{"id":1245599,"date":"2024-03-22T07:11:03","date_gmt":"2024-03-22T04:11:03","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245599"},"modified":"2024-03-22T07:11:03","modified_gmt":"2024-03-22T04:11:03","slug":"ana-blandiana-si-dizidenta-imaginara-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245599","title":{"rendered":"Ana Blandiana \u0219i Diziden\u021ba Imaginar\u0103 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Ana Blandiana \u0219i Diziden\u021ba Imaginar\u0103<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nMartie 22, 2024<\/p>\n

\"Ana<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Ana Blandiana \u0219i Diziden\u021ba Imaginar\u0103<\/strong><\/h1>\n

Cine controleaz\u0103 prezentul de\u021bine trecutul \u0219i cine de\u021bine trecutul controleaz\u0103 viitorul.<\/em><\/p>\n

Via IonCoja<\/a>:<\/em><\/p>\n

Prin prestigiul ob\u021binut \u00een ultimele trei decenii gra\u021bie Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet, unde este membru fondator, ca \u0219i pre\u0219edintele Funda\u0163iei Academia Civic\u0103 \u0219i al Consiliului director, Ana Blandiana este una dintre persoanele care controleaz\u0103 discursul public rom\u00e2nesc. Aceast\u0103 pozi\u021bie de for\u021b\u0103 i-a dat posibilitatea de a trece la rescrierea propriului trecut. \u00cen cartea recent\u0103 Mai-Mult-Ca-Trecutul. Jurnal. 31 august 1988-12 decembrie 1989 (Humanitas, 2023) portretul \u201erezistentei prin cultur\u0103\u201d, a\u0219a cum a fost descris \u00een multe r\u00eenduri de c\u0103r\u021bile \u0219i jurnalele lui Paul Goma, dispare, \u00eenlocuit de figura opozantei anti-comuniste, pentru ca rumorile despre protec\u021bia puternicilor zilei sa fie discreditate.<\/p>\n

Genera\u021bia de scriitori a Anei Blandiana care a debutat \u00eentre anii \u201950 \u0219i \u201960 ai secolului trecut a avut menirea de a \u00eenlocui genera\u021bia interbelic\u0103 de scriitori rom\u00e2ni cu una a tinerilor scriitori comuni\u0219ti. Scriitorii vechiului regim trebuiau s\u0103 piar\u0103: interzi\u0219i, marginaliza\u021bi, sco\u0219i din libr\u0103rii, f\u0103r\u0103 drept de a publica cum au fost Lucian Blaga, Hortensia Papadat Bengescu, Ion Barbu, Petre \u021au\u0163ea, Vasile Voiculescu etc. Spre deosebire de ace\u0219tia, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, George C\u0103linescu au acceptat compromisul cu realismul socialist \u0219i li s-a permis s\u0103 publice \u00een continuare. Genera\u021bia Anei Blandiana ap\u0103rut\u0103 gra\u021biei revolu\u021biei culturale marxiste din anii `50 a \u00eenflorit \u0219i a fost protejat\u0103 de reprezentan\u021bii nomenklaturii ca produs al comunismului.<\/p>\n

La debut, to\u021bi membrii marcan\u021bi ai genera\u021biei, de la Labi\u0219 la Nichita St\u0103nescu, Ioan Alexandru, A.E.Baconsky, poeta \u00een discu\u021bie etc au scris o literatur\u0103 angajat\u0103 realist-socialist\u0103. Ca r\u0103splat\u0103, li s-au oferit toate privilegiile posibile de la c\u0103r\u021bi publicate \u00een tiraje astronomice bine pl\u0103tite, cronici laudative \u00een toate revistele de cultur\u0103, traduceri in limbile europene, c\u0103l\u0103torii pe toate meridianele lumii, statutul de vedet\u0103 literar\u0103, premii substan\u021biale. C\u00e2nd cei \u00een cauz\u0103 au \u00eenceput s\u0103 uite cui datorau gloria literar\u0103, \u0219urubul s-a str\u00e2ns pu\u021bin pentru a-i aduce la realitate.<\/p>\n

Mai-Mult-Ca-Trecutul. Jurnal. 31 august 1988-12 decembrie 1989 (Humanitas, 2023) nu este un jurnal ci o carte de memorii care ofer\u0103 versiunea suferin\u021belor personale dintr-o perioad\u0103 de timp \u0219i care are menirea de a perpetua ideea ca Ana Blandiana a fost interzis\u0103 de regimul comunist, neadev\u0103r intrat \u00een manualele \u0219colare. Deasemenea cartea are menirea de a contracara imaginea jalnic\u0103 a rezisten\u021bei prin cultur\u0103 cu una \u00een care protipendada literar\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 se opun\u0103, \u00een planuri pe h\u00e2rtie, cenzurii \u0219i atmosferei irespirabile a ultimilor ani ai guvern\u0103rii Ceau\u0219escu. Piesa centrala a rezisten\u021bei va fi o scrisoare \u2013 care nu ni se ofer\u0103 \u00een text, dar probabil o rug\u0103minte din care s-au redat doar fragmente la Europa liber\u0103 \u2013 adresat\u0103 de poet\u0103 conduc\u0103torului suprem, comitetului central, conduc\u0103torilor culturali etc. care are drept urmare o audien\u021b\u0103 la cc al pcr \u0219i reasigurarea poetei c\u0103 totul este \u00een regul\u0103. Ceea ce a \u0219i fost. Selec\u021bia de poeme intitulat\u0103 Poezii inso\u021bita de comentariul critic superlativ al lui Eugen Simion dar de prezentarea rece a lui Alexandru Philippide pe coperta a patra (ales probabil pentru nume) i-a fost publicat\u0103 \u00een 1989 \u00een colec\u021bia BPT \u00eentr-un tiraj impresionant.<\/p>\n

