{"id":1245334,"date":"2024-04-21T15:08:07","date_gmt":"2024-04-21T12:08:07","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245334"},"modified":"2024-04-21T15:08:07","modified_gmt":"2024-04-21T12:08:07","slug":"legile-fundamentale-ale-cuibului-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245334","title":{"rendered":"Legile Fundamentale ale Cuibului – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Legile Fundamentale ale Cuibului<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nAprilie 21, 2024<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

LEGILE FUNDAMENTALE ALE CUIBULUI<\/strong><\/h2>\n

Biblioteca de Documentare DACIA, Nr. 4<\/em><\/p>\n

Editura Carpatii, Madrid, 13 Ianuarie 1975<\/em><\/p>\n

M O T T O<\/em><\/strong><\/p>\n

At\u00e2ta timp c\u00e2t va exista \u00een lume un singur <\/strong>legionar con\u0219tient de misiunea<\/strong>\u00a0lui, Mi\u0219carea\u00a0 <\/strong>Legionar\u0103 va fi vie, activ\u0103 \u0219i de ne\u00eenvins.<\/strong><\/span><\/p>\n

PRELIMINARII<\/strong><\/p>\n

Via Miscarea.net<\/a>:<\/em><\/p>\n

\u00cen societatea secolului 20, accentul oric\u0103rei organiza\u021bii politice, ce vrea s\u0103 \u00eenvinga\u00a0\u201cimediat\u201d,\u00a0<\/em>cade pe num\u0103r, for\u021b\u0103 \u0219i r\u0103svr\u0103tire. Exist\u0103 dealtfel o logic\u0103 a acestor termeni, deorece prin num\u0103r\u00a0<\/em>se realizeaz\u0103\u00a0for\u021b\u0103,\u00a0<\/em>iar prin for\u021b\u0103 se poate \u00eentrevede r\u0103svr\u0103tirea\u00a0<\/em>capabil\u0103 s\u0103 r\u0103stoarne un regim politic \u0219i s\u0103 impun\u0103 un altul. Deaceea, toate forma\u021biile a\u0219a zise revolu\u021bionare nu urm\u0103resc dec\u00e2t stabilirea unui proces ireversibil de dominare \u0219i \u00eenregimentare a maselor \u00eentr\u2019o unitate de voin\u021b\u0103 \u0219i ac\u021biune.<\/p>\n

Individul \u00een sine nu are vreo \u00eensemn\u0103tate particular\u0103, de\u0219i aceste forma\u021bii revolu\u021bionare \u00eel proclam\u0103\u00a0\u201cst\u0103p\u00e2n\u201d\u00a0<\/em>al societ\u0103\u021bii, al economiei, al politicei, etc. E \u00eens\u0103 o simpl\u0103 recunoa\u0219tere de circumstan\u021b\u0103, prin intermediul unei no\u021biuni colective: poporul sau mas\u0103. Totu\u0219i, omul se simte m\u0103gulit, iar forma\u021bia politic\u0103 ce-l \u00eembie s\u2019o urmeze nu mai are nicio responsabilitate precis\u0103 fa\u021b\u0103 de individul pe care-l \u00een\u0219eal\u0103. \u00cel poate trata cum vrea, deoarece se poate oric\u00e2nd ascunde \u00een spatele no\u021biunii de popor \u0219i mas\u0103 care decide, aprob\u0103 sau interzice. Individul, luat singur sau \u00een grup restr\u00e2ns, nu mai poate spune nimica. Oare nu face \u0219i el parte din aceast\u0103 mas\u0103 sau din acest popor care a DECIS? \u00cen astfel de condi\u021bii, cea mai ne\u00eensemnat\u0103 abatere ar deveni tr\u0103dare.<\/p>\n

\u00centru atingerea scopului urm\u0103rit (r\u0103sturnarea unui regim \u0219i acapararea puterii) forma\u021biunile revolu\u021bionare de st\u00e2nga caut\u0103 s\u0103 desvolte \u00een om for\u021bele vitale elementare. At\u00e2t le intereseaz\u0103. Se face apel la instinctul de conservare pe care-l flutur\u0103 ca o sperietoare, la ura contra tot ce nu-i mas\u0103 proletar\u0103, la for\u021ba brut\u0103 a acestor mase, pentru a impune cu orice pre\u021b. Iar omul, din moment ce-i \u00eenglobat \u00eentr\u2019-o astfel de forma\u021biune, nu-\u0219i mai da seama de despersonalizarea ce se produce \u00een el, nici de calea f\u0103r\u0103 \u00een\u0103l\u021bare ce i se impune.<\/p>\n

Prins \u00een ritmul sloganelor de revendic\u0103ri materiale \u0219i egalitare, \u00eempins spre o ur\u0103 ne\u00eemp\u0103cat\u0103 \u00eempotriva a tot ce nu-i \u201ccategoria\u201d sau \u201cmasa\u201d lui particular\u0103, individul devine apt pentru a-\u0219i cere \u201cdrepturile\u201d prin \u00eentrebuin\u021barea for\u021bei. Adic\u0103, devine sensibil la orice chemare sau \u00eendemn ce-i sg\u00e2nd\u0103re\u0219te instinctele \u0219i-i laud\u0103 puterea.\u00a0 Afi\u0219ul, bro\u0219ura, ziarul de partid, \u0219i \u00een special \u201ccelula politic\u0103\u201d, devin centrele lui de informa\u021bie, educa\u021bie \u0219i ac\u021biune. Nimic de zis. Toate organismele politice \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 aceste mijloace sub o form\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin vizibile. R\u0103ul nu consist\u0103 \u00een existen\u021ba lor, ci \u00een ceeace pot exprima sau sus\u021bine aceste mijloace; mai ales, \u00een fondul de norme de comportament ce le stau la temelie.<\/p>\n

Dac\u0103 putem spune c\u0103 societatea este ceeace este omul, apoi, omul, la r\u00e2ndul s\u0103u, este ceeace-l formeaz\u0103 educa\u021bia primit\u0103. S\u0103 nu ne facem nicio iluzie! Societatea viitoare va fi bun\u0103 sau rea, fericit\u0103 sau nefericit\u0103, dup\u0103 cum va fi construit\u0103 mentalitatea omului. Or, ceeace constat\u0103m \u00een jurul nostru, din punct de vedere al acestei mentalit\u0103\u021bi, nu ne permite s\u0103 sper\u0103m nici bun\u0103 stare material\u0103, nici \u00een\u021belegere \u00eentre oameni, nici armonie spiritual\u0103. Mai de grab\u0103, ne\u00een\u021belegere, mizerie \u0219i dec\u0103dere moral\u0103.<\/p>\n

Epoca noastr\u0103, \u00een loc s\u0103 prepare calea spre o modificare profund\u0103 a defectelor omene\u0219ti, ajut\u0103 din contra la \u00eent\u0103rirea \u0219i \u00eenmul\u021birea lor. Sub pretextul \u201cluptei de clasa\u201d se propage ura cea mai \u00eenver\u0219unat\u0103. Sub semnul \u201clibert\u0103\u021bii\u201d se preg\u0103te\u0219te rasvratirea permanent\u0103 \u0219i anarhia. Sub auspiclile materialismului \u0219i ateismului se scoate fiin\u021b\u0103 uman\u0103 din f\u0103ga\u0219ul evolu\u021biei sale naturale.\u00a0Orice s\u2019ar spune, framantarea brutal\u0103, nelini\u0219tea \u0219i imoralitatea la care s\u2019a ajuns, nu sunt rezultatele unei evolu\u021bii. Sunt tristele consecin\u021be ale unei condi\u021bion\u0103ri psiho-politice, care n\u2019a urm\u0103rit dec\u00e2t s\u0103 accentueze tendin\u021be deformate \u0219i s\u0103 multiplice isvoare de ne\u00een\u021belegere.<\/p>\n

Individul, m\u00e2nat vertiginos pe drumul promisiunilor extreme \u0219i lipsit de sprijinul virtu\u021bilor etico-morale care s\u0103-l struneasc\u0103, a devenit o victim\u00e2 ce se pr\u0103bu\u0219e\u0219te pe zi ce trece sub presiunea impulsurilor destr\u0103m\u0103toare. C\u0103l\u0103uzit din umbr\u0103 de cei ce urm\u0103resc NU ridicarea lui moral\u0103 \u0219i crearea unei societ\u0103\u021bi de \u00een\u021belegere reciproc\u0103 \u0219i respect, CI descompunerea lui sufleteasc\u0103 pentru a fi mai u\u0219or manevrat, omul \u00ee\u0219i joac\u0103 viitorul pe muchia de cu\u021bit a propriei incon\u0219tiente.<\/p>\n

\u00cen haosul socio-politic ce-l \u00eenconjoar\u0103, insul devine prad\u0103 ideologiilor nefaste, a sistemelor bazate pe materialism \u0219i indiferen\u021b\u0103 spiritual\u0103. Existen\u021ba i se determina \u00eentre \u201cpu\u021binul\u201d ce-l are \u0219i \u201cmultul\u201d pe care-l dore\u0219te sau crede c\u0103-l merit\u0103. Nemul\u021bumirea \u0219i invidia \u00eel cople\u0219esc. Orbit de interese, egoism \u0219i dor de r\u0103sbunare, calc\u0103 \u00een picioare tot ce-i mai nobil \u0219i curat \u00een el: con\u0219tiin\u021b\u0103, demnitate, onoare, moral\u0103, eroism.<\/p>\n

