{"id":1245872,"date":"2024-02-23T09:11:04","date_gmt":"2024-02-23T06:11:04","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245872"},"modified":"2024-02-23T09:11:04","modified_gmt":"2024-02-23T06:11:04","slug":"legionarii-inca-sunt-spaima-sistemului-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245872","title":{"rendered":"Legionarii \u00eenc\u0103 sunt spaima sistemului! – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Legionarii \u00eenc\u0103 sunt spaima sistemului!<\/span><\/h1>\n
\n

Sterie Ciumetti
Incorect Politic<\/strong>
\nFebruarie 23, 2024<\/p>\n

\"\u00cenc\u0103<\/a><\/strong><\/h2>\n

Legionarii \u00eenc\u0103 sunt spaima sistemului!<\/strong><\/h2>\n

Aktual24<\/a>:<\/p>\n

\n

Pe 25 octombrie 1924, prefectul Politiei Iasi, Constantin Manciu, se prabusea pe scarile tribunalului, impuscat in plina zi si in vazul tuturor de tanarul Corneliu Zelea Codreanu. Victima n-avusese nicio sansa: tras de aproape, \u201eglontul i-a trecut prin urechea stanga, patrunzandu-i in creier si omorandu-l pe loc\u201c.<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cen realitate, Manciu a fost atacatorul, care s-a n\u0103pustit asupra lui Codreanu pe treptele judec\u0103toriei, dup\u0103 cum scrie \u00een Pentru Legionari:.<\/p>\n

Prefectul s-a prezentat cu \u00eentreaga poli\u0163ie \u015fi \u00een plin\u0103 \u015fedin\u0163\u0103, \u00een fa\u0163a avoca\u0163ilor \u015fi a judec\u0103torului Spiridoneanu care prezida, s-a n\u0103pustit asupra noastr\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, cu riscul de a m\u0103 pierde, strivit de cei dou\u0103zeci de poli\u0163i\u015fti \u00eenarma\u0163i, am scos revolverul \u015fi am tras.<\/em><\/p>\n

Am \u0163intit \u00een cine se apropia de mine.<\/em><\/strong><\/p>\n

Primul, a c\u0103zut Manciu. Al doilea, a c\u0103zut inspectorul Clos, al treilea, un om cu mult mai pu\u0163in vinovat, comisarul Hu\u015fanu.<\/em><\/p>\n

Ceilal\u0163i au disp\u0103rut. <\/em><\/p>\n

Peste c\u00e2teva minute, \u00een fa\u0163a Judec\u0103toriei, se g\u0103seau c\u00e2teva mii de jidani, care cu m\u00e2inile ridicate \u00een sus \u015fi cu degetele crispate de ur\u0103, a\u015fteptau s\u0103 ies pentru a m\u0103 sf\u00e2\u015fia.<\/em><\/p>\n

Eu am luat \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 pistolul, \u00een care mai aveam cinci cartu\u015fe \u015fi cu st\u00e2nga am apucat de bra\u0163 pe d-l Victor Climescu, avocat din Ia\u015fi, rug\u00e2ndu-l s\u0103 m\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Tribunal.<\/em><\/p>\n

Am ie\u015fit \u015fi astfel am str\u0103b\u0103tut printre jid\u0103nimea care urla, dar care a avut totu\u015fi bunul sim\u0163 ca, \u00een fa\u0163a revolverului, s\u0103-mi fac\u0103 loc.<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

\n

Crima era socanta, dar cumva previzibila: in anii precedenti, o serie de comploturi si asasinate puse la cale de extremisti fusesera tratate cu indulgenta, vinovatii fiind achitati de fiecare data in uralele publicului. Asa avea sa se intample, de altfel, si cu Corneliu Zelea Codreanu dupa uciderea prefectului Manciu.<\/p>\n

Povestea ascensiunii legionarilor in Romania interbelica ar putea sluji oricand drept avertisment: la inceput tolerata si chiar agreata de puterea care credea ca se poate folosi de extremisti, miscarea a scapat curand de sub control pe fondul coruptiei extreme, al incompetentei si lasitatii vechii clase politice.<\/p>\n

Crima stupefianta din 25 octombrie 1924 nu venise din senin. Tulburarile din campusurile studentesti si nu numai durau de cativa ani. In mod paradoxal, acestea infloreau intr-un moment de maxim triumf pentru tara. La capatul teribilului Prim Razboi Mondial si al negocierilor de pace de la Paris se reusea unirea tuturor romanilor: se nastea Romania Mare. Proiectul politic al generatiei pasoptiste, pentru care se facusera atatea sacrificii, inclusiv de vieti omenesti, era acum indeplinit.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u0218ocant\u0103, stupefiant\u0103, iuui bau bau<\/strong><\/h3>\n

Nuan\u021bele propagandistice de tipul \u201ccrim\u0103 \u0219ocant\u0103, stupefiant\u0103,\u201d urm\u0103resc a st\u00e2rni revolta omului care nu cunoa\u0219te toat\u0103 povestea, apel\u00e2nd strict la emo\u021bie pentru a-i bloca creierul de la primire informa\u021biilor pozitive despre Codreanu. \u201cCine, Codreanu? Un criminal\u201d e reac\u021bia pavlovian\u0103 urm\u0103rit\u0103 de Matei Udrea, autorul articolului din Aktual24.<\/p>\n

Abia pe la finalul articolului se vorbe\u0219te de unul dintre motive pentru care existau tulbur\u0103ri \u00een campusurile studen\u021be\u0219ti. \u00cen contextul na\u021bional de dup\u0103 Rom\u00e2nia Mare, o anumit\u0103 etnie domina numeric facult\u0103\u021bile de avocatur\u0103 \u0219i medicin\u0103, domina comer\u021bul, domina presa, domina politica \u0219i \u00een 1923 au avut triumful dorit \u00eenc\u0103 \u00een urm\u0103 cu 100 de ani, anume impunerea drepturilor politice ale jidanilor \u00een Constitu\u021bie. Este vorba despre o etnie care nu a s\u00e2ngerat, nu a murit, nu s-a jertfit pentru viitorul Neamului Rom\u00e2nesc, este vorba despre o etnie care st\u0103tea \u00een gazd\u0103, n-a participat la istoria multi-milenar\u0103 a poporului, dar care profita de pe urma toleran\u021bei statale \u0219i tratamentului excesiv de pozitiv de care au avut parte \u00een Rom\u00e2nia, tratament unic \u00een Europa, reflectat prin num\u0103rul cov\u00e2r\u0219itor de jidani la acea vreme, unul la \u0219apte locuitori rom\u00e2ni.<\/p>\n

\n

Extins masiv ca suprafata (atat teritoriul, cat si populatia i s-au marit brusc de peste doua ori), Regatul Romaniei se confrunta insa cu noi probleme necunoscute pana atunci. Trebuiau integrate populatii care traisera sute de ani in sisteme total diferite si care fusesera atribuite Romaniei, de catre Marile Puteri invingatoare, impreuna cu minoritati foarte insemnate.<\/p>\n

Milioane de romani din Basarabia, alaturi de rusi, evrei si tatari, fusesera obisnuiti cu regimul represiv tarist. Alte milioane de transilvaneni, cu mari minoritati maghiara, germana si evreiasca, traisera in Imperiul Austro-Ungar, sub administratie maghiara. Cei 800.000 de bucovineni erau un ghiveci de nationalitati, din care romanii reprezentau doar 34%. In rest, evreii si germanii populau orasele, iar in mediul rural intalneai ucraineni, polonezi, ruteni etc. O compozitie etnica la fel de pestrita era in Banat, unde romanii reprezentau cea mai mare comunitate, fara sa fie insa majoritari, alaturi de alte trei mari grupuri etnice: germanii, maghiarii si sarbii.<\/p>\n

Dificultatile noului stat erau colosale. Azi, dupa 100 de ani, romanii pur si simplu nu-si pot imagina cum era viata intr-o tara unde trebuiau uniformizate legislatia, limba, modul de plata, comunicatiile, administratia, pana si credinta. Spre exemplu, Biserica Ortodoxa din Basarabia inca se ghida dupa calendarul vechi, rusesc, iar cand s-a incercat trecerea la calendarul gregorian a izbucnit o adevarata revolta in randurile populatiei si ale preotilor.<\/p>\n

La toate acestea se adauga coruptia teribila a administratiei romanesti. Ranile razboiului nu se vindecasera deloc. Oamenii nu uitasera ca liberalii si conservatorii furasera banii pentru inzestrarea Armatei, apoi trimisesera la lupta soldatii neinstruiti si neechipati, din care pricina se inregistrasera pierderi colosale pe front si infrangerile care au dus la ocuparea Munteniei si Dobrogei.<\/p>\n

Elocvent pentru frustrarile oamenilor este succesul extraordinar de care s-a bucurat prima miscare politica antisistem, Partidul Poporului condus de generalul Alexandru Averescu. Aparuta chiar in 1918, aceasta formatiune care fluturase ideea \u201eraspunderilor\u201c, adica a justitiei pentru toti cei vinovati de dezastrul din Primul Razboi Mondial, s-a compromis insa curand prin integrarea in vechiul sistem politic, iar in 1923 isi pierduse deja priza la mase, care cautau alti salvatori. Astfel s-a facut loc pentru miscarile extremiste.<\/p>\n

Pe de alta parte, indeplinirea idealului Romaniei Mari lasase elitele romanesti fara un proiect de tara viabil, in conditiile in care rezolvarea problemelor administrative si economice erau totusi greu de inteles si transformat in ceva \u201evandabil\u201c maselor. Asa ca, dupa cum scrie istoricul Cristian Manolachi in volumul \u201eRevolverul arhanghelului\u201c, publicul a fost curand captat de un nou slogan scurt, de impact, usor de retinut si care putea fi inteles de oricine: \u201eRomania romanilor\u201c.<\/p>\n

Tema este simpla si usor de inteles pentru toti: se exploateaza sentimentele antisemite. La momentul 1920, in Europa sunt in voga teoriile conspirationiste despre complotul evreimii mondiale, pentru a pune stapanire pe lume. Se tiparesc si se publica in tiraje masive brosuri cu tot felul de povesti, intre care \u201eProtocoalele inteleptilor Sionului\u201c este cea mai cunoscuta. Respectivul text va fi tradus, de altfel, si in Romania de Ionel Mota (aghiotantul lui Corneliu Zelea Codreanu si sufletul miscarii legionare din Cluj) si publicat in 1923, cu un an inaintea asasinatului de la Iasi, care a inaugurat seria crimelor legionare din perioada interbelica.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Curios faptul c\u0103 aceste teorii ale conspira\u021biei despre complotul evreimii mondiale erau recunoscute chiar de liderii acestei evreimi, pe l\u00e2ng\u0103 opera Protocoalelor \u00cen\u021belep\u021bilor Sionului. Se spune c\u0103 protocoalele sunt false, curios lucru av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 toate aspectele discutate \u00een text \u00ee\u0219i g\u0103sesc coresponden\u021ba \u00een via\u021ba real\u0103, reflect\u0103 o realitate pe care mass media o ascunde \u00een mod activ.<\/p>\n

\n

Astazi se spune ca legionarii au reprezentat doar o minoritate si ca n-au avut o baza de masa. Totusi, dupa cum observa Cristian Manolachi in lucrarea sus-amintita, \u201ecronica judiciara a crimelor politice din perioada interbelica ne dovedeste ca tinerii asasini \u2013 achitati in repetate randuri \u2013 au cucerit inimile juratilor si ale romanilor de rand\u2026 Procesele s-au judecat la Curtea cu Juri, acolo unde vinovatia inculpatilor este decisa de jurati \u2013 alesi din randurile clasei de mijloc, mici functionari, invatatori etc \u2013, nu de judecatori\u201c.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Pe scurt, juri\u0219tii din interbelic chiar judecau corect, \u00een primul proces al studen\u021bilor, privitor la complotul \u00eempotriva unor personalit\u0103\u021bi, bancheri \u0219i politicieni, Justi\u021bia i-a achitat pe studen\u021bi \u00eentruc\u00e2t ceea ce acuzatorii au prezentat ca fiind complot nu \u00eentrunea condi\u021biile prev\u0103zute de lege. Complotul nu avea dat\u0103, ceea ce era o condi\u021bie legal\u0103 pentru a se considera complot.<\/p>\n

