{"id":1245619,"date":"2024-03-02T15:27:05","date_gmt":"2024-03-02T12:27:05","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245619"},"modified":"2024-03-02T15:27:05","modified_gmt":"2024-03-02T12:27:05","slug":"radu-gyr-119-ani-de-la-nastere-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245619","title":{"rendered":"Radu Gyr \u2013 119 ani de la na\u0219tere – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Radu Gyr \u2013 119 ani de la na\u0219tere<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nMartie 3, 2024<\/p>\n

<\/a><\/p>\n\n

Radu Gyr \u2013 119 ani de la na\u0219tere<\/strong><\/h2>\n

Via Buciumul<\/a>:<\/em><\/p>\n

\u00centr-o zi de 2 MARTIE, \u00een anul 1905, vedea lumina zilei la C\u00e2mpulung (Muscel), Radu Demetrescu, cel ce avea s\u0103 dea literaturii rom\u00e2ne cele mai sublime transform\u0103ri ale suferin\u0163ei \u00een poezie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een memoria rom\u00e2neasc\u0103 drept \u201epoetul \u00eenchisorilor politice\u201d. Sute de mii de de\u0163inu\u0163i politici care au reu\u015fit s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 regimului de exterminare din \u00eenchisorile \u015fi lag\u0103rele comuniste, \u00eei datoreaz\u0103 enorm lui Radu Gyr: poezia lui, care L-a adus pe Iisus \u00een celulele mizere, a reprez<\/em><\/strong>entat o adev\u0103rat\u0103 cheie de bolt\u0103 a rezisten\u0163ei spirituale \u00een \u00eentunericul promiscuu al universului concentra\u0163ionar bol\u015fevic<\/em><\/strong>.<\/p>\n

<\/div>\n

Poet, om de cultur\u0103 \u0219i con\u0219tiin\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, anticomunist, monument \u0219i izvor de demnitate rom\u00e2neasc\u0103, legionar, apostol in temni\u021bele a trei prigoane, condamnat la moarte pentru un poem, prigonit post-mortem \u0219i azi prin legi imorale impuse de venetici, piept c\u0103lit de fier, model pentru noi, suflet de crin in gr\u0103dinile Domnului, izvor\u00e2tor de mir, sf\u00e2nt din neamul rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

<\/div>\n

Radu Demetrescu-Gyr, fiul cunoscutului actor craiovean \u015etefan (Coco) Dumitrescu, s-a n\u0103scut la 2 martie 1905 la C\u00e2mpulung-Muscel. Tat\u0103l s\u0103u se n\u0103scuse la Bra\u015fov. A absolvit ca premiant Conservatorul din Bucure\u015fti. \u015etefan Demetrescu a \u00eenceput s\u0103 joace teatru de timpuriu. La v\u00e2rsta de 16 ani intr\u0103 \u00een trupa unui vestit actor. Pleac\u0103 la Paris cu o burs\u0103, unde studiaz\u0103 arta dramatic\u0103. \u00cenapoiat \u00een \u0163ar\u0103 (1898) este angajat la Teatrul Na\u0163ional din Bucure\u015fti. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu venirea sa la Craiova, aceasta s-a produs \u00een anul 1908 sau 1910.<\/p>\n

Mama sa se numea Eugenia Gherghel \u015fi \u00ee\u015fi avea originea dup\u0103 tat\u0103 \u00een Boto\u015fani. Bunica ei dup\u0103 tat\u0103, Mina Von Gelch, era de origine german\u0103. Astfel, Eugenia Gherghel, mama poetului Radu Gyr, a c\u0103p\u0103tat de la p\u0103rin\u0163i o frumoas\u0103 cultur\u0103 clasic\u0103 german\u0103, dar \u015fi o solid\u0103 cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie muzical\u0103, mama fiind pianist\u0103. La absolvirea claselor primare t\u00e2n\u0103rul Radu vorbea bini\u015for aceast\u0103 limb\u0103. Un alt personaj miraculos \u00een via\u0163a t\u00e2n\u0103rului a fost poeta\u00a0Elena Farago<\/strong>, casa ei fiind un centru de \u00eent\u00e2lniri culturale. (am\u0103nunte la\u00a0George Popescu<\/strong>, \u00een\u00a0Permanen\u0163e<\/em>, aug. 2005)<\/p>\n

Radu a debutat la 14 ani, cu poemul dramatic\u00a0\u00cen mun\u0163i<\/em>, publicat \u00een revista Liceului Carol I din Craiova, al c\u0103rui elev a fost. Devine student la Litere \u015fi Filosofie \u00een Bucure\u015fti, debuteaz\u0103 editorial \u00een 1924 cu volumul\u00a0Lini\u015fti de schituri<\/em>, cu un ton elegiac. A fost de mai multe ori laureat (1926, 1927, 1928 \u015fi 1939) al Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Rom\u00e2ni, Institutului pentru Literatur\u0103 \u015fi al Academiei Rom\u00e2ne. Doctor \u00een litere, a fost conferen\u0163iar la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Bucure\u015fti. A colaborat la revistele\u00a0Universul literar, G\u00e2ndirea, G\u00e2nd Rom\u00e2nesc, Sfarm\u0103-Piatr\u0103, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogean\u0103<\/em>\u00a0\u015f.a., precum \u015fi la ziarele:\u00a0Cuv\u00e2ntul, Buna Vestire, Cuv\u00e2ntul Studen\u0163esc<\/em>\u00a0unde a publicat numeroase articole, studii literare \u015fi poezii.<\/p>\n