O societate sau o organiza\u021bie politic\u0103 ce nu respect\u0103 aceste atribute, sunt decadente, iar formele lor de exprimare, de-a dreptul anti-omene\u0219ti. \u00cen realitate, numai societ\u0103\u021bile \u00een care atributele nobile ale omului au fost respectate, \u00eencurajate, \u00eensc\u0103unate, au realizat armonia social\u0103 \u0219i \u00een\u0103l\u021barea individului.<\/p>\n

\u00cen epoca pe care o tr\u0103im, omul se pierde \u0219i se perverteste deoarece aceste virtu\u021bi \u00eei sunt negate. Luate \u00een der\u00e2dere, eliminate din procesul de educa\u021bie al individului, pe motiv c\u0103-i \u00eempiedec\u0103 \u201ccreativitatea\u201d \u0219i \u201celanul revolu\u021bionar\u201d, nu sunt amintite dec\u00e2t sub o form\u0103 batjocoritoare. Or, dac\u0103 OMUL, celul\u0103-baza de g\u00e2ndire \u0219i de crea\u021bie a societ\u0103\u021bii, elimin\u0103 din constitu\u021bia lui intim\u0103 singurele elemente ce-l \u00eenobileaza \u0219i-l calific\u0103, SOCIETATEA, ce-ar putea lua na\u0219tere prin intermediul acestui om, nu va fi dec\u00e2t imaginea goal\u0103 de virtu\u021bi a acestuia. N\u2019ar putea r\u0103sfr\u00e2nge nici libertate, nici justi\u021bie, nici armonie.<\/p>\n

Mi\u0219carea Legionar\u0103 porne\u0219te dela criteriul contrariu, OMUL SFIN\u021aE\u0218TE LOCUL. \u00cen tr\u0103irea lui intim\u0103, \u00een capacitatea lui de \u00een\u021belegere, \u00een adoptarea unei noi viziuni a lumii, bazat\u0103 pe \u00eent\u00e2ietatea virtu\u021bilor cardinale, st\u0103 \u00eentreag\u0103 problematica a societ\u0103\u021bii viitoare. Libertatea, justi\u021bia social\u0103, respectul omului, etc. nu\u00a0 se realizeaz\u0103 prin r\u0103sturnarea oarb\u0103 a unei st\u0103ri de fapt. O revolu\u021bie, oric\u00e2t de radical\u0103 ar fi ea, nu transform\u0103 mentalitatea curent\u0103. Distrugerea unei injusti\u021bii, nu elimin\u0103 spiritul de injusti\u021bie. Iar, o redistribuire violent\u0103 a bunurilor nu fr\u00e2nge tendin\u021ba spre egoism \u0219i acaparare de bunuri.<\/p>\n

Pentru ca societatea s\u0103 se poat\u0103 bucura de o nou\u0103 or\u00e2nduial\u0103, binef\u0103c\u0103toare pentru c\u00e2t mai mul\u021bi, e nevoie ca o modificare moral\u0103 temeinic\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc \u00een sufletul \u0219i mintea omului. Or, aceast\u0103 modificare nu se poate realiza dec\u00e2t printr\u2019o educa\u021bie permanent\u0103, sus\u021binut\u0103. De aceea, Mi\u0219carea Legionar\u0103 a \u00eenscris \u00een doctrina ei, transformarea omului \u00eentr\u2019un om nou<\/em>, prin revenirea con\u0219tient\u0103 \u0219i voluntar\u0103 a acestuia la virtu\u021bile \u0219i atributele ce-i sunt negate \u00een organiza\u021biile marxiste. Un om p\u0103truns de importan\u021b\u0103 uman\u0103 \u0219i social\u0103 a acestor atribute -fie el capitalist, patron, lucr\u0103tor sau \u021b\u0103ran- nu mai poate avea mentalitatea obi\u0219nuit\u0103 a clasei din care face parte. O \u00een\u021belegere \u0219i un respect reciproc iau na\u0219tere, duc\u00e2nd societatea spre lini\u0219te \u0219i armonie. Abuzurile devin anomalii, dispre\u021buite \u0219i respinse de toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Cele 6 legi fundamentals ale cuibului, de care e vorba \u00een lucrarea de fa\u021b\u0103, constituesc elementele de temelie ale acestui proces de reconstruire spiritual\u0103 a insului. Puse ca baz\u0103 la organizarea \u0219i tr\u0103irea cuibului, ele modific\u0103 pe \u00eendelete structura intim\u0103 a omului, duc\u00e2ndu-l spre o viziune cu totul nou\u0103 a vie\u021bii \u00een societate \u0219i a raporturilor dintre indivizi.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

LEGILE CUIBULUI<\/strong><\/h2>\n

Cuibul nu este un organism politic oarecare, supus unui statut civil care s\u0103 reglementeze constituirea lui material\u0103 \u0219i ierarhia membrilor. Cuibul n-are niciun statut; nu are nevoie de a\u0219a ceva. Misiunea sa fiind cu totul diferit\u0103, el se supune unor norme de alt gen, norme ce-l pun la ad\u0103post de ne\u00een\u021belegerile care domnesc \u00een alte p\u0103r\u021bi \u0219i reduce la minimum aventurile politice inerente naturei umane.<\/p>\n

Bine\u00een\u021beles, cuibul face politic\u0103 sub directivele \u0219i preceptele Mi\u0219c\u0103rii, dar misiunea sa specific\u0103 nu-i politic\u0103, <\/em>cum \u00eei cazul \u00een alte grup\u0103ri. Misiunea sa principal\u0103 e s\u0103 transforme spiritul printr\u2019o educa\u021bie specific\u0103, aplicat\u0103 progresiv tuturor membrilor aderen\u021bi. Astfel, interesul cuibului se concentreaz\u0103 asupra lucrurilor spirituale \u0219i educative, rezerv\u00e2ndu-\u0219i ac\u021biunea politic\u0103 pentru momentul cuvenit.<\/p>\n

Cuibul nu este condus de paragrafele vreunui text, care ar face din ei o simpl\u0103 filial\u0103 numeric\u0103, mai mult sau mai pu\u021bin important\u0103, dar f\u0103r\u0103 nicio personalitate proprie.\u00a0 El este \u00eenainte de toate, o entitate\u00a0<\/em>spiritual\u0103. \u00cen acest sens, e supus anumitor reguli particulare, extrem de rigide, numite \u201c`LEGI\u201d \u0219i care sunt \u00een num\u0103r de \u201c\u0219ase\u201d.<\/p>\n

Aceste legi pot fi descoperite, enun\u021bate separat, \u00een alte doctrine, dar niciodat\u0103 \u00eempreun\u0103 \u0219i nici exprimate cu sensul profund ce le acord\u0103 Mi\u0219carea. C\u0103ci, toat\u0103 importan\u021ba lor consist\u0103 \u00een rolul ce le este rezervat; un rol educativ, moral, transcendental, f\u0103r\u0103 de care n-ar fi vorba dec\u00e2t de o \u00een\u0219iruire de formule elegante, extrem de frumoase, dar inutile. Sensul lor, c\u0103ruia niciun legionar nu se poate sustrage,\u00a0este tocmai caracterul obligatoriu al aplic\u0103rii\u00a0lor permanente \u00een activit\u0103\u021bile cuibului, \u00een raporturile acestuia cu exteriorul \u0219i \u00een via\u021ba legionarilor pe scurt.<\/p>\n

Acest caracter obligatoriu recade at\u00e2t asupra membrilor c\u00e2t \u0219i asupra \u0219efului de cuib. Acesta conduce unitatea de baz\u0103 cum crede el, dar conform anumitor legi specifice de ac\u021biune \u0219i direc\u021bie: legile educative ale cuibului. Astfel, atitudinea arbitrar\u0103 nu se poate manifesta dec\u00e2t \u00een mod accidental \u0219i n-ar putea niciodat\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 definitiv. Pentru \u0219eful de cuib,\u00a0ac\u021biunea \u0219i educa\u021bia\u00a0<\/em>se \u00eembin\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eencetare, legile educative ale cuibului av\u00e2nd \u00eens\u0103 totdeauna prioritate asupra celor ale ac\u021biunii. Adic\u0103, nicio ac\u021biune, nicio atitudine a \u0219efului de cuib nu se poate impune dac\u0103 se g\u0103sesc \u00een contradic\u021bie cu legile cuibului. Aceast\u0103 armonizare este o garan\u021bie \u00een plus contra erorilor umane, totdeauna posibile.<\/p>\n

Cele \u0219ase legi ale cuibului formeaz\u0103 baza moral\u0103 a exislentei sale. Fiecare membru \u0219i fiecare legionar trebuie s\u0103 fie p\u0103truns p\u00e2n\u0103 la satura\u021bie de valoarea lor. Omul, \u00eenainte de a g\u00e2ndi posibilitatea unei evolu\u021bii spirituale, trebuie s\u0103 asimileze textul \u0219i spiritul acestor legi; \u0219i mai ales, s\u0103 le pun\u0103 \u00een aplicare. Individul care n-a pus niciodat\u0103 piciorul \u00eentr-un cuib, cel care -din principiu- urmeaz\u0103 regulile egoismului \u0219i ale interesului personal, sau cel care, prins \u00een forma\u021biile de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103 ur\u0103\u0219te tot ce i-ar putea reaminti vreo form\u0103 de\u00a0\u201creac\u021biune\u201d,\u00a0<\/em>se vor declara de la \u00eenceput contra acestui gen de activitate. Pentru ei, nu exist\u0103 nimic mai r\u0103u pe lume dec\u00e2t principiile morale ,\u0219i etic\u0103 ridicate la rang de linie de conduit\u0103.<\/p>\n

