990, Coen Stork umbla peste tot<\/strong><\/p>\n

\u00cen ziua declan\u015f\u0103rii ostilit\u0103\u0163ilor de c\u0103tre Putere (de F.S.N.) asupra ultimilor manifes\u00adtan\u0163i protestatari de la Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii, 13 iunie 1990, Stork era v\u0103zut peste tot cu cele\u00adbra lui biciclet\u0103. La spar\u00adge\u00adrea u\u015filor de la Televiziune \u201ede c\u0103tre un grup diversionist\u201c, ca vina s\u0103 fie atribuit\u0103 apoi mani\u00adfes\u00adtan\u0163ilor, protestatarul Romulus Rusan spunea c\u0103 \u201e<\/strong>printre cei care au asistat side\u00ad\u00ad\u00adra\u0163i la aceast\u0103 scen\u0103, l-am z\u0103rit \u015fi pe ambasadorul Olandei, Coen Stork, \u0163in\u00eend de ghidon o bici\u00adclet\u0103, cu pantalonii prin\u0219i cu o clem\u0103, cum se purta pe vre\u00admuri. Se mi\u015fca prin\u00adtre oameni \u0219i spunea: \u00abNu vi se pare c\u0103 se produce o \u00eenc\u0103lcare a regulilor statului de drept?\u00bb\u201c (\u201eContinuarea activit\u0103\u0163ii publice a Alian\u0163ei\u2026\u201c <\/a><\/em>, interviu al lui Rusan publicat \u00een Obser\u00advator Cultural<\/em> \u00een 2017).<\/p>\n

A fost v\u0103zut \u2013 \u015fi a relatat \u015fi el aceasta \u2013 despre cum s-a dus \u015fi la redac\u0163ia ziarului Rom\u00e2nia Lliber\u0103<\/em>, ca s\u0103 asi\u00adgu\u00adre apari\u0163ia ziarului care sus\u0163inea Opozi\u0163ia, finan\u0163at din S.U.A. dar sus\u00adpen\u00addat \u00een acele zile. \u201eA doua zi \u2013 pe 14 iunie, relata Stork \u2013 m-am dus cu ma\u0219ina oficial\u0103 la Casa Presei, unde era adunat\u0103 toat\u0103 presa din Bucure\u0219ti. Am cobo\u00adr\u00e2t din ma\u0219in\u0103, am intrat, am urcat pe sc\u0103ri \u0219i am g\u0103sit o sal\u0103 unde erau mai mul\u021bi jur\u00adna\u00adli\u0219ti, \u00eentr-o \u0219edin\u021b\u0103. Am b\u0103tut la u\u0219\u0103, am intrat \u0219i am spus: Sunt ambasadorul olandez, am venit s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng c\u0103 nu mi-am primit ziarul ast\u0103zi! Cred c\u0103 ar trebui s\u0103 munci\u021bi, s\u0103 umple\u021bi odat\u0103 ziarul \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 lumea!<\/em>\u201c (\u201eAmbasadorul care i-a ajutat pe disiden\u0163i\u2026\u201c, interviu al lui Stork pe <\/a>pressone.ro, din 7 mai 2017).<\/p>\n

De fapt, presa de opozi\u0163ie din Rom\u00e2nia era sprijinit\u0103 (\u015fi dirijat\u0103) la \u00eenceputul anilor \u201990 de gu\u00adver\u00adnul american, de George Soros \u015fi de Coen Stork.<\/p>\n

Soro\u015fista Alina Mungiu-Pippidi \u00ee\u015fi aducea aminte \u00eentr-un articol c\u0103 \u201eNu avea Revo\u00adlu\u0163ia o lun\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi am primit, la Opinia Studen\u0163easc\u0103<\/em>, ziarul nostru revolu\u0163ionar ie\u015fean, scos \u00een tipografia comunist\u0103 din care Flac\u0103ra Ia\u015fului<\/em> fugise, pe h\u00eertia lor \u015fi cu munca volun\u00adtara a tipografilor, primele noastre ma\u015fini de scris. Le datoram lui Coen Stork, amba\u00adsa\u00addo\u00adrul Olandei, protectorul disiden\u0163ilor no\u015ftri \u00een anii optzeci\u201c (art. \u201eC\u00e2t le dator\u0103m olandezilor<\/a>\u201c).<\/p>\n

Alt ie\u015fean lipit de cele dou\u0103 funda\u0163ii ctitorite de Soros \u00een Rom\u00e2nia, funda\u0163ia Soros \u015fi G.D.S.-ul, Liviu Antonesei, relata pe blogul s\u0103u (\u00een 26 februarie 2020) c\u0103 Soros, pe fondul crizei de h\u00e2rtie din Rom\u00e2nia de dup\u0103 1989, a adus h\u00e2rtie din str\u0103in\u0103tate de vreun milion de dolari, iar el, Antonesei, a fost, p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, membru \u00een \u201eboard-ul pentru dis\u00adtribuirea h\u00eertiei\u201c al \u201eFunda\u0163iei Soros pentru o Socie\u00adtate Deschis\u0103 din Rom\u00e2nia\u201c. H\u00e2rtia aceasta era dirijat\u0103 exclusiv c\u0103tre presa care se supunea direc\u0163iei politice indicate sau agreate de Soros. Dar fun\u00adda\u00ad\u0163ia Soros a distribuit \u015fi fonduri b\u0103ne\u015fti prin acela\u015fi personaj.<\/em><\/p>\n

Iar principala publica\u0163ie finan\u0163at\u0103 de americani era Rom\u00e2nia Liber\u0103<\/em>. Nu trecuse o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la \u201emineriada\u201c din Bucure\u015fti din 14-15 iunie, soldat\u0103 cu mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i, c\u00e2nd, \u00een 20 iunie 1990, disiden\u0163ii Doina Cornea \u015fi Petre Mihai B\u0103canu, directorul Rom\u00e2niei libere<\/em>, se aflau la Washington, la invita\u0163ia National Endowment for Democracy (N.E.D.). \u00cen pledoaria lor, at\u00e2t Doina Cornea, c\u00e2t \u015fi Petre Mihai B\u0103canu, mul\u0163u\u00admeau N.E.D. pentru \u201espri\u00adjinul de p\u00e2n\u0103 atunci\u201c, cer\u00e2nd ajutoare \u00een continuare.<\/p>\n