Membru de seam\u0103 al Mi\u015fc\u0103rii Legionare, comandant legionar \u015fi \u015fef al regiunii Oltenia. Cunosc\u00e2ndu-l pe Corneliu Codreanu, de care a r\u0103mas fascinat, Gyr i-a \u00een\u0163eles sporul nou pe care-l aducea \u00een via\u0163a politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pun\u00e2nd problema\u00a0transform\u0103rii interioare a omului, a prefacerii suflete\u015fti\u00a0\u2013 lucrul cel mai greu de realizat \u2013 \u015fi \u00eencerc\u00e2nd \u00een mijlocul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ajuns\u0103 \u00eentr-o stare avansat\u0103 de descompunere moral\u0103, s\u0103 a\u015feze la loc de cinste virtutea \u015fi credin\u0163a. El a compus nemuritorul c\u00e2ntec \u201eSf\u00e2nt\u0103 tinere\u0163e legionar\u0103<\/em>, \/ Cu piept c\u0103lit de fier \u015fi sufletul de crin, \/ Iure\u015f ne-nfr\u00e2nat de prim\u0103var\u0103, \/ Cu fruntea ca un iezer carpatin\u2026\u201d. De asemenea, este autorul versurilor c\u00e2ntecelor\u00a0Imnul Mo\u0163a-Marin<\/em>\u00a0(scris dup\u0103 moartea celor doi \u00een Spania),\u00a0Imnul Muncitorilor<\/em>\u00a0etc.<\/p>\n

\u00cen 1940, pe timpul guvern\u0103rii legionare, a fost numit director general al teatrelor. \u00cen aceast\u0103 calitate ia ini\u0163iativa \u00eenfiin\u0163\u0103rii Teatrului Evreiesc (dovad\u0103 c\u0103 legionarii n-au fost antisemi\u0163i!). Va suferi \u00eens\u0103 ani lungi \u015fi grei de \u00eenchisoare sub cele trei regimuri dictatoriale: al lui Carol II (lag\u0103rele Tismana \u015fi Miercurea Ciuc), Antonescu (lag\u0103rul T\u00e2rgu Jiu) \u015fi sub comuni\u015fti. Dup\u0103 \u201erebeliunea\u201d din ianuarie 1941 putea s\u0103 emigreze, dar a optat pentru r\u0103m\u00e2nerea \u00een \u0163ar\u0103, suport\u00e2nd astfel un proces \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i 86 de intelectuali, condamnat la 12 ani \u00eenchisoare corec\u0163ional\u0103 pentru delictul de incitare \u201ela rebeliune\u201d.<\/p>\n

Eliberat de Antonescu la 7 august 1941, este trimis spre \u201ereabilitare\u201d \u00een batalioanele de la S\u0103rata, ce luptau \u00een prima linie a frontului,\u00a0 de fapt batalioane de exterminare a legionarilor. \u00cen acela\u015fi timp, printr-un ordin expres, Antonescu o elibereaz\u0103 din \u00eenchisoare pe evreica\u00a0Ana Pauker<\/strong>, o bol\u015fevic\u0103 ce a cerut guvernului ca 600.000 de rom\u00e2ni de\u0163inu\u0163i s\u0103 fie trimi\u015fi \u00een Siberia. Grav r\u0103nit \u00een luptele de la V\u00eegoda-Vinogradar, se \u00eentoarce acas\u0103 printre pu\u0163inii supravie\u0163uitori.<\/p>\n

A fost \u00eenso\u0163it acas\u0103 de un soldat ca escort\u0103, c\u0103ruia regimul criminal Antonescu i-a dat ordin s\u0103 prind\u0103 ocazia c\u0103 vrea s\u0103 \u201efug\u0103\u201d \u015fi s\u0103-l \u00eempu\u015fte pe la spate. T\u00e2n\u0103rul soldat \u00eens\u0103, nu s-a pretat la o asemenea m\u00e2r\u015f\u0103vie. De\u015fi la 23 august 1944 era \u00een convalescen\u0163\u0103, autorit\u0103\u0163ile nu-l cru\u0163\u0103: arestat \u015fi judecat \u00een al doilea mare proces al \u201ecriminalilor de r\u0103zboi\u201d \u2013 lotul ziari\u015ftilor \u015fi al scriitorilor \u2013 prime\u015fte o nou\u0103 condamnare, \u00een 1945: 12 ani munc\u0103 silnic\u0103.<\/p>\n

Este eliberat \u00een 1956 la interven\u0163ia c\u0103tre Gheorghiu Dej a pre\u015fedintelui Indiei, la care intervenise Mircea Eliade aflat \u00een exil. Dup\u0103 doi ani, prin februarie 1958 este din nou arestat \u015fi condamnat la moarte pentru poezia\u00a0Ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/em><\/strong>\u00a0(titlul ini\u0163ial:\u00a0Manifest<\/em><\/strong>), considerat\u0103 de regim un veritabil mijloc de instigare la lupt\u0103 a maselor \u00eempotriva regimului bol\u015fevic. \u00cen acela\u015fi\u00a0lot mai erau condamna\u0163i la moarte viteazul\u00a0Puiu Atanasiu<\/strong>, profesorul\u00a0Grigore Zamfiroiu<\/strong>\u00a0\u2013 viitorul preot \u2013,\u00a0Ibr\u0103ileanu<\/strong>\u00a0\u015fi\u00a0Lucu\u0163a<\/strong>. Pedeapsa li se comut\u0103 la 25 ani munc\u0103 silnic\u0103, dar ei nu afl\u0103 aceasta dec\u00e2t dup\u0103 11 luni, perioad\u0103 de exterminare psihic\u0103. Poetul va executa 16 ani de deten\u0163ie comunist\u0103 p\u00e2n\u0103 la amnistia din 1964. I se aplic\u0103 un regim de exterminare lent\u0103 plin\u0103 de sadism \u00een \u00eenchisoarea Aiud, cu un regim de celul\u0103 aspr\u0103. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatit\u0103, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical. A sl\u0103bit \u00eengrozitor iar pielea-i at\u00e2rna pe oase solzoas\u0103 \u015fi tare ca o piele de \u015farpe. To\u0163i credeau c\u0103 nu va mai supravie\u0163ui. El a crezut \u00eens\u0103 \u015fi a biruit moartea.<\/p>\n

