{"id":1245348,"date":"2024-04-09T07:10:11","date_gmt":"2024-04-09T04:10:11","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245348"},"modified":"2024-04-09T07:10:11","modified_gmt":"2024-04-09T04:10:11","slug":"viena-mantuita-de-serban-voda-cantacuzino-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245348","title":{"rendered":"Viena m\u00e2ntuit\u0103 de \u0218erban Vod\u0103 Cantacuzino – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Viena m\u00e2ntuit\u0103 de \u0218erban Vod\u0103 Cantacuzino<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nAprilie 9, 2024<\/p>\n

\"Viena<\/a><\/p>\n

Viena m\u00e2ntuit\u0103 de \u0218erban Vod\u0103 Cantacuzino<\/strong><\/h2>\n

Via Art-Emis<\/a>:<\/em><\/p>\n

Un monument rom\u00e2nesc \u00een Viena<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 \u00een parcul imperial de la Schonbrunn l\u00e2ng\u0103 Viena unde se afl\u0103 \u015fi ast\u0103zi o capel\u0103 mic\u0103, zidit\u0103 de \u015eerban II Vod\u0103 Cantacuzinul[1]<\/strong>.<\/p>\n

La 1683, la vestitul asediu asupra Vienei de c\u0103tre turci, a luat parte \u015fi \u015eerban-Vod\u0103 ca ajutor Iui Kara-Mustafa Pa\u015fa. Al doilea asediu al Vienei a avut loc \u00eentre 17 iulie \u0219i 12 septembrie 1683. Asediu otoman a avut loc cu o armat\u0103 de circa 200.000 de solda\u021bi, care au iernat la Edirne (Adrianopol-1682). Cucerirea Vienei a fost considerat\u0103 de otomani un scop \u00een sine datorit\u0103 importan\u021bei strategice ce o reprezentau: pozi\u021bionarea pe intersec\u021bia drumurilor comerciale, a comer\u021bului pe Dun\u0103re, situarea \u00eentre Alpi \u0219i Carpa\u021bi, ca poart\u0103 a Europei, Viena \u00eensemna pentru Mehmed al Vi-lea un obiectiv strategic. Pentru asaltul Vienei \u00een gruparea de for\u021be a inclus \u0219i \u021b\u0103rile vasale, puse sub comanda lui Kara Mustafa, mare vizir, precum \u0219i hoard\u0103 de t\u0103tari de 40.000 de c\u0103l\u0103re\u021bi.<\/p>\n

\u00cen acea \u00eemprejurare \u00cemp\u0103ratul, un \u00eemptimit sus\u021bin\u0103tor al Contrareformei Catolice, i-a determinat \u0219i pe reforma\u021bi s\u0103 se al\u0103ture asediului musulman asuprea vienei, Leopold I se retrage la Linz, fiind urmat de circa 50.000 de curteni. Groful Graf, a preluat conducerea garnizoanei \u0219i cu cei 11.000 de solda\u021bi \u0219i 5.000 de voluntari refuz\u0103 s\u0103 se predea \u00een prima zi de lupt\u0103, din 15 iulie 1683, cu speran\u021ba sosirii de \u00eent\u0103riri din exterior cu toate stric\u0103ciunile provocate de tirul celor 300 de tunuri turce\u0219ti care au b\u0103tut zidurile cet\u0103\u021bii vieneze.<\/p>\n