\u00cen procesul lui Codreanu lucrurile au stat mult mai simple, \u00eempu\u0219carea lui Manciu av\u00e2nd loc \u00een public, pe treptele judec\u0103toriei, \u00een fa\u021ba a zeci de martori. Ace\u0219tia l-au v\u0103zut n\u0103pustindu-se asupra lui Codreanu, iar Justi\u021bia a decis c\u0103 a fost auto-ap\u0103rare.<\/p>\n

\n

Primul pas: la congresul studentesc tinut in 1920, la Cluj, Codreanu cere interzicerea necrestinilor in centrele studentesti. El se justifica: trebuie evitata \u201etransformarea unor centre romanesti in centre mixte romano-jidanesti\u201c<\/strong><\/p>\n

Miscarea legionara isi are obarsia in Moldova, la Iasi. Explicatiile sunt simple. Orasul are o foarte mare comunitate evreiasca. La universitatea de aici vin, dupa Unire, si numerosi studenti basarabeni, multi contaminati de ideile bolsevice. Nu trebuie sa uitam ca, in epoca, amenintarea Rusiei comunizate reprezinta principala amenintare pentru statul roman.<\/p>\n

Pe fundalul greutatilor vietii si al problemelor descrise mai sus \u2013 atat interne, cat si externe \u2013,tensiunile cresc foarte mult. In randurile studentilor exista un foarte viu spirit polemic, participativ, politic. Codreanu chiar va spune mai tarziu, in memoriile sale, ca teama de o invazie de peste Nistru si a unor sabotaje ale \u201ebandelor iudeo-comuniste\u201c din interior l-a determinat sa treaca la actiune.<\/p>\n

In mod surprinzator, insa, primul pas se face la congresul national studentesc de la Cluj, din 1920, si nu la Iasi. Inaintea deschiderii anului scolar, studentii care se proclama crestini cer interzicerea necrestinilor (adica a evreilor) in centrele studentesti, ca sa se evite \u201etransformarea unor centre romanesti in centre mixte romano-jidanesti\u201c. Corneliu Zelea Codreanu este cel care vine cu propunerea, dar nu primeste decat sustinerea basarabenilor si a unei parti din delegatia moldovenilor de dincoace de Prut.<\/p>\n

Acesta este primul moment de slabiciune, in care extremistii vad ca folosirea fortei este solutia pentru obstacolele intampinate. Ca sa obtina voturile necesare, factiunea condusa de Codreanu trece la presiuni.<\/p>\n

Participantii la congres sunt amenintati, intimidati, convinsi. Cei care nu se lasa sunt calomniati, acuzati ca sunt vanduti evreilor si ca sunt platiti de familia Blank, detinatoarea unei puternice banci in perioada interbelica.<\/p>\n

Pana la urma, aceste mijloace dau roade si motiunea trece, spre satisfactia lui Codreanu, care revine la Iasi triumfator si pus pe fapte mari. Studentii nationalisti pornesc scandalul inca dinaintea primei zi de curs. Acestia sunt \u201ecu ciomege inmaini, ca sa impiedice intrarea studentilor in universitate pana nu se va face un serviciu religios\u201c (\u201eAntisemitismul universitar in Romania (1919-1939), Marturii documentare\u201c, editor Lucian Nastasa).<\/p>\n<\/blockquote>\n

Iat\u0103 perspectiva lui Codreanu cu privire la episodul deschiderii anului universitar f\u0103r\u0103 slujb\u0103 religioas\u0103:<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

DESCHIDEREA UNIVERSIT\u0102\u0162II DIN IA\u015eI \u00ceN TOAMNA ANULUI 1920 (Pentru Legionari)<\/strong><\/p>\n

La celelalte centre universitare, lini\u015fte. Noi eram \u00eens\u0103 condamna\u0163i la r\u0103zboire.<\/em><\/p>\n

Pentru prima oar\u0103 \u00een istoria Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene, senatul universitar anun\u0163\u0103 deschiderea cursurilor f\u0103r\u0103 preo\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 serviciul religios.<\/strong><\/em><\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege cineva durerea noastr\u0103, trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 aceast\u0103 solemnitate era, ne\u00eentrerupt, de o jum\u0103tate de veac, cea mai frumoas\u0103 s\u0103rb\u0103toare a universit\u0103\u0163ii. Veneau: tot senatul universitar, to\u0163i profesorii, to\u0163i studen\u0163ii \u015fi cei nou \u00eenscri\u015fi; era prezent\u0103 elita intelectual\u0103 a Ia\u015fiului. Mitropolitul Moldovei sau Vicarul oficia slujba \u00een aul\u0103, binecuv\u00e2nt\u00e2nd \u00eenceputul muncii pentru cultura poporului rom\u00e2n.\u00a0Dar acum universitatea noastr\u0103 se dezbr\u0103ca, printr-un gest al senatului universitar, de podoaba tradi\u0163iei ei semiseculare.<\/strong>\u00a0Mai grav: universitatea Ia\u015fiului cre\u015ftin, cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, proclama \u00een ceasurile grele de atunci, lupta contra lui Dumnezeu, alungarea lui Dumnezeu din \u015fcoal\u0103, din institu\u0163ii, din \u0163ar\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

Profesorii Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, afar\u0103 de cei 4-5 cunoscu\u0163i, au primit cu mare satisfac\u0163ie hot\u0103r\u00e2rea p\u0103g\u00e2n\u0103 a senatului, acest pas \u00eenainte, care va scoate \u201e\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d din \u201ebarbarie\u201d \u015fi din \u201eprejudec\u0103\u0163ile medievale\u201d.<\/em><\/p>\n

Studen\u0163ii comuni\u015fti jubilau, jid\u0103nimea triumfa, iar noi, c\u00e2\u0163iva, ne \u00eentrebam cu durere: oare c\u00e2t mai este p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vor fi d\u0103r\u00e2mate bisericile iar preo\u0163ii \u00een od\u0103jdii r\u0103stigni\u0163i \u00een altare?<\/em><\/p>\n

Un num\u0103r de vreo opt studen\u0163i na\u0163ionali\u015fti, care ne aflam \u00een Ia\u015fi, am umblat zadarnic pe la u\u015file multor profesori, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i convingem a reveni asupra m\u0103surilor luate. Repetatele noastre interven\u0163ii n-au dus la nici un rezultat.<\/em><\/p>\n

\u015ei atunci, \u00een ajun, am hot\u0103r\u00e2t un lucru grav: s\u0103 ne opunem cu for\u0163a la deschiderea universit\u0103\u0163ii.<\/strong><\/em><\/p>\n

Ne-am culcat cu to\u0163ii \u00een str. Suhupan nr.4, sediul ac\u0163iunii noastre, pentru a r\u0103m\u00e2ne grupa\u0163i. La 6 diminea\u0163a eu am plecat \u00eenainte cu Vladimir Frimu, urm\u00e2nd ca ceilal\u0163i s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 noi. Am \u00eenchis \u015fi baricadat u\u015fa din dos a universit\u0103\u0163ii, l\u0103s\u00e2ndu-l pe Frimu acolo.<\/em><\/p>\n

Eu am f\u0103cut un afi\u015f scris cu creionul ro\u015fu, pe care l-am lipit pe u\u015fa cea mare de la intrare:\u00a0\u201eAduc la cuno\u015ftin\u0163a domnilor studen\u0163i precum \u015fi a domnilor profesori, c\u0103 aceast\u0103 universitate nu se deschide dec\u00e2t \u00een urma slujbei religioase tradi\u0163ionale\u201d<\/strong>. Restul camarazilor n-a venit dec\u00e2t t\u00e2rziu, prea t\u00e2rziu.<\/em><\/p>\n

De la ora 8 au \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 studen\u0163ii. Eu am rezistat singur la u\u015f\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 9 \u015fi jum\u0103tate, c\u00e2nd \u00een fa\u0163a universit\u0103\u0163ii se adunaser\u0103 peste 300 de studen\u0163i.<\/em><\/p>\n

\u00cen momentul c\u00e2nd profesorul M\u00fcller de la matematici voia s\u0103 intre cu for\u0163a, i-am spus:\u00a0\u201eC\u00e2nd a\u0163i intrat profesor la universitate a\u0163i jurat pe cruce. Pentru ce v\u0103 ridica\u0163i cum \u00eempotriva crucii? Sunte\u0163i un sperjur, pentru c\u0103 a\u0163i jurat \u00eentr-un lucru \u00een care nu a\u0163i crezut, iar acum v\u0103 c\u0103lca\u0163i jur\u0103m\u00e2ntul.\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

Atunci studen\u0163ii, peste 300, \u00een frunte cu Marin, \u015feful comuni\u015ftilor, cu Hri\u0163cu, cu Ionescu de la Boto\u015fani, s-au repezit asupra mea, m-au ridicat pe sus, au deschis u\u015fa de la universitate, m-au introdus \u00een sala pa\u015filor pierdu\u0163i, unde m-au purtat ca \u00eentr-un v\u00e2rtej de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt al s\u0103lii timp de aproape o jum\u0103tate de or\u0103, d\u00e2ndumi cu bastoanele \u015fi cu pumnii \u00een cap. Nici o ap\u0103rare \u015fi nici o ripost\u0103 nu mai era posibil\u0103, deoarece eram prins la mijloc \u015fi \u00eempins din toate p\u0103r\u0163ile primind lovituri de pretutindeni.<\/em><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u015fit am fost l\u0103sat. Pe c\u00e2nd st\u0103team \u00eentr-un col\u0163 \u015fi m\u0103 g\u00e2ndeam la nenorocul \u00eenfr\u00e2ngerii mele, au sosit \u015fi cei \u015fase. Biruin\u0163a adversarilor n-a durat \u00eens\u0103 mult pentru c\u0103 peste pu\u0163in timp secretarul universit\u0103\u0163ii s-a cobor\u00e2t de la rectorat \u015fi a afi\u015fat urm\u0103toarele:\u00a0\u201eSe aduce la cuno\u015ftin\u0163a tuturora c\u0103 rectoratul a hot\u0103r\u00e2t ca universitatea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchis\u0103 p\u00e2n\u0103 Miercuri, c\u00e2nd se va deschide cu serviciul religios\u201d. Era un mare triumf pe care l-am primit cu o bucurie nespus\u0103.<\/em><\/p>\n

Miercuri diminea\u0163a, peste dou\u0103 zile, \u00een sala arhiplin\u0103 de lume din \u00eentreg ora\u015ful s-a oficiat serviciul religios. Pe mine m-au felicitat to\u0163i.<\/em><\/p>\n

A vorbit ne\u00eentrecut de frumos profesorul A. C. Cuza.<\/em><\/p>\n

De atunci mi s-a \u00eenr\u0103d\u0103cinat credin\u0163a care nu m\u0103 va p\u0103r\u0103si, c\u0103 cel are lupt\u0103, chiar singur, pentru Dumnezeu \u015fi neamul s\u0103u, nu va fi \u00eenvins niciodat\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

*<\/p>\n

Din text nu reiese nicidecum ideea c\u0103 ar fi fost o armat\u0103 de studen\u021bi cu ciomege bloc\u00e2nd universitatea, mai degrab\u0103 se vede cum Corneliu Zelea Codreanu era singur \u0219i a fost b\u0103tut. Totu\u0219i ac\u021biunea lui a avut succes, deschiderea anului universitar s-a am\u00e2nat \u0219i apoi a avut loc cu slujba religioas\u0103.<\/p>\n