Un jurnal \u00eenregistreaz\u0103 pe scurt experien\u021bele \u0219i evenimentele zilnice pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 transcriind \u0219i reac\u021bia intim\u0103 a g\u00e2ndurilor, observa\u021biilor, ideilor etc. O carte de memorii este o colec\u021bie de nara\u021biuni \u00een care autorul \u00ee\u0219i aminte\u0219te experien\u021be, emo\u021bii \u0219i evenimente dintr-o anumit\u0103 perioad\u0103 sau reflect\u0103 asupra unui \u0219ir de evenimente tematice de-a lungul vie\u021bii prin prisma prezentului.<\/p>\n

Comentariile curajoase din cartea de fa\u021b\u0103 nu apar\u021bin \u00een mod evident timpului \u00een care se spune c\u0103 au fost scrise \u2013 timp marcat de fric\u0103, psihoza urm\u0103ririi, groaza de a nu i se citi jurnalul precum unei amice pedepsite de securitate c\u0103 a scris ce a g\u00e2ndit \u00een jurnal etc \u2013 ci timpului prezent. Mai izbe\u0219te scrisul de dragul de a scrie, pentru c\u0103 nimeni nu transcrie cu minu\u021bie halucinant\u0103 fiecare pas, gest al zilei. Scrisul pare o form\u0103 de terapie. \u00cen plus, mai mult ca trecutul este proto trecutul sau trecutul dinaintea trecutului, un trecut mitic neapar\u021bin\u00eend istoriei. Titlul sus\u021bine premiza c\u0103 avem \u00eenainte o proz\u0103 \u00een cea mai mare parte de fic\u021biune.<\/p>\n

Genera\u021bia de azi nu \u0219tie mai nimic despre lumea comunismului rom\u00e2nesc iar scriitorii care au tr\u0103it \u00een acel timp nu scriu din discre\u021bie (nu este u\u0219or s\u0103 scrii despre situa\u021bia mizer\u0103 dintr-un timp mizer) sau sil\u0103. Actiunile represive ale securit\u0103\u021bii dejiste \u0219i ceau\u0219iste \u00eempotriva scriitorilor \u0219i culturii rom\u00e2ne nu exist\u0103 \u00een manuale ca \u0219i opera scriitorului Paul Goma de altfel care a scris mult despre securitate \u0219i scriitorii acelui timp ca \u0219i despre la\u0219itatea scriitorilor rom\u00e2ni \u00een comunism, incluz\u00eend-o \u0219i pe Ana Blandiana.<\/p>\n

Contrazic\u00eend realitatea istorico-literar\u0103, Ana Blandiana se prezint\u0103 \u00een c\u0103r\u021bile care rescriu povestea vie\u021bii ei din timpul comunismului \u0219i publicate \u00een ultimele decenii, drept opresat\u0103 de dictatur\u0103, sub supravegherea securit\u0103\u021bii, dizident\u0103, \u00een dizgra\u021bia puterii totalitare, pedepsit\u0103 pentru scrisul curajos. Insisten\u021ba are rolul de a acredita versiunea eroic\u0103 personal\u0103 versus realitatea istoric\u0103, de a deturna conversa\u021bia de la valoarea operei, \u0219i de a o proiecta drept victim\u0103 vulnerabil\u0103 \u00een posteritate.<\/p>\n

\u00cen 1984 au ap\u0103rut \u00een revista Amfiteatru patru poeme interpretate de cititori ca av\u00eend un mesaj anticeau\u015fist: Cruciada copiilor, Limite, Cred \u015fi Totul. \u00cen 1980 publicase volumul pentru copii \u201c\u00cent\u00e2mpl\u0103ri din gr\u0103dina mea\u201d unde a inventat pe motanul Arpagic, urmat \u00een 1988 de \u201c\u00cent\u00e2mpl\u0103ri de pe strada mea\u201d av\u00e2nd acela\u0219i personaj \u0219i care \u2013 se scrie chiar \u00een aceste memorii \u2013 nu a avut niciodat\u0103 o inten\u021bie anti putere, mesajul subversiv \u2013 ca \u0219i aluziile din celelalte poeme \u2013 fiind practic \u00een mintea cititorilor.<\/p>\n

Poemul Cred citit azi este o insult\u0103 la adresa poporului rom\u00e2n care a dat jertfe de s\u00e2nge imense \u00een lupta anticomunist\u0103 pe care b\u0103nuiesc c\u0103 pe atunci c\u00e2nd l-a scris poeta nu le cuno\u0219tea. Versurile: \u201eEu cred c\u0103 suntem un popor vegetal,\/ De unde altfel lini\u015ftea\/ \u00cen care a\u015ftept\u0103m desfrunzirea?\/ De unde curajul\/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului\/ P\u00e2n\u0103 aproape de moarte,\/ Cu siguran\u0163a\/ C\u0103 vom mai fi \u00een stare s\u0103 ne na\u015ftem\/ Din nou?\/ Eu cred c\u0103 suntem un popor vegetal-\/ Cine-a v\u0103zut vreodat\u0103\/ Un copac revolt\u00e2ndu-se?\u201d \u2013 ar trebui s\u0103 provoce remu\u0219c\u0103ri membrei fondatoare a Memorialului Victimelor Comunismului.<\/p>\n

