{"id":1245331,"date":"2024-05-02T05:08:11","date_gmt":"2024-05-02T02:08:11","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245331"},"modified":"2024-05-02T05:08:11","modified_gmt":"2024-05-02T02:08:11","slug":"maghiarul-karoly-kos-despre-romanii-de-la-blaj-am-vazut-acolo-o-armata-o-armata-nationala-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245331","title":{"rendered":"Maghiarul K\u00e1roly K\u00f3s despre Rom\u00e2nii de la Blaj: “Am v\u0103zut acolo o armat\u0103. O armat\u0103 na\u0163ional\u0103.” – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Maghiarul K\u00e1roly K\u00f3s despre Rom\u00e2nii de la Blaj: \u201cAm v\u0103zut acolo o armat\u0103. O armat\u0103 na\u0163ional\u0103.\u201d<\/span><\/h1>\n
\n

Dan Culcer
\nIncorect Politic<\/strong>
\nMai 2, 2024<\/p>\n

Maghiarul K\u00e1roly K\u00f3s despre Rom\u00e2nii de la Blaj: \"Am v\u0103zut acolo o armat\u0103. O armat\u0103 na\u0163ional\u0103.\"<\/a><\/p>\n

Maghiarul K\u00e1roly K\u00f3s despre Rom\u00e2nii de la Blaj: \u201cAm v\u0103zut acolo o armat\u0103. O armat\u0103 na\u0163ional\u0103.\u201d<\/strong><\/h2>\n

\u00a0<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

A fost o vreme, \u00eenainte de 1919, c\u00e2nd maghiarii ardeleni \u00eei invidiau pe rom\u00e2nii ardeleni, privi\u021bi ca model de ac\u021biune na\u021bional\u0103, de patriotism, de unitate \u0219i de for\u021b\u0103. Situa\u021bia s-a inversat dup\u0103 1989.<\/p>\n

Inventaria\u021bi num\u0103rul funda\u021biilor maghiare din Ardeal. Verifica\u021bi de unde vin finan\u021b\u0103rile. Verifica\u021bi ce foste propriet\u0103\u021bi nobiliare maghiare au fost restituite in integrum. Propriet\u0103\u021bile nobiliare maghiare na\u021bionalizate au fost pl\u0103tite optan\u021bilor, adic\u0103 acelor proprietari maghiari de mari mo\u0219ii care nu au vrut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cet\u0103\u021beni ai Rom\u00e2niei dup\u0103 1920.<\/p>\n

Cu o parte din terenul acestor imense propriet\u0103\u021bi s-a realizat reforma agarar\u0103 din Rom\u00e2nia Mare, beneficiarii ei fiind desigur nu doar rom\u00e2nii, ci to\u021bi \u021b\u0103ranii ardeleni lipsit\u021bi de p\u0103m\u00e2nt p\u00een\u0103 atunci.<\/p>\n

Ve\u021bi \u00een\u021belege cui apar\u021bine Ardealul \u00een 2024. Privi\u021bi \u00een jur \u0219i ve\u021bi \u00een\u021belege ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u021bi se fure p\u0103m\u00e2nutul de sub t\u0103lpi<\/strong>, \u00een numele unei mitologii identitare.<\/p>\n

Cred c\u0103 a venit iar vremea lep\u0103d\u0103rii de r\u0103pciug\u0103, precum s-a lep\u0103dat de boal\u0103 calul c\u0103ruia F\u0103t Frumos \u00eei d\u0103 s\u0103 m\u00e2n\u00e2nce jar \u00eenainte de a-l \u00eenc\u0103leca \u0219i de a pleca la drum.<\/p>\n

Via Ardealul<\/a>:<\/em><\/p>\n

=====================<\/p>\n

Scrisoare despre maghiari \u015fi rom\u00e2ni, din 1911, autor K\u00f3s K\u00e1roly (n\u0103scut cu numele de Karl Kosch).<\/p>\n

V\u0103 supun aten\u0163iei un articol, publicat \u00een 4 septembrie 1911, de c\u0103tre scriitorul \u015fi arhitectul ardelean de origine b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 K\u00f3s K\u00e1roly (n\u0103scut cu numele de Karl Kosch), \u00een Timi\u015foara\/Temeschwar\/Temesv\u00e1r, la 1883.<\/p>\n

Acest articol a fost extrem de prost primit de c\u0103tre elita maghiar\u0103 a momentului, de\u015fi mesajul con\u0163inut era foarte clar \u015fi pertinent, anticip\u00e2nd aproape la perfec\u0163ie, ceea ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een Transilvania \u015fi Austro-Ungaria\u2026<\/p>\n