\n

Din nou, majoritatea nu este de acord, dar ezitarea autoritatilor si nehotararea celorlalti le da castig de cauza batausilor. Studentii ardeleni si bucovineni din Universitatea Iasi informeaza conducerea ca nu accepta metodele \u201ede natura demagogica si brutala\u201c ale lui Codreanu, desi sunt de acord ca o slujba ar trebui facuta. Conducerea universitatii cedeaza si face aceasta slujba religioasa.<\/p>\n

Probleme sunt insa nu doar cu nationalistii violenti. In primavara lui 1921, la Corpul 4 Armata din Iasi ajunge informarea ca studentii evrei basarabeni si-au facut \u201ecuiburi bolsevice si comuniste, dispunand de tipografii secrete\u201c. Un student basarabean e prins imprastiind \u201emanifeste prin care indemna studentii la greva\u201c. Serviciile de informatii romanesti relateaza ca printre studentii comunisti este raspandita moda purtarii sepcilor rusesti, ca simbol distinctiv. Siguranta Statului (echivalentul SRI de azi) stampileaza carnetele studentilor basarabeni din Iasi care nu sunt de etnie romana, pentru ca \u201ein acest mod controlul strainilor se poate face mult mai usor\u201c.<\/p>\n

In fata acestor provocari evidente (sa nu uitam ca in 1924 va avea loc si celebra miscare bolsevica separatista de la Tatarbunar), autoritatile statului roman nu actioneaza ferm, tolerand in schimb reactia violenta a gruparii extremiste avandu-l in frunte pe Corneliu Zelea Codreanu. Nu e deloc clar cat a fost indecizie a statului si cat complicitate a acestuia cu batausii, lasati sa faca ordine cu batele in strada intr-un moment in care pericolul bolsevic e autentic. S-a preferat aceasta rezolvare paramilitara, in loc sa se impuna legea.<\/p>\n

1921: Codreanu e exmatriculat dupa ce \u201ebate bine\u201c cativa ziaristi locali. Studentul se justifica invocand atacurile nedrepte din \u201epresa jidaneasca\u201c locala. Au loc agresiuni, dar statul nu intervine, multumit ca batausii se ocupa \u201eneoficial\u201c de miscarea bolsevica din Iasi<\/strong><\/p>\n

Codreanu ia initiativa si, cand studentii basarabeni din Iasi intra in greva, in primavara lui 1921, in semn de protest fata de arestarile facute de autoritati, le interzice acestora accesul in cantina universitatii. Bineinteles ca astfel de masuri nu pot fi luate de studenti \u2013 cine mananca si cine nu \u2013, dar extremistii profita din nou de indecizia conducerii. Cei vizati i se plang rectorului \u201econtra atitudinii insuportabile fata de studentii basarabeni a unor studenti grupati in jurul studentului Zelea Codreanu (\u2026), cautand prin teroare sa impuna modul lor de cugetare si purtare fratilor din Basarabia\u201c.<\/p>\n

Nu se intampla insa nimic si Codreanu anunta ca sepcile rusesti purtate de studentii bosevici sunt arse in public. Cum basarabenii sunt supravegheati informativ de Siguranta, in mod clar autoritatile stiu cu precizie ce se intampla. Si totusi, nu se ia nicio masura pentru a calma spiritele teribil de inveninate. Practic, se incearca rezolvarea problemei cu mana studentilor nationalisti.<\/p>\n

Dar, in loc sa se intample asta, violenta tolerata de stat se revarsa in afara campusului studentesc, pe strazile Iasiului. Un chiosc de ziare detinut de un evreu este devastat de Codreanu si banda sa. Un student cu care are o disputa verbala este palmuit. \u201eCativa ziaristi locali sunt \u00abbatuti bine\u00bb de Codreanu, la sfarsitul lunii mai a anului 1921. Studentul acuza atacurile nedrepte din \u00abpresa jidaneasca\u00bb locala, dar mai ales faptul ca ziaristul Ghiulea i-ar fi calomniat tatal\u201c, scrie Cristian Manolachi in \u201eRevolverul arhanghelului\u201c.<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cempotriva Bol\u0219evismului\u00a0<\/strong><\/h3>\n

S\u0103 ne oprim asupra acestui episod \u0219i s\u0103 vedem justificarea lui Corneliu Zelea Codreanu, a\u0219a cum apare \u00een cartea sa, Pentru Legionari:<\/p>\n

Grupul nostru trece mai departe. Se ia la lupt\u0103 cu presa iudeocomunist\u0103. El \u00eens\u0103 n-are pres\u0103 ca s\u0103 se lupte pe calea scrisului. \u00cen urma unor articole necuviincioase la adresa Regelui, Armatei \u015fi Bisericii, grupul nostru scos din r\u0103bd\u0103ri p\u0103trunde la redac\u0163iile \u015fi tipografiile ziarului \u201eLumea\u201d, condus de jidanul Hefter, \u015fi \u201eOpinia\u201d \u015fi sfarm\u0103 tiparni\u0163ele care \u00eempr\u0103\u015ftiau otrav\u0103 \u015fi insult\u0103.<\/em><\/p>\n

Provocam dezordini, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dar acele dezordini vor opri marea dezordine, ireparabila dezordine pe care o preg\u0103teau \u00een \u0163ara aceasta simbria\u015fii revolu\u0163iei comuniste.<\/em><\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 \u00een\u0103l\u021bimea con\u0219tiin\u021bei omului care vedea ceea ce urma s\u0103 vin\u0103 peste \u021bar\u0103. Pericolul bol\u0219evic era real. \u0218tia c\u0103 \u00een lipsa unei opozi\u021bii viguroase, \u021bara era vulnerabil\u0103 ciumei ro\u0219ii. Matei Udrea minimizeaz\u0103 acest pericol \u0219i se concentreaz\u0103 pe dezordinile mai mici produse de Codreanu.<\/p>\n

\n

Acest nou incident duce la protestul oficial al sindicatului ziaristilor din Moldova, in urma caruia Senatul Universitar din Iasi decide, in sfarsit, exmatricularea lui Codreanu. Centrul Studentesc Iasi si toate celealte societati studentesti sustin decizia pentru ca \u201eniciun om civilizat nu poate aproba procedeul brutal al domnului Codreanu\u201c.<\/p>\n

Dar, surpriza! Lucrurile nu se incheie aici, asa cum ar fi normal. In scena intra profesorul Alexandru Constantin Cuza (A.C. Cuza), care intervine in ajutorul extremistului! Pentru ca n-are argumente juridice, A.C. Cuza invoca un asa-zis cod de onoare al barbatilor: \u201eDin punct de vedere pedagogic, universitatea nu poate cultiva lasitatea\u201c.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Ce bine ar fi s\u0103 mai avem un cod al onoarei ast\u0103zi! Dar se pare c\u0103 onoarea a disp\u0103rut, \u00eenlocuit\u0103 cu l\u00e2ncezimea toleran\u021bei \u0219i a indiferen\u021bei. Ast\u0103zi a fi onorabil \u00een sensul descris de A.C. Cuza ar atrage pedepse penale \u0219i civile.<\/p>\n

Onoare studen\u0163imii care pentru credin\u0163a ei, \u00eenfrunt\u00e2nd at\u00e2tea lovituri, a dat un exemplu de voin\u0163\u0103 colectiv\u0103 nemai\u00eent\u00e2lnit \u00een istoria universit\u0103\u0163ilor din \u00eentreaga lume. \u00cen nici o \u0163ar\u0103 nu s-a v\u0103zut ca studen\u0163imea, unit\u0103 \u00eentr-un singur suflet, asum\u00e2ndu-\u015fi toate responsabilit\u0103\u0163ile \u015fi toate riscurile, s\u0103 poat\u0103 men\u0163ine greva general\u0103 timp de un an de zile, pentru a-\u015fi impune credin\u0163ele, urm\u0103rind prin demonstra\u0163ia ei trezirea la con\u015ftiin\u0163\u0103 a na\u0163iei \u00eentregi, fa\u0163\u0103 de cea mai grea problem\u0103 a existen\u0163ei sale. Este o pagin\u0103 frumoas\u0103, o pagin\u0103 eroic\u0103 scris\u0103 cu suferin\u0163a acestei tinerimi \u00een cartea neamului rom\u00e2nesc.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\n

Acest sprijin, direct sau discret, primit mereu de miscarea extremista in primii sai ani fie din partea statului, fie a unor politicieni ori personalitati din societatea civila va juca un rol decisiv in supravietuirea, dezvoltarea si ascensiunea miscarii legionare.<\/p>\n

In cazul de fata, desi Senatul Universitatii Iasi mentine decizia de exmatriculare a lui Codreanu, acesta continua nestingherit sa mearga la cursuri pentru ca Facultatea de Drept (unde este el student), unde este decan A.C. Cuza, nu recunoaste decizia!<\/p>\n

\u201eLipsa cadavrelor evreiesti din salile de disectie\u201c, scanteia care duce la explozia antisemitismului in universitati. Se ajunge la \u201ebatai sangeroase\u201c si devastari de magazine evreiesti<\/strong><\/p>\n

Tolerarea acestor lucruri aduce haosul in mediul universitar iesean. Codreanu nu mai recunoaste autoritatea Centrului Studentesc Iasi \u2013 bineinteles, \u201evandut jidanilor\u201c \u2013 si-si face propria Asociatie a Studentilor Crestini, \u201eadevaratul centru studentesc\u201c. Practic, in acest moment numai scoala nu se mai face la Universitatea din Iasi, iar studentii sunt polarizati in tabere ireconciliabile politic.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u201cNumai \u0219coal\u0103 nu se f\u0103cea\u201d, atunci cum se face c\u0103 studen\u021bii grevi\u0219ti, care au men\u021binut un an de zile greva studen\u021beasc\u0103, fenomen unic \u00een lume, \u0219i-au luat to\u021bi examenele?<\/p>\n

Propagandi\u0219tii de serviciu, antirom\u00e2ni \u0219i antilegionari, \u2018v\u00e2ndu\u021bi jidanilor\u2019, cum bine subliniaz\u0103 C\u0103pitanul, s-au mai instruit cu privire la istoria Legiunii, \u0219i-au rafinat metodele de atac, dar \u00een cuvintele lor se discerne necinstea sufleteasc\u0103 prin dubla m\u0103sur\u0103 practicat\u0103, mereu demoniz\u00e2nd mi\u0219carea na\u021bional\u0103 de ieri \u0219i de azi.<\/p>\n

\n

Codreanu pleaca temporar in Germania, in 1922, pentru a-si continua studiile de drept, dar gruparea extremista construita de el isi va continua actiunile. Noul sef, Ilie Garneata, va face scandal la un spectacol tinut la Teatrul National din Iasi, pe motiv ca in distributie fusese si o actrita evreica. Va fi nevoie de interventia jandarmilor pentru ca lucrurile sa nu escaladeze. Incidentele antisemite se raspandesc si in alte orase din Moldova, iar o trupa evreiasca este alungata de la Husi si Barlad. Codreanu jubileaza.<\/p>\n

In acest moment, evenimentele antisemite scapa complet de sub control si se extind la nivel national. Spre sfarsitul anului 1922, studentii din Cluj reclama \u201elipsa cadavrelor evreiesti din salile de disectie\u201c. Istoricul Alex Mihai Stoenescu scrie, in \u201eIstoria loviturilor de stat din Romania\u201c, ca acestea sunt sustrase de comunitatea evreiasca, in conformitate cu prevederile religiei mozaice. Studentii cer \u201ecadavre de evrei in raport cu numarul studentilor evrei\u201c. \u201eRevendicarea a fost cu atat mai dificil de satisfacut, cu cat majoritatea studentilor medicinisti clujeni erau evrei\u201c, scrie Cristian Manolachi in \u201eRevolverul arhanghelului\u201c.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Acesta era marele scandal care a provocat r\u0103zmeri\u021ba din Cluj. Jidanii refuzau s\u0103 disece pe cadavrele lor din motive religioase, dar insistau s\u0103 disece cadavre cre\u0219tine. De la acest fapt a \u00eenceput o \u00eenc\u0103ierare \u00een universitate, s-au suspendat cursurile, apoi agita\u021biile s-au rev\u0103rsat pe str\u0103zile Clujului.<\/p>\n