Ana Blandiana nu a scris literatur\u0103 anticomunista; nu a avut manuscrise ascunse \u00een sertar. Nu a fost persecutat\u0103, \u00eenchis\u0103, torturat\u0103, otravit\u0103, cu domiciliu obligatoriu, interogat\u0103 de securitate, trimis\u0103 la munca de jos, navetist\u0103 prin comunele patriei, obligat\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia ca al\u021bi colegi ai ei. A publicat tot ce a scris. C\u0103r\u021bile i-au stat tot timpul \u00een biblioteci \u0219i libr\u0103rii. Nu s-a atentat la via\u021ba ei, nu a \u00eencercat s\u0103 se sinucid\u0103 \u0219i nici nu a cunoscut gulagul rom\u00e2nesc. Nu a tr\u0103it \u00een s\u0103r\u0103cie \u0219i nu a fugit din Rom\u00e2nia \u00een care nu se mai putea respira, de\u0219i o putea face, pentru c\u0103 era protejat\u0103, legaturile ei cu puterea fiind notorii. \u0218tia c\u0103 plecarea \u00een occident ar fi lipsit-o de privilegiile comunismului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Nu a suferit de boli \u00eengrozitoare \u0219i nu a fost tr\u0103dat\u0103 sau p\u0103r\u0103sita de cei foarte apropia\u021bi, dimpotriv\u0103. Cu toate acestea, o imens\u0103 fric\u0103 de existen\u021b\u0103 transpare din memorialistica ei. O fric\u0103 patologic\u0103 care poate fi psihanalizat\u0103 \u00eens\u0103 nu acesta este scopul acestor pagini. Dar dac\u0103 luam frica de orice, chiar de propriul scris \u0219i de umbra ta drept criterii atunci \u00een\u021belegem de ce ceea ce era \u201enormal\u201d \u00een comunism pentru mai to\u021bi scriitorii, putea s\u0103 apar\u0103 catastrofic pentru o poet\u0103 care avea oric\u00eend posibilitatea s\u0103 mearg\u0103 la vecinul din Comana, Gogu Radulescu, membru \u00een CC al PCR \u0219i Comitetul Politic Executiv pentru a cere ajutor c\u00eend v\u00eentul p\u0103rea c\u0103 st\u00eerne\u0219te o frunz\u0103 din preajm\u0103. Mai mult dec\u00eet at\u00eet, acest neadev\u0103r al diziden\u021bei anticomuniste este sus\u021binut azi de establishmentul literar rom\u00e2nesc, sau de cei care il conduc.<\/p>\n

Wikipedia \u00een englez\u0103 sau rom\u00e2n\u0103 dup\u0103 caz prezint\u0103 profilele cosmetizate ale familiei (Romulus Rusan nu a lucrat ca redactor la revista departamentului de informa\u021bii externe a securit\u0103\u021bii numit\u0103 Tribuna Romaniei, cartea de poeme semnata de Blandiana din BPT nu a ap\u0103rut \u00een 1989 ci \u00een 1988 etc) iar online, academia.edu si scribd.com, ca \u0219i portalurile multor universit\u0103\u021bi americane \u0219i europene con\u021bin miriade de articole \u00een englez\u0103 scrise de trolli anonimi \u00een fraze aproape identice despre marea dizident\u0103 anticomunist\u0103.<\/p>\n

Nu a\u0219 fi scris niciodat\u0103 aceste r\u00eenduri, daca autoarei pu\u021bin i-ar p\u0103sa de colegii care au tr\u0103it \u00een acel timp, e adev\u0103rat, tot mai pu\u021bini. Ceea ce depl\u00eenge c\u0103 i s-a \u00eent\u00e2mplat a f\u0103cut parte din normalul vie\u021bii scriitorului rom\u00e2n. Cine nu s-a b\u0103tut cu cenzura? Cui nu i s-au luat rubrici \u0219i cine nu a tr\u0103it zvonurile puse \u00een circula\u021bie de ma\u0219ina de zvonuri a securit\u0103\u021bii? Cui nu i s-au am\u00eenat c\u0103r\u021bi \u00een edituri? Vecinii cui nu au fost interoga\u021bi de securitate?<\/p>\n

Dar figura de intangibil\u0103 a literelor rom\u00e2ne trebuia s\u0103 o situeze deasupra oric\u0103ror posibile tracas\u0103ri anodine. \u00cen cartea de fa\u021b\u0103, ea se descrie pe sine nu doar ca idol al genera\u021biilor de cititori din acea perioad\u0103, dar ca un scriitor aflat la 46 de ani pe piedestalul incontestabil al posterit\u0103\u021bii. Prezentat\u0103 drept dizident\u0103, nu a negat niciodat\u0103 acest lucru, a l\u0103sat ma\u0219ina de dezinforma\u021bii s\u0103 func\u021bioneze \u00een favoarea ei, prezentindu-se victim\u0103 interzis\u0103.<\/p>\n

Formularea ilogic\u0103 \u201eAm fost cunoscut\u0103 ca poet interzis, \u00eenainte de a fi cunoscut\u0103 ca poet\u201d \u2013 are \u00een google peste \u0219apte sute de mii de intr\u0103ri. Desigur, un scriitor poate scrie oric\u00eete c\u0103r\u021bi de memorii vrea. Ceea ce face \u00eens\u0103 autoarea este crearea unei nara\u021biuni pe care o vrea intrat\u0103 \u00een spa\u021biul culturii. Povestea scris\u0103 de ea trebuie s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 orice alt fir narativ, cum ar fi faptul c\u0103 a fost o privilegiat\u0103 protejat\u0103 a regimului comunist, niciodat\u0103 dizident\u0103. Ce p\u0103cat c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu a avut o Anna Akhmatova, sau o Anna Szymborska!<\/p>\n