Traducerea textului din limba maghiar\u0103 apar\u0163ine lui Antal Burj\u00e1n, eu doar intervenind acolo unde era cazul, pentru a da o form\u0103 c\u00e2t mai literar\u0103 articolului \u015fi a nu se pierde sensul cuvintelor sale.<\/p>\n

\u00cencerca\u0163i un mic exerci\u0163iu de imagina\u0163ie \u015fi \u00eenlocui\u0163i cuv\u00e2ntul maghiar cu rom\u00e2n \u015fi o s\u0103 vede\u0163i surprinz\u0103toare similitudini\u2026<\/p>\n

Desigur K\u00f3s K\u00e1roly, \u00een ciuda pesimismului s\u0103u de atunci, dealtfel pe deplin justificat, oferea \u015fi ni\u015fte solu\u0163ii de salvare, care pot p\u0103rea azi extrem de dure, mai ales din punctul de vedere rom\u00e2nesc.\u00a0 Nu a fost ascultat, iar inexorabila pr\u0103bu\u015fire a statului dualist a continuat.<\/p>\n

E bine s\u0103 ne cunoa\u015ftem istoria, a\u015fa cum a fost cu adev\u0103rat, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 p\u0103trundem \u00een min\u0163ile oamenilor de atunci, pentru a \u00een\u0163elege mai bine resorturile deciziilor care au urmat \u015fi care au \u00eentors o lume cu fundul \u00een sus.\u00a0 La doar 7 ani dup\u0103 profeticele cuvinte ale viitorului creator al transilvanismului\u2026<\/p>\n

***<\/p>\n

\u201eMult stimate domnule redactor,<\/p>\n

Dac\u0103 a\u015f fi fost preot maghiar \u00een Transilvania, atunci eu a\u015f fi ales contextul predicii mele de duminica trecut\u0103, dintre psalmii lui David \u201eDoamne, ce mul\u0163i sunt vr\u0103jma\u015fii mei! Ce mul\u0163ime se scoal\u0103 \u00eempotriva mea!\u201d (Psalmi, 3:2).<\/p>\n

Pentru c\u0103 eu am v\u0103zut adunarea Astra \u015fi as vrea s\u0103 povestesc poporului meu maghiar ardelean, despre zilele de la Blaj. Am v\u0103zut acea s\u0103rb\u0103toare \u015fi \u015ftiu c\u0103 ea a fost victoria rom\u00e2nilor ardeleni asupra noastr\u0103. A\u015f vorbi poporului meu, despre du\u015fmanii no\u015ftri, dar nu i-a\u015f sudui \u015fi nu a\u015f subaprecia munca lor. Pentru c\u0103 am v\u0103zut la Blaj adun\u00e2ndu-se 6.000 de domni \u015fi doamne din na\u0163iunea rom\u00e2neasc\u0103, laolalt\u0103 cu prela\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, mo\u015fieri, avoca\u0163i \u015fi deputa\u0163i, predicatori \u015fi \u201edasc\u0103li\u201d s\u0103raci, me\u015fte\u015fugari, negustori \u015fi oameni de r\u00e2nd, o \u00eentreag\u0103 societate.<\/p>\n

To\u0163i ace\u015fti oameni diferi\u0163i s-au adunat acolo du\u015fi de entuziasm, din propria lor voin\u0163\u0103, nu pentru a bea, nu pentru a face chef, ci pentru a se exalta \u015fi pentru a \u00eenv\u0103\u0163a, pentru a-\u015fi asculta conduc\u0103torii, pentru ca, grav\u00e2nd spusele acestora \u00een inimile lor, s\u0103 se poat\u0103 \u00eentoarce la cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103, duc\u00e2nd cu ei un nou elan \u015fi noi g\u00e2nduri na\u0163ionale, pentru urm\u0103torii zece ani.<\/p>\n

Noi maghiarii nu putem s\u0103 le urm\u0103m exemplul!!! Noi ardelenii suntem deja obosi\u0163i, iar opinia public\u0103 din Ungaria nu se intereseaz\u0103 de soarta na\u0163iunii maghiare. Ceea ce \u00eei intereseaz\u0103 acum pe ei este dac\u0103 ziarele care tr\u0103iesc din def\u0103imare, pot sau nu \u00eempro\u015fca liber noroiul, sub egida sfin\u0163eniei libert\u0103\u0163ii presei.<\/p>\n