Dar N.E.D. este doar una din entit\u0103\u0163ile implicate financiar din plin \u00een politica din 1990 a Rom\u00e2niei. \u00cen afar\u0103 de Helsinki Watch, de National Endowment for Democracy \u015fi de Fun\u00adda\u0163ia Soros Pen\u00adtru o So\u00adci\u00adetate De\u00ads\u00adchi\u00ads\u0103, au mai ac\u0163ionat \u00een 1990 de partea prote\u00ads\u00adtu\u00adlui din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii \u015fi Nati\u00ado\u00adnal Demo\u00adcra\u00adtic In\u00adsti\u00adtu\u00adte \u015fi Freedom House S.U.A., German Mar\u00adshall Fund-S.U.A. (fond american), U.S.A.I.D (United States Agency for Inter\u00adna\u00ad\u00adti\u00adonal De\u00adve\u00adlop\u00ad\u00adment, sub-agen\u0163ie a C.I.A.) \u015fi Freedom House (ong din S.U.A. cu conducere iudaic\u0103), toate cu fonduri de la bugetul de stat al S.U.A. (pe larg \u00een capitolul \u201eSuper Ong-urile str\u0103ine au venit dirijate politic din S.U.A.\u201c din lucrarea (\u201e\u00abSocietatea Civil\u0103\u00bb de sub ONG<\/em>\u2013urile Interna\u0163ionale <\/em>\u2013 Organiza\u0163ii<\/em> \u015fi servicii secrete din umbr\u0103<\/em><\/a>\u201c).<\/p>\n

\u00cen raportul National Endowment for Democracy privind cheltuielile sale din anul 1990, legat de diverse evenimente, apar \u015fi cheltuieli legate de \u201eprimele alegeri post-comu\u00adnis\u00ad\u00adte pre\u00adzi\u00adden\u00ad\u0163i\u00adale \u015fi parlamentare, din Rom\u00e2nia\u201c din mai 1990. \u00cen acela\u015fi raport se arat\u0103 \u015fi cum National Endowment for Democracy a sus\u0163inut financiar proiectele \u201eGroup for Social Dialog\u201c (G.D.S.), \u00een timp ce Freedom House a donat o tipografie c\u0103tre ziarul Rom\u00e2nia Liber\u0103<\/em>. National Endowment for Demo\u00adcracy (NED) este o \u201efunda\u0163ie privat\u0103, non\u00adprofit\u201c, finan\u0163at\u0103 de Congresul American pentru a promova demo\u00adcra\u00ad\u0163ia \u00een lume. Scopul \u00eenfiin\u0163\u0103rii acestei funda\u0163ii \u00een 1983 a fost acela de a nu mai expune anumite activit\u0103\u0163i ale C.I.A.<\/p>\n

Nati\u00ado\u00adnal Demo\u00adcratic In\u00adsti\u00adtu\u00adte (N.D.I.) este \u015fi el tot un fel de \u201eOng politic liberal\u201c, care a fost de la \u00eenceput finan\u0163at \u015fi dirijat de c\u0103tre statul american prin alt \u201eOng\u201c creat de Congresul S.U.A. (care, reprezent\u00e2nd o putere a sta\u00adtu\u00adlui, este departe de a se putea numi \u201esocietate civil\u0103\u201c). El este mai opac dec\u00e2t N.E.D., motiv pentru care a fost preferat \u00een unele opera\u0163iuni mai dis\u00adcrete. \u00cen 1990 a ac\u0163ionat \u015fi el intens \u00een Rom\u00e2nia, fiind cel care, din umbr\u0103, a creat virulentul Ong, de la un moment dat, Pro Democra\u0163ia, condus de Cristian P\u00eervulescu, \u00een prezent decan la Facultatea de \u015etiin\u0163e Politice din \u0218.N.S.P.A., adic\u0103 un st\u00e2lp al sis\u00adtemului, ceea ce arat\u0103 c\u0103 pionii din pionieratul coloniz\u0103rii vestice ne conduc azi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 13-15 iunie 1990, Coen Stork a ac\u0163ionat pentru un restart al opozi\u0163iei politice, neo-revolu\u0163ionarii fiind instrui\u0163i \u201ehuman watch\u201c \u00een Vest<\/strong><\/p>\n

Ziarul Rom\u00e2nia Liber\u0103<\/em> \u015fi Coen Stork, ca \u015fi o parte din G.D.S.-i\u015ftii de la revista \u201e22\u201c, sus\u0163inuser\u0103, de\u015fi nu foarte f\u0103\u0163i\u015f public, continuarea manifesta\u0163iei care bloca centrul capi\u00adta\u00adlei, atunci c\u00e2nd organiza\u0163iile mai con\u015ftiente au decis suspendarea ei pe 27 mai 1990.<\/p>\n

\u201eMineriada\u201c din 14-15 iunie 1990 a aruncat \u201eo grav\u0103 anatem\u0103\u201c interna\u0163ional\u0103 asupra Rom\u00e2niei \u0219i a provocat stagnarea \u021b\u0103rii, a blocat tot valul de simpatie mondial\u0103 generat de momentul 22 decembrie 1989, lu\u00e2ndu-se chiar m\u0103surile de izolare \u015fi de sanc\u0163ionare eco\u00adno\u00admic\u0103 a Rom\u00e2niei, ca pe vremea lui Ceau\u015fescu, Occidentul fiind nemul\u0163umit \u015fi de faptul c\u0103 Iliescu a reasociat rapid Rom\u00e2nia, politic, Uniunii Sovietice.<\/p>\n

Marian Munteanu \u2013 principalul promotor al non-violen\u021bei ca atitudine civic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103, \u00eendeosebi prin participarea studen\u021bilor la mitingurile din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, c\u0103rora le-a imprimat un caracter non-violent \u2013 a fost arestat de F.S.N. \u00een zorii zilei de 13 iunie 1990, eliberat dup\u0103-amiaz\u0103 \u0219i apoi sechestrat \u0219i b\u0103tut cu brutalitate \u00een dimi\u00adnea\u021ba de 14 iunie 1990 \u00een sediul Universit\u0103\u021bii. A fost transportat \u00een stare foarte grav\u0103 la spital, dar dup\u0103 numai 4 zile a fost din nou arestat abuziv \u0219i de\u021binut politic la peniten\u00adcia\u00adrul Jilava. Cel pu\u0163in opt persoane \u015fi-au pierdut via\u0163a \u00een haosul violen\u0163elor acelor 3 zile, iar peste 1.600 de oameni au fost r\u0103ni\u0163i sau re\u0163inu\u0163i abuziv. S-a vorbit \u015fi de cifre mai mari.<\/p>\n

\u00centre aresta\u0163i erau \u015fi liderii cei mai vocali ai \u201ePie\u0163ei\u201c, precum Dumitru Dinc\u0103, Teodor M\u0103rie\u015f \u015fi Nica Leon, iar unii au fost trimi\u015fi \u00een judecat\u0103 pentru c\u0103 ar fi participat la ata\u00adca\u00adrea in\u00adstitu\u0163iilor statului \u00een 13 iunie 1990, c\u0103ci dup\u0103 ce \u00een diminea\u0163a zilei de 13 tru\u00adpele Poli\u0163iei au intervenit violent asupra manifestan\u0163iilor (a \u201egrevi\u015ftilor foamei\u201c din corturi \u015fi a \u00eenso\u00ad\u0163i\u00adto\u00ad\u00adrilor lor), \u201edup\u0103 amiaza sediul Poli\u0163iei, Ministerului de Interne \u015fi S.R.I. sunt ata\u00adca\u00adte de mani\u00adfestan\u0163i furio\u015fi\u201c. Spre sear\u0103 \u015fi \u201esediul televiziunii este atacat, emisia este \u00een\u00adtre\u00adrup\u00adt\u0103 pentru c\u00e2teva minute\u201c, totul fiind pus \u00een sarcina liderilor \u015fi protestatarilor de la Pia\u0163a Uni\u00adver\u00adsi\u00adt\u0103\u00ad\u0163ii, de\u015fi s-au acuzat \u015fi diversiuni.<\/p>\n