Nu era normal ca, mai ales dac\u0103 voiau drepturi egale, s\u0103 aib\u0103 \u0219i obliga\u021bii egale? S\u0103 trebuiasc\u0103 \u0219i ei s\u0103 disece pe cadavre de iudei, nu exclusiv pe cre\u0219tini? Cereau prea mult Rom\u00e2nii?<\/p>\n

\n

Studentii crestini interzic accesul celor evrei la orele de anatomie practica, iar liderul comunitatii evreiesti din Cluj dezminte oficial presupusa rascumparare a cadavrelor evreiesti destinate disectiei.<\/p>\n

Lucrurile escaladeaza si in decembrie 1922 se ajunge la violente publice. De la tribuna Parlamentului, deputatii minoritatii evreiesti denunta atacurile impotriva cetatenilor evrei si cer ca Ministerul de Interne si Ministerul Educatiei sa iasa, in sfarsit, din pasivitate. Parlamentarii afla despre actele de vandalism, distrugerea unor sedii de firme evreiesti, \u201ebatai sangeroase\u201c si chiar decesul unei persoane.<\/p>\n

Atentatul la rectorul Universitatii Cluj. Vinovatii scapa<\/strong><\/p>\n

Studentii intra in greva generala, blocand anul universitar. Se solicita acum nu numai clauza numerica la cadavrele evreiesti din salile de disectie, ci alocalrea pe criterii de reprezentare etnica a locurilor de admitere la universitati. Miza este, din nou, inlaturarea evreilor, care reprezinta doar 4,03% din populatia totala a Romaniei. \u201eSe forteaza aplicarea unui soi de corectitudine (dictatura) aritmetica, o forma de protectionism educational, de discriminare pozitiva a romanilor majoritari\u201c, observa Cristian Manolachi. Ionel Mota, liderul studentilor extremisti clujeni, il invoca pe Dumnezeu in aceasta poveste: \u201eNumerus clausus al nostru e moral (\u2026). Cauza noastra e, asadar, dreapta si sfanta. (\u2026) Asa a facut Cristos!\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Numerus Clausus<\/strong><\/h2>\n

O discriminare pozitiv\u0103 zici? Nu mai degrab\u0103 o stare fireasc\u0103 a lucrurilor, o reprezentare propor\u021bional\u0103, corect\u0103?<\/p>\n

Iat\u0103 c\u00e2teva statistici din anul 1920:<\/p>\n

Situa\u0163ia la Universitatea din Cern\u0103u\u0163i<\/em>
Facultatea de Filosofie, semestrul de var\u0103:<\/em>
Rom\u00e2ni: 174<\/em>
Evrei: 574<\/em>
La Drept, \u00een acela\u015fi ora\u015f, semestrul de var\u0103:<\/em>
Dup\u0103 religie<\/em>
Ortodoc\u015fi 237 (Rom\u00e2ni \u015fi Ruteni)<\/em>
Catolici 98<\/em>
Luterani 26<\/em>
Alte religii 31<\/em>
Mozaici 506<\/em>
(Din \u201eSitua\u0163ia demografic\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d, de Em. Vasiliu-Cluj, pag.84)<\/em><\/p>\n

\u00cen Basarabia<\/em>
\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar rural:<\/em>
B\u0103ie\u0163i: 72.289 Rom\u00e2ni 1.974 str\u0103ini cre\u015ftini 1.281 Evrei<\/em>
Fete: 27.555 ,, 1.302 ,, 2.147 ,,<\/em><\/p>\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar urban:<\/em>
B\u0103ie\u0163i: 6.385 Rom\u00e2ni 2.435 str\u0103ini din care 1.351 Evrei<\/em>
Fete: 5.501 ,, 2.435 ,, 2.492 ,,<\/em><\/p>\n

\u015ecoli secundare \u015fi profesionale:<\/em>
1.535 ortodoc\u015fi, 6.302 mozaici<\/em><\/p>\n

\u015ecoli secundare mixte:<\/em>
690 ortodoc\u015fi, 1.341 mozaici<\/em>
(op. cit. pag. 84-85)<\/em><\/p>\n

\u00cen Vechiul Regat<\/em><\/p>\n

Liceul din Bac\u0103u Rom\u00e2ni: 363 Evrei: 198<\/em>
,, ,, Boto\u015fani ,, 229 ,, 127<\/em>
,, de fete, Boto\u015fani ,, 155 ,, 173<\/em>
,, din Dorohoi ,, 177 ,, 167<\/em>
,, din F\u0103lticeni ,, 152 ,, 100<\/em>
,, Na\u0163ional, Ia\u015fi ,, 292 ,, 201<\/em>
Gimn. Alex. cel Bun, Ia\u015fi ,, 93 ,, 215<\/em>
,, \u015etefan cel Mare, Ia\u015fi ,, 94 ,, 120<\/em>
Liceul din Roman ,, 256 ,, 157 <\/em>
,, din Piatra Neam\u0163 ,, 347 ,, 179<\/em><\/p>\n

\u015ecoli particulare Bucure\u015fti <\/em><\/p>\n

Rom\u00e2ni: 441 Evrei: 781<\/em><\/p>\n

Ia\u015fi ,, 37 ,, 108<\/em><\/p>\n

Gala\u0163i ,, 190 ,, 199<\/em><\/p>\n

(Opera cit. pag. 85-87)<\/em><\/p>\n

Situa\u0163ia la Universitatea din Ia\u015fi<\/em><\/p>\n

Facultatea de Medicin\u0103 <\/em><\/p>\n

Rom\u00e2ni: 546 Evrei: 831<\/em><\/p>\n

,, Farmacie ,, 97 ,, 299<\/em><\/p>\n

,, Litere ,, 351 ,, 100<\/em><\/p>\n

,, \u015etiin\u0163e ,, 722 ,, 321<\/em><\/p>\n

,, Drept ,, 1.743 ,, 370<\/em><\/p>\n

(Op. cit. pag. 87-88)<\/em><\/p>\n

Nu era normal ca poporul rom\u00e2n, care a luptat pentru independen\u021b\u0103 si a f\u0103cut enorm de multe sacrificii, s\u0103 aib\u0103 dreptul\u00a0 s\u0103 decid\u0103 c\u00e2te locuri aloc\u0103 minorit\u0103\u021bilor?<\/p>\n

\n

Evenimentele din Romania nu sunt insa singulare. La nivelul intregii Europe Centrale e in desfasurare o furie antisemita. In universitatile din Polonia, Lituania, Cehoslovacia, Ungaria si Austria au loc incidente care-i vizeaza pe evrei.<\/p>\n<\/blockquote>\n

M\u0103i s\u0103 fie, oare de ce? A\u0219a f\u0103r\u0103 motiv to\u021bi europenii s-au trezit \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 \u0219i au zis: \u201cMam\u0103 ce ur\u00e2m Jidanii\u201d?<\/p>\n

Probabil a\u0219a au zis \u0219i popoarele celor 109 \u021b\u0103ri din care Jidanii au fost alunga\u021bi de-a lungul istoriei, mereu fiind nevinova\u021bi, cura\u021bi ca lacrima, dar mereu fiind vinovate popoarele gazd\u0103 pentru antisemitismul spontan \u0219i inexplicabil.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

In fata acestui balamuc, autoritatile au din nou o atitudine oscilanta si sovaielnica. Initial, este acceptat numerus clausus. Apoi se razgandesc si dupa o luna spun ca e inacceptabil. Rectorul Universitatii din Cluj, Iacob Iacobovici \u2013 chirurg si profesor de medicina \u2013 va fi, 6 luni mai tarziu, tinta unui atentat cand asupra locuintei sale se trag patru focuri de revolver.<\/p>\n

Autoritatile il banuiesc pe studentul Ioan Moldovan, recent exclus din Universitatea Cluj, dar acesta neaga cu vehementa. Nu exista probe.<\/p>\n

In acest haos reapare Corneliu Zelea Codreanu, revenit din Germania pentru a prelua conducerea miscarii extremiste. E nemultumit ca liderii miscarii studentesti au tinte prea mici. Ei vor conditii mai bune in camine, la cantine si in laboratoarele de studiu. Lui Codreanu i se par nesemnificative aceste revendicari, el vrea ca totul sa ia o directie politica la nivel national.<\/p>\n

Capatarea dreptului la cetatenie de catre evrei provoaca, in 1923, coagularea miscarii extremiste antisemite. Se face fuziunea intre elite si studentii agresivi<\/strong><\/p>\n

Momentul in care agitatia extremista tolerata de autoritati se coaguleaza intr-o miscare coerenta vine la inceputul lui 1923. Parlamentul introduce in Constitutie dreptul evreilor de a primi cetatenie. Cazul este foarte puternic dezbatut in epoca, pentru ca pe parcursul ultimelor decenii in tara au intrat sute de mii de refugiati, mai ales din Imperiul Tarist. Multi nu sunt integrati si nu vorbesc limba romana. Ionel Bratianu vrea ca fiecare persoana sa primeasca individual cetatenie atunci cand intruneste conditiile. Marile Puteri conditioneaza insa recunoasterea Marii Uniri de la 1918 de acest criteriu, incetatenirea tuturor evreilor din Romania.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Seam\u0103n\u0103 de parc\u0103 Marile Puteri sunt controlate de aceast\u0103 minoritate etnic\u0103 suprareprezentat\u0103 \u00een pres\u0103, cam\u0103t\u0103 \u0219i lobby politic.<\/p>\n

Nu dator\u0103m drepturi egale nim\u0103nui<\/strong><\/h2>\n

Ioan Slavici<\/a> explic\u0103 bine care-i faza cu drepturile egale, \u00een bro\u0219ura Sol \u0219i Haben:<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Popoarele luminate ne arunc\u0103 vorba c\u0103 nesocotim principiile umanitare, c\u00e2nd voim s\u0103 respingem pe Ovrei de pe p\u0103mentul nostru.<\/em><\/p>\n

Las\u0103 c\u0103 Ovreii sunt aceia care propov\u0103duiesc ideile umanitare pentru ca s\u0103 trag\u0103 \u00een\u0219i\u0219i folos din st\u0103p\u00e2nirea lor, dar\u2019 \u00eentre noi \u0219i Ovrei nici nu \u00eencape vorba de umanitate.<\/em><\/p>\n

\u00cenainte de toate umanitatea cere s\u0103 avem mil\u0103 de al\u021bi oameni mai nenoroci\u021bi dec\u00e2t noi, ear\u0103\u00a0Ovreii nu cer mil\u0103, ci drepturi<\/strong>.<\/em><\/p>\n

Apoi, de umanitate nu poate fi vorba dec\u00e2t \u00eentre oameni:\u00a0\u00eentre popoare nu exist\u0103 dec\u00e2t porunca intereselor bine \u00een\u021belese \u0219i justificate<\/strong>.<\/em><\/p>\n

Nici o dat\u0103 Rom\u00e2nilor nu li se poate zice c\u0103 sunt nedrep\u021bi, c\u00e2nd le t\u0103g\u0103duiesc Ovreilor chiar dreptul de a c\u0103lca pe p\u0103mentul rom\u00e2nesc, de oare-ce nimeni nu poate pune la \u00eendoial\u0103\u00a0dreptul sf\u00eent al Rom\u00e2nilor de a face \u00een \u021bara lor ceea ce le place<\/strong>.\u00a0E sf\u00eent acest drept, fiind-c\u0103 toate vremile au recunoscut, c\u0103 poporul ce c\u00e2\u0219tig\u0103 prin puterea bra\u021bului o bucat\u0103 de p\u0103ment are step\u00e2nire deplin\u0103 asupra ei.\u00a0Noi, Rom\u00e2nii, am c\u00e2\u0219tigat acest p\u0103ment cu s\u00e2ngele nostru \u0219i l-am p\u0103strat tot cu s\u00e2ngele nostru, l-am sfintit prin suferin\u021bele noastre \u0219i l-am \u00eembog\u0103\u021bit prin munca noastr\u0103: pentru aceea toat\u0103 lumea ne recunoa\u0219te dreptul de a-l st\u0103p\u00e2ni \u0219i nu recunoa\u0219te nimenui dreptul de a intra f\u0103r\u0103 de voia noastr\u0103 peste hotarele lui.<\/u><\/strong><\/em><\/p>\n