Presa este oglinda fidel\u0103 a opiniei publice: ziarele din capital\u0103 au publicat c\u00e2teva articole despre adunarea de la Blaj (e drept, unele, chiar apar\u0163in\u00e2nd unor ziare de prestigiu, au fost foarte eronate \u015fi stranii), dar au consumat subiectul repede \u015fi ast\u0103zi din nou bat c\u00e2mpii cu mult prea uzata tem\u0103 a obstruc\u0163iei.<\/p>\n

Dar noi nu ne putem permite s\u0103 trecem peste subiect at\u00e2t de u\u015for; la urma urmei jocul se desf\u0103\u015foar\u0103 pe seama na\u0163iunii maghiare.<\/p>\n

\u015ei noi am vrut totodat\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m ceva la Blaj, pentru c\u0103 deja \u00eei ducem lipsa mult \u00eenv\u0103\u0163atului \u015fi \u00eentr-adev\u0103r acolo s-au aflat multe lucruri de \u00eenv\u0103\u0163at de la rom\u00e2ni.<\/strong><\/p>\n

Am v\u0103zut o adunare na\u0163ional\u0103 enorm\u0103, am auzit cuv\u00e2nt\u0103ri mortal de serioase. Nu am v\u0103zut gesturi studiate, nu am auzit fraze goale. Asta este prima dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi.<\/span><\/p>\n

Am v\u0103zut acolo o armat\u0103. O armat\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/strong> Aceast\u0103 adunare nu mai e hoarda lui Janku (Iancu) \u015fi Akszentye (Axente Sever), aceasta nu ne va ataca cu coase \u015fi cu tunuri de lemn. \u015ei nu se vor mai \u00eenrola \u00eentre aservitorii Vienei. Ace\u015ftia au ajuns o na\u0163iune, care s-a \u00eenarmat cu munca con\u015ftiincioas\u0103, bani \u015fi cultur\u0103.<\/strong>Asta este a doua \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103.<\/span><\/p>\n

Am v\u0103zut devotamentul cu care oamenii acolo aduna\u0163i se \u00eembibau cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103turile conduc\u0103torilor s\u0103i, cu c\u00e2t\u0103 exaltare ascultaser\u0103 cuv\u00e2nt\u0103rile de multe ori plictisitoare, modul \u00een care s-au ar\u0103tat satisf\u0103cu\u0163i cu tot ce au primit, f\u0103r\u0103 s\u0103 critice ori\u015fice \u015fi bucuria cu care \u00ee\u015fi pl\u0103tiser\u0103 b\u0103nu\u0163ii asocia\u0163iei Astra.<\/p>\n

\u015ei nu a fost acolo dezordine, nu s-a vorbit de politic\u0103, nu s-a instigat: ceea ce am auzit au fost statistici seci, fapte seci, enumerate de cuv\u00e2nt\u0103tori \u00eentr-un mod calm, aproape plictisitor.<\/p>\n

\u015ei am avut impresia c\u0103 am asistat la unul din cele mai mari evenimente politice al ultimilor ani, aceasta a fost cea mai periculoas\u0103 instigare na\u0163ional\u0103<\/strong>. Asta este a treia \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103.<\/p>\n

Marele nostru ziarist r\u0103posat, Guszt\u00e1v Beksics, care era gata s\u0103 lupte pentru idealurile na\u0163iunii noastre maghiare p\u00e2n\u0103 la ultima suflare, a prezis odinioar\u0103 \u2013 \u015fi nu a fost chiar at\u00e2t de demult \u2013 c\u0103 la vremea c\u00e2nd rom\u00e2nii ardeleni se vor consolida din punct de vedere cultural, financiar \u015fi social, \u00een acela\u015fi moment se va pune chestiunea existen\u0163ei Ardealului maghiar.<\/p>\n

Azi, dup\u0103 desf\u0103\u015furarea adun\u0103rii Astrei, \u015ftim \u2013 doar dac\u0103 nu ne acoperim ochii \u015fi nu ne astup\u0103m urechile \u2013 c\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 din Ardeal este gata format\u0103 din punct de vedere financiar, social, ba chiar \u015fi cultural. Aceast\u0103 societate \u00ee\u015fi cunoa\u015fte for\u0163a, obiectivele, aceast\u0103 societate este disciplinat\u0103, fanatic\u0103 \u015fi idealist\u0103.<\/span><\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 societate este o na\u0163iune.<\/strong><\/span><\/p>\n