A l\u0103sat o oper\u0103 poetic\u0103 de valoare unic\u0103, inestimabil\u0103. El scrie despre foamea continu\u0103, frigul cumplit, moartea ca prezen\u0163\u0103 zilnic\u0103, se ceart\u0103 cu Dumnezeu, cere r\u0103zbunare, ca \u00een final s\u0103 ajung\u0103 la o lini\u015fte sufleteasc\u0103 \u015fi la o credin\u0163\u0103 ad\u00e2nc\u0103 \u00een\u0163eleg\u00e2nd soarta ce i-a fost rezervat\u0103 \u015fi jertfa uria\u015f\u0103. \u201eCrezul\u201d s\u0103u devine crezul unei \u00eentregi genera\u0163ii aruncate de comuni\u015fti \u00een \u201etoiul beznelor ad\u00e2nci\u201d. El este poetul p\u0103timirii rom\u00e2ne\u015fti, al tuturor celor \u00eenrobi\u0163i pentru dreptate \u015fi adev\u0103r.<\/p>\n

Poezia lui Radu Gyr poart\u0103 stigmatele unor cumplite suferin\u0163e, dar este inundat\u0103 \u015fi de lumina lin\u0103 a harului. E o m\u0103rturie c\u0103 sufletul poate ie\u015fi biruitor asupra unui trup de carne vie, r\u0103stignit pe crucea nevoin\u0163elor. \u201ePrin lacrimi punem pod genunii, \/ din lacrimi \u00eenviem mereu, \/ si \u00eempletind din lacrimi funii \/ ne priponim de Dumnezeu\u201d. (Lacrimi<\/em>). Suferin\u0163a este calea care duce la m\u00e2ntuire, la dob\u00e2ndirea harului. \u00censu\u015fi Hristos Se coboar\u0103 \u00een celula rece \u015fi muceg\u0103it\u0103, cum scrie poetul \u00een mirabila crea\u0163ie\u00a0Iisus \u00een celul\u0103<\/em>.<\/p>\n

S\u0103 scrii poezii \u00een temni\u0163\u0103 nu era un lucru u\u015for. Simpla de\u0163inere a unui creion sau a unei buc\u0103\u0163i de h\u00e2rtie atr\u0103gea b\u0103t\u0103i cumplite \u015fi izolare la Neagra (celul\u0103 ne\u00eenc\u0103lzit\u0103 de 1\/3m din beton, cu ap\u0103 pe jos, f\u0103r\u0103 pat \u015fi scaun). De\u0163inu\u0163ii foloseau buc\u0103\u0163i de s\u0103pun sau de sticl\u0103 pe care se sufla praful destinat deratiz\u0103rii pe care se scrijelea cu o a\u015fchie. Alt\u0103 metod\u0103 de \u201ea scrie\u201d era \u00eennodarea a\u0163ei, poezii \u00eentregi fiind \u201e\u00een\u015firate\u201d pe a\u0163e smulse din zeghe sau din p\u0103turi. Talpa de bocanc, c\u0103ptu\u015feala hainelor, obloanele sau pere\u0163ii celulelor au servit ca suport pentru scris. C\u00e2\u0163i de\u0163inu\u0163i n-au fost salva\u0163i de la moarte, din dezn\u0103dejde \u015fi de la iad, ascult\u00e2nd poeziile sale! Auzind poeziile din gura unora cu memorie bun\u0103 \u015fi transmise din gur\u0103 \u00een gur\u0103, scrise sau prin morse, ele au f\u0103cut adev\u0103rate minuni. Din cei 3-4.000.000 de de\u0163inu\u0163i de la noi, peste 800.000 \u015fi-au l\u0103sat oasele acolo. Poezia sa, ca \u015fi a celorlal\u0163i, a fost un balsam pentru toat\u0103 aceast\u0103 mas\u0103, cu speran\u0163a c\u0103 \u201ene vom \u00eentoarce \u00eentr-o zi<\/em>\u201d, cum sun\u0103 un vers al s\u0103u. Versurile, ca \u015fi credin\u0163a \u00een Dumnezeu i-au \u0163inut treji, le-au dat puterea s\u0103 reziste tuturor persecu\u0163iilor.<\/p>\n

Apoteoza crea\u0163iei poetice a lui Gyr o constituie\u00a0baladele<\/strong>. Frumuse\u0163ea versurilor \u00eentrece orice \u00eenchipuire, iar ideea central\u0103 a lor este noble\u0163ea \u015fi spiritul de jertf\u0103. Sunt c\u00e2teva idei for\u0163\u0103:\u00a0muzicalitatea,\u00a0claritatea\u00a0\u015fi\u00a0spiritul de jertf\u0103. Cine a stat cu el \u00een celul\u0103, \u00een special \u00een Zarca Aiudului, a r\u0103mas cu impresia c\u0103 poetul a suferit ca un zeu \u00eenl\u0103n\u0163uit. Nici un sc\u00e2ncet, nici un oftat, de\u015fi st\u0103tea mereu pe sc\u00e2ndura rece.<\/p>\n

Trupul \u00eei era o m\u00e2n\u0103 de oase \u0163inut\u0103 de un kilogram de piele roas\u0103 pe care comandantul\u00a0Gh. Cr\u0103ciun<\/strong>\u00a0\u00eel revigora pu\u0163in c\u00e2nd sim\u0163ea c\u0103 moare, ca apoi s\u0103 revin\u0103 la regimul dinainte. Obligat s\u0103-\u015fi renege trecutul, d\u0103 o declara\u0163ie \u2013 vestit\u0103 \u00een epoc\u0103 \u2013 prin care spune c\u0103 \u00eengroap\u0103 ce a fost. Aceasta i-a fost smuls\u0103 la limita dintre via\u0163\u0103 \u015fi moarte, apoi mai mult muribund, eliberat pu\u0163in mai devreme ca ceilal\u0163i de\u0163inu\u0163i. \u00cens\u0103 crezul s\u0103u a r\u0103mas acela\u015fi, de\u0163inu\u0163ii n-au putut fi dezarma\u0163i prin acele cuvinte c\u0103ci \u015ftiau prea bine condi\u0163iile \u201eumane\u201d \u00een care le-a spus.<\/p>\n