Dac\u0103 sunt oameni, pe care interesele adeverate ori \u00eenchipuite \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 vie la noi, ei numai cu voia noastr\u0103 pot veni, numai dup\u0103 placul nostru \u00ee\u0219i pot face trebile \u0219i numai c\u00e2t\u0103 vreme noi le d\u0103m voie, pot petrece \u00een mijlocul nostru. Ear\u0103 dac\u0103 sunt oameni, care vor s\u0103 intre \u0219i f\u0103r\u0103 de voia noastr\u0103, noi avem chiar datoria de a-i \u00eentimpina cu arma \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i numai dup\u0103 ce noi am fost birui\u021bi, lumea le recunoa\u0219te dreptul de a dispune \u0219i ei \u00een \u021bara noastr\u0103. Nou\u0103 \u00eens\u0103 tot ne mai r\u0103m\u00e2ne dreptul de a ne aduna puterile \u0219i de a-i alunga de pe p\u0103mentul nostru.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dec\u00e2nd e lumea aceste sunt vederile oamenilor asupra drepturilor \u0219i datoriilor unui popor; \u00een toate vremurile, acesta a fost dreptul gin\u021bilor \u0219i nici \u00een teorie nu s-a pomenit ca cineva s\u0103-l pun\u0103 la indoial\u0103. Ovreii \u00eens\u0103 cer pentru sine un drept deosebit.<\/em><\/p>\n

\u00cen vreme ce toate popoarele \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 drepturile prin s\u00e2nge; ei vor s\u0103 \u0219i le c\u00e2\u0219tige din bun\u0103voin\u021ba altora.<\/strong><\/em><\/p>\n

Toate na\u021biunile mari din Europa recunosc, c\u0103 membrii lor nu au dreptul de a intra \u00een Rom\u00e2nia \u0219i de a-si face trebile printre Rom\u00e2ni; ele se \u00eenvoiesc dar, indirect cu Poarta Otoman\u0103, ori direct cu noi \u0219i ast-fel ne \u00een\u021belegem asupra condi\u021biunilor lor, \u00een care noi putem merge la d\u00e2n\u0219ii \u0219i ei pot veni la noi: Ovreii nu se \u00een\u021beleg cu nimeni, ci se furi\u0219eaz\u0103 printre ceilal\u021bi, se strecoar\u0103 ca argintul viu printre degete \u0219i deodat\u0103 ne pomenim cu ora\u0219ele \u0219i cu satele pline de d\u00e2n\u0219ii.<\/em><\/p>\n

Austria, puternicul vecin, are interese l\u0103murite, care o hot\u0103r\u0103sc s\u0103 \u00eencheie cu noi o conven\u021bie. Ea ne acord\u0103 drepturi pe p\u0103m\u00e2ntul ei \u0219i noi \u00eei acord\u0103m drepturi pe p\u0103m\u00e2ntul nostru. \u00cen vreme ce \u00eens\u0103 ea acord\u0103 tuturor cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni acelea\u0219i drepturi; recunoa\u0219te c\u0103 statul rom\u00e2n, la urma urmelor, are dreptul de a face deosebire \u00eentre cet\u0103\u021benii ei \u0219i de a acorda unora mai multe, ear\u0103 altora mai pu\u021bine drepturi.<\/em><\/p>\n

Pentru ce?<\/em><\/p>\n

Pentru c\u0103 s-ar resturna toate principile de ordine social\u0103 interna\u021bional\u0103, dac\u0103 s-ar sus\u021bine, c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia un strein poate sa fac\u0103 preten\u021bie nejustificat\u0103 la ni\u0219te drepturi, care ar fi \u00eempotriva intereselor bine \u00een\u021belese ale Rom\u00e2nilor.<\/em><\/strong><\/p>\n

Chiar nici Poarta suzeran\u0103 nu a crezut de cuviin\u021b\u0103 a nesocoti acest drept, \u0219i Turcii \u00een toate vremile au fost lipsi\u021bi de anumite drepturi pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<\/em><\/p>\n

Este un moft vorba, c\u0103 Rom\u00e2nii asupresc pe Ovrei:\u00a0Ovreii nici nu pot s\u0103 fie asupri\u021bi pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, deoarece aici nu li se cuvin chiar nici drepturile, de care se bucur\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n

De asemenea este un moft, c\u0103, resping\u00e2nd pe Ovrei, Rom\u00e2nii nesocotesc principiile umanitare, deoarece umanitatea nu merge p\u00e2n\u0103 a cere jertfe, pe care un om ori un popor nu le poate aduce f\u0103r\u0103 a-\u0219i pune \u00een joc viitorul.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 m\u00e2ne Rom\u00e2nii ar lua hot\u0103r\u00e2rea de a soma pe Ovrei ca p\u00e2n\u0103 la un anumit termin s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara, ba chiar dac\u0103, in urma acestei soma\u021biuni, i-ar alunga, nici un om nepreocupat nu ar pute zice, c\u0103 aceast\u0103 hot\u0103r\u00e2re a lor e nedreapt\u0103 ori fapta lor e inhuman\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Dreptul \u0219i umanitatea nu au a face cu chestiunea Ovreilor din Rom\u00e2nia si este ori o lips\u0103 de bun sim\u021b, ori o lips\u0103 de bun\u0103 credin\u021b\u0103 de a pune discu\u021biunea pe ter\u00eemul dreptului \u0219i pe acela al umanit\u0103\u021bii: o cestiune de interese \u0219i numai de interese este aceea, dac\u0103 e ori nu e bine s\u0103 facem \u0219i pe Ovrei p\u0103rta\u0219i de drepturile civile \u0219i politice, \u0219i pentru aceea discu\u021biunea nu se poate urma dec\u00e2t pe ter\u00eemul intereselor legitime sau cel pu\u021bin justificate.<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n

Dincolo de disputa pe aceasta tema ramane realitatea ca votarea Constitutiei in Parlament este speculata de nationalistii antisemiti. Se incheaga o coalitie intre vechii reprezentanti ai curentului, profesorii A.C. Cuza, Sumuleanu si Ion Zelea Codreanu (tatal lui Corneliu Zelea Codreanu) si studentii extremisti. Pe scena politica, la 4 martie 1923 apare Liga Apararii National-Crestine (LANC), partid nationalist si violent antisemit, care strange laolalta profesori, ofiteri, studenti \u2013 mai ales din Moldova. Liderul partidului devine profesorul A.C. Cuza, iar Corneliu Zelea Codreanu preia sarcina organizarii si administrarii acestei miscari.<\/p>\n

Situatia din mediul universitar romanesc este exploziva. Greva continua, \u201emanifestatiile si violentele antisemite devin parte a cotidianului, studentilor evrei fiindu-le restrictionat accesul in salile de disectie, la cursuri, examene sau cantina\u201c (Cristian Manolachi).<\/p>\n

Si profesorii se plang de agresivitatea studentilor nationalisti care vegheaza la respectarea grevei. Dar, din nou, nu se intampla nimic. Plangerile profesorilor ajung la decani, decanii transmit mai departe la rectori, iar acestia expediaza rapoarte la minister, unde nu se ia nicio masura.<\/p>\n

Confiscarea anului universitar de minoritatea agresiva a extremistilor. La Iasi, reactia Senatului Universitatii e blocata din interior de profesorul A.C. Cuza. La Cluj, rectorul e huiduit, iar derbedeii incearca sa preia in forta cladirea universitatii<\/strong><\/p>\n

In final, pe 16 aprilie 1923, cand ministrul si rectorii decid reluarea cu forta a cursurilor, cu exmatricularea studentilor care nu se vor conforma, \u201ein Cluj si Cernauti inca exista o greva pasiva, iar la Bucuresti cursurile se tin cu armata\u201c (\u201eAntisemitismul universitar in Romania\u2026\u201c). Iasiul este iar centrul rezistentei. Studentii ocupa salile si proclama: \u201eJuram sa nu primim rusinea de a pleca fruntea intrand la cursuri (\u2026). Juram lupta pentru numerus clausus\u201d.<\/p>\n

Confiscarea anului universitar de minoritatea agresiva a derbedeilor condusi de Codreanu este sprijinita din interiorul conducerii de profesorul A.C. Cuza. Rectorul Universitatii Iasi, Ion Simionescu, propune in Senatul Universitar organizarea unui referendum printre studenti, daca se se continue greva sau sa se reia cursurile, dar initiativa e sabotata de A.C. Cuza, decanul Facultatii de Drept, care proclama: \u201eSuntem stapaniti de o eroare profunda, eroarea majoritatii\u201c.<\/p>\n

Haosul si violenta continua si in alte parti. La Cluj, dupa doar doua saptamani de la reluarea cursurilor, studentii extremisti le interzic studentilor evrei accesul in salile de curs si in laboratoare. In oras sosesc intariri de la studentii \u201ecrestini\u201c din Iasi, Cernauti si Bucuresti, iar grupurile violente incearca sa ocupe cladirea centrala a Universitatii Cluj. Impotriva rectorului se organizeaza o demonstratie (profesorul Iacob Iacobovici se va si retrage, de altfel, in 1924 din functie).<\/p>\n

Pe 3 mai 1923, sapte studenti clujeni sunt exclusi din universitate, cu interdictia de a mai intra in vreo alta institutie de invatamant superior din Romania. Printre ei, fanaticul Ionel Mota.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Fanatism versus Apatie<\/strong><\/h2>\n

\u201cFanaticul\u201d Ion Mo\u021ba, de parc\u0103 fanatismul s\u0103u ar fi ceva r\u0103u. F\u0103r\u0103 acel fanatism al lui Ionel, nu ar mai fi plecat pe frontul r\u0103zboiului civil din Spania c\u00e2nd s-a tras cu mitraliera \u00een obrazul lui Hristos, nu ar mai fi sudat cu s\u00e2nge prietenia rom\u00e2no-spaniol\u0103 \u0219i nici n-ar fi ajuns un mare martir \u0219i un exemplu de onoare pentru \u00eentreaga lume. Da, avem nevoie de mai mul\u021bi fanatici. Ast\u0103zi, dispari\u021bia fanaticilor \u00eenseamn\u0103 scufundarea \u00een apatia mor\u021bii. Unde ne sunt fanaticii?<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\n

E insa prea tarziu si prea putin, extremismul a luat amploare si a aruncat in aer sistemul universitar din tara, iar violenta se indreapta cu repeziciune spre suprimarea fizica a opozantilor.<\/p>\n

Complotul. Extremistii fac liste negre pe care le publica in ziare, apoi pregatesc asasinatele, dar politia ii prinde la timp<\/strong><\/p>\n

In acest moment are loc intrunirea, intr-o casa conspirativa din Bucuresti, a unui grup de reprezentanti ai tinerilor extremisti din tara. Codreanu, Garneata, Mironovici, Bandac (din Iasi), Mota, Vernichescu (Cluj), Bandac si Tudose Popescu (Cernauti) concep un plan de \u201epedepsire\u201c a elitelor evreimii (rabini, bancheri, proprietari de ziare) si a ministrilor romani care nu accepta numerus clausus in universitati.<\/p>\n