Dramele Anei Blandiana din Mai mult ca trecutul ap\u0103rut\u0103 la zece ani dupa Fals tratat de manipulare (Humanitas, 2013) sunt banalit\u0103\u021bi semimondene \u0219i psihologice comparate cu ceea ce tr\u0103iau unii din colegii ei scriitori \u0219i jurnali\u0219ti exact \u00een acela\u0219i timp, \u00een anul 1988 \u0219i 1989 \u2013 unii deporta\u021bi, cu adev\u0103rat interzi\u0219i, obliga\u021bi s\u0103 aleag\u0103 exilul \u0219i s\u0103r\u0103cia. Discu\u021bia inutil\u0103 despre dac\u0103 a fost sau nu dizident\u0103 mai are datoria de a \u00eempinge, dupa cum spuneam, \u00een plan secund discutarea valorii estetice a poeziei.<\/p>\n

Critica a fost mai mult dec\u00eet generoas\u0103, culmin\u00e2nd cu portretul angelic f\u0103cut de Alex. \u0218tef\u0103nescu, care prezint\u0103 o icoan\u0103 a vremilor de prigoan\u0103, fac\u00eend din poet\u0103 o sf\u00eent\u0103, deci \u00een afara oricaror dubii sau recitiri critice. Poezia Anei Blandiana, \u00een ansamblul ei, este \u201eo sugestie de sfin\u0163enie\u201d scrie Alex \u015etef\u0103nescu. O sugestie de sfin\u0163enie paralizeaz\u0103 spiritul critic al cititorilor. (Alex \u015etef\u0103nescu, \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne contemporane\u201d, Bucure\u015fti, Editura Ma\u015fina de Scris, 2005).<\/p>\n

Ceea ce scria Paul Goma despre rezistenta prin cultur\u0103 Blandiana a fost obliterat de un monopol literar func\u021bion\u00e2nd azi precum cenzura \u00een timpul lui Ceau\u0219escu (vezi Paul Goma. Unde am gresit, 2019, p. 155. \u201cDe ce \u201ebiata Blandiana\u201d?<\/p>\n

Fiindc\u0103 de un an n-a mai fost la Paris, de trei la Tokyo, de patru \u00een America \u0219i nu i s-a publicat volumul antologic \u00een BPT? Cu Arpagicul o s\u0103 intr\u0103m noi \u00een Istoria Rezisten\u021bei Anticomuniste? \u2026 Dar Foarte Rezistenta Blandiana cu\u00adnoa\u0219te \u0219i istoria \u021b\u0103rilor din jurul Rom\u00e2niei \u2013 iat\u0103 ce este \u00een stare s\u0103 spun\u0103, \u00een prezen\u021ba unei comunit\u0103\u021bi alfabetizate, f\u0103r\u0103 a fi pus\u0103 la locul ei: \u201e\u00cen Rom\u00e2nia, cu excep\u021bia URSS-ului, represiunea a fost cea mai dur\u0103\u201d Dar cine s-o pun\u0103 la punct pe Blandiana? Rusan? Manolescu? Au poate protectoarea sa \u0219i a imposturii sale: Monica Lovinescu? Ce ne-ru\u0219ine! [Textul ini\u021bial a ap\u0103rut ca addenda la volumul III \u2013 Jurnal de noapte-lung\u0103, din seria publicat\u0103 de editura Nemira \u00een 1996 \u0219i lansat\u0103 \u00een februarie 1997.]).<\/p>\n

De la primele pagini ale c\u0103r\u021bii Mai-Mult-Ca-Trecutul se simte inautenticitatea nota\u021biilor, mai \u00eent\u00eei stilistic\u0103, apoi treptat inautenticitatea se arat\u0103 existen\u021bial\u0103. Pare ca autoarea a tr\u0103it tot timpul \u00eentr-o realitate paralel\u0103, eul ei de scriitoare fiind, \u0219i el, paralel cu sinea persoanei sale.<\/p>\n

\u00cent\u00eempl\u0103rile cu care debuteaz\u0103 cartea de memorii sunt definitorii pentru ce va urma. Prima are menirea de a prezenta adora\u021bia public\u0103 fa\u021b\u0103 de AB \u00een acel timp: un t\u00een\u0103r sinuciga\u0219 vine \u00een casa de var\u0103 din satul Comana, de l\u00eeng\u0103 Giurgiu, implor\u00eend-o s\u0103 \u00eel asculte, \u00eei cade la picioare, iar venera\u021bia celui tremur\u00eend de emo\u021bie \u00eenaintea idolului absolut ar trebui s\u0103 ni se transmit\u0103, memseriz\u00eend cititorul. A doua dram\u0103 de dimensiuni aproape cosmice este pierderea rubricii \u021binute timp de 14 ani (1974-1988) \u00een revista \u201cRom\u00e2nia literar\u0103\u201d.<\/p>\n