Nici dup\u0103 eliberare nu va cunoa\u015fte lini\u015ftea. Securitatea \u00eel urm\u0103re\u015fte pas cu pas. \u00cen 1968 e amenin\u0163at cu \u00eenchisoarea dac\u0103 nu accept\u0103 s\u0103 dea note informative, dar Gyr refuz\u0103 categoric. Mai mult, pentru a \u00eencerca s\u0103-l compromit\u0103, securitatea \u00eel oblig\u0103 s\u0103 colaboreze la o gazet\u0103 comunist\u0103,\u00a0Glasul Patriei<\/em>. \u00cen realitate, articolele erau scrise de securitate \u015fi poetul obligat s\u0103 le semneze. A trecut \u00een ve\u015fnicie dup\u0103 o via\u0163\u0103 de chin, \u00een anul 1975 (28 sau 29 aprilie). \u00cenmorm\u00e2ntat \u00een Vinerea Mare, pe 2 mai.<\/p>\n

Opere<\/strong>\u00a0reprezentative:\u00a0Lini\u015fti de schituri<\/em>\u00a0(poeme), 1924;\u00a0Pl\u00e2nge Str\u00e2mb\u0103-Lemne<\/em>\u00a0(poezii), Craiova, 1927;\u00a0Cerbul de lumin\u0103<\/em>\u00a0(poezii), Bucure\u015fti, 1928;\u00a0Stele pentru leag\u0103n<\/em>\u00a0(poezii), R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, 1936;\u00a0Studen\u0163imea \u015fi idealul spiritual<\/em>\u00a0(studiu);\u00a0Cununi uscate<\/em>\u00a0(versuri), 1938;\u00a0Corabia cu tuf\u0103nici<\/em>, Bucure\u015fti, 1939;\u00a0Poezii de r\u0103zboi<\/em>, Bucure\u015fti, 1942;\u00a0Balade<\/em>, Bucure\u015fti, 1943. Postume:\u00a0Poezii din \u00eenchisori<\/em>, 1982, Canada,;\u00a0S\u00e2ngele temni\u0163ei \u2013 Balade<\/em>, 1993, Timi\u015foara.<\/p>\n

Dup\u0103 1989 opera sa a fost introdus\u0103 \u00een manualele \u015fcolare. Sensibilitatea \u015fi frumuse\u0163ea poeziei sale a fost pus\u0103 \u015fi mai mult \u00een eviden\u0163\u0103 pe muzica vestitului rapsod\u00a0Tudor Gheorghe<\/strong>, al c\u0103rui tat\u0103 \u2013\u00a0Ilie Tudor<\/strong>\u00a0\u2013 a fost camarad de suferin\u0163\u0103 al poetului la Aiud. Prin concertul\u00a0Cu Iisus \u00een celul\u0103 \u2013 poezia \u00een \u00eenchisori 1941-1964<\/em>\u00a0Tudor Gheorghe aduce \u00een con\u015ftiin\u0163a genera\u0163iei de azi una din cele mai cumplite suferin\u0163e ale omenirii \u00eentregi.<\/p>\n

Radu Gyr ne-a l\u0103sat un \u00eendemn de lupt\u0103, poate cel mai potrivit din c\u00e2te s-au scris, intitulat chiar a\u015fa:<\/p>\n

\u00ce<\/strong>ndemn la lupt\u0103<\/strong><\/p>\n

Nu dor nici luptele pierdute,<\/p>\n

nici r\u0103nile din piept nu dor,<\/p>\n

cum dor acele bra\u0163e slute<\/p>\n

care s\u0103 lupte nu mai vor.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd inima ta c\u00e2nt\u0103,<\/p>\n

ce-nseamn\u0103-n lupt\u0103-un bra\u0163 \u00eenfr\u00e2nt,<\/p>\n

ce-\u0163i pas\u0103-n colb de-o spad\u0103 fr\u00e2nt\u0103,<\/p>\n

c\u00e2nd te ridici c-un steag mai sf\u00e2nt?<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cenfr\u00e2nt nu e\u015fti atunci c\u00e2nd s\u00e2ngeri<\/p>\n

\u015fi nici c\u00e2nd ochii-n lacrimi \u0163i-s,<\/p>\n

cele mai cr\u00e2ncene \u00eenfr\u00e2ngeri<\/p>\n

sunt renun\u0163\u0103rile la vis.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

De s\u0103rb\u0103torile sfinte ale Na\u015fterii Domnului de\u0163inu\u0163ii colindau printre altele, crea\u0163ii ale poetului. Cu c\u00e2t\u0103 emo\u0163ie \u00ee\u015fi aminte\u015fte de acele timpuri mai t\u00e2n\u0103rul coleg de suferin\u0163\u0103\u00a0Atanasie Berzescu<\/strong>, de forma\u0163ie teolog, c\u00e2nd poetul colinda al\u0103turi de ceilal\u0163i propriile-i colinde.<\/p>\n