Procuratura pretindea c\u0103 aresta\u0163ii preventiv \u00een 16 iunie, Marian Munteanu, D-tru Dinc\u0103, Nica Leon \u015fi al\u0163ii, sunt inculpa\u0163i pentru \u201edelicte de instigare, violen\u0163\u0103 \u015fi anarhie\u201c, c\u0103ci ar fi \u201eparticipat direct la ac\u0163iunile de distrugere la TVR \u015fi M.A.I.\u201c, ceea ce, cel pu\u0163in \u00een cazul lui Marian Munteanu, era o abera\u0163ie total\u0103, acesta fiind \u00een imposibilitatea fizic\u0103 de a s\u0103v\u00e2r\u015fi ceva dup\u0103 b\u0103taia crunt\u0103 primit\u0103 \u00een ziua de 13.<\/p>\n

\u00cens\u0103 ap\u0103ruser\u0103 \u015fi martori care s\u0103-i acuze, mai ales pe Nica Leon, a\u015fa c\u0103 au fost tri\u00admi\u015fi \u00een judecat\u0103, dar, \u015fi cu ajutorul ambasadelor, au sc\u0103pat \u00een august.<\/p>\n

Unul dintre cei cu care Coen Stork a fost \u00een contact pentru salvarea celor inculpa\u0163i era \u201erevolu\u0163ionarul\u201c Dan-Cristian Ionescu, prieten al lui Nica Leon, cum a relatat acesta, Ionescu, \u00een Memoriile<\/em> sale:<\/p>\n

\u201eEu consider c\u0103 cel mai important discurs din Pia\u021b\u0103 l-am \u021binut eu pe 29 apri\u00adlie 1990 c\u00eend am anun\u021bat \u00eenfiin\u021barea Alian\u021bei Nationale pentru Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara\u2026<\/p>\n

Oameni din Pia\u021b\u0103, aresta\u021bi abuziv \u0219i care nu m\u0103 cuno\u0219teau, au fost b\u0103tu\u021bi ca s\u0103 de\u00adcla\u00adre c\u0103 Leon \u0219i cu mine am venit \u00een seara de 12 iunie \u0219i i-am organizat \u00een trupe de coman\u00addo [pe c\u00e2nd era procuror, D.C. Ionescu chiar a fost deta\u015fat timp de un an s\u0103 antreneze trupe str\u0103ine pe teri\u00adtoriul Rom\u00e2nei, cum arat\u0103 tot el \u00een me\u00admo\u00adriile sale \u2013 n.n.] care a doua zi s\u0103 atace insti\u00adtu\u00ad\u021bi\u00adile de stat. Pe Leon l-au arestat, pe mine nu au reu\u0219it. M-am zb\u0103tut peste o lun\u0103 \u0219i jum\u0103\u00adtate s\u0103-i dove\u00addesc nevi\u00adnov\u0103\u021bia lui Leon. Am identificat pe cei care \u0219tiau ce a f\u0103cut Leon \u00een acele mo\u00admente \u0219i le-am luat declara\u021bii ex\u00adtra\u00adjudiciare, le-am multiplicat \u2013 setul cu origi\u00adnale pentru dosar, celelalte duse la amba\u00adsa\u00addele S.U.A., Marea Britanie (duse de so\u021bia lui) \u0219i Olanda<\/strong> (unde<\/strong>am avut singurul moment de rela\u00adxa\u00adre <\/strong>al acelor zile, b\u00eend cu pl\u0103cere un whisky de calitate cu r\u0103posatul ambasador Coen F. Stork<\/strong>), am aranjat cu prietenul Adrian Vasiliu s\u0103 \u00eel apere pe Leon (eu, fiind implicat \u00een dosar, nu puteam s\u0103 fiu avo\u00adca\u00adtul lui, ci doar martor). \u00cen luna august Leon a fost eliberat\u2026<\/p>\n

A doua zi eu am plecat \u00een Scandinavia, eram invitat la prima conferin\u021b\u0103 asupra drep\u00adturilor omului \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est (\u00een Norvegia), dar \u0219i blindat cu o \u00eempu\u00adter\u00adnicire din partea partidului pentru a discuta cu partidele din Suedia (dublat\u0103 de \u00eempu\u00adterniciri verbale din partea lui Corneliu Coposu-P.N.\u021a.-C.D., Sergiu Cunescu-P.S.D., Nica Leon-P.L.-D. \u0219i Nicu St\u0103ncescu-P.U.D.)\u2026\u201c.<\/p>\n

\u201eLa \u00eenceputul verii lui 1990 \u2013 zice Ionescu \u00een alt\u0103 parte din Memoriile<\/em> sale despre aceast\u0103 plecare de dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea cu Coen Stork \u2013 primesc o invita\u0163ie nominal\u0103 din partea organizatorilor nor\u00advegieni ai Primei conferin\u0163e asupra drepturilor omului \u00een Europa Cen\u00adtral\u0103 \u015fi de Est \u00een epoca perestroik\u0103i (lung titlu!) de la Sundvolden. Rom\u00e2nii nici acum nu \u015ftiu de mine \u015fi de lupta mea pentru drepturile omului, dar norvegienii auziser\u0103!\u201c<\/p>\n

Din p\u0103cate, confe\u00adrin\u0163a la care s-ar fi dus \u00een vara lui 1990 Dan Cristian Ionescu nu este azi identificabil\u0103 \u00een istoria \u201ehuman rights\u201c a Norvegiei.<\/p>\n