Vreau s\u0103 amintesc c\u0103 rubricile nu apar\u021bin colaboratorilor, c\u0103 nu se dau pe via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 ele sunt proprietatea revistei. A retrage o rubric\u0103 unui colaborator, indiferent de circumstan\u021be, este normal \u00een orice timp \u0219i loc, mai ales c\u00eend so\u021bul colaboratoarei are \u0219i el rubric\u0103 permanent\u0103 \u00een aceea\u0219i revist\u0103. Nu \u0219tiu care erau veniturile financiare ale familiei, oricum stabile pentru c\u0103 autoarea se pensionase pe caz de boala (vezi Marian Popa, Istoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine, Editura Funda\u0163iei Luceaf\u0103rul, 2001, vol II, p. 560), so\u021bul Romulus Rusan publicase 5 c\u0103r\u021bi \u00eentre 1980-1986 iar poeta mai mult de 12, plus stipendiile de la Fondul literar) dar este posibil ca drama sa fie totu\u0219i una financiara.<\/p>\n

Existau \u0219i alte reviste la care Blandiana \u00een 1988 putea scrie \u0219i dac\u0103 banii pentru existen\u021b\u0103 nu erau de ajuns, putea s\u0103 \u00ee\u0219i caute un loc de munc\u0103 pentru a se sus\u021bine, ca at\u00ee\u021bi al\u021bi scriitori. Dar aceste alternative sunt prea joase pentru imaginea despre sine a poetei. Va accepta \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 fac\u0103 Po\u0219ta redactiei la revista Familia, dar nesemnat\u0103. Retragerea rubricii \u00een septembrie 1988 de la Rl devine egal\u0103 cu interdic\u021bia de a mai publica, zvon pe care autoarea \u00eel \u00eempr\u0103\u0219tie f\u0103r\u0103 istov. Ce \u00eencepe de aici descrie o psihoz\u0103: nimic nu este confirmat, clarificat, doar o confuzie \u00een avantajul poetei. Exaspera\u021bi de zvonistic\u0103, activi\u0219tii de la sec\u021bia de pres\u0103 a cc al pcr o asigura \u00een martie 1989 c\u0103 nu este interzis\u0103.<\/p>\n

Ceea ce scria \u00een 1977 \u00een proza Capela cu fluturi publicat\u0103 \u00een \u201eCele patru anotimpuri\u201d (1977) se aplic\u0103 \u0219i acestei c\u0103r\u021bi de digresiuni de un curaj inventat:\u201dMi-a lipsit \u00eentotdeauna ceea ce \u00een mod curent se nume\u015fte memorie, acea facultate de a \u00eenregistra f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt totul, acea aten\u0163ie continu\u0103 care face s\u0103-\u0163i po\u0163i aminti peste zece ani fraza, banal\u0103, pe care colegul de mas\u0103 a spus-o \u00eentre felul \u00eent\u00e2i \u015fi felul al doilea\u2026 Ceea ce re\u0163in din \u00eent\u00e2mpl\u0103ri este un anumit sentiment dominant al lor, o anumit\u0103 stare de spirit, o anumit\u0103 culoare care nu este \u00eentotdeauna adaptat\u0103 la real, nu se potrive\u015fte cu adev\u0103rat situa\u0163iei dec\u00e2t rar, atunci c\u00e2nd subiectivitatea mea se suprapune \u00eent\u00e2mpl\u0103tor realit\u0103\u0163ii obiective.\u201d<\/p>\n

Autoadularea narcisistic\u0103 este permanent\u0103 \u00een paginile protoistoriei personale. Oriunde apare, poeta este esen\u021bial\u0103 \u0219i curajoas\u0103 de\u0219i niciodat\u0103 nu ni se spune \u0219i nu \u00een\u021belegem \u00een ce a constat acel curaj. Cine o vede pe strad\u0103, pare \u00eenm\u0103rmurit de apari\u021bia divin\u0103, numero\u0219i \u00eei poart\u0103 poemele \u00een buzunarul de la piept (p.282), to\u021bi se retrag \u00eenfico\u0219a\u021bi \u00eenaintea zei\u021bei care plute\u0219te \u00een halouri de lumin\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 ating\u0103 p\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n

Chiar \u0219i cei de la CC al PCR se vor conforma adora\u021biei. Grupul B\u0103canu de la Rom\u00e2nia liber\u0103, scrie ea c\u0103 i-ar fi relatat cineva, a decis s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 o publica\u021bie anticeau\u0219ist\u0103 pentru c\u0103 B\u0103canu \u0219i Uncu au fost tulbura\u021bi auzind c\u0103 a fost interzis\u0103 \u2013 \u201eo femeie care lupt\u0103 singur\u0103 \u0219i nimeni nu o sprijin\u0103\u201d \u2013 (p. 269) ar fi spus cei doi, un neadev\u0103r, o inven\u021bie rizibil\u0103, \u0219i o spun ca martor al acelor evenimente. Scrisul ei produce avalan\u0219e de victime administrative (p.375). C\u00e2nd o amic\u0103 va fi cu adev\u0103rat anchetat\u0103 de securitate \u0219i aruncat\u0103 la munca de jos, curajoasa anti-comunist\u0103 o va vedea pe ascuns pentru a nu-\u0219i atrage nepl\u0103ceri.<\/p>\n