\u201e\u00cen aceste momente de \u00een\u0103l\u0163are spiritual\u0103 \u015fi de tr\u0103ire ad\u00e2nc\u0103 a fiin\u0163ei noastre, de undeva, dintr-o celul\u0103,\u00a0Radu Gyr<\/strong>\u00a0sigur colinda \u015fi el cu noi. La fel, \u00eenfipt cu m\u00e2inile \u00een z\u0103brele, tr\u0103ia din farmecul colindului. Era crea\u0163ia lui. El ne spunea c\u0103 nu mai este al lui, ci al neamului nostru rom\u00e2nesc. A cunoscut \u00een aceste clipe cele mai cople\u015fitoare sentimente de mul\u0163umire \u015fi de omagiu adus celui mai mare poet care a c\u00e2ntat durerile celor din \u00eenchisoare. Este poetul p\u0103timirii noastre, a neamului rom\u00e2nesc. Nu cred c\u0103 a fost vreun scriitor care s\u0103 cunoasc\u0103 o mai mare satisfac\u0163ie \u015fi mul\u0163umire sufleteasc\u0103 \u015fi un ad\u00e2nc respect pentru opera lui, ca Radu Gyr. Am avut fericirea s\u0103 stau cu el mult timp. Simt \u015fi azi cum, str\u00e2ng\u00e2ndu-m\u0103 la pieptul lui, cu c\u0103ldura sufleteasc\u0103 de p\u0103rinte, m\u0103 cople\u015fea, m\u0103 fascina. El era patriarhul nostru \u015fi comandantul nostru, al Aiudului \u00eentreg. Din gura lui am cules laude \u015fi \u00eendemn la rezisten\u0163\u0103. \u00cel p\u0103strez \u00een minte \u015fi-n suflet p\u00e2n\u0103 la moarte.\u201d (A. Berzescu<\/strong>, \u201eLacrimi \u015fi s\u00e2nge<\/em>\u201d, Ed. Marineasa, Timi\u015foara, 1999)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eDin cauza crea\u0163iei lui poetice legionare a suferit mult sub toate regimurile. A fost unul dintre cei mai persecuta\u0163i oameni din Rom\u00e2nia. \u015ei putea \u015fi el s\u0103 se retrag\u0103 comod din lupt\u0103 \u015fi s\u0103 pactizeze cu inamicul, c\u0103ut\u00e2ndu-\u015fi refugiul \u00een cine \u015ftie ce lega\u0163ie din str\u0103in\u0103tate. Niciodat\u0103 n-a c\u0103utat nici cel pu\u0163in s\u0103 se salveze peste hotare. \u00cel lega familia, \u00eel lega p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii, \u00eel lega destinul lui tragic. Era un om de rar\u0103 puritate sufleteasc\u0103 \u015fi de o rar\u0103 modestie. Era urm\u0103rit pentru crima de a fi fost un mare poet \u2013 poate cel mai mare \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie \u2013 \u015fi de a-\u015fi fi pus talentul \u00een slujba idealului na\u0163ional. Ultima sa poezie,\u00a0Piramida<\/em>, scris\u0103 doar cu c\u00e2teva zile \u00eenainte ca moartea s\u0103-i smulg\u0103 pana din m\u00e2n\u0103 \u2013 la 29 aprilie 1975 \u2013 \u015fi arcuit\u0103 \u00een viziune \u00eei confirm\u0103 convingerea.\u201d (Constantin Em. Bucescu<\/strong>,\u00a0Permanen\u0163e<\/em>, mai 2005)<\/p>\n

\u201eEste adev\u0103rat c\u0103 la Aiud s-a aplicat, de regul\u0103, regimul de iad. Numai din aceast\u0103 realitate s-au putut na\u015fte versurile lui Radu Gyr: \u201eSatan de-ar socoate c\u0103 vechiul s\u0103u vad \/ Ar fi s\u0103 se cheme altfel dec\u00e2t iad, \/ Ar zice, desigur, cu z\u00e2mbetu-i crud: \/ Aici e Aiudul, aici e Aiud!<\/em>\u201d.<\/p>\n

Lan\u0163urile apar mereu \u00een poeziile din \u00eenchisoare. \u00cen viziunea lui Radu Gyr, c\u00e2nd apare Iisus pentru o clip\u0103, \u00een celula condamnatului, are la glezne semne de r\u0103ni \u015fi rugin\u0103, \u201eparc\u0103 purtase lan\u0163uri c\u00e2ndva\u201d. De fapt, Iisus este \u00een capul legiunilor nesf\u00e2r\u015fite de p\u0103timitori \u00een lan\u0163uri \u015fi \u00een temni\u0163e, pentru adev\u0103r \u015fi dreptate. El a fost primul de\u0163inut politic cre\u015ftin. \u00cen alt\u0103 poezie apare imaginea unui convoi de de\u0163inu\u0163i ce trec pe strad\u0103 \u00een zorn\u0103it de lan\u0163uri.\u201d\u00a0<\/strong>(Pr. Liviu Br\u00e2nza\u015f<\/strong>, \u201eRaza din catacomb\u0103<\/em>\u201d, cap. 7)<\/p>\n

\u201eAcesta-i cel mai mare baladist al nostru. S-a publicat nu de mult un volum de balade de Radu Gyr. Era un om pur. Acesta trebuie sanctificat la un moment dat. El era \u00een pu\u015fc\u0103rie \u00eenc\u0103 din 1940, dup\u0103 revenirea legionar\u0103. Nu este un condamnat al comuni\u015ftilor. El a fost condamnat de regimul lui Antonescu. Un om curat la suflet ca o fat\u0103 mare, de\u015fi era c\u0103s\u0103torit. Avea o so\u0163ie bun\u0103 \u015fi cuminte de la Piatra Neam\u0163, care l-a a\u015fteptat 22 de ani. El a f\u0103cut f\u0103r\u0103 pauz\u0103 22 de ani la Aiud \u015fi poate pe la \u00eenchisoarea militar\u0103 \u015fi Jilava un an\u2026 Era un cre\u015ftin des\u0103v\u00e2r\u015fit. A intrat \u00een pu\u015fc\u0103rie cu fruntea sus \u015fi a ie\u015fit din pu\u015fc\u0103rie cu fruntea sus. Moral.\u201d (Pr. Dimitrie Bejan<\/strong>, \u201eBucuriile suferin\u0163ei I<\/em>\u201d)<\/p>\n