Citesc psalmii: \u201eSe \u0163in de pa\u015fii mei, m\u0103 \u00eenconjoar\u0103 chiar, m\u0103 p\u00e2ndesc, ca s\u0103 m\u0103 tr\u00e2nteasc\u0103 la p\u0103m\u00e2nt.\u201d \u201eParc\u0103 ar fi un leu lacom dup\u0103 prad\u0103, un pui de leu care st\u0103 la p\u00e2nd\u0103 \u00een culcu\u015ful lui.\u201d (Psalmi, 17: 11-12)<\/p>\n

Aceast\u0103 societate rom\u00e2neasc\u0103 este un du\u015fman at\u00e2t de natural pentru noi, c\u0103 nu o vom putea c\u00e2\u015ftiga de partea noastr\u0103, nici cu vorba bun\u0103, nici cu for\u0163a. Tot ceea ce statul si societatea [maghiar\u0103] dedic\u0103 acestui scop, este o total\u0103 risip\u0103 de munc\u0103 \u015fi efort. Rom\u00e2nul ardelean nu va fi niciodat\u0103 ungur de bun\u0103voie.<\/strong> Nu are nevoie nici de \u00eenv\u0103\u0163area limbii maghiare \u2013 noi maghiarii ardeleni avem nevoie mult mai mare de-a vorbi limba rom\u00e2n\u0103. Ei prefer\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eenve\u0163e copii franceza \u015fi germana. Dar nici conceptul statal maghiar nu va mai entuziasma rom\u00e2nii no\u015ftri, dup\u0103 ce a luat na\u015ftere, \u00een vecin\u0103tatea noastr\u0103 imediat\u0103 o Rom\u00e2nie liber\u0103, na\u0163ional\u0103, una care se dezvolt\u0103 cu pa\u015fi uria\u015fi.<\/p>\n

Situa\u0163ia noastr\u0103 azi este a\u015fa: \u00eens\u0103r\u0103cita \u015fi obosita societate maghiar\u0103 din Transilvania, care \u015fi-a pierdut speran\u0163a, este nevoit\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 pas cu pas, \u00een mod continuu, \u00een toate aspectele \u00een fa\u0163a rom\u00e2nilor care avanseaz\u0103 \u00een r\u00e2nduri unite, sub o unic\u0103 conducere con\u015ftient\u0103. Ne prevedem soarta \u015fi nu ne putem a\u015ftepta la vreo minune. Noi \u00een\u015fine suntem slabi \u015fi nu ne vine \u00een ajutor, nici societatea, nici administra\u0163ia statului Ungariei Mari.<\/p>\n

De fapt, niciodat\u0103 nu puteam s\u0103 cont\u0103m pe societatea din Ungaria. \u015ei \u00een trecut, noi transilv\u0103nenii am fost aceia care, la nevoie am furnizat ajutoare Ungariei. Niciodat\u0103 nu am cerut, nici nu am a\u015fteptat r\u0103splata pentru acestea.<\/p>\n

St\u0103m \u00eens\u0103 altfel cu administra\u0163ia statului. Aceasta ar avea obliga\u0163ia m\u0103car de-a ne ajuta, dac\u0103 nu \u00ee\u015fi asum\u0103 protec\u0163ia noastr\u0103 total\u0103. Ar fi obliga\u0163ia ei de-a ne pune la dispozi\u0163ie toate mijloacele, toate armele, totodata de a-i priva pe rom\u00e2ni de toate mijloacele \u015fi toate armele cu care ne pot d\u0103una. Am putea numi acest lucru o nedreptate, o inumanitate, \u00een stat de drept nici nu se cuvine a face aceste lucruri. Dar \u015fi medicul ucide f\u0103tul, dac\u0103 se pune \u00eentrebarea cine s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, mama ori copilul. \u015ei s\u0103 ne uit\u0103m \u00eemprejur: cum se protejeaz\u0103 statele \u00eempotriva minorit\u0103\u0163ilor lor, adic\u0103 cum \u00ee\u015fi protejeaz\u0103 na\u0163iunile.<\/strong><\/p>\n

1.- \u00cen Poznan polonezilor le este interzis s\u0103 achizi\u0163ioneze p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

2.- \u00cen Rom\u00e2nia este interzis \u00een \u015fcoli (\u015fcoli publice), chiar \u015fi \u00een biserici utilizarea sau \u00eenv\u0103\u0163area unei alte limbi dec\u00e2t rom\u00e2na.<\/p>\n

3.- America liber\u0103 \u00ee\u015fi recunoa\u015fte ca cet\u0103\u0163eni, doar pe aceia care \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fesc limba englez\u0103 \u00een scris \u015fi oral \u015fi care dau dovad\u0103 de cuno\u015ftin\u0163a principiilor de baz\u0103 ale Constitu\u0163iei lor, iar drept de vot posed\u0103 doar cet\u0103\u0163enii.<\/p>\n