Cum ar fi scris poeta \u00een jurnal \u00een acel timp comentariile despre Doina Cornea \u0219i regimul Ceau\u0219escu dac\u0103 \u00eei era fric\u0103 \u0219i de umbra ei (pp.226, 320)? Ori de c\u00e2te ori ma\u0219ina lui Gogu R\u0103dulescu vine s\u0103 ia perechea Blandiana \u0219i Rusan de acas\u0103, la un party, reac\u021bia va fi de oroare \u00een mintea autoarei dar invita\u021bia va fi \u00eentotdeauna onorat\u0103. Poeta va m\u00eenca din meniurile \u00eembel\u0219ugate din acele vremuri de foamete oferite \u201egrupului de la Comana\u201d, cu dezgust, se va \u00eempiedica \u00een general s\u0103 intre \u00een conversa\u021bii pentru a nu leza pe cei de fa\u021b\u0103, de la Manolescu, la Dinescu, Buzura, Sorescu etc (ca o adev\u0103rat\u0103 anti-comunist\u0103 curajoas\u0103!) \u0219i va face un portret negru al acelui nemernic, membru \u00een CPEX care nu \u0219tia cum s\u0103 o protejeze, o brut\u0103 necultivat\u0103 \u0219i cu multe fe\u021be!<\/p>\n

Va avea discu\u021bii enervante cu oportunistul (265, 273, 367, 369, 371, 527), schimb dur de cuvinte c\u00eend i se repro\u0219eaz\u0103 c\u0103 pleac\u0103 de la mas\u0103, va trece peste obligativitatea prezen\u021bei ei la acele petreceri accept\u00eend \u00een final c\u0103 ea era \u00een fond punctul lor de atrac\u021bie, musafirii veneau pentru ea, \u0219i d\u00eendu-i o asemenea importan\u021b\u0103 lui Gogu R\u0103dulescu, \u00een toat\u0103 cartea, \u00ee\u0219i pl\u0103te\u0219te datoria, impun\u00eendu-l ca prezen\u021b\u0103 istoric\u0103 de mecena cultural \u00een timpul lui Ceau\u0219escu.<\/p>\n

O alt\u0103 problem\u0103 a acestei c\u0103r\u021bi este c\u0103 numele proprii fie sunt abreviate (GR), scrise pe jum\u0103tate (Niki, Gusti etc), fie este transcris doar prenumele, dar nu \u0219i numele de familie. Cei care nu sunt scriitori din acel timp nu vor \u0219ti niciodat\u0103 cine a fost Roger de la Rom\u00e2nia literar\u0103, de pild\u0103. \u0218i dac\u0103 se poate vorbi de un personaj tragic al acestei c\u0103r\u021bi, el este \u2013 cred c\u0103 efectul a fost nedorit \u2013 so\u021bul Romulus Rusan, un exploatat sentimental perpetuu, \u00een c\u0103utare de piese de schimb, benzin\u0103, reparator de garduri, buc\u0103t\u0103rii \u0219amd etc.<\/p>\n

\u00cen general, c\u00eend poeta scrie, el culege fructe, fuge s\u0103 fac\u0103 rost de ceva etc. \u00cen legisla\u021bia dreptului comun, exist\u0103 conceptul juridic de work-for-love pentru membrul de familie care iube\u0219te, \u00eengrije\u0219te, este loial, face dezinteresat totul pentru familie f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 nimic \u00een schimb, dar dac\u0103 are loc un divor\u021b va fi recompensat ca \u0219i c\u00eend ar fi muncit o norm\u0103 \u00eentreag\u0103 de-a lungul vie\u021bii.<\/p>\n

Voi \u00eencerca s\u0103 descifrez primele sute de pagini din cele peste 500 pentru ca cititorul s\u0103 aib\u0103 o vedere ceva mai clar\u0103 asupra c\u0103r\u021bii de amintiri care ar trebui s\u0103 oficializeze diziden\u021ba \u2013 \u00eenchipuit\u0103 \u2013 a poetei interzise Ana Blandiana.<\/p>\n

Scriitorul scrie o carte c\u00eend are un proiect sau ceva de spus. Autoarea ne spune c\u0103 scrie pentru c\u0103 scrisul este pentru ea via\u021ba (p.24) Dar cine conduce via\u021ba? Ea sau scrisul? Scrisul de dragul scrisului are ceva de munca \u00een colhoz. Mai scrie c\u0103 scrie din obliga\u021bie, dar fa\u021b\u0103 de ce \u0219i cine? (p49) Drama este c\u0103 nu \u00ee\u0219i vede numele tip\u0103rit \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 \u0219i nu aceea de a scrie, pentru c\u0103 nu o \u00eempiedica nimeni s\u0103 scrie! Nu era arestat\u0103 etc (p 54) Scrie c\u0103 \u00eei lipse\u0219te \u2013 normalitatea adapt\u0103rii (p. 27).<\/p>\n

Cum adic\u0103? Tonul este fals, searb\u0103d, se \u00eenainteaz\u0103 greu \u00een pagini. Autoarea se acoper\u0103 cu fraze \u0219i cuvinte pre\u021bioase. Sinuciga\u0219ul venit la Comana o alesese pentru c\u0103 ea era \u2013 \u201canti\u201d. Din ce anume rezult\u0103 asta nu ni se spune (p.27) dar ni se explic\u0103 altceva, c\u0103 \u00eei repugn\u0103 s\u0103 resping\u0103 ceva prin ac\u021biune \u0219i moarte (p.27). Dar dac\u0103 refuz\u0103 ac\u021biunea, atunci cum st\u0103m cu opozi\u021bia anti-comunist\u0103? (p.28) Mai mult, se scrie c\u0103 datoria ei este de a descrie lumea \u0219i nu a o schimba. Deci cum st\u0103m cu diziden\u021ba? \u00cen general, \u00een prima sut\u0103 de pagini nu citim comentarii de idei ci numai lamenta\u021bii. \u00cen timp ce lui Goma i se trimit bombe la Paris, fusese torturat \u0219i otr\u0103vit \u00een \u00eenchisoare etc Blandianei i se ia rubrica din Rl \u00een septembrie 1988 dar i se public\u0103 culegerea de poezii \u00een BPT \u00een 1989. Cur\u00eend (p. 55) ni se explic\u0103 leg\u0103tura cu GR \u2013\u201eprietenia lui silnic\u0103, schizofrenia rela\u021biei\u201d, \u201eo intimitate silit\u0103 cu puterea\u201d! \u0218i recunoa\u0219te c\u0103 a fost protejat\u0103 de putere.<\/p>\n