Peste o lun\u0103 oastea polonez\u0103 \u00een fruntea c\u0103ruia se afla Ioan Sobieski pornea din Cracovia, \u00een timp ce Carol al V-lea bate \u00een Nordul Vienei pe ungurii lui Imre T\u00f6k\u00f6ly, recunoscut Rege al Ungariei Superioare pe care turcii o f\u0103cuse pa\u0219al\u00e2c, dac\u0103 sprijineau cucerirea Vienei. La \u00eenceputul lunii septembrie, 5.000 de sapatori turci cu experien\u021b\u0103 au aruncat \u00een aer unul dup\u0103 altul sec\u021biuni semnificative ale zidurilor ora\u0219ului, bastioanele Burg, L\u00f6bel \u0219i ravelinul Burg. Turcii reu\u0219esc s\u0103 creeze o bre\u0219\u0103 de 10m \u00een turnul de ap\u0103rare austriac, \u0219i o alta de 12m \u00een Turnul Leului, \u00een timp ce trupele de interven\u021biei ale\u00a0Ligii cre\u0219tine<\/em>, format\u0103 din circa250 tunuri \u0219i 70.000 \u2013 husari polonezi, sa\u0219i, franco-\u0219vabi, vene\u021bieni, bavarezi \u0219i austrieci \u2013 erau \u00eenc\u0103 departe, la Tulin, circa 30 km de Viena. Aproape c\u0103 asediul Vienei ar fi reu\u0219it, deoarece toate c\u0103ile de aprovizionare erau t\u0103iate de c\u0103tre turci, care au \u00eenceput lupta \u00een ora\u0219, unde ap\u0103r\u0103torii erau epuiza\u021bi fizic, \u00eenc\u00e2t \u201eadormeau \u00een post\u201d, ceea ce l-a determeinat pe Contele von Staremberg s\u0103 ia m\u0103suri radicale \u0219i \u201eexecu\u021bie\u201d a celor g\u0103si\u021bi \u00een astfel de situa\u021bii. Credin\u021ba cre\u0219tin\u0103 a cavalerilor polonezi a fost mai puternic\u0103 dec\u00e2t pofta de jaf a musulmanilor. Hanul Crimeii cu 30.000-40.000 de c\u0103l\u0103re\u021bi a fost pus s\u0103 asigure spatele asediatorilor, misiune considerat\u0103 secundarp \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103 refuzat\u0103. Nici rom\u00e2nii nu s-au \u201e\u00eenghesuit\u201d a executa misiunile lui Kara Mustafa, deoarece ace\u0219tia se amestecase \u00een treburile interne. Tunelurile largi s\u0103pate \u0219i umplute cu explozibil au fost desc\u0103rcate de acesta de c\u0103tre s\u0103p\u0103torii tunelului din interiorul cet\u0103\u021bii, informa\u021bii primite probabil chaiar de la asediatori. Nehot\u0103r\u00e2t, Kara Mustafa \u00een loc s\u0103 atace oaste de dou\u0103 ori mai slab\u0103, se retrage la Gy\u00f6r, pentru refacere apoi este \u201estrangulat cu funie de m\u0103tase\u201d, iar capul oferit pe \u201etav\u0103 de argint\u201d Sultanului.<\/p>\n

Viena a fost m\u00e2ntuit\u0103 de polonezul Ion Sobiesky \u015fi de rom\u00e2nul \u015eerban-Vod\u0103. Cu o for\u021b\u0103 redutabil\u0103 de circa 20.000 cavaleri\u0219ti \u2013 cel mai mare atac de cavalerie din istorie \u2013 Sobiesky a spart r\u00e2ndurile turcilor \u00een dup\u0103 amiaza zilei de 12 septembrie 1683, ia-u pus pe fug\u0103 pe asediatori, cu pierderi de peste 15.000 uci\u0219i \u0219i r\u0103ni\u021bi, \u0219i al\u021bi peste 5.000 f\u0103cu\u021bi prizonieri. \u0218i r\u00e2ndurile cre\u0219tinilor alia\u021bi s-a sub\u021biat cu vreo 4.500 de lupt\u0103tori plus prizomieri. Biruitorul rege polon avea s\u0103 scrie prada de r\u0103zboi:\u00a0\u201ecorturi, oi, vite \u0219i un num\u0103r considerabil de c\u0103mile\u2026 Aceasta este o victorie care nu a fost niciodat\u0103 egalat\u0103, inamicul a fost complet distrus \u0219i totul s-a pierdut. Ei pot s\u0103 alerge doar pentru via\u021ba lor\u2026 Comandantul Shtaremberg m-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at \u0219i s\u0103rutat \u0219i m-a numit salvatorul lui\u201d.<\/em><\/p>\n