Pleac\u0103 pe 11 august 1990, dup\u0103 cum zice, \u015fi st\u0103 3 zile \u00een Danemarca, \u00eenainte de a ajunge la Oslo \u015fi apoi la Sundvolden, la 40 km de Oslo, pe malul unui lac, unde constat\u0103 c\u0103 \u201eprincipalii avoca\u021bi ap\u0103r\u0103tori ai drepturilor\u201c din Uniunea Sovietic\u0103 sunt ni\u015fte iudei: Joseph Brontz, Michail Golfstein, Felix Heyfetz, Meyer Shulrufer\u2026 \u201eM-am \u00eemprietenit cu ocazia aceas\u00adta cu Gerald Nagler (evreu austriac-suedez, secre\u00adtarul general al Federa\u00ad\u021biei Helsinki), cu care am reluat leg\u0103tura la Stockolm\u2026 Am uitat s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 la Sundvolden, delega\u021bia rom\u00e2n\u0103 s-a dublat \u2013 ne-am \u00eent\u00eelnit \u0219i cu prietenii desemna\u021bi de ministerul justi\u00ad\u021bi\u00adei [adic\u0103 de c\u0103tre minis\u00adtrul filo-israelian \u015fi iudeu Victor Babiuc, zis \u015fi Mossadiuc \u2013 n.n.]. Iar eu am reu\u0219it s\u0103 schimb biletul de \u00eentors pentru Copenhaga cu unul de Stockholm\u2026 C\u00eend am plecat din \u021bar\u0103, erau \u00een curs pretinse discu\u021bii asupra creerii \u00een scurt timp a unei opozi\u021bii unite. Am plecat av\u00eend o delega\u021bie scris\u0103 din partea partidului meu (Partidul Socialist Liberal) pentru a contacta partidele politice din Suedia\u2026 Leon \u00eemi \u00eemprumutase\u00a0\u0219i o in\u00adsig\u00adn\u0103 de piept cu tricolorul, pe care \u00een partea de jos, \u00eentr-un mod foarte meseria\u0219, cineva ata\u0219ase cuv\u00eentul \u00abgolan\u00bb (termenul folosit de Iliescu la adresa noas\u00adtr\u0103) \u00eenc\u00eet credeai c\u0103 a\u0219a a fost confec\u00ad\u021bi\u00adonat\u0103. Am purtat aceast\u0103 insign\u0103 \u00een perma\u00adnen\u021b\u0103\u201c (Dan Cristian Ionescu, \u201eO via\u0163\u0103 pentru\u2026 mai multe idei sau este foarte greu, zeci de ani, s\u0103 fii \u015fi erou, dar \u015fi nebun, sau invers\u201c<\/em> \u2013 titlul volumlui II de memorii, aferent anilor 1990-2002).<\/p>\n

*<\/p>\n

Rela\u0163ia str\u00e2ns\u0103 a emisarului opozi\u0163iei de la Bucure\u015fti cu activi\u015ftii \u201ehuman watch\u201c e reflectat\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 nu doar cu Nagler, pe atunci secretar general al Federa\u021biei Helsinki, a legat o prietenie personal\u0103, ci \u015fi cu \u201eTor Bohler, pre\u0219edintele Comitetului pen\u00adtru drepturile omului al baroului norvegian, cu care m-am re\u00eent\u00eelnit \u00een vara urm\u0103toare la o alt\u0103 conferin\u021b\u0103, la Praga \u0219i cu Gro Hillestad Thune, membr\u0103 a Comisei europene pentru drep\u00adtu\u00adrile omului, cu care m-am re\u00eent\u00eelnit \u00een dec. 1990 la restaurantul Hotelului Prezident, c\u00eend mi-a adus o c\u0103ma\u0219\u0103 de blue-jeans \u0219i un portofel din piele cu monogram\u0103 aurie, pe care le am \u0219i acum\u201c (D.C. Ionescu, op. cit.<\/em>).<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Helsinki Watch<\/strong>, C.I.A., Elie Wiesel \u015fi Soros pierdu\u0163i \u00een fundal<\/strong><\/p>\n

\u00cen Suedia, Dan C. Ionescu a discutat mai mult cu Partidul Social Democrat, \u201ecel mai longeviv partid de guver\u00adn\u0103\u00adm\u00eent din Suedia\u201c (probabil SV, \u201eSosialistisk VenstreParti\u201c, \u00een rom\u00e2n\u0103 \u201ePartidul Socialist St\u00e2nga\u201c), \u015fi cu liberalii suedezi, care se numesc, paradoxal, tot \u201eSt\u00e2nga\u201c (Venstre). Nou\u0103 zile a stat \u00een Stockholm, unde, cum a zis, s-a reg\u0103sit cu acti\u00advis\u00ad\u00adtul iudeu pentru<\/strong> \u201edrepturile omului<\/strong>\u201c Gerald Nagler<\/strong>, colegul lui Stork de la Helsinki Watch<\/strong>, \u015fi, tot la aceea\u015fi orga\u00adniza\u0163ie dirijat\u0103 de C.I.A. \u015fi Soros, coleg al lui Jeri Laber<\/strong>, iudeo-jidoav\u00adca director executiv al Helsinki Watch\/Rights Watch din 1978 p\u00e2n\u0103 \u00een 1995, care venise din ianuarie 1990 \u00een Rom\u00e2nia \u00eempreun\u0103 cu Sandra Pralong (\u201eevreic\u0103\u201c dup\u0103 tat\u0103) la \u00eenfiin\u0163area Grupului pentru Dialog Social (G.D.S.), c\u00e2nd ap\u0103ruse \u015fi George Soros \u00een persoan\u0103, spon\u00adsorul Helsinki Watch \u015fi, de atunci, \u015fi al G.D.S.<\/p>\n

\u00cen descrierea f\u0103cut\u0103 lui Jeri Laber de Harriman Institute <\/a>de la universitatea neo-marxis\u00adt\u0103 Columnia, din S.U.A., se arat\u0103 c\u0103 aceasta este \u201efondatoare a Human Rights Watch (fost\u0103 Helsinki Watch)\u201c, ca \u015fi Gerald Nagler, \u015fi cum umbla ea \u00een misiuni prin Europa \u00eem\u00adpreun\u0103 cu Nagler, \u00eempotriva regimurilor statelor est-europene, \u00een anii \u201980.<\/p>\n

\u00cen Norvegia, la Oslo, c\u00e2t timp revolu\u0163ionarul rom\u00e2n C.D. Ionescu a stat aproape o lun\u0103 de zile \u00een vara lui 1990, s-a desf\u0103\u015furat \u201econferin\u0163a interna\u0163ional\u0103\u201c a t\u0103tucului \u201eindus\u00adtriei holocaus\u00adtu\u00adlui\u201c, zis\u0103 \u201eThe Anatomy of Hate\u201c, organi\u00adza\u00adt\u0103 The Elie Wiesel Foundation for Humanity \u00een august 1990<\/a>, de la care nu puteau lipsi nici mul\u0163i dintre noii s\u0103i amici acti\u00advi\u015fti de \u201ehuman rights\u201c, precum Gerald Nagler.<\/p>\n

Aceast\u0103 conferin\u0163\u0103, care avea \u015fi titlul de \u201eRezolvarea Conflictului prin Dialog \u015fi Democra\u0163ie\u201c (The Anatomy of Hate. Resolving Conflict through Dialogue and Demo\u00adcra\u00adcy), la care Elie Wiesel i-a adus \u015fi pe Jimmy Carter \u0219i Francois Mitterrand sau pe Vaclav Havel ori Nelson Mandela, era prima scoatere \u00een lume, \u00een afara S.U.A. \u015fi a Israelului, a \u201eindustriei Holoca\u00adus\u00ad\u00adtului\u201c, de c\u0103tre Wiesel, \u015fi implica \u015fi combaterea \u201eanti-semitis\u00admu\u00adlui\u201c, una din misi\u00adu\u00adnile amicului Gerald Nagler.<\/p>\n