Vorbindu-ne de sursele curajului, nu \u00een\u021belegem care curaj? Urmeaz\u0103 deduceri, presupuneri, b\u0103nuieli \u00eentrerupte de cozi la cartofi, dar e lini\u0219tit\u0103 pentru c\u0103 numele ei are \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 magic\u0103 (p.64), copiii \u00eei scandeaz\u0103 \u00een delir numele, deci e adorat\u0103! Dispre\u021bul pentru cei care au p\u0103r\u0103sit \u021bara lu\u00e2ndu-\u0219i lumea \u00een cap este exprimat (p. 65) iar frica paroxistic\u0103 de zvonuri c\u0103 ar fi r\u0103mas \u00een str\u0103in\u0103tate o disper\u0103. Apare cur\u00eend o mare confuzie \u00een pagini, nu \u0219tim c\u00e2nd au fost scrise, atunci sau acum?<\/p>\n

Comentariile despre \u021b\u0103rani (p. 70) observa\u021bii interesante de epoc\u0103 (p.74) sunt complet ne\u00eencadrate temporal. Alte \u00eent\u00e2lniri conspirative care vorbesc de nimic, zvonuri apar peste tot (p.86) dar poeta le va traversa eroic\u0103 \u0219i se descrie c\u00eet de fenomenal\u0103 este \u2013 \u201cE\u0219ti unul dintre oamenii cei mai demni de invidie din \u021bara asta\u201d \u2013 \u00eei spune un amic, dar nu \u0219tim dac\u0103 invidia este datorat\u0103 gloriei literare sau protec\u021biei politice (p. 87). Cuv\u00e2ntul solidaritate este at\u00eet de des folosit \u00eenc\u00e2t devine gol. Solidar\u0103 cu cine? Pentru c\u0103 to\u021bi fug unii de al\u021bii. Nimeni nu e practic solidar cu nimeni.<\/p>\n

Afl\u0103m c\u0103 era inclus\u0103 \u00een programa \u0219colar\u0103 \u00een 1988 (p. 89). Psihoza urm\u0103ririi ia amploare, dar nu \u0219tim ce f\u0103cuse ca s\u0103 fie urm\u0103rit\u0103, care era vina ei? \u0218i era urm\u0103rit\u0103 sau totul se afla \u00een imagina\u021bie? (pp 95-104) Apar iar comentarii \u2013 \u00eendr\u0103zne\u021be \u2013 \u0219i nu \u0219tim dac\u0103 au fost scrie atunci sau acum (p105) \u0218tiind c\u0103 panica \u0219i groaza erau un mod normal de existen\u021b\u0103 pentru autoare, marea chestiune a acestor pagini este c\u00e2nd au fost scrise comentariile de critic\u0103 social\u0103. \u00cen mod evident acum, pentru c\u0103 frica de tot, chiar \u0219i de cei apropia\u021bi exprimat\u0103 \u00een aceste pagini face curajul de atunci imposibil.<\/p>\n

Faptul c\u0103 la Europa liber\u0103 se vorbe\u0219te despre ea, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se fi \u00eent\u00e2mplat nimic, o determin\u0103 s\u0103 se considere curajoas\u0103 \u2013 \u2026 \u201em\u0103 \u00eentreb de ce, c\u00e2nd e vorba de curaj, m\u0103 g\u00e2ndesc mai mult la mama dec\u00e2t la tata (\u2026) Probabil pentru c\u0103 \u00een curaj intr\u0103 \u0219i o anumit\u0103 doz\u0103 de ira\u021bional \u0219i de temperament, pe care le-am mo\u0219tenit de asemenea de la mama\u201d \u2013 (p. 111) La o serat\u0103 la Gogu R\u0103dulescu, ea \u00eel critic\u0103, dezgustat\u0103 pe el \u0219i pe Elena Ceau\u0219escu, de fa\u021b\u0103 fiind Manolescu, Zigu Ornea etc. (pp 121-125, 522) Ar fi interesant ca cei care au fost de fa\u021b\u0103 \u0219i mai sunt \u00een via\u021b\u0103 s\u0103 confirme. La p. 131 ar vrea s\u0103 fie ca Saharov, se proiecteaz\u0103 \u00een imaginea dizidentului rus, \u0219i \u00eel laud\u0103 pe Gorbaciov.<\/p>\n

Iar\u0103 comentariile nu puteau fi scrise atunci! Se simte persecutat\u0103, halucineaz\u0103, se \u00eentrevede \u0219i la \u00eenchisoare (138-140). B\u0103nuiesc c\u0103 numai groaza de posteritate o face s\u0103 reinventeze trecutul la o asemenea dimensiune. Motivarea la\u0219it\u0103\u021bii, dac\u0103 accept\u0103 una, este Romi \u2013 el e cel care nu o las\u0103 s\u0103 fie curajoas\u0103! (141-142) \u0218i, probabil, c\u0103 tot el este vinovat c\u0103 se poart\u0103 prietene\u0219te cu cei pe care \u00eei ur\u0103\u0219te \u2013 \u201e.. a m\u0103 purta prietene\u0219te cu oameni pe care nu \u00eei respect este pentru mine \u0219i pentru rigiditata mea moral\u0103 un continuu efort \u0219i prilej de suferin\u021b\u0103\u201d(p237). Oare cum se nume\u0219te acest fel de a fi?<\/p>\n