Pe \u015eerban Vod\u0103 nu-l l\u0103s\u0103 inima s\u0103 vad\u0103 pe turci biruind pe cre\u015ftini \u015fi astfel s-a pus \u00een \u00een\u0163elegere cu \u00eempresurata Curte de la Viena \u015fi le tr\u0103deze planurile turcilor. \u0218erban Vod\u0103, ca \u0219i domnul Moldovei \u0219i principele Transilvaniei, fusese nevoit s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 armata turc\u0103 cu mica lui o\u0219tire. Cronicarii vremii spun c\u0103 tunurile sale tr\u0103geau cu\u00a0ghiulele umplute cu paie<\/em>, ca s\u0103 nu fac\u0103 r\u0103u cre\u0219tinilor asedia\u021bi. Turcii nu aveau mare \u00eencredere \u00een ortodoc\u0219ii lui Vod\u0103 \u0218erban fapt pentru care rom\u00e2nii erau folosi\u021bi la amenajarea de drumuri, poduri \u0219i s\u0103pat tunel pentru intrarea \u00een Cetate. Anterior datei de 31 martie 1683 c\u00e2nd printr-un bile\u021bel a fost declarat r\u0103zboi de c\u0103tre Kara Mustafa, \u00een numele Sultanului.<\/p>\n

La 2\/12 octombrie 1688 \u0218erban Vod\u0103 Cantacuzino a trimis la Viena o solie, pentru \u00eenchinarea \u021b\u0103rii la Imperiul habsburgic. Din solie f\u0103ceau parte fratele s\u0103u Iordache Cantacuzino (mare sp\u0103tar), ginerele s\u0103u Constantin B\u0103l\u0103ceanu (mare ag\u0103), nepotul s\u0103u de frate \u0218erban Cantacuzino (la acel moment biv vel c\u0103pitan; fiul lui Dr\u0103ghici Cantacuzino) \u0219i \u0218erban Vl\u0103descu (comis). \u0218erban Cantacuzino a preluat ini\u021biativa sprijinirii pe ascuns a for\u021belor cre\u0219tine. Astfel, sub pretextul trimiterii de spioni sub zidurile \u201einamice\u201d, domnitorul rom\u00e2n trimitea de fapt soli av\u00e2nd ca scop informarea vienezilor despre mi\u0219c\u0103rile din tab\u0103ra turceasc\u0103; ba chiar mai mult, a dezvoltat un sistem secret de comunica\u021bii, pentru a nu trezi suspiciuni \u00een r\u00e2ndul turcilor. \u00cen momentele \u00een care armatele rom\u00e2ne\u0219ti erau nevoite s\u0103 bombardeze ora\u0219ul, acestea fie umpleau tunurile cu paie, fie foloseau ghiulele de font\u0103 care produceau pagube minime zidurilor vieneze. \u0218erban Cantacuzino a \u00eent\u00e2rziat c\u00e2t mai mult construc\u021bia celor dou\u0103 poduri, peste Dun\u0103re, el av\u00e2nd tab\u0103ra la Sch\u00f6nbrunn, facilit\u00e2nd totodat\u0103 distrugerea lucr\u0103rilor de c\u0103tre \u201edu\u0219mani\u201d. Din tab\u0103r\u0103 lor au privit rom\u00e2nii, pasivi, \u00eencle\u0219tarea de for\u021be. Generalul Wallenstein \u00eel laud\u0103 pentru \u201eacele frumoase fapte\u201d, ca \u0219i \u201epentru bunele cugete ce hr\u0103ne\u0219ti \u00een inima ta\u201d, iar Kunitz, rezidentul austriac din tab\u0103ra turceasc\u0103, aflase c\u0103 domnitorul dorea \u201evictoria armatelor \u00eemp\u0103ratului asupra du\u0219manului ereditar \u0219i \u00eenfruntarea trufiei sale\u201d \u0219i emite un raport cifrat, destinat coali\u021biei cre\u0219tine, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ajutorul lui \u0218erban Cantacuzino. Pentru a dovedi turcilor c\u0103 \u0219i el s-a distins \u00een luptele pentru ocuparea Vienei, dup\u0103 \u00eentoarcerea la Bucure\u0219ti a cump\u0103rat c\u00e2teva tunuri \u0219i un clopot aduse de t\u0103tari pe Dun\u0103re drept prad\u0103.<\/p>\n