\u201eA sosit apoi Radu Demetrescu Gyr, poetul. Fusese pe front ca soldat, dar a fost decorat cu Virtutea Militar\u0103 \u015fi Crucea de Fier. Acum era adus l\u00e2ng\u0103 ceilal\u0163i. Era conferen\u0163iar universitar de francez\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103 la Bucure\u015fti. Blond, originar din Craiova, cu tat\u0103 artist, mam\u0103 din Ardeal, firav, cu o afec\u0163iune la intestine, foarte cult, t\u0103cut \u015fi discret, atent cu toat\u0103 lumea. \u00cen to\u0163i anii mei de \u00eenchisoare n-am cunoscut vreun om mai politicos ca d\u00e2nsul. Era un punct de atrac\u0163ie. Senin \u015fi bl\u00e2nd, abordabil de oricine, \u00eempr\u0103\u015ftia \u00een jur un aer de s\u0103n\u0103tate moral\u0103, de \u00eencredere \u015fi b\u0103rb\u0103\u0163ie. Venea de la spitalul din Bra\u015fov. \u00centors de pe front, scrisese ni\u015fte poezii de r\u0103zboi foarte apreciate. Era \u00eenc\u0103 \u00een plin\u0103 vigoare creatoare \u015fi ap\u0103rea mereu cu ceva nou. Crea\u0163ia lui variat\u0103 a fost ca o hran\u0103 pentru to\u0163i, ca o cuminec\u0103tur\u0103 la praznicele mari.\u201d\u00a0<\/strong>(Pr. Nicolae Grebenea<\/strong>, \u201eAmintiri din \u00eentuneric<\/em>\u201d, 2000)<\/p>\n

\u201eOmul Gyr era o f\u0103ptur\u0103 firav\u0103, delicat\u0103. Un vis\u0103tor care se emo\u0163iona \u00een fa\u0163a unei frunze c\u0103zute, al unui firicel de iarb\u0103 ivit cine \u015ftie cum \u00eentre dou\u0103 lespezi de piatr\u0103\u2026 Radu Gyr n-a fost un lupt\u0103tor pe baricade; arma lui \u00een fa\u0163a c\u0103reia nu se poate rezista, a fost poezia, teribila arm\u0103 care deschide ceruri pentru obidi\u0163i, iar pentru du\u015fmani foc mistuitor\u2026 Sufletul lui era un vulcan \u00een erup\u0163ie. Versurile lui, balsam pe r\u0103ni s\u00e2nger\u00e2nde \u015fi s\u0103ge\u0163i neiert\u0103toare pentru du\u015fmanii \u0162\u0103rii. Elegan\u0163a lor s-a n\u0103scut din suferin\u0163\u0103, iar puterea de penetra\u0163ie din \u00eenn\u0103scutul talent \u015fi sensibilitatea cu care-l \u00eenzestrase Dumnezeu.<\/p>\n

\u2026L\u00e2ng\u0103\u00a0rug\u0103ciune<\/strong>, lumina poeziei lui\u00a0Gyr<\/strong>\u00a0a fost liantul care a legat inima de inim\u0103, sufletul de suflet, cu zalele lan\u0163urilor care ne rodeau gleznele. Versul lui se tr\u0103ia. Era pentru noi, hain\u0103 \u015fi hran\u0103, ap\u0103 \u015fi c\u0103ldur\u0103. Dac\u0103 am\u0103r\u00e2tul de trup \u00een care abia mai lic\u0103rea un strop de via\u0163\u0103, prin cine \u015ftie ce minune, se mul\u0163umea cu o can\u0103 de ap\u0103, \u00eenc\u0103lzit\u0103 vara \u015fi \u00eenghe\u0163at\u0103 iarna, \u2013 i se spunea \u201eceai\u201d \u2013 \u015fi cu 100 de grame de p\u00e2ine, se tr\u0103ia, c\u0103ci bel\u015fugul hranei fiin\u0163ei interioare era \u00een noi uria\u015f. Nu se reu\u015fea \u00eentotdeauna, era \u015fi periculos, s\u0103 se scrie pe o buc\u0103\u0163ic\u0103 de s\u0103pun, cine \u015ftie ce, dar o strof\u0103 dou\u0103 ne luminau ziua, ne \u00eenc\u0103lzeau noaptea, ne umpleau gamela. Eram boga\u0163i.<\/p>\n

\u2026\u00cen vremea aceasta, el topit de foame, ros de boal\u0103, \u00eenconjurat de ur\u0103, scria. Scria \u00een cap, \u00een capul ple\u015fuv \u00eenainte de vreme, izbit de pere\u0163i, de frig, de mizerie. Memoria lui Radu Gyr? N-am termen de compara\u0163ie. Frem\u0103tau celularul \u015fi Zarca de ceea ce Dumnezeu \u00eei d\u0103ruise din bel\u015fug.<\/p>\n