Mi\u0219carea Legionar\u0103 \u00eenscriindu-se tocmai pe aceast\u0103 linie de conduit\u0103, pun\u00e2nd la baza cuibului legi capabile s\u0103 modifice traiectoria individual\u0103 a membrilor s\u0103i, se expunea con\u0219tient soartei ce-o urm\u0103re\u0219te mereu, din clipa \u00eentemeierii. Lupta f\u0103r\u0103 mil\u0103 ce continu\u0103 pe toate latitudinile contra Legiunei, \u00ee\u0219i are isvorul \u00een aceste \u0219ase legi concise, care, \u00een expunerea lor literar\u0103, pot p\u0103rea fragile, dar care, \u00een realitate, au for\u021ba irezistibil\u0103 a credin\u021bei care r\u0103stoarn\u0103 mun\u021bii. Du\u0219manii Legiunei \u00ee\u0219i dau prea bine seama c\u0103, f\u0103r\u0103 aceast\u0103 baz\u0103, celelalte principii ar deveni iluzorii \u0219i inofensive. Omul se pleac\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 c\u00e2nd nimic superior \u0219i m\u0103re\u021b nu-i umple sufletul \u0219i spiritul.<\/strong><\/p>\n

A trebuit s\u0103 apar\u0103 aceast\u0103 doctrina legionar\u0103, ce leag\u0103 omul de ni\u0219te principii care \u00eel \u00eenal\u021b\u0103 \u0219i-i dau con\u0219tiin\u021ba acestei \u00een\u0103l\u021b\u0103ri, pentruc\u0103\u00a0domnia absolut\u0103 a materiei s\u0103 fie sdruncinata.\u00a0<\/em>Aceste principii nu sunt o descoperire a lui Corneliu Codreanu. Ele exist\u0103 de totdeauna \u0219i Biserica le consider\u0103 eficace \u0219i necesare. Dar, marele merit al C\u0103pitanului este de a le fi transformat \u00een norme absolute \u0219i de a le fi pus \u00een inima problemei umane. Dealtfel, C\u0103pitanul\u00a0le-a afirmat \u00een fraza celebra: \u201cO\u00a0lume nou\u0103, cu oameni cu p\u0103cate vechi, nu se poate concepe\u201d.<\/em><\/p>\n

Pentruc\u0103 aceast\u0103 lume nou\u0103 s\u0103 poat\u0103 exista \u00eentr-o zi, trebuia s\u0103 se procedeze, \u00eenainte de toate, la\u00a0purificarea indivizilor,\u00a0<\/em>la \u00eenlocuirea progresiv\u0103 a vechilor obiceiuri, deci, la o retopire spiritual\u0103 a celor ce erau mai apropia\u021bi \u0219i mai capabili de a se supune unui astfel de efort: membrii cuibului.<\/p>\n

Cele \u0219ase legi fundamentale au \u00een permanen\u021b\u0103 ca rol s\u0103 \u00eentreprind\u0103 aceast\u0103 purificare \u0219i s\u0103 deschid\u0103 calea transform\u0103rii interioare. \u00cens\u0103, c\u00e2te dificult\u0103\u021bi \u00een perspectiv\u0103! C\u00e2te eforturi, c\u00e2te pr\u0103bu\u0219iri, re\u00eentoarceri, rec\u0103deri, p\u00e2n\u0103 ce individul angajat \u00een aceast\u0103\u00a0cale nou\u0103\u00a0<\/em>s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 simt\u0103 aceste legi \u00een el, ca o a dou\u0103 natur\u0103!\u2026<\/p>\n

Iat\u0103 deci, cele \u0219ase legi fundamentale ale cuibului:<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

1.LEGEA DISCIPLINEI<\/strong><\/h1>\n

\u201cFii disciplinat, legionar, c\u0103ci numai a\u0219a vei \u00eenvinge. Urmeaz\u0103-\u021bi \u0219eful\u00a0<\/em>\u0219i la bine \u0219i la greu.\u201d<\/em><\/p>\n

Enun\u021barea acestei prime legi se refer\u0103 la evolu\u021bia dezordonat\u0103 a mentalit\u0103\u021bii moderne, \u00eempins\u0103 c\u0103tre o libertate exagerat\u0103, care duce la dizolvarea moravurilor \u0219i la anarhie. Nimei nu mai consider\u0103\u00a0ascultarea\u00a0<\/em>ca un isvor de educa\u021bie \u0219i progres. Fiecare se crede st\u0103p\u00e2n pe sine, vrea s\u0103 impun\u0103 libertatea sa celorlal\u021bi f\u0103r\u0103 a mai g\u00e2ndi c\u0103 aceast\u0103 atitudine poate d\u0103una tuturor.<\/p>\n

Starea permanent\u0103 de indisciplin\u0103 a indivizilor este aceea care convine mai mult for\u021belor negative ale lumii, deoarece astfel, vor putea domina at\u00e2t masele c\u00e2t \u0219i individul izolat. Ea las\u0103 poart\u0103 deschis\u0103 tuturor pl\u0103gilor sociale \u0219i u\u0219ureaz\u0103 \u00eenmul\u021birea sl\u0103biciunilor omene\u0219ti. Un om nedisciplinat nu-i un\u00a0\u201com tare\u201d,\u00a0<\/em>ci\u00a0<\/em>un \u201com<\/em>\u00a0slab\u201d,\u00a0<\/em>incapabil de a-\u0219i impune o atitudine- ce dep\u0103\u0219e\u0219te egoismul propriu. \u0218i-n sl\u0103biciunea lui, nu poate comite dec\u00e2t gre\u0219eli, \u00eencep\u00e2nd cu aceea de a se l\u0103uda cu indisciplina ce-a adoptat.<\/p>\n

Totu\u0219i, dac\u0103 indisciplina personal\u0103, manifestat\u0103 izolat, d\u0103uneaz\u0103 individului \u0219i-l face s\u0103 apar\u0103 sub un unghi ridicol, indisciplina colectiv\u0103 poate deveni un pericol public. \u0218i aceasta cu at\u00e2t mai mult c\u00e2nd e vorba de o organiza\u021bie ca Mi\u0219carea Legionar\u0103, care dore\u0219te s\u0103 realizeze o schimbare\u00a0m\u0103rea\u021b\u0103 \u00een timp. Disciplina, \u00een acest caz, devine o condi\u021bie\u00a0sine qua non,\u00a0<\/em>at\u00e2t pe plan politic \u0219i social, c\u00e2t \u0219i \u00een cadrul transform\u0103rii intime a fiec\u0103rui legionar.<\/p>\n

Aceast\u0103 virtute trebuie s\u0103 fie cu at\u00e2t mai precis\u0103, chiar rigid\u0103 cu c\u00e2t finalitatea mi\u0219c\u0103rii se proiecteaz\u0103 mai departe \u00een viitor. Oamenii pot cu greu s\u0103 reziste la\u00a0trecerea timpului<\/em>, dac\u0103 nu se supun ei \u00een\u0219i\u0219i unei discipline interioare, care s\u0103 le garanteze r\u0103bdarea \u0219i \u00eencrederea. Mi\u0219carea Leginoar\u0103\u00a0fiind amenin\u021bat\u0103 \u00eentr\u2013<\/span>una de for\u021be uria\u0219e \u0219i f\u0103r\u0103 scrupule, o disciplin\u0103 de fier se impune \u00eentre \u0219efi \u0219i unit\u0103\u021bile respective, pentru a se \u00eempiedeca desbinarea grupurilor \u0219i pr\u0103bu\u0219irea intregei construc\u021bii.<\/p>\n

Aceast\u0103 construc\u021bie legionar\u0103 are un a\u0219ez\u0103m\u00e2nt piramidal \u0219i ierarhic, a c\u0103rui coeziune se men\u021bine prin disciplin\u0103 constant\u0103 \u0219i con\u0219tient\u0103 a legionarilor. De-altfel, atitudinea legionar\u0103 disciplinat\u0103, nu-i rezultatul unei efemere obliga\u021bii de partid, al unei temeri de pedepsire sau al unei speran\u021be materiale.\u00a0Ea rezult\u0103 direct drin convingerea personal\u0103\u00a0<\/em>c\u0103 fiecare membru trebuie se-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 datoria,\u00a0din convingerea intim\u0103\u00a0<\/em>c\u0103 totul poate fi dominat, schimbat, dac\u0103 fiecare ajunge s\u0103-\u0219i impun\u0103 o anumit\u0103 re\u021binere, o anumit\u0103 supunere, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, o disciplin\u0103.<\/p>\n

Natural, disciplina legionar\u0103 \u00eentrevede \u00eenainte de toate raportul \u00eentre for\u021bele care constituesc Legiunea \u0219i necesitatea de a stabili o legature indestructibil\u0103 \u00eentre \u0219efi \u0219i subordona\u021bii lor. Aceast\u0103 obliga\u021bie este amintit\u0103 \u0219i explicat\u0103 dela primul contact al individului cu Mi\u0219carea, pentru a i se marca importan\u021ba. Dar disciplina pe care o \u00eenva\u021b\u0103 omul \u00een cuib nu-i valabil\u0103 numai \u00een raport cu Legiunea. Ea prive\u0219te deasemenea existen\u021ba \u0219i comportarea omului \u00een afara organiza\u021biei. Deoarece, este imposibil s\u0103 exist\u0103 dou\u0103 discipline conform situa\u021biei ce se prezint\u0103. Individul disciplinat sub influen\u021ba legionar\u0103 r\u0103m\u00e2ne disciplinat \u0219i \u00een rela\u021biile sale sociale sau de alt\u0103 natur\u0103.<\/p>\n