Drept recuno\u0219tin\u021b\u0103, dup\u0103 b\u0103t\u0103lie \u0218erban Cantacuzino a primit de la \u00eemp\u0103ratul Leopold I titlul de\u00a0conte\u00a0<\/em>al Sf\u00e2ntului Imperiu Roman. Totodat\u0103, cei doi conduc\u0103tori au continuat s\u0103 poarte o coresponden\u021b\u0103 secret\u0103 \u00een vederea organiz\u0103rii unei cruciade de eliberare a Constantinopolului, \u00een fruntea c\u0103reia urma s\u0103 se afle chiar domnitorul rom\u00e2n. Acesta fusese recunoscut de Austria \u0219i Rusia ca urma\u0219 al \u00eemp\u0103ra\u021bilor Cantacuzini. Totu\u0219i, aceste tratative pentru ob\u021binerea sprijinului nu s-au desf\u0103\u0219urat f\u0103r\u0103 obstacole, c\u0103ci, dup\u0103 cum men\u021bioneaz\u0103 cronicarul Ion Neculce,\u00a0\u201eopinteau nem\u021bii s\u0103 fie Dun\u0103rea hotar\u201d.<\/em>\u00a0Domnitorul muntean hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 nu cedeze la\u00a0\u201ecele multe \u0219i peste putin\u021b\u0103 cereri [\u2026] ale nem\u021bilor\u201d<\/em>, c\u0103ci nu voia s\u0103 schimbe un st\u0103p\u00e2n cu altul.<\/p>\n

Viena a primit ulterior defini\u021bia de \u201ecea mai puternic\u0103 cetate a cre\u0219tinismului\u201d \u0219i a fost reconstruit\u0103 ca atare imediat dup\u0103 asediu prin ridicarea unei centuri de fortifica\u021bii noi, \u0219i mai puternice. \u00cen cinstea lui Ioan Sobieski, austriecii au construit o biseric\u0103 pe v\u00e2rful dealului Kahlenberg, la nord de Viena. Linia de cale ferat\u0103 Viena-Var\u0219ovia poart\u0103, de asemenea, numele lui Sobieski. Constela\u021bia \u201eShield of Sobieski\u201d\u00a0<\/em>\u00a0a fost, de asemenea, numit\u0103 din acest motiv dup\u0103 numele s\u0103u. Din moment ce Sobieski \u0219i-a \u00eencredin\u021bat \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia mijlocirii Fecioarei Maria din Czestochowa, Victoria cre\u0219tinilor fiind considerat\u0103 o \u201eminune\u201d,\u00a0Papa Inocen\u021biu al XI-lea a decis \u0219i instituit s\u0103rb\u0103toarea Sfintei Maria ca zi a clendarului catolic s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 Sf\u00e2ntului Nume al Mariei nu numai \u00een Spania \u0219i \u00een Regatul Napoli, ci \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103 Catolic\u0103, pe 12 septembrie<\/em>. Despre clopotul din turla, \u00eenalt\u0103 c\u00e2t 45 de ataje ale Catedralei\u00a0Sf. \u0218tefan<\/em>, la care po\u021bi ajunge urc\u00e2nd 340 de trepte, a fost f\u0103cut dup\u0103 asediul Vienei de la 1683, dintr-un tun capturat de la turci, clopot care veste\u0219te Anul Nou!<\/p>\n

O amintire a locului o poart\u0103 \u0219i dealul unde a fost instalat comanda rom\u00e2nesc\u0103, unde \u015eerban a ridicat o capel\u0103 \u015fi o cruce cu inscrip\u0163ie latin\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103. Crucea de 12m de stejar a pierit iar Capela a fost reinoit\u0103, iar copia de cruce e acum \u00eentr-un museu austriac, conform relat\u0103rii ap\u0103rut \u00een presa vremii[2]<\/strong>. Crucea cu inscrip\u0163ia a fost ulterior r\u0103t\u0103cite, dar s-a g\u0103sit \u00eentr-o carte veche de la 1842. Iat\u0103 ce \u00eenscris valoros era pe cruce:\u00a0\u201e\u00een\u0103l\u0163area crucei este m\u00e2ntuirea lumei; crucea este podoaba bisericii, crucea paza \u00eemp\u0103ra\u0163ilor, crucea \u00eent\u0103rirea credincio\u015filor, crucea m\u0103rirea \u00eengerilor \u015fi rana diavolilor. Noi, din mila lui Dumnezeu \u015eerban Cantacuzino Prin\u0163ul \u021berei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi<\/em>\u00a0al aceleea\u015fi pentru totdeauna st\u0103p\u00e2nitor \u015fi Domn scl. am \u00een\u0103l\u0163at crucea \u00eentr-acest loc ca s\u0103 slujeasc\u0103 \u00een toate zilele de cucerie popului<\/em>\u00a0(?)\u00a0\u015fi de cinste celor sfinte, pentru vecinica pomenire a sa \u015fi a lor sei, \u00een vremea \u00eempresur\u0103rei Turcilor sub vizirul Cara-Mustafa Pa\u015fa, la Viana \u00een Austria de jos \u00een luna lui Septembrie la zi 1 \u00een anul 1683\u201d.<\/em><\/p>\n