Apar si listele negre. Revista nationalista Libertatea ii insira pe cei care trebuie \u201epedepsiti\u201c: \u201e(\u2026) studentul Codreanu a spus ca il aveau in vedere pe Moritz Blank, pa Aristide Blank (capii bancii Marmorosch Blank, de unde se conduce lupta de stapanire a Jidovimei in Romania), apoibancherul Berkovitz, Dr. Filderman, marele Rabi al Bucurestilor, \u2013 Rosenthal, directorul foilor jidovesti scrise romaneste Adevarul si Dimineata; \u2013 urma si Ministrul Constantinescu (\u2026) si Ministrul Banu (\u2026), apoi Marzescu, de fel din Iasi, (\u2026) si Florescu (\u2026)\u201c. Ultimii doi fac parte din Ministerul Justitiei si complotistii considera ca i-au persecutat pe studentii \u201ecrestini\u201c.<\/p>\n

De acum incolo, evenimentele intra pe o directie deopotriva surprinzatoare si tragica. Pe 8 octombrie 1923, politia navaleste peste complotisti, care sunt \u201esurprinsi in timpul sedintei cand se punea la cale atentatul\u201c. Toata lumea e arestata si, la ancheta, studentii marturisesc. Libertatea relateaza ca extremistii isi incalca juramantul de a pastra tacerea: \u201ePe urma a fost chemat I.I. Mota si i s-a aratat ca toti au marturisit (\u2026). Mota a spus: \u00abDaca toti cei 6 ortaci ai mei au facut marturisiri, ma socot si eu deslegat de juramant si marturisesc\u00bb\u201d.<\/p>\n

In presa e un vacarm de nedescris. Publicatiile socialiste, precum Adevarul, reclama ca nu s-au luat masuri mai dure impotriva grevistilor si ca nu s-au dispus sanctiuni contra profesorilor antisemiti: \u201eNu se poate ca d. A.C. Cuza, criminalul maniac dela Iasi, sa nu fie luat de guler si sa nu fie chemat sa raspunda (\u2026)\u201d. Publicatiile nationaliste acuza includerea in Constitutie a prevederilor privind primirea cetateniei de catre evrei si spun ca statul a folosit abuziv armata si politia impotriva miscarii studentesti, precum si ignorarea numerus clausus cerut de grevisti.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Observa\u021bi cum presa jidoveasc\u0103 a vremii \u00eel descrie pe profesorul A.C. Cuza, \u201ccriminalul maniac de la Ia\u0219i\u201d. Ce deosebire este \u00eentre aceast\u0103 manier\u0103 \u0219i felul cum autorul Aktual24 \u00eei descrie pe studen\u021bi ca \u201cderbedei\u201d, \u201cextremi\u0219ti\u201d, \u201cminoritate agresiv\u0103\u201d?<\/p>\n

\n

\u201eProcesul s-a judecat intr-o radiatiune de calda simpatie a celor prezenti, pledoariile au miscat asistenta pana la lacrimi, iar juratii in unanimitate au adus verdict de achitare\u201c<\/strong><\/p>\n

Peste toate, cazul grupului de extremisti care complota cade din cauza unei chichite juridice. Conform jurisprudentei din Justitia romana, pentru a se putea spune ca acolo a fost un complot e nevoie sa fie fixata data comiterii faradelegilor. Iar aceasta data nu fusese fixata in momentul cand politia i-a luat pe sus pe Codreanu si acolitii sai. La locul faptei se gasesc si revolvere, dar nici macar asta nu schimba perceptia pe care publicul, influentat de foarte vehementa propaganda a nationalistilor, si-o formeaza asupra evenimentelor. Oamenii ajung sa creada ca la mijloc e doar o inscenare a guvernului.<\/p>\n

Ancheta si pregatirea procesului dureaza aproape 6 luni, ceea ce da timp propagandei nationaliste si extremiste sa dea alta semnificatie acestui caz \u2013 pana la urma simplu \u2013 de complot in vederea comiterii unor atentate. Publicatia Cuvantul studentesc proclama ca \u201ealaturi de cei 6 vori fi judecati toti studentii si miscarea noastra sfanta, intreaga!\u201c. \u201eAcuzatii primesc misive de sustinere, bani si alimente din intreaga tara, intrucat un spectru larg de reprezentanti ai corpului social participa la efortul colectiv: \u00abun copilas\u00bb, \u00abdoamne\u00bb, \u00abdomnisoare\u00bb, elevi, studenti, ofiteri si chiar vechea boierime. Sprijinul taranilor e si el la mare pret\u201c, descrie atmosfera istoricul Cristian Manolachi.<\/p>\n

Asistam, in acest moment \u2013 care precede cu doar un an primul om ucis prin impuscare, ostentativ, de legionari \u2013, la o punere in scena care se va repeta obsedant in perioada urmatoare si la care ia parte, din pacate, o parte foarte larga a societatii romanesti.<\/p>\n

\u201ePe masura ce ziua judecatii se apropie, entuziasmul popular se intensifica\u201c, scrie Cristian Manolachi in \u201eRevolverul arhanghelului\u201c. Statul roman, care multa vreme a tolerat chiar complice debutul miscarii extremiste, incearca acum sa intervina in stilul sau caracteristic, stangaci si brutal, lipsit de orice eficienta. Se mobilizeaza \u201emari forte militare si politienesti\u201c, iar in Bucuresti se introduce un fel de stare de urgenta, interzicandu-se \u201ecirculatia in grupuri\u201c. Zadarnic, bineinteles, pentru ca vitrinele magazinelor evreiesti sunt facute tandari, iar evreii recunoscuti pe strada sunt batuti. E cazul inclusiv cu bancherul Aristide Blank.<\/p>\n

Pe lista avocatilor care pledeaza in favoarea studentilor complotisti se inscriu multe nume sonore, iar procesul \u2013 exact cum se va intampla in Germania cu Hitler \u2013 se transforma dintr-unul care judeca o faradelege intr-o tribuna nationalista. Acuzatii devin acuzatori.<\/p>\n

Studentii nu ascund ca au planuit sa comita asasinate si recunosc acest lucru sfidator, sustinand insa permanent ca \u201enu hotarasem data\u201c. In schimb, ei vorbesc, in pledoariile lor, despre \u201etradarea de neam\u201c, \u201ecoruptie\u201c si \u201epericolul problemei jidanesti\u201c.<\/p>\n

Ionel Mota justifica intentia de omori oameni: \u201eAm hotarat ca, daca vom fi adusi la desperare, vom face orice sacrificii\u201d. Tatal sau, preotul Mota, il aproba: \u201eNu a facut altceva (Ionel Mota \u2013 n. red.) decat a urmat o traditie a familiei\u201c.<\/p>\n<\/blockquote>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ce oameni! Ce caracter plin. De aceea \u00een ultimele decenii s-a urm\u0103rit distrugerea tineretului prin pornografie \u0219i vicii, pentru ca niciodat\u0103 s\u0103 nu mai r\u0103sar\u0103 o genera\u021bie at\u00e2t de str\u00e2ns legat\u0103 de idealul na\u021bional, capabil\u0103 de jertfa suprem\u0103, cu un sim\u021b al onoarei at\u00e2t de bine dezvoltat.<\/p>\n

\n

Poetul Octavian Goga afirma: \u201eNe-a fost dat sa vedem proiectandu-se sentimentul de jertfa in ochii limpezi ai unor baietandri, care-au preferat sa-si exagereze greselile decat sa ceara milostenie. (\u2026)<\/p>\n

Procesul s-a judecat intr-o radiatiune de calda simpatie a celor prezenti, pledoariile au miscat asistenta pana la lacrimi, iar juratii in unanimitate au adus verdict de achitare\u201d. Potentialii criminali sunt transformati astfel in victime, ei devin cei care se jertfesc si nu personajele care vor sa ia viata altor oameni.<\/p>\n

\u201eFa-ti cruce, ticalosule, caci vei pieri!\u201c<\/strong><\/p>\n

Aceasta atmosfera deliranta produce efecte imediate si concrete. In chiar ajunul procesului, unul dintre inculpati \u2013 studentul Vernichescu \u2013 este victima unei tentative de omor, tocmai in inchisoare, din partea lui Ionel Mota. Vernichescu e acuzat de camarazi ca i-a tradat autoritatilor, din cauza lor fiind prins.<\/p>\n<\/blockquote>\n

O alt\u0103 pild\u0103 legionar\u0103 care este prezentat\u0103 ca fiind ceva r\u0103u.<\/p>\n

Tr\u0103darea a f\u0103cut multe deservicii poporului rom\u00e2n de-a lungul istoriei, adesea ea fiind tolerata \u0219i r\u0103spl\u0103tit\u0103!<\/p>\n

Legionarii au venit cu o alt\u0103 viziune, cu una \u00een care tr\u0103darea nu poate fi l\u0103sat\u0103 nepedepsit\u0103.<\/p>\n

\n

Povestea e confuza. Intr-adevar, Vernichescu a fost cel care a denuntat autoritatilor complotul. El a fost initial arestat impreuna cu restul grupului, pentru a nu trezi banuieli, dar ziarul socialist Adevarul l-a dat de gol cand a dezvaluit, citand sursele din Politie, ca \u201etotul se datoreste unui caz de constiinta a unui student (\u2026) care n-a rezistat groazei de a-si asuma raspunderea unor crime atat de odioase. Studentul a povestit faptele unei rude, prefect de provincie\u201c.<\/p>\n

Plecand de la acest indiciu, studentii extremisti afla ca Vernichescu s-a intalnit cu prefectul din Buzau si i-a relatat acestuia ce urmeaza sa se intample. Publicatia Cuvantul studentesc il acuza ca ulterior si-a continuat \u201esi in inchioare rolul sau de spion si denuntator al colegilor sai\u201c.<\/p>\n

Cand, apoi, Vernichescu mai si este eliberat din inchisoare inaintea celorlalti, dubiile dispar. Mota, care-l adusese pe colegul sau clujean in organizatie, se angajeaza sa-l lichideze personal, ca sa-si rascumpere eroarea. Obtine pe furis un revolver si, cand Vernichescu vine sa-si viziteze colegii la inchisoarea Vacaresti, Mota ii striga \u201efa-ti cruce, ticalosule, caci vei pieri\u201c si trage mai multe gloante asupra lui.<\/p>\n

Mota, sfidator in fata juriului, dupa tentativa de asasinat: \u201eRecunosc faptul ce mi se imputa. L-am premeditat si l-am executat\u201d. Este si el achitat<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

Bazat.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\n

La ancheta, dupa episodul complotului descoperit de autoritati in toamna lui 1923, este pentru a doua oara cand faptasul isi asuma public si sfidator faptele. Mota afirma: \u201eRecunosc faptul ce mi se imputa. L-am premeditat si l-am executat\u201d.<\/p>\n

Si o luam de la capat. Cazul tentativei de asasinat asupra lui Vernichescu se judeca la Tribunalul Ilfov in septembrie 1923, cu doar doua luni inaintea asasinarii prefectului de politie iesean Manciu pe scarile tribunalului din orasul moldav.<\/p>\n

Mota se tine batos si se infatiseaza, in fata juratilor, ca un om adevarat, car nu suporta tradarea si tradatorii. Le spune acestora: \u201eAm fost tradati de Vernichescu, pe care am incercat sa-l omor! El ne-a tradat si ceea ce n-am gandit noi\u201d.<\/p>\n

\u201eIn acest caz, apararea nu se agata de pretexte juridice, cum sunt legitima aparare, ori inexistenta unei date certe pentru comiterea atentatelor (cum tocmai fusese cazul complotului studentesc), speta fiind fundamentata strict pe argumente de etica nationalista\u201c, scrie istoricul Cristian Manolachi.<\/p>\n

Pe scurt, Mota e eliberat dupa doar un an, fiind ulterior achitat pentru fapta sa, in uralele presei nationaliste care-l prezinta ca pe un erou si un simbol al romanilor verzi. \u201eStudentimea clujeana le organizeaza o primire triumfala lui Mota si lui Vlad (Leonida Vlad, cel care-i daduse revolverul \u2013 n. red.), in ciuda opozitiei prefectului de politie al orasului, continuand astfel traditia celebrarii achitarii cu o baie de multime, Mota fiind totodata ales presedinte de onoare pe viata al Centrului studentesc Petru Maior\u201c (Cristian Manolachi in \u201eRevolverul arhanghelului\u201c).<\/p>\n