Anterioara conferin\u0163\u0103 a lui Wiesel se desf\u0103\u015furase la Haifa, \u00een Israel, \u00een 2-5 iunie 1990, numindu-se \u201eConferin\u0163a Interna\u0163ional\u0103 a Educa\u0163iei \u00cempotriva Urii\u201c (Inter\u00adna\u00adtional Conference on Education Against Hate), iar urm\u0103toarea s-a desf\u0103\u015furat \u00een 1991 la Moscova refor\u00adma\u00adtorului Gorbaciov, pe care activi\u015ftii iudeo-human rights \u00eel \u00eendrumau spre pr\u0103bu\u00ad\u015fi\u00ad\u00adrea Uniunii Sovietice.<\/p>\n

La conferin\u0163ele \u201eAnatomia Urii\u201c (The Anatomy of Hate<\/em>), Wiesel promova \u201ememo\u00adria Holocaustului\u201c prin invoca\u00adrea lag\u0103rului de la Auschwitz, unde ar fi fost de\u0163inut, dar la \u00een\u00adtru\u00adnire a fost comb\u0103tut \u015fi \u201eantisemitis\u00admul\u201c, \u00een care ar fi fost expert Nagler, amicul revo\u00adlu\u00ad\u0163ionarului Dan Cristian Ionescu, tri\u00admi\u00adsul opozi\u0163iei anti-F.S.N. \u00een nordul Europei.<\/em><\/p>\n

Intrarea lui Nagler \u00een \u201eactivismul pentru drepturi\u201c a \u00eenceput la solicitarea din 1977 a rabinului Morton Narrowe, agent al sionismului global n\u0103scut \u00een S.U.A. \u015fi format ca atare la Yeshiva University din New York \u015fi Jewish Theological Seminary of America, dar ajuns lider al comunit\u0103\u021bii iudaice din Stockholm, care i-a cerut prietenului s\u0103u s\u0103-i ob\u0163in\u0103 o viz\u0103 de c\u0103l\u0103torie pentru a ajunge la iudeo-jidovii \u201erefuz\u00adnici\u201c din Uniunea Sovietic\u0103, care doresc s\u0103 ajung\u0103 \u00een Occident sau \u00een Israel. Hans Gerald Nagler s-a n\u0103scut pe 10 decembrie 1929, la Viena, ca \u201efiu al unui negustor iudeu care \u0219i-a mutat familia la Stockholm \u00een 1931, pe fondul anti\u00adsemi\u00adtis\u00admului \u00een cre\u0219tere \u00een anii inter\u00adbelici\u201c. Familia lui ar fi activat \u00een Suedia pentru cauza \u201esal\u00adv\u0103\u00adrii iudeilor\u201c \u015fi \u00eenainte \u015fi dup\u0103 1945.<\/p>\n

Narrowe credea c\u0103 Nagler era perfect pentru o c\u0103l\u0103torie clandestin\u0103 de infor\u00admare \u0219i de a realiza noi canale de comunicare secret\u0103 cu \u201ecomunitatea evre\u00adiasc\u0103 din Moscova\u201c, c\u0103ci nu avea \u00eenc\u0103 un trecut \u00een politica interna\u00ad\u021bio\u00adnal\u0103 sau \u00een campanii pentru \u201edrepturile omului\u201c \u0219i aparent lucra pentru compania de echipa\u00admente optice a familiei sale, rabinul pariind c\u0103 \u201eNagler nu va atrage prea mult aten\u021bia din partea KGB-ului \u0219i a altor paznici sovietici\u201c.<\/p>\n

\u00centr-adev\u0103r, \u00een timpul deplas\u0103rilor \u00een Uniunea Sovietic\u0103, Nagler a reu\u0219it s\u0103 evite orice contact major cu autorit\u0103\u021bile \u00een timp ce se \u00eent\u00e2lnea cu activi\u0219tii diziden\u0163i iudei sau cu celebru\u201epacifist\u201cpro-israelian Andrei Saharov \u0219i cu so\u021bia sa,Yelena Bonner,iudeo-acti\u00advis\u00adt\u0103 \u015fi ea de \u201ehuman rights\u201c, dup\u0103 ce a fost cescut\u0103 \u00eentr-o fami\u00adlie de nomenclaturi\u015fti comu\u00adni\u015fti sovietici \u015fi cominterni\u015fti \u00een anii 1923-1937.<\/p>\n

Nagler a \u015fi r\u0103mas printre cele mai apropiate contacte din Occident ale lui Saharov, savantul sovietic care, din 1967, concomitent cu \u201eR\u0103zboiul de \u015ease Zile\u201c, a sprijinit de la bun \u00eenceput Israelul \u00een conflictul arabo-israelian \u015fi a fost \u00een Uniu\u00adnea Sovietic\u0103 prietenul iudeilor refuznici pe care i-a sus\u0163inut s\u0103 fac\u0103 aliyah<\/em> (s\u0103 emigreze) \u00een statul iudeu.<\/p>\n

Dup\u0103 5 ani de clandestinitate, \u00een 1982 Nagler a p\u0103r\u0103sit lumea afacerilor pentru a \u00eenfiin\u021ba Comitetul Suedez Helsinki, \u00eenh\u0103m\u00e2ndu-se \u00een prospera misiune, fiind intens finan\u00ad\u0163a\u00adt\u0103 din S.U.A., \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia sa, Monica Nagler Wittgenstein, \u201ejurnalist suedez \u0219i auto\u00adritate \u00een literatura german\u0103\u201c, care provenea dintr-o familie de celebrii filozofi si scrii\u00adtori iudei germanici, membr\u0103 \u015fi pre\u015fe\u00addinte a clubului PEN din Suedia, clubul scriitorilor PEN Inter\u00adnational fiind \u201erecreat\u201c \u00een 1990 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia de c\u0103tre poeta Ana Blandiana \u015fi afiliat prin componen\u0163a sa G.D.S.-ului, la botezul c\u0103ruia a participat \u015fi Soros.<\/p>\n