O mare parte a amintirilor descriu buc\u0103t\u0103rii renovate, c\u0103l\u0103torii de pl\u0103cere, evenimente mondene, petreceri \u00een lan\u021b. La petrecerile din re\u0219edin\u021ba sa, Gogu (desenat drept murdar, cinic, ramolit pp 265 \u2013 273, 527) \u00eei prevede viitorul care este exact acela care s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00eentrebarea este daca nu cumva el l-a \u0219i proiectat\/provocat dup\u0103 1990? (p. 185) Oriunde apare AB, to\u021bi sunt fascina\u021bi, ului\u021bi, paraliza\u021bi de admira\u021bie, e un far luminos (p.271).<\/p>\n

E zei\u021ba c\u0103reia muritorii i se predau (p. 225) Cei care nu o recunosc vor fi aspru admonesta\u021bi. Dar adoratorii apar de peste tot. Prevenit\u0103 ca nu care cumva s\u0103 devin\u0103 dizident\u0103, ea se conformeaz\u0103 disciplinat\u0103! C\u00e2nd turi\u0219ti str\u0103ini \u00eentreab\u0103 vecinii despre \u2013 madame disidente Ana Blandiana \u2013va fi convins\u0103 c\u0103 sunt securi\u0219ti care tatoneaz\u0103 terenul (p.241). Este at\u00e2t de popular\u0103 \u00eenc\u00eet un muritor, biet profesor universitar, pl\u00e2nge c\u00eend \u00ee\u0219i vede numele citat \u00een biografia poetei din cartea ap\u0103rut\u0103 \u00een BPT (p. 459).<\/p>\n

Atunci c\u00eend aude transmis\u0103 la radio scrisoarea lui Gabriel Andreescu c\u0103tre \u201cConferin\u021ba pentru Drepturile Omului\u201d de la Paris \u00een 30 mai 1989, poeta scrie negru pe alb: \u201e\u2026 singura mea scuz\u0103 c\u0103 nu fac ceea ce face Gabriel Andreescu este scrisul (\u2026) numai scrisul face ca via\u021ba mea s\u0103 fie mai important\u0103 dec\u00eet jertfa.\u201d (p. 377)<\/p>\n

Via\u021ba se desf\u0103\u0219oar\u0103 cu nelini\u0219ti \u0219i insomnii \u0219i mici dureri trupe\u0219ti descrise minu\u021bios \u00een adula\u021bia din interior \u0219i exterior. Miriade de \u00eent\u00e2lniri, conversa\u021bii care vor s\u0103 ne deschid\u0103 o fereastr\u0103 spre intimitatea g\u00e2ndului poetei \u2013 se \u00eenl\u0103n\u021buie cu menirea parc\u0103 de la un punct de a face cartea c\u00eet mai voluminoas\u0103. Bine ar fi fost ca balastul autolaudei \u0219i obsesivei diziden\u021be inexistente s\u0103 nu fi existat.<\/p>\n

Am fi avut \u00eenainte jurnalul unei poete suferind de o infirmitate pe care o explic\u0103 \u0219i care \u00eei motiveaz\u0103 \u00een parte comportamentul obsesiv, groaza permanent\u0103 (p.472-473). Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 este posibil ca numeroase ve\u0219ti auzite \u0219i care probabil nu era \u00een\u021belese, doar presupuse \u00een con\u021binut, s\u0103 fi fost o cauz\u0103 a numeroaselor \u0219i persistentelor frici \u0219i panici. Asta ar mai explica \u0219i protec\u021bia fenomenal\u0103 a so\u021bului Romulus Rusan ca \u0219i a familiei.<\/p>\n

Insomniile, insecuritatea tr\u0103it\u0103 de to\u021bi poe\u021bii care \u00ee\u0219i transcriu anxiet\u0103\u021bile, neputin\u021bele, aspira\u021biile, fericirea total\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een natur\u0103, via\u021ba cu cercul de prieteni care fal\u0219i, care adev\u0103ra\u021bi, comentariile despre mam\u0103 \u0219i cum o vede prin prisma unor romane contemporane, impresiile despre c\u0103r\u021bile citite \u0219i filmele v\u0103zute, \u0219uetele \u0219i micile b\u00eerfe dintr-un timp dement \u00een care partidul \u0219i m\u00e2na acestuia, securitatea, \u00eei urm\u0103rea pe to\u021bi scriitorii \u0219i ziari\u0219tii care ar fi putut avea o influen\u021b\u0103 \u00een r\u00eendul poporului formeaz\u0103 substan\u021ba real\u0103 a memoriilor care nu aveau nevoie s\u0103 fie falsificate. \u00cen final, audien\u021ba la cc al pcr o lini\u0219te\u0219te pe Blandiana, cartea \u00eei apare \u00een tiraj de o sut\u0103 de mii de exemplare (345) iar declan\u0219area Revolu\u021biei la Timi\u0219oara pune cap\u0103t imagina\u021biei care ar fi avut menirea de a corecta la\u0219it\u0103\u021bi \u00een posteritate.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n