Victoria de la Viena a marcat \u00eenceputul recuceririi Ungariei \u0219i (temporar) a unora dintre \u021b\u0103rile balcanice. \u00cen 1697, Austria a semnat pacea de la Karlowitz cu Imperiul Otoman. Dar cum facerea de bine e trec\u0103toare, austriecii au fost aceia care au pus um\u0103rul la divizarea Regatului Poloniei la nici 100 de ani distan\u021b\u0103, \u00een mai multe etape. Pe 9 februarie 1772, acordul privind \u00eemp\u0103r\u021birea a fost semnat la Viena. O \u00een\u021belegere preliminar\u0103 \u00eentre Rusia \u0219i Prusia fusese semnat\u0103 la Sankt Petersburg pe 6 februarie 1772. Mai devreme, \u00een august, unit\u0103\u021bi militare ruse\u0219ti, prusace \u0219i austriece intraser\u0103 simultan \u00een Polonia \u0219i ocupaser\u0103 zonele care asupra c\u0103rora c\u0103zuser\u0103 de acord s\u0103 le revin\u0103. Pe 5 august a fost publicat\u0103 declara\u021bia de ocupare, \u00een condi\u021biile \u00een care \u021bara era prea sl\u0103bit\u0103 de luptele pierdute de Confedera\u021bia de la Bar. Ajutorul dat de Sobiesky \u00eempratului austriac se datora fricii de atacul otoman. Obiceiul de devastare a teritoriilor vaste \u00eenaintea oric\u0103rui r\u0103zboi era temut \u0219i echivala cu mult mai mult dec\u00e2t un \u201etribut\u201d pl\u0103tit la vreme.<\/p>\n

Revenind la Crucea care d\u0103duse curaj \u0219i speran\u021b\u0103 asedia\u021bilor din Viena a fost furat\u0103 \u00een 1785, fiind \u00eenlocuit\u0103 cu o copie. Crucea original\u0103 se reg\u0103se\u0219te, cu mare probabilitate, \u00een castelul Geyerau din Ljubljana. Capela lui Vod\u0103 \u0218erban Cantacuzino a fost construit\u0103 \u00een 1927 (1929?) la o oarecare distan\u021b\u0103 de locul original al crucii, din strada Hohenberg, deoarece pe locul acela fuseser\u0103 construite case. A fost avariat\u0103 \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, fiind reparat\u0103 de abia \u00een 1961. Capela are \u00een interior replica la scar\u0103 redus\u0103 a crucii precum \u0219i reproducerea portretului lui \u0218erban Cantacuzino din m\u0103n\u0103stirea Cotroceni. Monumentul este cunoscut azi ca \u0219i \u201eCapela moldoveneasc\u0103\u201d (\u00een german\u0103 \u201eMoldauer Kapelle\u201d) \u0219i se afl\u0103 la intersec\u021bia dintre Arnsburggasse \u0219i Betty Roose Weg. \u00cen fa\u021ba capelei a fost ridicat \u00een 1983, pentru a marca \u00eemplinirea a 300 de ani de la marea b\u0103t\u0103liei, bustul domnitorului muntean.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/div>\n
[1] \u015eerban II Vod\u0103 Cantacuzinul (n. 1640 \u2013 d. 29 octombrie\/8 noiembrie 1688) a fost domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentre 1678 \u0219i 1688. \u00cen calitate de conduc\u0103tor al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat al\u0103turi de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat \u00eens\u0103 cu imperialii trecerea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00een tab\u0103ra cre\u0219tin\u0103, n\u0103zuind la pozi\u021bia de protector al cre\u0219tinilor din peninsula Balcanic\u0103, habsburgii promi\u021b\u00e2ndu-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de turci. Dup\u0103 moarte a fost succedat \u00een domnie de Constantin Br\u00e2ncoveanu.<\/div>\n
[2]\u00a0Vatra,<\/em>\u00a0nr.6, p. 191 din 1894<\/div>\n<\/div>\n
Share<\/span><\/p>\n