\u201eDesigur, joac\u0103 un rol important c\u0103 eu sunt iudeu\u201c, avea s\u0103 spun\u0103 Gerald Nagler \u00een 2002, referitor la intrarea sa din 1982 \u00eentre activi\u0219tii pentru drepturile omului angaja\u0163i de partea S.U.A.-C.I.A. \u00een exe\u00adcu\u00adtarea Actului Final de la Helsinki din 1975 dintre Statele Unite, Uniunea Sovietic\u0103 \u015fi alte c\u00e2teva zeci de state, \u201epentru c\u0103 \u2013 mai explica Nagler \u2013 dac\u0103 ceva nu merge bine un\u00adde\u00adva, iudeii vor fi probabil primii care pl\u0103tesc pre\u021bul\u201c, ceea ce e un fel de a pre\u00adtin\u00adde pentru iudei dreptul de a fi gardienii \u201emoralit\u0103\u0163ii mondiale\u201c \u015fi de a \u015fi stabili liniile acestei \u201emoralit\u0103\u0163i\u201c de c\u0103tre ei.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103, \u00een anii \u201980, Nagler a construit leg\u0103turi cu mi\u0219carea Solidaritatea<\/em> a lui Lech Walesa din Polonia \u0219i cu dizidentul V\u00e1clav Havel \u0219i mi\u0219carea \u201eCarta 77\u201c (Charter 77) de la Praga, care critica \u015fi ataca \u201eregi\u00admul comunist al Cehoslovaciei\u201c de atunci pentru \u00eenc\u0103l\u00adca\u00adrea drepturilor poli\u00adti\u00adce, civile, econo\u00admice \u0219i culturale ale cet\u0103\u0163enilor. Conform documen\u00adtelor \u201eCarter Pre\u00adsi\u00ad\u00adden\u00adtial Library\u201c, administra\u0163ia S.U.A. \u015fi C.I.A. urm\u0103reau aceste disi\u00adden\u00ad\u0163e, \u00eencuraj\u00e2ndu-le sau chiar re\u00adcru\u00adt\u00e2nd diziden\u0163ii, astfel c\u0103 Havel ajunge ultimul pre\u00ad\u0219edinte al Ceho\u00adslovaciei (1990-1992) \u0219i apoi primul pre\u0219edinte al Republicii Cehe (1993-2003), iar Walesa ajunge pre\u015fedintele Poloniei post-comuniste, din 1990\u00a0p\u00e2n\u0103 \u00een 1995.<\/p>\n

Pentru mai mult de patru decenii, Nagler a tot activat, de la \u00eentre\u0163inerea grupurilor de lupt\u0103 de \u201eopozi\u021bie anticomunist\u0103\u201c \u00een timpul erei Cortinei de Fier \u201ep\u00e2n\u0103 la combaterea antisemitismului pe fondul cre\u0219terii for\u021belor politice nativiste \u0219i de extrem\u0103 dreapta \u00een ulti\u00ad\u00admii ani\u201c (conform \u201eGerald Nagler, leading human rights activist since Cold War<\/a>\u201c<\/em>, \u00een The Washington Post<\/em> din 6 august 2022).<\/p>\n

\u00cen timpul r\u0103zboaielor balcanice din anii \u201990, c\u00e2nd Iugoslavia a fost desfi\u00adin\u00ad\u021bat\u0103, ca stat, printr-un crunt r\u0103zboi de c\u0103tre S.U.A. & N.A.T.O. \u2013 aviatorii ame\u00adricani scriseser\u0103 \u201ePa\u0219te fericit!\u201c pe bombele aruncate, ca dovad\u0103 a satanismului lor -, Nagler \u201ea lucrat pentru a ajuta grupurile societ\u0103\u021bii civile \u0219i mass media<\/em> inde\u00adpen\u00addente ale divi\u00adziu\u00adni\u00adlor etnice \u0219i religioase, inclusiv la radioul B92<\/strong> din Belgrad, care a contestat pro\u00adpa\u00adganda r\u0103s\u00adp\u00e2ndit\u0103 de liderul iugoslav Slobodan Milosevic\u201c, adic\u0103, cu adev\u0103rat, a lucrat pentru C.I.A. \u015fi George Soros.<\/p>\n

Istoria postului radio B92 <\/strong>relev\u0103 adev\u0103rata sfor\u0103rie din spatele activis\u00admului lui Nagler. Postul de radio, av\u00e2nd ca \u0163int\u0103 tineretul, a fost creat \u00een mai 1989 la Belgrad, cu spri\u00adjinul financiar al Open Society Foundations<\/em> (a magnatului iudeu George Soros) \u015fi al U.S.A.I.D., agen\u0163ia gu\u00adver\u00ad\u00adnamental\u0103 american\u0103 infiltrat\u0103 cu agen\u0163i C.I.A., dar \u015fi de la Swedish Helsinki Committee<\/em>. Menirea postului a fost s\u0103 sus\u0163in\u0103 revo\u00adlu\u00ad\u0163iile de tineret marca Soros-C.I.A., care s\u0103 duc\u0103 la destr\u0103marea Iugoslaviei \u015fi la submi\u00adnarea s\u00e2rbilor. Emisiunile pro\u00adpagandistice ale pos\u00adtu\u00adlui de radio erau pre\u00adluate \u015fi retrans\u00admise \u015fi de B.B.C. World Service.<\/p>\n

Dar, din 1984 p\u00e2n\u0103 \u00een 1992, Nagler a condus ca secretar general \u0219i Fede\u00adra\u021bia Interna\u00ad\u021bional\u0103 Helsinki pentru Drep\u00adturile Omului (International Helsinki Federa\u00adtion for Human Rights), \u201eorganiza\u021bia umbrel\u0103 a peste 40 de grupuri pentru drepturile omului din \u00eentreaga lume\u201c, fiind deci superiorul lui Coen Stork, care ac\u0163iona la Bucure\u015fti.<\/p>\n

Apoi, \u00eentre 1992 \u0219i 2004, Gerald Nagler a fost pre\u0219edintele acelui Comitet Helsinki suedez (Swedish Helsinki Committee), fondat de el \u00een 1982, \u015fi care a ac\u0163ionat \u00een Iugoslavia al\u0103turi de funda\u0163ia lui George Soros \u015fi de C.I.A., precum la B92, \u00ee<\/em>n anii \u201990 acest Comitet Helsinki suedez adapt\u00e2ndu-\u015fi treptat metodele de lucru odat\u0103 cu dizolvarea Iugoslaviei, la care a contribuit, \u0219i cu r\u0103zboaiele ulteri\u00adoare generate de aceasta, organi\u00adza\u021bia \u00eencep\u00e2nd o acti\u00advitate la scar\u0103 larg\u0103 \u00een Balcanii de Vest.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u015ei un \u201eagent soro\u015fist\u201c precum Liviu Antonesei, care a fost recrutat personal de c\u0103tre George Soros \u00een ianuarie 1990, la Bucure\u015fti, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i amatori de ong-istic\u0103 de \u201ecivil rights\u201c generat\u0103 de Funda\u0163ia Soros \u015fi de Helsinki Watch a lui Stork, era un partici\u00adpant la asemenea evenimente \u00een vestul Europei \u00een 1990. Astfel, la o ase\u00adme\u00ad\u00adnea \u00eentrunire, Antonesei s-a \u00eemprietenit \u00een Germania cu du\u015f\u00adma\u00adnul \u00eenfocat al na\u0163io\u00adna\u00adlis\u00admu\u00adlui rom\u00e2nesc William Totok, mai t\u00e2rziu, din 2003, mem\u00adbru al \u201eComisiei Wiesel\u201c, echip\u0103 preponderent iudaic\u0103 numit\u0103 la presiuni poli\u00adtice str\u0103ine de c\u0103tre pre\u015fe\u00addin\u00ad\u0163ia Rom\u00e2niei, care ar fi stabilit \u201evinov\u0103\u0163ia rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de evrei\u201c printr-un pretins \u201eRaport Final\u201c care s\u0103 justifice pl\u0103\u00ad\u0163i\u00adle de daune \u015fi de \u201epensii de Holocaust\u201c din partea statului rom\u00e2n, indemniza\u0163ii deja legi\u00adfe\u00adra\u00adte prin Ordonan\u0163a Guvernamental\u0103 nr. 105 din 30 august 1999 (O.G. 105\/1999), dat\u0103 de premierul Radu Vasile pentru orice persoan\u0103 care \u201ea fost persecutat\u0103 sau depor\u00adtat\u0103 de c\u0103tre regimul instaurat \u00een Rom\u00e2nia cu \u00eencepere de la data de 14 septem\u00adbrie 1940 p\u00e2n\u0103 la data de 23 august 1944 din motive etnice \u015fi rasiale\u201c, adic\u0103 tuturor iudeo-jidovilor \u201eevrei\u201c, conform Raportului.<\/p>\n