\u201eStudentii inculpati poarta la proces traditionala ie, in vreme ce aparatorii lor se intrec in discursuri nationaliste. Crimele, asumate de tineri, nu poarta vreo responsabilitate penala, sunt doar un cost minor al apararii interesului national. Achitarea izbavitoare este urmata de o celebrare campeneasca si purtarea pe brate a eroilor criminali, uneori chiar de catre insisi juratii\u201c<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n

\n

Asa ne indreptam in linie dreapta spre prima crima simbolica din istoria miscarii legionare \u2013 deschiderea unei Cutii a Pandorei pe care statul si societatea romaneasca interbelica n-au mai putut s-o inchida.<\/p>\n

Grupul complotistilor \u2013 inclusiv Mota \u2013 se stabileste la Iasi, dupa teribilele evenimente petrecute in 1923 la Bucuresti. Capitala Moldovei e aleasa pentru ca e considerata un bastion al miscarii nationaliste si antisemitiste. \u201eNe-am hotarat sa venim toti la Iasi pentru a stabili aici centrul acestei actiuni\u201c, avea sa scrie Corneliu Zelea Codreanu. Aici, tinerii extremisti beneficiaza de suportul studentilor, al profesorilor, al ofiterilor si jurnalistilor inscrisi in Liga Apararii National-Crestine.<\/p>\n

Cristian Manolachi face, in \u201eRevolverul arhanghelului\u201c, o descriere a conjuncturii care se construise in acel moment: \u201eAripa radicala a miscarii studentesti antisemite, coagulata in jurul personalitatile studentilor Mota si Codreanu, a izbutit sa identifice reteta aplicarii cu succes a violentei: asasinat, achitare, glorie. Apelul la crima este prezentat ca ultimul resort al disperarii, unica solutie a salvarii cauzei romanesti. Interesul, intotdeauna de grup si niciodata individual, vizeaza salvarea unei colectivitati viciate de interesele meschine ale evreilor si romanilor tradatori. Asumarea deciziei asasinatului are loc in peisajul mistic romanesc, al haiducilor de altadata, al muntilor (precum Raraul), al padurilor seculare (precum Dobrina) si este consfintita in spatiul sacru al bisericilor ortodoxe (Mitropolia Iasilor). Ritualul asasinatului este completat de juramantul loialitatii si al tacerii, care implica si utilizarea unor obiecte sfinte pentru istoria romanilor (obuzele de la Marasesti, tarana amestecata cu sangele luptatorilor romani pentru idealul national). Disponibilitatea pentru jertfa nu este negociabila in nucleul dur al studentilor crestini, constienti ca urmarile faptelor violente pot fi fatale.<\/p>\n

Cum revolverul inlocuieste sabia Arhanghelului Mihail, crimele au fost asadar comise cu angelica si curata constiinta. Campania de victimizare a atentatorilor a inceput odata cu arestarea lor, chiar inlauntrul zidurilor inchisorii Vacaresti. Frigul, alimentatia proasta si tratamentul inuman al gardienilor (romani) au fost adeseori folosite ca arme mediatice. Alinarea suferintelor se face insa cu sprijinul romanilor buni, materializat in alimente, bani si scrisori de sustinere. Afara, camarazii declanseaza o veritabila campanie de convingere a opiniei publice. Gazetele nationaliste isi intra si ele in rol, iar brosurile care prezinta Adevarul sunt distribuite tuturor. Orasele gazda ale proceselor se transforma in locuri de pelerinaj ale sustinatorilor cauzei: studenti, profesori, ofiteri, tarani si avocati binevoitori.<\/p>\n

Opinia publica este esentiala in stabilirea verdictului, in conditiile judecarii cauzelor de catre jurati romani \u2013 de regula, parte a fragilei inteligentii romanesti. Studentii inculpati poarta la proces traditionala ie, in vreme ce aparatorii lor si alti avocati cunoscuti se intrec in discursuri nationaliste.<\/p>\n

Crimele, asumate de tineri, nu poarta vreo responsabilitate penala, sunt doar un cost minor al apararii interesului national. Achitarea izbavitoare este urmata de o celebrare campeneasca si purtarea pe brate a eroilor criminali, uneori chiar de catre insisi juratii\u201d.<\/p>\n

Crima: Codreanu il impusca pe la spate pe prefect, apoi povesteste cum s-a batut cu 20 de politisti si a infruntat \u201emii de jidani\u201c care voiau sa-l sfasie<\/strong><\/p>\n

Asa putem intelege mai bine de ce asasinarea prefectului Manciu, produsa in noiembrie 1924 de catre Corneliu Zelea Codreanu, are loc ostentativ, in vazul lumii, pe treptele Tribunalului Iasi. Procesele si achitarile triumfale de pana atunci ii incurajeaza pe extremisti, care chiar ajung sa se considere niste justitiari ai natiunii.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cempu\u0219carea prefectului Manciu a fost auto-ap\u0103rare<\/strong><\/h3>\n

Autorul c\u0103r\u021bii \u201cRevolverul Arhanghelului\u201d spune c\u0103 prefectul ar fi fost \u00eempu\u0219cat pe la spate, lucru complet diferit fa\u021b\u0103 de r\u00e2ndurile descrise chiar de Codreanu \u00een Pentru Legionari:<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

ZIUA FATAL\u0102, 25 OCTOMBRIE 1924<\/strong><\/p>\n

\u00cen atare condi\u0163iuni suflete\u015fti \u015fi de fapt m-am prezentat la Judec\u0103toria Ocolului 2 Ia\u015fi, s\u00e2mb\u0103t\u0103 diminea\u0163a, ca avocat al\u0103turi de colegul Dumbrav\u0103, \u00een procesul colegului Com\u00e2rzan, schingiuit de Manciu.<\/em><\/p>\n

Prefectul s-a prezentat cu \u00eentreaga poli\u0163ie \u015fi \u00een plin\u0103 \u015fedin\u0163\u0103, \u00een fa\u0163a avoca\u0163ilor \u015fi a judec\u0103torului Spiridoneanu care prezida, s-a n\u0103pustit asupra noastr\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, cu riscul de a m\u0103 pierde, strivit de cei dou\u0103zeci de poli\u0163i\u015fti \u00eenarma\u0163i, am scos revolverul \u015fi am tras.<\/em><\/p>\n

Am \u0163intit \u00een cine se apropia de mine.<\/em><\/strong><\/p>\n

Primul, a c\u0103zut Manciu. Al doilea, a c\u0103zut inspectorul Clos, al treilea, un om cu mult mai pu\u0163in vinovat, comisarul Hu\u015fanu.<\/em><\/p>\n

Ceilal\u0163i au disp\u0103rut. <\/em><\/p>\n

Peste c\u00e2teva minute, \u00een fa\u0163a Judec\u0103toriei, se g\u0103seau c\u00e2teva mii de jidani, care cu m\u00e2inile ridicate \u00een sus \u015fi cu degetele crispate de ur\u0103, a\u015fteptau s\u0103 ies pentru a m\u0103 sf\u00e2\u015fia.<\/em><\/p>\n

Eu am luat \u00een m\u00e2na dreapt\u0103 pistolul, \u00een care mai aveam cinci cartu\u015fe \u015fi cu st\u00e2nga am apucat de bra\u0163 pe d-l Victor Climescu, avocat din Ia\u015fi, rug\u00e2ndu-l s\u0103 m\u0103 \u00eenso\u0163easc\u0103 p\u00e2n\u0103 la Tribunal.<\/em><\/p>\n

Am ie\u015fit \u015fi astfel am str\u0103b\u0103tut printre jid\u0103nimea care urla, dar care a avut totu\u015fi bunul sim\u0163 ca, \u00een fa\u0163a revolverului, s\u0103-mi fac\u0103 loc.<\/em><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

*<\/p>\n

Deci, c\u00e2nd Codreanu scrie \u201cAm \u021bintit \u00een cine se apropia de mine<\/em>\u201c, e greu de crezut c\u0103 prefectul Manciu se apropia cu spatele \u00een stil Michael Jackson.<\/strong><\/p>\n

Fiind con\u0219tient c\u0103 prea u\u0219or poate fi depistat cu minciuna, autorul prefer\u0103 s\u0103 citeze el \u00eensu\u0219i din Pentru Legionari, afirm\u00e2nd \u00een mod halucinant c\u0103 Zelea Codreanu \u201cva oferi o variant\u0103 fictiv\u0103 \u0219i eroic\u0103\u201d.<\/p>\n

*<\/p>\n

\n

Imprejurarile sunt tulburi si foarte agitate. Sprijinit inclusiv material de elitele locale, Corneliu Zelea Codreanu organizeaza primele tabere de munca pentru voluntari: o caramidarie si un teren unde se cultiva zarzavaturi. La un moment dat, politia face o perchezitie si descopera la una din aceste tabere planul casei prefectului Manciu \u2013 un tip dur si violent, care avea din cauza asta o relatie tensionata cu studentii din miscarea nationalista.<\/p>\n

Suspectii sunt saltati, dusi la arest si batuti zdravan, ca de obicei, dar si torturati. Tinerii sunt eliberati doar dupa ce elitele locale, in frunte cu influentul profesor A.C. Cuza, intervin la autoritatile statului.<\/p>\n

Urmeaza procesul, unde inculpatii si rudele lor acuza brutalitatea fortelor de ordine conduse de prefectul Manciu. Unul din termenele de la judecata este intrerupt din cauza \u201eincidentelor violente\u201c si scandalul se muta in fata Tribunalului, unde Codreanu \u2013 acum avocat al unuia dintre studentii acuzati \u2013 comite asasinatul: il impusca pe prefectul Manciu.<\/p>\n

Se creeaza o busculada in care alti doi ofiteri de politie sunt raniti si spitalizati in stare grava, iar Corneliu Zelea Codreanu e arestat si dus la inchisoarea Galata din Iasi, unde isi va petrece urmatoarele 6 luni.<\/p>\n

Mult mai tarziu, in 1936, el va oferi o varianta fictiva si eroica a acestui asasinat in care si-a impuscat pur si simplu pe la spate victima. In autobiografia sa, Codreanu va relata cum l-a impuscat pe Manciu nu la iesire, pe scarile Tribunalului, ci chiar inauntru, in timpul procesului, in timp ce se lupta cu politistii si evreii: \u201e(\u2026) strivit de cei 20 de politisti inarmati, am scos revolverul si am tras. (\u2026) Peste cateva minute, in fata Judecatoriei, se gaseau mii de jidani, care (\u2026) asteptau sa ies pentru a ma sfasia\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Dintre un jurnalist pl\u0103tit s\u0103 mint\u0103 \u0219i C\u0103pitanul, omul care a f\u0103cut din cinste \u0219i onoare virtu\u021bi dup\u0103 care \u0219i-a tr\u0103it via\u021ba, pentru care \u0219i-a jertfit via\u021ba\u2026prefer s\u0103 cred varianta C\u0103pitanului. Jurnalistul nu se sinchise\u0219te s\u0103 demonstreze c\u0103 varianta C\u0103pitanului ar fi fictiv\u0103, nu d\u0103 nici m\u0103car surse jidove\u0219ti care s\u0103-l acuze de a\u0219a ceva, ci continu\u0103 nestingherit cu textul.<\/p>\n

\n

Balamucul de la Focsani: procesul se tine in Teatrul Pastia, intr-un oras sub asediu. Valurile de simpatizanti ai extremistilor umplu strazile, fac demonstratii, sparg magazinele evreilor si vandalizeaza sinagoga<\/strong><\/p>\n