Caut\u0103 tinere, \u015fi g\u0103se\u015fte \u2013 nu-i greu \u2013 izvorul d\u0103t\u0103tor de s\u0103n\u0103tate spiritual\u0103 de care ai nevoie! Curge din bel\u015fug \u00een poezia lui Radu Gyr, potole\u015fte setea de frumos! Plute\u015fte \u00een ea duhul cre\u015ftin, patriotismul neamului nostru de care trebuie s\u0103 fii m\u00e2ndru. E sp\u0103lat cu s\u00e2nge, cu durere, cu r\u00e2uri de lacrimi.\u00a0<\/strong>(Ilie Tudor<\/strong>, \u201eUn an l\u00e2ng\u0103 C\u0103pitan<\/em>\u201d, edi\u0163ia 3, 2009, p.133 \u015f.u.)<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201eAr\u0103tam speriat \u015fi destul de timid. \u00cen mijlocul cur\u0163ii era WC-ul, prev\u0103zut cu mai multe cabine. Deodat\u0103 v\u0103d c\u0103 se apropie de mine un om mai \u00eenalt, pu\u0163in adus de spate, cu ochelari pe un nas destul de mare, pe cap cu o bonet\u0103 v\u0103rgat\u0103 \u015fi c\u0103ma\u015f\u0103 cu m\u00e2neci scurte. Z\u00e2mbind, \u00eentinde m\u00e2na dreapta spre mine, m\u0103 ia dup\u0103 cap \u015fi-mi spune: \u201eHai, colega, cu mine la plimbare. Nu te speria, totul va fi bine. \u015ei eu am fost a\u015fa la \u00eenceputul bolii<\/em>\u201d. M\u0103 str\u00e2nse la pieptul lui \u015fi plecar\u0103m la plimbare. Eu m\u0103 pierdusem de tot. Merg\u00e2nd \u00een dreapta lui, \u00eencepuse s\u0103-mi vorbeasc\u0103. M\u0103 \u00eencuraja sf\u0103tuindu-m\u0103 s\u0103 fiu mai senin \u015fi s\u0103 iau lucrurile a\u015fa cum sunt ele, bune \u015fi rele. \u201eS\u0103 nu ui\u0163i c\u0103 noi trebuie s\u0103 credem cu t\u0103rie c\u0103 vom ie\u015fi afar\u0103. S\u0103-l avem pe Dumnezeu \u00een noi tot timpul<\/em>\u201d. Str\u00e2ns la pieptul lui, \u00eei sim\u0163eam c\u0103ldura corpului. Eram cople\u015fit. O bucurie ne\u00eencercat\u0103 pusese st\u0103p\u00e2nire pe mine. \u00cemi sim\u0163ea timiditatea \u015fi se str\u0103duia s\u0103 m\u0103 lini\u015fteasc\u0103. Uitasem de boal\u0103. Acum, parc\u0103 eram \u00een al nou\u0103lea cer. Ca un copil tr\u0103iam sentimentul bucuriei. Ajunsesem la pieptul lui Radu Gyr. Parc\u0103 \u015fi acum \u00eei simt bra\u0163ul drept petrecut dup\u0103 capul meu.<\/p>\n

\u00cen plimbarea noastr\u0103, \u00eemi prezenta o mul\u0163ime de colegi de suferin\u0163\u0103, ca: pe\u00a0Relu Stratan<\/strong>, la care \u0163inea foarte mult, pe\u00a0Alexandru Virgil Ioanid<\/strong>, pe\u00a0Gheorghe Dutchievici<\/strong>,\u00a0Traian Petrescu<\/strong>\u00a0\u015fi mul\u0163i al\u0163ii, pe care eu nu-i mai \u015ftiu. A\u015fa au trecut zilele la r\u00e2nd, c\u00e2nd, la \u00eenceputul fiec\u0103rei plimb\u0103ri, m\u0103 lua dup\u0103 cap \u015fi ne plimbam roat\u0103 \u00een jurul WC-ului. Mi se dezlegase \u015fi mie limba. A\u015fa l-am \u00eentrebat odat\u0103:<\/p>\n

\u201eDomnule profesor, D-voastr\u0103 tot \u00eemi spune\u0163i \u201ccolega\u201d, dar eu am fost un biet \u015fi am\u0103r\u00e2t de profesor \u00eencep\u0103tor, iar D-voastr\u0103 poet \u015fi profesor universitar. Sunt at\u00e2t de mic \u015fi pr\u0103p\u0103dit\u201d.<\/p>\n

\u201eNu te nec\u0103ji, c\u0103 \u015fi eu am fost odat\u0103 tot a\u015fa un biet profesor. D-ta e\u015fti aici al\u0103turi de mine \u00een blestematul acesta de Aiud. E\u015fti egal cu mine. Asta s-o re\u0163ii \u015fi nimic mai mult<\/em>\u201d. Dup\u0103 aceast\u0103 l\u0103murire, duhurile noastre parc\u0103 s-au unit. Doamne, ce bine m\u0103 sim\u0163eam! P\u0103\u015feam \u00een r\u00e2nd cu Radu Gyr, de\u015fi el era at\u00e2t de mare, iar eu at\u00e2t de mic. Ast\u0103zi, c\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri, m\u0103 \u00eentorc cu g\u00e2ndul \u015fi sufletul la anii de zbucium ai lui Radu Gyr \u2013 1961-1962 \u2013 c\u00e2nd colonelul Cr\u0103ciun, comandantul Aiudului, \u00eei smulge declara\u0163ia de retractare a tot ce-a scris. Acel zv\u00e2cnet de sfin\u0163enie al lui \u00een pornirile de iad ale Aiudului nu l-a f\u0103cut \u00een fa\u0163a noastr\u0103, a celor care acum mai tr\u0103im, mai mic. Nu. El este pentru noi \u015fi neamul nostru tot uria\u015ful de la Aiud. Reeducarea nu l-a putut desfiin\u0163a. El a r\u0103mas tot Radu Gyr al neamului rom\u00e2nesc, poetul p\u0103timirii noastre\u2026<\/p>\n

Peste doi ani, \u00een 1955, vara, aveam s\u0103 mai aud de Radu Gyr, c\u0103 se internase \u00een salonul 5 al spitalului. Eu eram \u00een salonul 10, salonul mor\u0163ii, \u0163intuit la pat. Radu Gyr era \u00eentr-o stare grav\u0103 de boal\u0103. De sus i-am trimis o pijama pentru dormit. Nu avea nici haine. Ca un sf\u00e2nt r\u0103bda \u015fi se ruga lui Dumnezeu s\u0103-l ajute.\u201d (Atanasie Berzescu<\/strong>,\u00a0op.cit<\/span>.)<\/p>\n