Noi am adoptat varii legi \u015fi principii de la str\u0103ini, de multe ori chiar \u00een detrimentul nostru,<\/strong> sau care cel pu\u0163in ridicau ni\u015fte probleme, de ce oare nu am preluat \u015fi asemenea legi? Reu\u015fita unor asemenea legi ar fi facil\u0103, iar implementarea lor nu cost\u0103 nici un ban.<\/p>\n

\u00cen loc, ducem \u0163ara \u00een criz\u0103 de mai mul\u0163i ani viz\u00e2nd introducerea sufragiului egalitar, universal \u015fi secret, sau viz\u00e2nd crearea unei armate na\u0163ionale (aceasta din urm\u0103 \u2013 recunosc \u2013 este un lucru mare, totodat\u0103 mult mai dificil de realizat dec\u00e2t o nou\u0103 lege a na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor).<\/p>\n

\u00cens\u0103 cultura na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor este subven\u0163ionat\u0103 de stat cu milioane [de coroane] \u2013 sub egida echit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00cen aceasta s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la Cluj s-a organizat adunarea general\u0103 festiva a EMKE (Erd\u00e9lyi Magyar K\u00f6zm\u0171vel\u0151d\u00e9si Egyes\u00fclet \u2013 Asocia\u0163ia Culturii Publice Maghiare din Ardeal).<\/p>\n

\u015ease sute de persoane \u015fi-au semnalat interesul \u015fi ora\u015ful \u00ee\u015fi face griji cu cazarea at\u00e2tor oameni. La Blaj \u2013 un sat de 2500 de suflete \u2013 au cazat de voie bun\u0103 6.000 de oaspe\u0163i, vreme de trei zile \u2013 \u00een numele culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

La Cluj \u2013 un ora\u015f de 60.000 de locuitori \u2013 cazarea a 600 de oaspe\u0163i este o problem\u0103 \u2013 \u00een numele culturii maghiare. Acest fapt \u2013 cred \u2013 nu mai necesit\u0103 nici un comentariu!!!<\/p>\n

Avem \u00een Ardeal, aproape \u00een fiecare an, un congres al secuilor, care culmineaz\u0103 de obicei cu redactarea unui memorandum. Succes niciunul din ele nu a avut. Cred c\u0103 \u00een ministere deja s-au \u015fi plictisit doar numai de citit problemele maghiarilor ardeleni.<\/p>\n

\u201eBanca de credit\u201d (Hitelbank) \u00eenfiin\u0163at\u0103 prin intermediul ministerului la Sf\u00e2ntu Gheorghe, cu scopul de a-i ajuta pe secui \u015fi-ar putea \u00eenchide por\u0163ile, deoarece clien\u0163i nu are nici unul. P\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, a r\u0103mas mai ieftin creditul b\u0103ncii Transilvania, b\u0103ncii Albina sau cel al b\u0103ncii din Sibiu, dec\u00e2t creditul maghiar. \u015ei chiar s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, s-a v\u00e2ndut la licita\u0163ie mo\u015fia funda\u0163iei Teatrului Na\u0163ional din Cluj \u2013 asistat de Ministrul Culturii \u2013 rom\u00e2nilor. Nici acest fapt, nu mai necesit\u0103 vreun comentariu.<\/p>\n

Pofti\u0163i a bineveni la Cluj la adunarea EMKE. Dar degeaba ne vorbesc, degeaba ne mai promit lucruri. \u00cencepem a ne pierde speran\u0163a, \u00een tot ceea ce vine de la Pesta, \u00eencepem a nu ne \u00eencrede \u00een m\u0103re\u0163ele planuri ministeriale dedicate salv\u0103rii na\u0163iunii.<\/p>\n

Dac\u0103 a\u015f fi preot maghiar, duminica viitoare eu a\u015f vorbi \u00een jurul urm\u0103torului text din Scriptur\u0103: \u201eInima \u00eemi bate cu t\u0103rie, puterea m\u0103 p\u0103r\u0103se\u015fte \u015fi lumina ochilor mei nu mai este cu mine.\u201d \u201ePrietenii \u015fi cunoscu\u0163ii mei se dep\u0103rteaz\u0103 de rana mea, iar rudele mele stau deoparte.\u201d (Psalmi 38: 11-12)<\/p>\n

Cu respect patriotic: K\u00e1roly K\u00f3s (1911)\u201d<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n