\u00cen acest adev\u0103r rezid\u0103 m\u0103re\u021bia efortului legionar pentru modificarea mentalit\u0103\u021bii curente. \u00cen cadrul unei educa\u021bii care d\u0103 impresia individului c\u0103 nu prive\u0219te dec\u00e2t raporturile sale cu Legiunea pe care o stimeaz\u0103, \u00eei sunt infiltrate reguli de conduit\u0103 pe care le va aplica \u00een mod automat \u00een via\u021ba sa de toate zilele. \u0218i aceasta, nu numai \u00een ceeace prive\u0219te disciplina, dar pentru toate legile cuibului \u0219i toate normele morale \u0219i etice pe care Legiunea le apar\u0103.<\/p>\n

\u00cen Mi\u0219carea Legionar\u0103 nimic nu este impus; totul treb<\/em>uie s\u0103 fie acceptat,\u00a0<\/em>chiar \u0219i disciplina. Este una din marile diferen\u021be ce exist\u0103 \u00eentre Legiune \u0219i alte forma\u021bii ce au ca scop transformarea sau r\u0103scolirea maselor. Nimeni nu se supune, \u00een Mi\u0219care, anumitor precepte sau ordine, numai pentruc\u0103 organiza\u021bia o cere. Legionarul se supune pentruc\u0103, pe de o parte, e con\u0219tient de gestul pe care-l face \u0219i de\u00a0atitudinea ce adopt\u0103; iar pe de alt\u0103, pentruc\u0103 exist\u0103 totdeauna, \u0219i pentru orice situa\u021bie, posibilitatea de a nu accepta.\u00a0Neexist\u00e2nd constr\u00e2ngerea exterioar\u0103, atitudinea disciplinat\u0103 devine voluntar\u0103.\u00a0<\/em>Deaceea, disciplina legionar\u0103 poate p\u0103rea foarte dur\u0103 \u00een ochii unei ter\u021be persoane, nu prin ceea ce \u0219efii pot impune subordona\u021bilor lor, ci prin ceea ce legionarii ajung s\u0103-\u0219i impun\u0103 voluntar lor \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n

Acest gen voluntar de ascultare poate p\u0103rea absurd, fiindc\u0103 acord\u0103\u00a0prea mult\u0103 \u00eencredere omului. \u00cens\u0103, dup\u0103 concep\u021bia noastr\u0103, c\u00e2nd se urm\u0103re\u0219te modificarea propriei psihologii a individului nu se poate \u00eencepe prin a i se refuza\u00a0dreptul\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0posibilitatea de a judeca prin el \u00eensu\u0219i.<\/em><\/p>\n

A accepta o disciplin\u0103, a fi disciplinat, \u00eensemneaz\u0103 a renunta la un pic din sine. Toat\u0103 problema e de a \u0219ti cum se poate ajunge la acest rezultat: prin obligare sau grin acceptare. Or, dup\u0103 doctrina legionar\u0103, numai accept\u00e2nd voluntar aceast\u0103 schimbare de statut, individul devine o for\u021b\u0103 \u00een sine c\u00e2t \u0219i pentru Mi\u0219care. \u00cen grup sau singur, \u00een via\u021ba privat\u0103 sau \u00een \u00eenchisoare, legionarul r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i om nesdruncinat, deoarece, pentru el, disciplina nu este o greutate, ci o simpl\u0103 regul\u0103 de conduit\u0103. Accept\u00e2nd disciplina legionar\u0103, omul nu se simte mic\u0219orat. Din contr\u0103, o consider\u0103 ca o \u00eentregire a personalit\u0103\u021bii \u0219i singura cale a armoniei sociale.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

2. LEGEA MUNCII<\/strong><\/h2>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cMunce\u0219te, munce\u0219te \u00een fiecare zi. Munce\u0219te cu drag. R\u00e3splata muncii s\u0103-\u021bi fie nu c\u00e2\u0219tigul, ci mul\u021bumirea c\u00e3 ai pus o c\u00e3r\u00e3mid\u00e3 la \u00een\u00e3l\u021barea Legiunii\u00a0<\/em>\u0219i la \u00eenflorirea Rom\u00e2niei.\u201d<\/em><\/p>\n

Aceast\u0103\u00a0lege\u00a0<\/em>nu-i un proiect de revendic\u0103ri muncitore\u0219ti pus la dispozi\u021bia muncitorilor legionari. Este deasemenea un simplu principiu care, de\u0219i valabil \u00eenainte de toate \u00een cadrul restr\u00e2ns cuibului, r\u0103stoarn\u0103 temeliile \u00eentregii\u00a0mentalit\u0103\u021bi clasice. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 legionarul care trebuie s\u0103-\u0219i aplice aceast\u0103 lege, este \u00een acela\u0219i timp cet\u0103\u021beanul care, \u00een via\u021ba\u00a0de toate zilele, exercit\u0103 o func\u021biune \u00een care va fi influen\u021bat de regulile legionare.<\/p>\n

A munci este groaza lumii \u00eentregi : pentru unii, din cauza faptului \u00een sine; pentru al\u021bii, din cauza beneficiilor pe care le sper\u0103; \u00een sf\u00e2sr\u0219it, pentru o a treia categorie, din cauza greut\u0103\u021bilor ce \u00eent\u00e2mpin\u0103 \u00een a g\u0103si de lucru.<\/p>\n

Epoca noastr\u0103 a dat na\u0219tere la o categorie nou\u0103 : cei ce nu vor s\u0103 lucreze \u00een niciun fel, baz\u00e2ndu-se pe inimi \u00een\u021beleg\u0103toare \u0219i bunevoin\u021bi compensatoare. Indivizi care cauza u\u0219urin\u021b\u0103, combinele, au existat totdeauna, dar epoca noastr\u0103 a f\u0103cut din ei o adev\u0103rat\u0103 categorie social\u0103. Ceeace-i mai trist e c\u0103 aceast\u0103 plag\u0103 domin\u0103 r\u00e2ndurile tinerimei, d\u00e2nd na\u0219tere la sub-productele de\u00a0\u201cbitnici\u201d, \u201chippy\u201d\u00a0<\/em>\u0219i alte specii, oameni f\u0103r\u0103 cultur\u0103, f\u0103r\u0103 moral\u0103, f\u0103r\u0103 scrupule \u0219i f\u0103r\u0103 ideal. Ra\u0103m\u0103\u0219i\u021be sociale, din ce \u00een ce mai numeroase \u0219i mai \u00eendr\u0103zne\u021be, ace\u0219tia formeaz\u0103 p\u00e3turile obscure unde se\u00a0alimenteaz\u0103 \u00een\u00a0\u201coameni\u201d\u00a0<\/em>toate organiza\u021biile revolu\u021bionare care n\u2019au niciun respect pentru adev\u0103ratul om \u0219i unde g\u0103sesc o plebe violen\u021b\u0103 \u0219i gata la orice.<\/p>\n

Se constat\u0103 o evolu\u021bie negativ\u0103 \u00een concep\u021bia general\u0103 a muncii; dealtfel, consecin\u021bele sunt sim\u021bite de mult timp: del\u0103sare progresiv\u0103, lips\u0103 de interes profesional, recurs la c\u0103i dubioase, preten\u021bie de c\u00e2\u0219tig u\u0219or \u0219i rapid\u2026<\/p>\n

Aceast\u0103 a doua lege a cuibului impune o alt\u0103 atitudine. Ea vrea s\u0103 transforme individul \u00eentr\u2019un\u00a0erou con\u0219tient al muncii.\u00a0<\/em>Vrea s\u0103-l smulg\u0103 din dominarea u\u0219urin\u021bei \u0219i\u00a0a dispre\u021bului fa\u021b\u0103 de munc\u0103 \u0219i de muncitori. Impus\u0103, totu\u0219i, f\u0103r\u0103 cea mai ne\u00eensemnat\u0103 urm\u0103 de autoritarism \u0219i plasat\u0103 \u00eentr\u2019un context spiritual \u00een mod hot\u0103r\u00eetor ostil mentalit\u0103\u021bii curente, aceast\u0103 lege p\u0103rea dela \u00eenceput destinat\u0103 nereu\u0219itei.<\/p>\n

Nimic nu s\u2019a \u00eent\u00e2mplat!<\/p>\n

Adopt\u00e2nd cu curaj opusul tendin\u021bei generale, Corneliu Codreanu se adresa unei alte fa\u021bete a spiritului omenesc. El n-a venit cu promisiuni n\u0103sdr\u0103vane, capabile s\u0103 umfle speran\u021bele nesatisf\u0103cute \u0219i absurde ale individului. El n-a f\u0103cut nici m\u0103car aluzie direct\u0103 la decaden\u021b\u0103 vizibil\u0103 ce b\u00e2ntuia \u00een acest domeniu. La ce bun? Faptele erau \u0219i sunt mereu prezente. Era nevoie numai de ceva care se sublinieze contrastul \u0219i s\u0103 \u00eendemne \u00een acela\u0219i timp omul s\u0103 se \u00eendrepte.<\/p>\n