\u201eAm multe amintiri cu Willy [Totok], de la Copenhaga \u2013 zicea Antonesei despre Totok \u00eentr-o postare din 2023<\/a> -, unde ne-am cunos\u00adcut la o \u00eent\u00eelnire post-Helsinki: de la Berlin unde m-a g\u0103zduit la \u00eentoar\u00adcerea de la Copen\u00adhaga \u0219i de unde am plecat pe nea\u0219\u00adtep\u00adtate pentru c\u0103 \u00eencepuse mineriada din iunie 1990; de la Storckow am See, doi ani mai t\u00eerziu, unde m-a invitat la o dezbatere despre Rom\u00e2nia ie\u0219i\u00adt\u0103, sau ie\u0219ind!, din comu\u00adnism; de la Bucure\u0219ti\u2026\u201c.<\/p>\n

Conexiunile \u00eentre ace\u015fti rom\u00e2ni \u015fi mentorii lor din Vest sunt foarte vaste. Liviu Anto\u00adnesei a beneficiat \u015fi de burse Soros \u00een anii \u201990 \u015fi apoi a distribuit fondurile Funda\u0163iei Soros pentru presa de opozi\u0163ie din Rom\u00e2nia (bun\u0103oar\u0103 \u201epentru h\u00e2rtie\u201c de ziare, c\u00e2nd aceasta era \u00eenc\u0103 total controlat\u0103 de stat, p\u00e2n\u0103 \u00een 1993, prin Ministerul Culturii).<\/p>\n

Antonesei este \u015fi membru de baz\u0103 al PEN-Clubului<\/em> rom\u00e2n, de c\u00e2nd a fost re\u00ad\u00eenfi\u00adin\u00ad\u0163at acesta \u00een 1990 de o parte din intelectualii din componen\u0163a Grupului pentru Dialog Social (G.D.S.-ul sus\u0163inut de la \u00eenceput de George Soros \u015fi de Helsinki Watch, ca \u015fi de IREX) \u015fi de poeta Ana Blandiana, fondatoare \u00een noiem\u00adbrie 1990 a ong-ului Alian\u021ba Civic\u0103 (nu par\u00adtidul cu ace\u00adla\u015fi nume, \u00een\u00adfiin\u0163at \u00een 1991), care s\u0103 continue spiritul pro\u00adtes\u00adtelor \u201eGolaniei\u201c din Pia\u0163a Uni\u00ad\u00ad\u00ad\u00adver\u00ad\u00adsit\u0103\u0163ii. La scurt timp, \u00eens\u0103, de la \u00eenfiin\u0163area Alian\u021bei Civice, Marian Mun\u00adteanu, pre\u00ad\u0219e\u00addin\u00adtele Ligii Studen\u00ad\u021bi\u00adlor din Universitatea Bucure\u0219ti, care a fost spiritul lucid \u015fi pozi\u00adtiv al pro\u00adtes\u00adtelor din Pia\u0163\u0103, \u015fi prim pre\u015fedinte al acestei Alian\u0163e Civice, fiind \u00een dezacord cu majori\u00adtatea mem\u00adbrilor con\u00adsiliu\u00adlui de conducere, c\u0103ci era dominat de G.D.S., a demisi\u00ado\u00adnat din func\u0163ia de \u015fef al Alian\u0163ei.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, cum am v\u0103zut, pre\u015fe\u00addint\u0103 a clubului PEN din Suedia era so\u0163ia unuia dintre dirigu\u00aditorii \u201eneo-revolu\u0163ionarilor\u201c, de 1990, ai lui Coen Stork, era adic\u0103 so\u0163ia lui Gerald Nagle, secre\u00adtarul general iudeu al Federa\u021biei Helsinki Watch (Active Watch), prie\u00adtenul mai mare \u00een activism al lui Dan Cristian Ionescu, la r\u00e2ndul lui agitator politic de opozi\u0163ie \u015fi de insur\u00adgen\u00ad\u0163\u0103 al mi\u015fc\u0103rii Pie\u0163ei Uni\u00adver\u00adsi\u00adt\u0103\u0163ii, al\u0103turi de prietenul Nica Leon.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Cu contracte \u015fi bani <\/strong>\u201ede la N.A.T.O.<\/strong>\u201c?<\/p>\n

Pentru partidule\u0163ele ambasadelor occidentale din Grupul Democrat de Centru sau \u201eDemocratic Group of the Centre\u201c, cum era prezentat \u00een afar\u0103, nu a reu\u015fit \u00een 1990 unirea opo\u00adzi\u00ad\u0163iei anti-F.S.N.-iste, cu tot con\u00adcursul unor hiper-ong-uri occidentale.<\/p>\n

Pierduser\u0103 catastrofal alegerile din 20 mai 1990 \u015fi, apoi, unii dintre membri au fost acuza\u0163i de violen\u0163ele care au vizat atacarea institu\u0163iilor de stat \u00een 13 iunie 1990. E cazul lui Nica Leon, mai ales, care a fost \u015fi arestat, \u00een timp ce \u015fi avocatul Dan Cristian Ionescu era c\u0103utat de autorit\u0103\u0163i, dup\u0103 cum avea s\u0103 relateze acesta. F\u0103cuser\u0103 parte din micile partide care au declan\u015fat protestul din 22 aprilie 1990, care a sf\u00e2r\u015fit \u00een foc \u015fi s\u00e2nge la 13 iunie, de\u015fi era mai \u00een\u0163elept ca manifesta\u0163ia maraton s\u0103 fie oprit\u0103 dup\u0103 alegerile din 20 mai, iar lupta politic\u0103 s\u0103 fie continuat\u0103 sub alte forme, cum chiar propusese Marian Munteanu.<\/p>\n

Dar frustr\u0103rile celor care candidaser\u0103 \u00een alegeri erau uria\u015fe ca s\u0103 accepte \u00een\u00adfr\u00e2n\u00adgerea de la 20 mai 1990. A\u015fa c\u0103 nu au sus\u0163inut retragerea manifesta\u0163iei de pe carosabilul Pie\u0163ei Universit\u0103\u0163ii, care bloca inutil deja centrul Bucure\u015ftiului.<\/p>\n

