{"id":1245020,"date":"2024-05-14T06:11:50","date_gmt":"2024-05-14T03:11:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245020"},"modified":"2024-05-14T06:11:50","modified_gmt":"2024-05-14T03:11:50","slug":"primul-stat-romanesc-medieval-regatul-tarii-romanesti-cu-capitala-la-veliko-tarnovo-din-anul-1186-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245020","title":{"rendered":"Primul stat rom\u00e2nesc medieval \u2013 Regatul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, cu capitala la Veliko T\u00e2rnovo, din anul 1186 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Primul stat rom\u00e2nesc medieval \u2013 Regatul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, cu capitala la Veliko T\u00e2rnovo, din anul 1186<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nMai 14, 2024<\/p>\n

\"Primul<\/a><\/p>\n

Primul stat rom\u00e2nesc medieval \u2013 Regatul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, cu capitala la Veliko T\u00e2rnovo, din anul 1186<\/strong><\/h3>\n

Istoria \u00eentemeierii \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne medievale, a\u0219a cum ne-a l\u0103sat-o Gheorghe Br\u0103tianu, \u0218erban Papacostea, Nicolae Iorga sau CC Giurescu, trebuie rescris\u0103. Viziunea limitat\u0103 \u0219i limitativ\u0103 a unei istorii legate de o geografie carpato-danubiano-pontic\u0103 privind trecutul rom\u00e2nilor din evul mediu este necesar s\u0103 fie dep\u0103\u0219it\u0103. Istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 de-a lungul secolelor a suferit de etnocentrismul spa\u021biului geografic carpato-danubiano-pontic privind \u00eentemeierea statelor feudale rom\u00e2ne\u0219ti. Geografia rom\u00e2neasc\u0103 a cuprins \u0219i mun\u021bii Balcani.<\/p>\n

Istoricii rom\u00e2ni au pus accentul pe \u00eentemeierea primului stat rom\u00e2nesc \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 de c\u0103tre Basarab I cu capitala la Curtea de Arge\u0219 \u00een jurul anilor 1320, ceea ce nu este un adev\u0103r istoric consemnat de cronici \u0219i istoricii timpului. Valahii erau aminti\u021bi de istoricii bizantini, \u00eenc\u0103 din secolele VIII \u2013IX pe parcursul \u00eentregii peninsule balcanice, p\u00e2n\u0103 \u00een Transilvania \u0219i nordul Moldovei.<\/p>\n

Prima expresie \u00een limba rom\u00e2na \u201dtorna, torna, fratre\u201d este consemnat\u0103 de bizantini \u00een Balcani \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul secolului VI. Iar prima men\u021biune sigur\u0103 despre vlahii din Balcani dateaz\u0103 din anul 976 \u0219i se datoreaz\u0103 cronicarului bizantin Cedren. Acesta ne spunea c\u0103 David, unul din fra\u021bii \u021barului bulgar Samuil, a fost ucis \u00eentre Castoria \u0219i Prespa. Dac\u0103 ar fi luat \u00een calcul un izvor bulg\u0103resc, David n-ar fi murit, ci s-ar fi c\u0103lug\u0103rit. A doua men\u021biune despre vlahi apare \u00een anul 980, c\u00e2nd un cronicar anonim bizantin arat\u0103 c\u0103 \u00eemp\u0103ratul Vasile al II-lea i-a oferit lui Niculi\u021b\u0103 st\u0103p\u00e2nirea peste \u201evlahii din Elada\u201d. La acea dat\u0103, Elada semnifica \u00eemp\u0103r\u021birea administrativ\u0103 care cuprindea Grecia cu Tesalia \u0219i Eubeea.<\/p>\n

Ulterior, s-a aflat c\u0103 \u00een timpul luptei \u00eentre bizantini \u0219i \u021barul bulgar Samuil, acesta a dorit \u00eent\u0103rirea trec\u0103toarei din mun\u021bii Macedoniei. Dup\u0103 desfiin\u021barea statului bulgar, \u0219i anume \u00een anul 1020, \u00eemp\u0103ratul bizantin Vasile al II-lea d\u0103 un edict prin care hot\u0103r\u0103\u0219te ca vlahii din \u00eentreaga Bulgarie s\u0103 fie sub \u00eendrumarea arhiepiscopului de Ohrida. Valahii erau cre\u0219tin-ortodoc\u0219i. Apoi, valahii sunt consemna\u021bi \u00een numeroase cronici de c\u0103tre bizantini ca p\u0103stori \u0219i, mai ales, ca lupt\u0103tori vrednici de \u00eenrolat \u00een armata imperial\u0103 a \u201dromeilor\u201d, a\u0219a cum se auto-numeau grecii bizantini ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n