Contrastul este dat printr\u2019o serie de insisten\u021be:\u00a0\u201cMunce\u0219te \u00een fiecare zi. Munce\u0219te cu drag\u2026\u201d.\u00a0<\/em>Adic\u0103, f\u0103, ceeace al\u021bii nu fac, pentruc\u0103, au pierdut sensul profund al acestei datorii \u0219i pentruc\u0103 au alunecat pe p\u00e2rtia renun\u021b\u0103rii \u0219i indiferen\u021bei. O \u00eentreag\u0103 filozofie social\u0103 se ascunde \u00een aceste dou\u0103 mici propozi\u021biuni, care re\u00eennoiesc atitudini ce nu mai au curs \u00een zilele noastre.<\/p>\n

\u201cMunce\u0219te \u00een fiecare zi\u201d:\u00a0<\/em>este simbolul perseveren\u021bei \u0219i al con\u0219tiin\u021bei; este respectul pentru ceeace faci \u0219i pentru ceeace fac al\u021bii; este spiritul metodic \u00een ac\u021biunea ce duci \u0219i voin\u021ba de a \u00eenvinge.<\/p>\n

\u201cMunce\u0219te cu drag\u201d\u00a0<\/em>insemneaze a-\u021bi da seama de importan\u021ba muncii; este dorin\u021ba de a face bine ceea ce faci; este voin\u021b\u0103 de a cunoa\u0219te perfect meseria; este m\u00e2ndria de a lua parte le o opera ce intereseaz\u0103 intreag\u0103 na\u021biune.<\/p>\n

Stimulentul de ordin spiritual apare cu no\u021biunea prin care satisfac\u021bia sufleteasc\u0103 trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 ambi\u021bia\u00a0\u201cc\u00e2stigului\u201d,\u00a0<\/em>pentru a atinge sfera \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 eforturile Legiunei \u0219i aspira\u021biile natiunei. Nu-i vorba c\u0103 individul s\u0103 renun\u021be la interesul s\u0103u personal, care, \u00een sectorul economic mai ales, constitue cel mai excelent \u00eendemn de progres. E vorba de a face omul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103, al\u0103turi de interesul s\u0103u particular, mai exist\u0103 un altul, de ordin general, \u0219i c\u0103 munca pe care o depune nu trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 totdeauna c\u00e2\u0219tigul exagerat cu orice pre\u021b. Se\u00a0caut\u0103 a se convinge individul c\u0103 o anumit\u0103 doz\u0103 de dezinteres este uneori indispensabil\u0103 pentru binele colectiv \u0219i pentru binele s\u00e3u propriu.<\/p>\n

A \u0219ti s\u0103 renun\u021bi\u00a0<\/em>la ceva,\u00a0a \u0219ti s\u0103 contribui cu\u00a0<\/em>ceva c\u00e2nd necesitatea general\u0103 o cere, constituesc gesturi mai mult dec\u00e2t necesare pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i armonia social\u0103. Cuibul legionar, prin legile \u0219i prin educa\u021bia pe care o asigura, impune membrilor s\u0103i aceste gesturi, modific\u00e2nd-le mentalitatea egoist\u0103 ce compromite existen\u021ba societ\u0103\u021bilor.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

3.LEGEA T\u0102CERII<\/strong><\/h1>\n

\u201cVorbe\u0219te pu\u021bin. Vorbe\u0219te ce trebuie. Vorbe\u0219te c\u00e2nd trebuie. Oratoria ta este oratoria faptei. Tu f\u0103ptuieste; las\u0103 pe al\u021bii s\u0103 vorbeasc\u0103.\u201d<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

E oare vorba de o regul\u0103 trapist\u0103 interzic\u00e2nd legionarilor p\u00e2n\u0103 \u0219i darul vorbirei? S\u0103 nu c\u0103dem \u00een exagerarea celor ce ne acuz\u0103 de a fi o sect\u0103.\u00a0T\u0103cerea legionar\u0103\u00a0<\/em>are cu totul alt sens. Este simbolul contrastului care trebuie s\u0103 existe \u00eentre comportamentul trupelor legionare \u0219i vorb\u00e3ria care face ravagii \u00een via\u021ba politic\u0103 \u0219i social\u0103 a lumii noastre.<\/p>\n

Nu-i deloc o interdic\u021bie. Este o linie de conduit\u0103, care trebuie s\u0103 modifice cu timpul o manier\u0103 de a g\u00e2ndi \u0219i ac\u021biona.\u00a0Aceast\u0103 lege subliniaz\u0103 direc\u021bia anti-demagogic\u0103 a Legiunei.\u00a0<\/em>Demagogia este arta de a anun\u021baprin cuvinte sfor\u0103itoare iminenta realiz\u0103rii aspira\u021biilor populare, \u0219tiind perfect c\u0103 nu se vor realiza niciodat\u0103.<\/p>\n

De c\u00e2nd votul universal a aruncat \u00een arena politic\u0103, nu numai omul matur, dar \u00eens\u0103\u0219i femeia \u0219i copiii de abea ajun\u0219i la pubertate, demagogia, vorba lung\u0103 \u0219i de\u0219art\u0103 a devenit sprijinul num\u0103rul UNU al tuturor partidelor de pe glob. Toat\u0103 lumea vorbe\u0219te de tot \u0219i de toate, mai ales de lucruri pe care nu le pricepe sau care fac parte din domeniul utopiei.<\/p>\n

Mai mult chiar : nimeni nu poate avea preten\u021bie la o carier\u0103 politic\u0103 dac\u0103 nu-i capabil s\u0103 vorbeasc\u0103 f\u0103r\u0103 a spune nimic \u0219i s\u0103 promita orice cu sur\u00e2sul pe buze. Condi\u021biona\u021bi \u00een acest sens, politicienii de orice nuan\u021b\u0103 au pierdut pe de-a\u2019ntregul contactul cu realit\u0103\u021bile \u0219i nu mai \u0219tiu s\u0103 \u00eentrebuin\u021beze alt limbaj dec\u00e2t cel al vorbariei \u0219i-al promisiunilor \u00een\u0219el\u0103toare.<\/p>\n

Aceast\u0103 mentalitate s\u2019a r\u0103sp\u00e2ndit \u00een toate p\u0103turile societ\u0103\u021bii. A vorbi f\u0103r\u0103 a spune ceva, a promite f\u0103r\u0103 g\u00e2nd de a \u021bine promisiunea, a repeta fel \u0219i chip de prostii \u00eentr\u2019o form\u0103 isbitoare pentru pl\u0103cerea de a p\u0103l\u0103vr\u0103gi, a devenit lucru obi\u0219nuit. Via\u021b\u0103 social\u0103 nu-i dec\u00e2t un t\u00e2rg al \u00een\u0219el\u0103toriei, \u00een care c\u00e2\u0219tig\u0103, reu\u0219e\u0219te, cel ce se arat\u0103 mai mincinos, mai josnic, mai viclean, mai palavragiu.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

Iat\u0103 dece, Corneliu Codreanu a introdus aceast\u0103 regul\u0103 a t\u0103cerii printre legile fundamentale ale cuibului. Prin aceasta nu se g\u00e2ndea s\u0103-i oblige la t\u0103cere pe legionarii vorb\u0103re\u021bi; voia numai s\u0103 le impun\u0103 un nou comportament. Aceast\u0103 lege contrazice o \u00eentreag\u0103 tradi\u021bie \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103. Normal! Oare Mi\u0219carea Legionar\u0103 nu-i o sfidare a unei forme de existen\u021b\u0103 \u00eenvechit\u0103?<\/p>\n

\u201cVorbe\u0219t<\/em>e pu\u021bin. Vorbe\u0219te ce trebuie. Vorbeste c\u00e2nd trebuie\u201d.\u00a0<\/em>Acest precept pare scos dintr\u2019o carte de \u00een\u021belepciune antic\u0103. \u0218i, \u00eentr\u2019adev\u0103r, este o regul\u0103 de \u00een\u021belepciune, binef\u0103c\u0103toare ca un balsam pentru via\u021ba modern\u0103 \u0219i pentru viitorul societ\u0103\u021bilor. Smulge omul din tendin\u021ba de a se g\u0103si totdeauna al\u0103turi de realitate, dus de aplecarea c\u0103tre exagerare \u0219i minciun\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 Corneliu Codreanu ar fi limitat\u00a0\u201clegea t\u0103cerii\u201d\u00a0<\/em>la aceste scurte propozi\u021biuni, ar fi enun\u021bat \u0219i el o regul\u0103 de \u00een\u021belepciune care s\u2019ar fi plasat ca o contra-greutate a vorbariei cotropitoare ce ne \u00eembat\u0103 sau ne desgusta. Or, el a mers mai departe. Aceast\u0103 vorb\u0103rie f\u0103r\u0103 margini ascunde o incapacitate de a crea sau o voin\u021b\u0103 de a nu realiza. Astfel, legionarul care vorbe\u0219te pu\u021bin \u0219i c\u00e2nd trebuie, nu numai c\u0103 se deprinde a se domina \u0219i a nu dep\u0103\u0219i posibilit\u0103\u021bile sale, dar e obligat s\u0103 probeze capacitatea sa de crea\u021bie \u0219i voin\u021ba de realizare.<\/p>\n