Grupul Democrat de Centru (G.D.C.) a avut la nivel na\u0163ional un scor de sub 0,5 la sut\u0103, reu\u015find s\u0103 plaseze doar doi par\u00adla\u00admentari (pe Serghei Mesaro\u015f la Bucure\u015fti, care avea \u00een mod bizar leg\u0103turi cu Moscova, unde s-a \u015fi n\u0103scut, \u015fi pe Petri\u015for Morar la Timi\u015f), \u015fi nu i-ar fi plasat nici pe aceia dac\u0103 ar fi existat un prag elec\u00adtoral de acces ca dup\u0103 aceea, dup\u0103 1990, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

N-au intrat \u00een Parlament nici unul dintre activi\u0219tii importan\u0163i din Bucure\u015fti ai grup\u0103rii:<\/p>\n

\u201eG.D.C. al nostru (mai corect, noastr\u0103) \u2013 avea s\u0103 relateze Dan Cristian Ionescu mai t\u00e2rziu <\/a>\u2013 a ob\u021binut dou\u0103 locuri de deputat. C\u00eend veneau \u00een Pia\u021ba Uni\u00adver\u00adsit\u0103\u021bii, Nicolae Cerveni (locul 1 pe list\u0103 la senat pentru Bucure\u0219ti, dar care venea mai rar) \u0219i Nica Leon (locul 2 la camera deputa\u021bilor tot pentru Bucure\u0219ti), cunoscu\u021bi din trans\u00admisiile nocturne TV din C.P.U.N. pentru virulen\u021ba atacurile lor \u00eempotriva lui Ion Iliescu \u0219i F.S.N., erau acla\u00adma\u021bi ca ni\u0219te eroi. Dar uite c\u0103 cele 10 partide care formau G.D.C. nu au putut s\u0103 ob\u021bin\u0103 la nivelul \u021b\u0103rii dec\u00eet 60 sau 70.000 de voturi, iar la nivelul Bucure\u0219tiului, doar cca. 6.000. Eu am candidat (singura dat\u0103 c\u00eend s-a \u00eent\u00eemplat a\u0219a ceva) la Gala\u021bi, locul 2 pe lista pentru camera deputa\u021bilor \u2013 chiar dac\u0103 a\u0219 fi fost pe primul loc, tot aia era! \u00cen jude\u021bul Gala\u021bi, G.D.C. a ob\u021binut \u00een jur de 50 de voturi\u2026 Alegerile din 1990 au fost falsificate, \u0219tiu asta foarte bine\u2026 Dar aceste falsific\u0103ri nu au fost esen\u021biale, poporul rom\u00e2n a votat \u00een majoritate Iliescu \u0219i F.S.N. Din p\u0103cate!\u201c<\/p>\n

Au \u00eencercat mai \u00eent\u00e2i \u00een 29 mai 1990 s\u0103 se reorganizeze la sediul asocia\u021biei \u201e21 Decem\u00adbrie\u201c sub numele de \u201eAlian\u021ba Na\u021bional\u0103 pentru Proclama\u021bia de la Timi\u0219oara\u201c, cu o con\u00addu\u00adce\u00adre format\u0103 din Dan Cristian Ionescu, politician afiliat \u015fi ca revolu\u0163ionar la asocia\u00ad\u0163ia \u201e21 Decem\u00adbrie\u201c (ca \u015fi, o vreme, la \u201eAlian\u0163a Poporului\u201c), Nica Leon, celebrul Dumitru Dinc\u0103 \u015f.a. Totu\u015fi, grupul s-a destr\u0103mat \u015fi au r\u0103mas ca partide neparlamentare sau semi-parlamentare p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1992, sau unele chiar p\u00e2n\u0103 dup\u0103 2000, iar la un mo\u00adment dat \u015fi-au pierdut \u015fi sediile acor\u00addate de stat, disp\u0103r\u00e2nd din peisajul politic.<\/p>\n

Despre evacuarea sediului de partid al lui Nica Leon \u00een martie 2001 \u2013 unde \u00ee\u015fi avea \u015fi avocatul Dan Cristian Ionescu biroul s\u0103u, oferit gratis de Nica Leon (penalist, Ionescu \u00eel sc\u0103pase prin m\u0103rturia sa, dat\u0103 \u00een instan\u0163\u0103, de arest, \u00een 1990, pe Nica Leon), avea s\u0103 apar\u0103 \u00een iunie 2004, \u00een Cotidianul<\/em>, o relatare foarte bizar\u0103 a acestuia:<\/p>\n

\u201e\u00cen fa\u0163a troi\u0163ei de la Universitate, Nica Leon privea r\u0103t\u0103cit mul\u0163imea adunat\u0103 \u2026 \u00abAtunci c\u00eend mi-au spart sediul partidului, mi-au furat 300.000 de dolari. Am avut \u00een 1997 un contract cu o baz\u0103 N.A.T.O.\u00bb, ne mai spune Nica Leon, \u00eentreb\u0103rile noastre plutind, \u00een acela\u015fi timp, \u00een aer. \u00centrebat despre ce contract este vorba, prefer\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 se gr\u0103be\u015fte, pentru a nu mai r\u0103spunde \u015fi pentru a nu mai da ochii cu trecutul\u201c (articolul \u201eCe s-a ales de fiii Revolu\u0163iei<\/a>\u201c, text expus \u00een ampla prezentare \u201eActivitatea lui Nica Leon \u2013 sintez\u0103 de pres\u0103 comentat\u0103 de Ioan Ro\u015fca\u201c).<\/a><\/p>\n

Chiar s\u0103 fi dat N.A.T.O. bani c\u0103tre opozi\u0163ia politic\u0103 a anilor \u201990?<\/p>\n

Cornel-Dan NICULAE<\/strong><\/p>\n

[1]<\/a> Cf. http:\/\/haribmprof.blogspot.com\/2012\/11\/curriculum-vitae-in-limba-romana.html<\/a><\/p>\n

[2]<\/a> Cf. Colonel (rtg.) Vasile I. Z\u0103rnescu, \u201eEliminarea unor cli\u0219ee a\u0219a-zis marxiste\u201c, IncorectPolitic<\/em>, 30 aprilie 2023, pe https:\/\/www.incorectpolitic.com\/eliminarea-unor-clisee-asa-zis-marxiste\/<\/a><\/p>\n

[3]<\/a> Cf. https:\/\/www.amazon.com\/Global-Manipulators-Bilderberg-Trilateral-Comission\/dp\/B000X6YNW2<\/a><\/p>\n

[4]<\/a> Cf. Colonel (rtg.) Vasile I. Z\u0103rnescu, \u201e\u0218.N.S.P.A. Lustruie\u0219te Neonomenclatura (MMM)\u201c, IncorectPolitic<\/em>, 20 octombrie 2018, pe https:\/\/www.incorectpolitic.com\/s-n-s-p-a-lustruieste-neonomenclatura-mmm\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n