Dupa reteta de-acum stiuta si verificata ca fiind eficienta, crima este imediat politizata. Studentii nationalisti din Iasi ii trimit rapid o telegrama de solidarizare lui Codreanu, iar Ionel Mota, in calitate de \u201elider al studentilor crestini din Cluj\u201c, ii trimite o scrisoare deschisa chiar regelui Ferdinand, in care acuza actiunile violente ale politiei, care \u201en-au putut duce decat la deznodaminte fatale\u201c. In hora intra si abilul profesor A.C. Cuza, \u201epublicand o filipica indreptata impotriva ministrului liberal G.G. Marzescu, cel \u00abcare l-a pus si l-a sustinut in fruntea politiei\u00bb pe Manciu, o premisa numai buna pentru a tese o intreaga teorie conspirationista: \u00abSistemul fatal inspirat lui Manciu a fost terorizarea studentimii crestine, ca sa dea satisfactie jidanilor si sa faca dovada ca ordinea se poate mentine prin mijloace energice\u00bb\u201c, scrie istoricul Cristian Manolachi.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Abuzurile comise de prefectul Manciu<\/strong><\/h2>\n

\u0218i n-a terorizat Manciu studen\u021bii c\u00e2nd i-a luat pe sus de la fabrica de c\u0103r\u0103mizi \u0219i i-a torturat?<\/p>\n

Iat\u0103 ce a f\u0103cut Manciu:<\/p>\n

1. Introducerea poli\u0163iei \u015fi armatei \u00een Universitate, la 10 decembrie 1923. Cu prilejul manifesta\u0163iilor studen\u0163e\u015fti care au urmat, printre al\u0163ii a fost b\u0103tut a\u015fa de grav de poli\u0163ie studentul G. Manoliu, \u00eenc\u00e2t \u00eemboln\u0103vindu-se de icter, a murit peste c\u00e2teva zile.<\/em><\/p>\n

2. Brutaliz\u0103rile de la gar\u0103. Cu prilejul sosirii profesorului Ion Zelea Codreanu la Ia\u015fi, dup\u0103 eliberarea sa din \u00eenchisoare, prefectul Manciu s-a aruncat \u00eenc\u0103 o dat\u0103 f\u0103r\u0103 nici un motiv cu poli\u0163ia \u015fi armata asupra cet\u0103\u0163enilor \u015fi studen\u0163ilor care veniser\u0103 la gar\u0103 s\u0103-l primeasc\u0103, brutaliz\u00e2ndu-i \u015fi gonindu-i pe str\u0103zi ca pe ni\u015fte r\u0103uf\u0103c\u0103tori.<\/em><\/p>\n

3. Vizita Prin\u0163ului Carol. Cu prilejul acestei vizite Manciu a \u00eenscenat alte scandaluri, care au f\u0103cut pe studen\u0163i s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 Alte\u0163ei Sale Regale.<\/em><\/p>\n

4. Scandalul de la Teatrul Sidoli. Arti\u015ftii rom\u00e2ni retra\u015fi de la Oper\u0103, venind la Ia\u015fi, studen\u0163ii le-au f\u0103cut o manifesta\u0163ie de simpatie. <\/em>Aceast\u0103 manifesta\u0163ie absolut pa\u015fnic\u0103, a dat prilej prefectului Manciu s\u0103 \u00eensceneze \u00eenc\u0103 un scandal \u00eempotriva studen\u0163ilor, care au fost b\u0103tu\u0163i \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i cu brutaliz\u0103ri odioase.<\/em><\/p>\n

5. Complotul din strada Carol. Prin buna voin\u0163\u0103 a d-nei Constan\u0163a Ghica, \u00een gr\u0103dina d-sale din str. Carol, studen\u0163ii au plantat o bucat\u0103 de teren cu zarzavaturi, pentru \u00eentre\u0163inerea lor. \u00cen ziua de 31 Mai, \u00een anul acesta, pe c\u00e2nd studen\u0163ii se adunaser\u0103 la lucru, a ap\u0103rut prefectul Manciu, cu toat\u0103 poli\u0163ia \u015fi jandarmii av\u00e2nd baioneta la arme \u015fi au arestat pe studen\u0163i. Corneliu Zelea Codreanu a fost descins \u015fi legat cu br\u00e2ul s\u0103u, cu m\u00e2inile la spate \u015fi condus astfel pe str\u0103zi \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i 25 de studen\u0163i \u015fi elevi la poli\u0163ie, unde au fost crunt b\u0103tu\u0163i.<\/strong><\/em><\/p>\n

Corneliu Zelea Codreanu, ofi\u0163er de rezerv\u0103, doctorand \u00een drept, a fost lovit peste fa\u0163\u0103 \u015fi insultat \u00een mod trivial cu cele mai degradatoare injurii. <\/em><\/p>\n

Elevul Ambrozie, fiu al maiorului veteran Ambrozie, a fost b\u0103tut cu palmele peste obraz, p\u00e2n\u0103 ce i s-a spart timpanul, fapt constatat cu certificatul medicului legist Prof. Dr. Gh. Bogdan.<\/strong><\/em><\/p>\n

Ceilal\u0163i studen\u0163i \u015fi elevi au fost b\u0103tu\u0163i la t\u0103lpi cu r\u00e2ncele de bou, sp\u00e2nzur\u00e2ndu-i de picioare \u015fi v\u00e2r\u00e2ndu-i cu capul \u00een c\u0103ld\u0103ri cu ap\u0103 ca s\u0103 nu poat\u0103 striga.<\/em><\/strong><\/p>\n

P\u0103rin\u0163ii copiilor b\u0103tu\u0163i: dl. maior Ambrozie, Dimitriu, Butnaru, au reclamat de prefectul Manciu, Ministerului \u015fi l-au dat apoi \u00een judecat\u0103, \u00eenaintea c\u0103reia Manciu a avut atitudini revolt\u0103toare.<\/em><\/p>\n

Nu numai c\u0103 Prefectul Manciu a fost men\u0163inut, dar a fost r\u0103spl\u0103tit pentru atitudinea lui \u015f<\/em>i \u00eencurajat ca s\u0103-\u015fi aplice sistemul fatal, mai departe.<\/p>\n

Presa jid\u0103neasc\u0103 \u00eei aduce zilnic cele mai mari laude, sl\u0103vindu-l ca pe un salvator al ordinii \u015fi ca pe un om superior.<\/em><\/p>\n

*<\/p>\n

\u00cempu\u0219carea lui Manciu a venit dup\u0103 un lung \u0219ir de abuzuri, b\u0103t\u0103i \u0219i torturi care au r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns din partea justi\u021biei. \u00cempu\u0219carea lui nici n-ar fi avut loc dac\u0103, \u00eemb\u0103tat de putere \u0219i protec\u021bia jidanilor, Manciu nu \u0219i-ar fi pierdut cump\u0103tul \u0219i nu l-ar fi atacat pe Codreanu \u00een v\u0103zul tuturor.<\/p>\n

\n

Din nou, procesul asasinarii lui Manciu ajunge la Curtea cu Juri, unde \u2013 exact dupa sistemul american \u2013 judecatorul este un arbitru intre procurori si avocati, in timp ce juratii urmeaza sa decida daca inculpatul e vinovat ori nu. Procurorii ii aduc in banca acuzatilor, pe langa asasinul Corneliu Zelea Codreanu, si pe colaboratorii sai Ionel Mota, Radu Mironovici, Ilie Garneata, Tudose Popescu si Corneliu Georgescu, invinuiti ca ar fi complici si ca totul a fost premeditat.<\/p>\n

Dar, pentru ca presiunea publica e prea mare, in martie 1925 se decide mutarea procesului la Focsani, oras considerat fief al liberalilor. Teatrul Pastia, din localitate, e transformat in sala de proces, iar guvernul aduce efective de soldati si politisti, pentru a pazi tribunalul improvizat devenit o fortareata.<\/p>\n

Aici navalesc insa puhoi de simpatizanti ai nationalistilor. Sute de studenti vin la Focsani pentru a duce campania de influentare a opiniei publice. Cand in oras vine A.C. Cuza, la gara i se organizeaza o primire extraordinara. Pe strazi curg materialele de propaganda care transmit mesajul pro-acuzati. Se scot culegeri cu cantece populare despre Codreanu si se imprastie manifeste.<\/p>\n

Dar lucrurile nu se opresc aici. Restaurantele si magazinele evreiesti din Focsani sunt devastate, iar sinagoga este vandaliata.<\/p>\n

O noua achitare triumfala. In uralele multimii, criminalul scapa nepedepsit: in Romania se deschide sezonul la vanatoarea de oameni<\/strong><\/p>\n

Dupa trei zile de haos in care guvernul inchide orasul si blocheaza accesul spre teatrul-tribunal, procesul e mutat din nou, din ratiuni de siguranta, in celalalt capat al tarii \u2013 la Turnu-Severin.<\/p>\n

Apararea se foloseste de aceasta noua situatie si se victimizeaza, iar presa scrie ca totul s-a intamplat de teama autoritatilor ca asasinul si complicii sai vor fi achitati: este o \u201erusinoasa fuga a guvernului din fata dreptatii\u201c, dupa cum proclama gazetele nationaliste.<\/p>\n

La Turnu-Severin, procesul se reia in luna mai 1925, dar in aceleasi conditii de presiune publica maxima in favoarea criminalului. Vaduva prefectului Manciu este jignita in mod repetat in sala de judecata, fara ca judecatorul sa intervina.<\/p>\n

Revedem tot circul de la procesele anterioare: studentii dau navala in oras (profitand si de faptul ca pot calatori gratuit cu trenul), se fac manifestatii si actiuni de protest. Apar iar brosuri propagandistice, se trimit scrisori publice de solidarizare, se nascocesc poezii in care criminalul e transformat in erou: \u201eSeverinul clocoteste\/Si grozav se pregateste\/Ca de-o nunta de-mparat\/Caci Codreanu-i asteptat\u201c. Sotia profesorului A.C. Cuza lanseaza un patetic apel la solidaritate catre \u201emamele romane\u201c, iar publicatia nationalista Libertatea scrie ca nu mai putin de 19.600 de persoane s-au inscris pe lista aparatorilor celor inculpati.<\/p>\n<\/blockquote>\n

Activismul militant al studen\u021bilor rom\u00e2ni<\/strong><\/h2>\n

V\u0103 da\u021bi seama ce for\u021b\u0103 plin\u0103 de vitalitate era studen\u021bimea rom\u00e2n\u0103 \u00een 1925? S-au deplasat cu trenul dintr-un col\u021b al \u021b\u0103rii \u00een altul, au distribuit pliante, au scris \u00een ziare, \u0219i-au jertfit timp \u0219i bani ca s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 interesele. N-au stat acas\u0103, n-au preferat s\u0103 se joace jocuri, ci s-au solidarizat cu liderul care s-a ridicat pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Apari\u021bia c\u0103r\u021bilor ca \u201cRevolverul Arhanghelului\u201d \u0219i a articolelor de acest gen indic\u0103 o fric\u0103 cresc\u00e2nd\u0103 a sistemului care este cauzat\u0103 de o cre\u0219tere semnificativ\u0103 a ideologiei legionare \u00een r\u00e2ndurile tineretului din Rom\u00e2nia. Nu mai pute\u021bi cenzura informa\u021bia ca \u00een comunism. Degeaba se predau minciuni la \u0219coal\u0103 prin \u201cora holocaustului\u201d, elevul poate oric\u00e2nd accesa internetul \u0219i se poate informa pe cont propriu.<\/p>\n

\u00cen ciuda cadrului legal represiv \u0219i a strategiilor guvernamentale de combatere a rom\u00e2nismului, num\u0103rul simpatizan\u021bilor legionari cre\u0219te \u00een fiecare an, tineretul \u00eesi redescoper\u0103 modelele \u0219i tot mai multe voci \u00eencep s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul.<\/p>\n

C\u00e2\u0219tig\u0103m r\u0103zboiul cultural.<\/strong><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Sterie CIUMETTI<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n