\u201cTu, realizeaz\u0103; las\u0103 pe al\u021bii s\u0103 vorbeasc\u0103\u201d \u2013\u00a0<\/em>spune Corneliu Codreanu \u00een ultima parte a legei. Prin aceast\u0103, el dep\u0103\u0219e\u0219te simpl\u0103 regul\u0103 moral\u0103, transform\u00e2nd-o \u00een regul\u0103 de conduit\u0103 social\u0103. \u00cei d\u0103 o nuan\u021b\u0103 practic\u0103, ale c\u0103rei repercusiuni vor influen\u021ba at\u00e2t mentalitatea oamenilor c\u00e2t \u0219i organizarea material\u0103 a societ\u0103\u021bii. Supun\u00e2ndu-se acestei legi, omul legionar este \u00een acela\u0219 timp un individ\u00a0\u201ct\u0103cut\u201d\u00a0<\/em>\u0219i o\u00a0\u201cfor\u021b\u0103 activ\u0103\u201d.\u00a0<\/em>T\u0103cerea sa \u00eel pune la ad\u0103post \u00een acela\u0219 timp de m\u00e2nuitorii de cuvinte frumoase \u0219i de propria tendin\u021b\u0103 de a spune prea mult; \u00een acela\u0219 timp, voin\u021ba sa activ\u0103 \u00eel \u00eempinge s\u0103 colaboreze la opera de reconstruc\u021bie a societ\u0103\u021bii.\u00a0\u201cLegea t\u0103cerii\u201d,\u00a0<\/em>\u00een ciuda terminologiei, este una din cele mai elocvente, prin activitatea pe care o impune membrilor cuibului.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

4.LEGEA EDUCA\u021aIEI<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

\u201cTrebuie s\u0103 devii altul. Un erou. \u00cen cuib f\u0103-\u021bi toat\u0103 socala. Cunoa\u0219te bine Legiunea.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00cen multe cazuri privind problemele legionare, sensul anumitor termeni nu corespunde sensurilor curente. \u00cen Legiune, se \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 o terminologie proprie sau se acord\u0103 cuvintelor un sens diferit, \u00een general mai larg sau mai profund. O mul\u021bime de ne\u00een\u021belegeri, ce apas\u0103 greu asupra Mi\u0219c\u0103rii, provin din necunoa\u0219terea acestor diferen\u021be sau din cauza u\u0219urin\u021bei de interpretare a adversarilor.<\/p>\n

Cazul\u00a0\u201ceduca\u021biei\u201d\u00a0<\/em>este tipic.<\/p>\n

Cuv\u00e2ntul\u00a0\u201ceduca\u021bie\u201d\u00a0<\/em>\u00een concep\u021bia burghez\u0103, \u00eensemneaz\u0103\u00a0\u201cdob\u00e2ndire de cuno\u0219tin\u021be\u201d,\u00a0<\/em>transmise prin intermediul \u0219colii tuturor cet\u0103\u021benilor ce vor deveni \u00eentr\u2019o zi aleg\u0103tori. Aceast\u0103 educa\u021bie n\u2019are nimic politic \u00een ea, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 pune individul \u00een posibilitate de a se informa mai t\u00e2rziu cu mai mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103.<\/p>\n

Pentru partidele st\u00e2ngii revolu\u021bionare, educa\u021bia nu-i dec\u00e2t stadiul de \u00eendoctrinare al indivizilor \u00een preceptele marxisto-leniniste. E vorba de o restric\u021bie a sensului primitiv, redus la no\u021biunile memorizate de cei ce au luat cuno\u0219tin\u021b\u0103 de clasicii revolu\u021bionari \u0219i au aderat la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103. Din punct de vedere al partidului, nu e vorba dec\u00e2t de dob\u00e2ndirea cuno\u0219tin\u021belor relative la comunism.<\/p>\n

Pentru Mi\u0219carea Legionar\u0103, educa\u021bia are cu totul un alt sens, mult mai important \u0219i mai semnificativ \u00een afar\u0103 de sensul dat de st\u00e2ngisti \u2013 adic\u0103 dob\u00e2ndirea de cuno\u0219tiin\u021be temeinice asupra mi\u0219c\u0103rii \u0219i rezumat \u00een ultimul termen al legei\u00a0\u201cCunoa\u0219te bine Legiunea\u201d,\u00a0<\/em>ceilal\u021bi termeni pun \u00een eviden\u021b\u0103 o nou\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, mult mai ampl\u0103:\u00a0\u201cTrebuie\u00a0<\/em>s\u0103\u00a0devii un altul\u201d.<\/em><\/p>\n

Iat\u0103 adev\u0103rat\u0103 semnifica\u021bie a educa\u021biei legionare: provocarea unei schimb\u0103ri profunde, o re\u00eenoire \u00een spirit, prin formarea unei noi mentalit\u0103\u021bi. \u0218i nu-i vorba de o mentalitate politic\u0103, ci de o mentalitate civic\u0103 \u0219i fundamental uman\u0103.<\/p>\n

\u201cCum se poate deveni un altul? Suntem cum\u00a0su<\/em>ntem \u0219i basta!\u201d \u2013\u00a0<\/em>acesta-i\u00a0argumentul celor ce nu se preocup\u0103 cu modificarea unei st\u0103ri de fapt intime.\u00a0\u201cSuntem cum suntem\u201d \u2013\u00a0<\/em>r\u0103spunde Legiunea \u2013 pentruc\u0103 to\u021bi cei responsabili s\u2019au mul\u021bumit s\u0103 lase individul a\u0219a cum e; pentruc\u0103 nu s\u2019a \u00eencercat niciodat\u0103 sondarea str\u0103fundurilor sufletului s\u0103u spre a se vedea dac\u0103 exist\u0103 ceva ce poate fi modificat.<\/p>\n

\u00cen via\u021ba social\u0103 \u0219i politic\u0103, s\u2019a r\u0103mas totdeauna \u00een superficial c\u00e2nd a fost vorba de persoana uman\u0103, consider\u00e2ndu-se suficient\u0103 punerea \u00een aplicare a unei campanii educative generale sau \u00eendoctrinarea partidar\u0103. I s\u2019au v\u00e2r\u00e2t \u00een cap omului no\u021biuni negative \u0219i periculoase, pentru a fi cu mai mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 dominat \u0219i dirijat. Cele c\u00e2teva virtu\u021bi cardinale ce-au ap\u0103rut uneori \u00een sufletul c\u00e2torva oameni n\u2019au fost niciodat\u0103 consecin\u021b\u0103 educa\u021biei primite \u00een s\u00e2nul partidelor. Aceasta s\u2019a datorat mai de grab\u0103 Bisericei sau voin\u021bei proprii a individului.<\/p>\n

Or, dac\u0103 nu se ajunge la modificarea omului \u00een ad\u00e2ncime, adic\u0103 la ridicarea lui pe un alt plan de via\u021b\u0103 spiritual\u0103, toat\u0103\u00a0\u201ceduca\u021bia\u201d\u00a0<\/em>ce i se poate face nu va servi dec\u00e2t s\u0103-i m\u0103reasc\u0103 preten\u021biile, exigen\u021bele \u0219i erorile. Societatea format\u0103 din individizi astfel\u00a0\u201ceduca\u021bi\u201d\u00a0<\/em>nu va realiza nicio modificare substan\u021bial\u0103 \u0219i nu va c\u00e2\u0219tig\u0103 nimic pe plan uman. Va da na\u0219tere la individizi mai aprigi \u00een revendic\u0103rile lor, mai pu\u021bin ap\u021bi s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 \u00eentre ei sau s\u0103 dea ascultare unui sfat \u00een\u021belept. F\u0103r\u0103 o compensa\u021bie spiritual\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 re\u00eentoarcerea la anumite virtu\u021bi uitate, educa\u021bia maselor nu va fi dec\u00e2t o fars\u0103, praf svarlit \u00een ochii opiniei publice.<\/p>\n

Mi\u0219carea Legionar\u0103 spune:\u00a0\u201cTrebuie s\u0103 devii un altul\u201d,\u00a0<\/em>adic\u0103 s\u0103 te modifici, s\u0103 te transformi interior. Nu-i vorba de o simpl\u0103 educa\u021bie didactic\u0103, necesar\u0103 f\u0103r\u0103\u2019ndoial\u0103, dar insuficient\u0103. F\u0103r\u0103 domina\u021bia individului asupra lui-\u00eensu\u0219i, ceeace introduce \u00een problema no\u021biuni importante \u0219i prea adesea neglijate (\u00een\u021belegerea, consecin\u021ba, voin\u021ba, efortul permanent, etc.) individul nu se modific\u0103 \u00een sens legionar. Deci, acest\u00a0\u201caltul\u201d\u00a0<\/em>nu-i o prelungire a vechiului \u201com\u201d, un pic mai cultivat. E vorba de un \u201com nou\u201d,\u00a0<\/em>\u00een \u00eentregime regenerat, desb\u00e3rat de vechi tare \u0219i tendin\u021be.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 devii un\u00a0\u201cerou\u201d.\u00a0<\/em>E termenul ales de c\u0103tre Corneliu Codreanu pentru a face s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 masele gradul superior pe care trebuie s\u0103-l ating\u0103. Nu este erou numai acela ce moare cu arma \u00een m\u00e2na pentru a-\u0219i ap\u0103ra patria, ci \u0219i acela al c\u0103rui efort permanent \u0219i for\u021b\u0103 de sacrificiu devin un exemplu. Pentru a deveni altul trebuie s\u0103 stradue\u0219ti, s\u0103 sacrifici, s\u0103, lup\u021bi ne\u00eencetat cu \u021bine \u00eensu\u021bi, deci, s\u0103 iei o atitudine de erou. Eroismul este tr\u0103s\u0103tur\u0103 caracteristic\u0103 a celui ce vrea s\u0103 se transforme \u00een ad\u00e2ncime.<\/p>\n