\u201eDac\u0103 am asem\u0103na Rom\u00e2nia cu o mireas\u0103 \u00een fa\u0163a altarului al\u0103turi de mirele s\u0103u, atunci ochiul st\u00e2ng al acestei mirese ar fi Mihail Eminescu \u2013 Luceaf\u0103rul literaturii rom\u00e2ne. Ochiul drept, \u00eens\u0103, ar fi Radu Demetrescu-Gyr, martirul neamului rom\u00e2nesc. Literatura rom\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 Radu Gyr arat\u0103 ca o mireas\u0103 slut\u0103, ca o nevast\u0103 chioar\u0103. Ne-a fost dat de soart\u0103 nou\u0103 rom\u00e2ni lor s\u0103 ajungem pan\u0103 la por\u0163ile Iadului\u2026 Dumnezeu nu ne-a uitat cu totul, ci ne-a trimis un \u00eenso\u0163itor, un \u00eenger p\u0103zitor \u2013 e c\u0103l\u0103uza care a \u015ftiut maestru s\u0103 c\u00e2nte din harf\u0103 pe drumul disper\u0103rii\u2026 Radu Gyr n-a fost un strateg care s\u0103 conduc\u0103 Legiunea prin mla\u015ftina acestor vremuri de \u00eentuneric. El a fost focul ce a topit o\u0163elurile cele mult \u00eencercate. A fost o lumin\u0103 nu numai pentru legionari, ci pentru \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc.\u201d (O. Voinea<\/strong>, \u201eMasacrarea studen\u0163imii rom\u00e2ne<\/em>\u201d)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/strong><\/p>\n

Nu pentru-o lopat\u0103 de rumen\u0103 p\u00e2ine,<\/p>\n

nu pentru p\u0103tule, nu pentru pogoane,<\/p>\n

ci pentru v\u0103zduhul t\u0103u liber de m\u00e2ine,<\/p>\n

ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Pentru s\u00e2ngele neamului t\u0103u curs prin \u015fan\u0163uri,<\/p>\n

pentru c\u00e2ntecul t\u0103u \u0163intuit \u00een piroane,<\/p>\n

pentru lacrima soarelui t\u0103u pus \u00een lan\u0163uri,<\/p>\n

ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Nu pentru m\u00e2nia scr\u00e2\u015fnit\u0103-n m\u0103sele,<\/p>\n

ci ca s\u0103 aduni, chiuind pe t\u0103p\u015fane,<\/p>\n

o claie de z\u0103ri \u015fi-o c\u0103ciul\u0103 de stele,<\/p>\n

ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

A\u015fa, ca s\u0103 bei libertatea din ciuturi<\/p>\n

\u015fi-n ea s\u0103 te-afunzi ca un cer \u00een bulboane<\/p>\n

si zarz\u0103rii ei peste tine s\u0103-i scuturi,<\/p>\n

ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u015ei ca s\u0103 pui tot s\u0103rutul fierbinte<\/p>\n

pe praguri, pe prispe, pe u\u015fi, pe icoane,<\/p>\n

pe toate ce slobode-\u0163i ies \u00eenainte,<\/p>\n

ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ridic\u0103-te, Gheorghe, pe lan\u0163uri, pe funii!<\/p>\n

Ridic\u0103-te, Ioane, pe sfinte ciolane!<\/p>\n

\u015ei sus, spre lumina din urm\u0103-a furtunii,<\/p>\n

ridic\u0103-te, Gheorghe, ridic\u0103-te, Ioane!<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Iisus \u00een celul\u0103<\/strong><\/p>\n

Azi noapte Iisus mi-a intrat \u00een celul\u0103.
\nO, ce trist \u015fi ce\u2019nalt p\u0103rea Crist!
\nLuna venea dup\u0103 El, \u00een celul\u0103
\n\u015fi-L f\u0103cea mai \u00eenalt \u015fi mai trist.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

M\u00e2inile Lui p\u0103reau crini pe morminte,
\nochii ad\u00e2nci ca ni\u015fte p\u0103duri.
\nLuna-L b\u0103tea cu argint pe ve\u015ftminte
\nargint\u00e2ndu-I pe m\u00e2ini vechi sp\u0103rturi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Uimit am s\u0103rit de sub p\u0103tura sur\u0103:
\n\u2013 Doamne, de unde vii, din ce veac?
\nIisus a dus lin un deget la gur\u0103
\n\u015fi mi-a f\u0103cut semn ca s\u0103 tac.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

S\u2019a a\u015fezat l\u00e2ng\u0103 mine pe rogojin\u0103:
\n\u2013 Pune-mi pe r\u0103ni m\u00e2na ta!
\nPe glezne-avea urme de cuie \u015fi rugin\u0103
\nparc\u0103 purtase lan\u0163uri c\u00e2ndva.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Oft\u00e2nd \u015fi-a \u00eentins truditele oase
\npe rogojina mea cu lib\u0103rci.
\nPrin somn lumina, dar z\u0103brelele groase
\nlungeau pe z\u0103pada Lui, v\u0103rgi.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

P\u0103rea celula munte, p\u0103rea c\u0103p\u0103\u0163\u00e2n\u0103
\n\u015fi mi\u015funau p\u0103duchi \u015fi guzgani.
\nAm sim\u0163it cum \u00eemi cade capul pe m\u00e2n\u0103
\n\u015fi-am adormit o mie de ani\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

C\u00e2nd m-am trezit din afunda genun\u0103,
\nmiroseau paiele a trandafiri.
\nEra noapte \u015fi era lun\u0103,
\nnumai Iisus nu era nic\u0103iri\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Am \u00eentins bra\u0163ele, nimeni, t\u0103cere.<\/p>\n

Am \u00eentrebat zidul: nici un r\u0103spuns!<\/p>\n

Doar razele reci, ascu\u0163ite\u2019n unghere,
\ncu suli\u0163a lor m\u2019au str\u0103puns\u2026<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u2013 Unde e\u015fti, Doamne? Am urlat la z\u0103brele.
\nDin lun\u0103 venea fum de c\u0103\u0163ui\u2026
\nM-am pip\u0103it\u2026 \u015fi pe m\u00e2inile mele,
\nam g\u0103sit urmele cuielor Lui.<\/p>\n

<\/div>\n

(din \u201cMartiri si marturisitori romani din secolul XX\u201d \u2013 Fabian Seiche)<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

via\u00a0Bucovina Profund\u0103<\/a><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n