Sub ce auspicii poate omul s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o astfel de isprav\u0103? Pentru legionar nu exist\u0103 dec\u00e2t intimitatea comunitar\u0103 a cuibului. \u00cen cuib, g\u0103se\u0219te o \u0219coal\u0103 permanent\u0103 pentru educa\u021bia s\u0103 eroic\u0103 \u0219i atmosfera necesar\u0103 marilor conversiuni. Acolo beneficiaz\u0103 de sprijinul moral \u0219i de exemplul camarazilor. Astfel, cuibul devine leag\u0103nul lupt\u0103torului legionar \u0219i al omului nou dorit de Mi\u0219carea Legionar\u0103.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

5.LEGEA AJUTORULUI RECIPROC<\/strong><\/h1>\n

\u201c<\/em>Ajut\u0103-\u021bi fratele c\u0103zut \u00een nenorocire. Nu-l l\u0103sa.\u201d<\/em><\/p>\n

Sub influen\u021ba recilor principii burgheze, s-a luat obiceiul de a se considera nenorocirile altora ca simple probleme ce nu intereseaz\u0103 dec\u00e2t persoana \u00een cauza. Cu timpul, sub influen\u021ba sindicalismului, o anumit\u0103 solidaritate profesional\u0103 a luat na\u0219tere, dar rela\u021biile\u00a0\u201cinterumane\u201d\u00a0<\/em>nu s-au prea schimbat.\u00a0Din cauza rivalit\u0103\u021bilor politice, a diferen\u021belor sociale, \u0219an\u021bul desp\u0103r\u021bitor \u00eentre grupuri n-a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 se l\u0103rgeasc\u0103.<\/p>\n

Individul, \u00een mijlocul societ\u0103\u021bii moderne, se simte din ce \u00een ce mai izolat, p\u0103r\u0103sit, ne\u00een\u021beles. Egoismele cele mai feroce b\u00e2ntuesc spiritele, ridic\u00e2nd baricade \u00eentre oameni.\u00a0Marea solidaritate na\u021bional\u0103\u00a0<\/em>nu-i dec\u00e2t o simpl\u0103 obliga\u021bie c\u00e2nd sun\u0103 chemarea la arme, pe c\u00e2nd\u00a0mila\u00a0<\/em>apare ca un accident ce plute\u0219te printre st\u00e2nci, datorit\u0103 bun\u0103t\u0103\u021bii naturale a c\u00e2torva \u0219i efortului permanent al Bisericilor.<\/p>\n

Dar mila \u0219i ajutor nu \u00eensemneaz\u0103 numai a d\u0103rui ceva unei fiin\u021be lipsite. Individul, ca fiin\u021b\u0103 uman\u0103, \u00eensemneaz\u0103 mai mult dec\u00e2t asta, chiar \u00een starea cea mai complect\u0103 de dec\u0103dere. Pe l\u00e2ng\u0103 ajutorul material, el are nevoie de un ajutor de alt\u0103 natur\u0103. Are nevoie de o prezen\u021b\u0103 \u00een\u021beleg\u0103toare \u0219i cald\u0103, care s\u0103-l sprijine, s\u0103-l \u00eencurajeze, s\u0103-l ajute a se smulge din dificultate, f\u0103r\u0103 a-i repro\u0219a niciodat\u0103 cauzele situa\u021biei \u00een care se g\u0103se\u0219te. \u0218i animalul, c\u0103ruia i se d\u0103 un pic de hran\u0103, a\u0219teapt\u0103 ca un cuv\u00e2nt bun \u0219i o m\u00e2ng\u00e2iere s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 darul. Omul sper\u0103 c\u0103 acest cuv\u00e2nt bun \u0219i acest gest de prietenie s\u0103 soseasc\u0103 \u00een primul r\u00e2nd. Adesea, s-ar sim\u021bi fericit \u0219i ar rec\u0103p\u0103ta \u00eencredere \u00een el \u0219i \u00een via\u021b\u0103 dac-ar sim\u021bi l\u00e2ng\u0103 el o inim\u0103 \u00een\u021beleg\u0103toare, nu mai mult.<\/p>\n

Legea legionar\u0103 a ajutorului reciproc urm\u0103re\u0219te tocmai formarea acestui spirit de \u00een\u021belegere \u00een fa\u021ba durerii, nevoii \u0219i m\u00e2ndriei naturale a omului, \u00een a\u0219a fel ca fiecare s\u0103 poat\u0103 r\u0103spunde f\u0103r\u0103 a r\u0103ni sensibilitatea celorlal\u021bi. Aceast\u0103 lege, prin intermediul cuibului, creaz\u0103 o atmosfera de simpatie reciproc\u0103, care u\u0219ureaz\u0103 apropierea spiritual\u0103 \u00eentre membri.<\/p>\n

La r\u00e2ndul ei, aceast\u0103 apropiere d\u0103 na\u0219tere la o solidaritate ce se manifest\u0103 at\u00e2t \u00een via\u021ba cuibului c\u00e2t \u0219i \u00een vie\u021bile for particulare. Atunci c\u00e2nd se vrea schimbarea unei mentalit\u0103\u021bi \u0219i a unei societ\u0103\u021bi, nu se poate l\u0103sa un camarad s\u0103 se sbat\u0103 cu probleme ce-l cople\u0219esc. Afar\u0103 de cazul c\u00e2nd gre\u0219eala este infamant\u0103, nu se p\u0103r\u0103se\u0219te niciodat\u0103 un camarad \u00een nenorocire, deoarece, e \u00een acel moment c\u0103 omul are mai mare nevoie de ceilal\u021bi, de sprijinul lor moral \u0219i material.<\/p>\n

Printr-o extindere logic\u0103, legionarul se comport\u0103 \u00een acela\u0219 fel fa\u021b\u0103 de oricine, de-i legionar sau nu, \u0219i chiar fa\u021b\u0103 de un du\u0219man. A ajuta pe cineva \u00een nevoie nu-i o chestiune de simpatie, de ras\u0103, de religie sau de politic\u0103. Ajutorul este \u0219i trebuie s\u0103 fie totdeauna gestul natural pe care orice om trebuie s\u0103-l fac\u0103 spontan \u00een fa\u021ba suferin\u021bei. Nu-i nevoie de vreo dialectic\u0103 \u00eentortochiat\u0103 pentru a\u00a0face proba\u00a0<\/em>sau pentru\u00a0a proba\u00a0<\/em>contrariul.<\/p>\n

Aceast\u0103 lege legionar\u0103 se c\u0103zne\u0219te s\u0103 reabiliteze bun\u0103tatea omeneasc\u0103 \u0219i s\u0103 restabileasc\u0103 armonia social\u0103, a\u0219a de compromis\u0103 de urile \u0219i egoismele ce ne \u00eenconjoar\u0103 \u0219i ne domin\u0103. E o lege greu de acceptat \u0219i mai ales de aplicat, deoarece cere, nu numai ca omul s\u0103 se confunde cu nenorocirile altora, dar mai ales s\u0103 nu ezite a sacrifica, de-i nevoie, o parte din ceeace posed\u0103. \u0218i aceast\u0103, pentru mentalitatea curent\u0103, este extrem de nepl\u0103cut.<\/p>\n

Tocmai, pentruc\u0103 \u0219i-a dat seama de aceast\u0103 infirmitate omeneasc\u0103, Corneliu Codreanu a f\u0103cut din legea ajutorului reciproc una din bazele cuibului. Era singurul mijloc pentruca s\u0103 se impun\u0103 \u0219i s\u0103 dea rezultate.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

6.LEGEA ONOAREI<\/strong><\/h1>\n

\u201cMergi numai pe c\u0103ile indicate de onoare. Lupt\u0103\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0nu fi niciodat\u0103 mi\u0219el. Las\u0103 pentru al\u021bii c\u0103ile infamiei. Dec\u00e2t s\u0103 \u00eenvingi printr-o infamie, mai bine s\u0103 cazi lupt\u00e2nd pe drumul onoarei.\u201d<\/em><\/p>\n

Omul pur, omul cavaleresc,\u00a0rar\u0103 avis\u00a0<\/em>a lumii moderne, se g\u0103se\u0219te de mult timp la\u00a0\u00eencruci\u0219area\u00a0societ\u0103\u021bilor. Pironit acolo de soart\u0103, prive\u0219te trec\u00e2nd genera\u021biile ce poart\u0103 \u00een suflet \u00eendoieli, la\u0219it\u0103\u021bi\u00a0\u0219i tr\u0103d\u0103ri. \u0218i totdeauna, noii veni\u021bi se-ndreapt\u0103 f\u0103r\u0103 nicio \u0219ov\u0103ial\u0103 pe calea infamiilor. E a\u0219a de u\u0219or \u0219i-at\u00e2t de comod!\u2026 Nicium efort asupra-\u0219i, niciun obstacol \u00eenainte\u2026 Deviza pare logic\u0103 pentru individul de r\u00e2nd:\u00a0\u201cMai bine un la\u0219 viu, dec\u00e2t un mort acoperit de onoare!\u201d\u00a0<\/em>Dece s\u0103 se \u00eencarce de demnitate, c\u00e2nd asta nu-i poate aduce dec\u00e2t nepl\u0103ceri.<\/p>\n

Abdicarea moral\u0103 a ajuns \u00een a\u0219a hal c\u0103\u00a0omul se preteaz\u0103 la toate josniciile. E vorba, bine-n\u021beles, de un \u00eendemn indirect, dar el exist\u0103, e real \u0219i ravagiile ce decurg nu fac dec\u00e2t s\u0103 agraveze o situa\u021bie deja \u0219ubred\u0103.<\/p>\n

\u0218i totu\u0219i, individul cunoa\u0219te valoarea negativ\u0103 a atitudinei sale. Nimeni nu va spune : sunt un nedemn din interes \u2013 sunt la\u0219 prin natur\u0103 \u2013 sunt infam din pl\u0103cere \u2013 sunt tr\u0103d\u0103tor din obi\u0219nuin\u021b\u0103, etc. Fiecare \u0219tie prea bine c\u0103 aceste calificative sunt \u00eenjositoare, dar se conformeaz\u0103 \u00een fapt, cu condi\u021bia\u00a0s\u0103 nu se vad\u0103 sau s\u0103 nu se \u0219tie prea mult.<\/em><\/p>\n

Anumite partide creaz\u0103 cu nemiluita indivizi de aceast\u0103 teap\u0103, pe c\u00e2nd altele mizeaz\u0103 pe existen\u021ba acestor specii \u00een r\u00e2ndurile adversarilor. Exist\u0103 dealtfel o supralicita\u021bie continu\u0103 pe socoteala indivizilor cei mai pu\u021bin onorabili care, singuri, pot evita f\u0103r\u0103 nicio problem\u0103 obstacolele sociale \u0219i profesionale. Pe c\u00e2nd ceilal\u021bi, \u00eempiedeca\u021bi sau elimina\u021bi de\u00a0\u201c<\/sup>inferioritatea calitativ\u0103\u201d\u00a0<\/em>a\u00a0<\/em>comportamentului lor, a\u0219teapt\u0103 cu am\u0103r\u0103ciune ca vreunul dintre ace\u0219ti\u00a0favoriza\u021bi de soart\u0103\u00a0<\/em>s\u0103 binevoiasc\u0103 cel pu\u021bin a le recunoa\u0219te drepturile legitime. Cu c\u00e2teva mici excep\u021bii, tr\u0103im sub domnia acestei stirpe infame, foarte liberal\u0103 c\u00e2nd e vorba de al\u021bi indivizi ca ei, \u0219i foarte\u00a0\u201cm\u00e2n\u00e3 de Fier\u201d\u00a0<\/em>de \u00eendat\u0103 ce-i vorba de oameni care au ales drumul onoarei \u0219i-al demnit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Corup\u021bi \u0219i coruptori la r\u00e2ndul lor, ei \u00een\u021beleg s\u0103 l\u0103rgeasc\u0103 mereu c\u00e2mpul de ac\u021biune al metodelor lor. Cu c\u00e2t canaliile vor fi mai numeroase, cu at\u00e2t vor avea mai pu\u021bin de temut. Or, o p\u0103tur\u0103 social\u0103, o clas\u0103, o na\u021biune dominate de o astfel de mentalitate, sunt amenin\u021bate de virusul decaden\u021bei, devenind prad\u0103 u\u0219oar\u0103 tuturor intrigilor. \u0218i ceeace-i mai r\u0103u e c\u0103 cei ce sufer\u0103 sunt tocmai oamenii care au p\u0103strat totdeauna o atitudine decent\u0103.<\/p>\n

E cu siguran\u021b\u0103 imposibil de a \u0219terge din spiritul acestor corup\u021bi aplecarea lor c\u0103tre actele murdare, aversiunea lor fa\u021b\u0103 de demnitate \u0219i ura lor contra onoarei. Ace\u0219tia vor continua s\u0103 se dedea la toate m\u00e2r\u0219aveniile lor \u0219i vor fi mereu gata s\u0103 tr\u0103deze. Nimic nu-i poate r\u0103scump\u0103ra. \u0218i nimic nu le poate fi iertat.<\/p>\n

\u00cen schimb, marea majoritate a oamenilor cinsti\u021bi pot fi salva\u021bi. Ei constituesc masa celor ce ezit\u0103 la\u00a0\u00eencruci\u0219\u0103rile destinului. Sunt cei ce a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie ajuta\u021bi \u00een decizia lor. Aici, \u00een aceast\u0103 alegere, intervine Legiunea. Intervine prin exemplul constant \u0219i nesdruncinat al membrilor s\u0103i \u00een sensul demnit\u0103\u021bii \u0219i onoarei ce caracterizeaz\u0103 comportamentul \u0219i ac\u021biunile legionarilor \u00een orice circumstan\u021b\u0103 a vie\u021bii \u0219i sub orice presiune. Intervine deasemenea prin aceast\u0103 educa\u021bie obscur\u0103, dar permanent\u0103, dat\u00e3 membrilor \u00een cuib. A impune zi de zi un ideal de onoare, de demnitate, de loialitate, \u00eensemneaz\u0103 a da na\u0219tere unei linii de g\u00e2ndire \u0219i de conduit\u0103 ce rupe definitiv cu prezentul epocei noastre. Deaceea, legionarii sunt considera\u021bi ca ni\u0219te oameni incoruptibili, cinsti\u021bi, loiali \u0219i drep\u021bi.<\/p>\n

Corneliu Codreanu este at\u00e2t de intransigent cu aceast\u0103 lege, \u00eenc\u00e2t merge p\u00e2n\u0103 la a refuz\u0103 victoria legionar\u0103 dac\u0103 ea ar putea avea loc pe alte cai dec\u00e2t cele ale onoarei. Pentru epoca actual\u0103, \u00een care\u00a0\u201cscopul scuz\u0103 mijloacele’\u201d,\u00a0<\/em>aceast\u0103 atitudine, bazat\u0103 pe cur\u0103\u021benia de g\u00e2ndire \u0219i de ac\u021biune, poate fi considerat\u0103\u00a0culmea\u00a0<\/em>p\u00e2n\u0103 unde o doctrin\u0103 revolu\u021bionar\u0103 putea s\u0103 se ridice. Fixat\u0103 \u00een punctul opus doctrinelor materialiste (revolu\u021bionare sau nu) Mi\u0219carea Legionar\u0103 nu admite vreo del\u0103sare sau \u00eenvoial\u0103 asupra comportamentului permanent al legionarilor. Ace\u0219tia, misionari ai unui\u00a0nou crez politic,\u00a0<\/em>lupt\u0103tori ai unei\u00a0noi ordini sociale\u00a0<\/em>\u0219i premerg\u0103tori ai unui\u00a0om nou,\u00a0<\/em>nu pot urma dec\u00e2t calea onoarei, a demnit\u0103\u021bii \u0219i-a curajului.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00ceNCHEIERE<\/strong><\/h1>\n

Iat\u0103 deci \u00een ce consist\u0103 cele \u0219ase Legi fundamentale ale cuibului, pe care se sprijin\u0103 via\u021ba \u0219i activitatea membrilor s\u0103i. \u0218ase legi dispre\u021buite de ceilal\u021bi, luate \u00een der\u00e2dere de c\u0103tre marea pres\u0103 interna\u021bional\u0103 pus\u0103 \u00een slujba for\u021belor oculte, dar\u00a0temute profund de to\u021bi,\u00a0<\/em>deoarece \u0219tiu c\u0103 prin ele singure, aceste legi sunt capabile s\u0103 modifice omul \u00een ad\u00e2ncime, s\u0103 fac\u0103 din el o for\u021b\u0103 con\u0219tient\u0103 \u00een serviciul na\u021biunei.<\/p>\n

Aceste\u00a0\u201c\u0218ase Legi Fundamentale\u201d,\u00a0<\/em>complectate de numeroasele\u00a0\u201cLegi complementare\u201d\u00a0<\/em>ce s-au ad\u0103ogat cu timpul, constituesc un \u00eentreg spiritual \u0219i educativ cum nu exist\u0103 \u00een concep\u021bia niciunei alte doctrine politice din lume. Prin enun\u021barea lor sub form\u0103 de precepte obligatorii \u00een desf\u0103\u0219urarea fenomenului legionar, Corneliu Codreanu a stabilit dou\u0103 puncte unice \u00een procesul politic modern:<\/p>\n

\u2013\u00a0Ridicarea omului \u00een pozi\u021bia de spirit creativ al politicei.\u00a0<\/em>Prin transformarea individului \u00eentr-un\u00a0\u201com nou\u201d,\u00a0<\/em>gra\u021bie aplic\u0103rii permanente a principiilor legionare, societatea ce va lua na\u0219tere cu timpul va purta caracteristicele acestor principii. Astfel, omul crescut \u00een spirit legionar va fi un element activ \u00een determinarea noului sistem politic ce se va cristaliza.<\/p>\n

\u2013\u00a0Introducerea elementelor morale \u0219i etice \u00een politic\u0103.\u00a0<\/em>\u00cen ciuda tendin\u021belor dominante, ce subordoneaz\u0103 politic\u0103 unor principii bazate pe egoism, interese, minciun\u0103, \u00een\u0219el\u0103ciune, Mi\u0219carea Legionar\u0103 aduce, \u00een acest circuit nes\u0103n\u0103tos \u0219i rece, premisele unei regener\u0103ri morale. Substratul spiritual \u0219i etic ce define\u0219te legile \u0219i normele legionare, strecoar\u0103 \u00een politic\u0103 aceste elemente, dispre\u021buite p\u00e2n\u0103 acuma, deschiz\u00e2nd o nou\u0103 er\u0103 de tr\u00e3ire \u00een societate.<\/p>\n

Faust BR\u00c3DESCU<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n