Valahii erau numi\u021bi astfel de cronicile bizantine, dar ei se auto-numeau ca rum\u00e2ni \u00een \u201dromaniile populare\u201d \u0219i se considerau urma\u0219ii romanilor latini adu\u0219i din Italia de \u00eemp\u0103ra\u021bii de la Roma, care s-au amestecat apoi cu autohtonii traco-daci \u0219i iliri. Rom\u00e2nii, ca lupt\u0103tori \u0219i o\u0219ta\u0219i viteji, au f\u0103cut parte din armata bizantin\u0103 \u0219i apar \u00een analele Bari, \u00een anul 1027, c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul bizantin a venit \u00een Italia cu o armat\u0103 \u00een r\u00e2ndurile c\u0103reia erau \u0219i bulgari \u0219i vlahi.<\/p>\n

Faptul c\u0103 valahii erau curajo\u0219i, viteji \u0219i \u00eendr\u0103zne\u021bi \u0219i diferi\u021bi de grecii bizantini aveau o imagine negativ\u0103 \u00een cronicile istoricilor de la Constantinopol. \u00cen lucrarea sa \u201dSfaturi \u0219i povestiri\u201d, cronicarul thessaliot Kekaumenos (sec. XI) ne furnizeaz\u0103 asemenea informa\u021bii despre vlahi. Astfel, \u00eentr-o diatrib\u0103 \u00eempotriva vlahilor, acesta contureaz\u0103 o imagine eminamente negativ\u0103 a vlahilor. Grecii bizantini urau spiritul de independen\u021b\u0103 al valahilor.<\/p>\n

\u00cen viziunea cronicarului thessaliot Kekaumenos, \u201eneamul vlahilor este cu totul necredincios \u0219i stricat\u201d, nu are \u201ecredin\u021b\u0103 dreapt\u0103 nici fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, nici fa\u021b\u0103 de \u00eemp\u0103rat, nici fa\u021b\u0103 de rud\u0103 sau de prieten\u201d, este un neam care \u201eumbl\u0103 pe to\u021bi s\u0103-i \u00een\u0219ele \u0219i minte stra\u0219nic \u0219i fur\u0103 mult\u201d, este nedemn de \u00eencredere \u0219i sprejur, \u00eentruc\u00e2t \u201ejur\u00e2ndu- se zilnic cu jur\u0103minte prea\u00eenfrico\u0219ate fa\u021b\u0103 de prietenii s\u0103i \u0219i c\u0103lc\u00e2ndu- \u0219i u\u0219or [jur\u0103mintele] \u0219i f\u0103c\u00e2nd \u0219i fr\u0103\u021bii de cruce \u0219i cumetrii \u0219i \u00eenchipuindu- \u0219i c\u0103 prin acestea va \u00een\u0219ela pe cei simpli \u0219i deoarece n-a p\u0103strat niciodat\u0103 credin\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de cineva\u201d. Cronicarul bizantin sus\u021binea c\u0103 vlahii \u201esunt foarte frico\u0219i, av\u00e2nd inim\u0103 de iepuri, iar \u00eendr\u0103zneala pe care o au vine \u0219i ea tot din fric\u0103\u201d.<\/p>\n

Toate aceast\u0103 imagine negativ\u0103 asupra valahilor \u00een cronciile bizantine anun\u021bau de fapt revolta valahilor \u00eempotriva Constantinopolului \u0219i \u00eentemeierea primului stat rom\u00e2nesc \u00een Mun\u021biii Balcanici de la sud de Dun\u0103re. Niketas Choniates, alt istoric grec, oferea un portret negativ valahilor revolta\u021bi fa\u021b\u0103 de Bizan\u021b. Istoricul afirma c\u0103 valahii sunt domina\u021bi de misticism sau chiar de credin\u021be fantastice.<\/p>\n

Choniates a scris despre evenimentele de la \u00eenceputul izbucnirii r\u0103scoalei vlaho-bulgare. Cronicarul bizantin prezint\u0103 pe larg stratagema la care au recurs Petru \u0219i Asan pentru a-\u0219i determnia cona\u021bionalii s\u0103 declan\u0219eze r\u0103scoala \u00eempotriva Bizan\u021bului. \u201e\u00cencerc\u00e2nd s\u0103-i elibereze din aceast\u0103 team\u0103 pe cei din acela\u0219i neam cu ei, cons\u00e2ngenii construir\u0103 un l\u0103ca\u0219 de rug\u0103ciune, cu hramul sf\u00e2ntului mucenic Dimitrie, \u00een care adunar\u0103 mul\u021bi st\u0103p\u00e2ni\u021bi de demoni, de ambele sexe, cu ochii injecta\u021bi \u0219i privirile r\u0103t\u0103cite, cu p\u0103rul \u00een dezordine \u0219i care se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219au aidoma celor st\u0103p\u00e2ni\u021bi de demoni \u0219i \u00een toate celelalte privin\u021be.<\/p>\n

\u00cei \u00eenv\u0103\u021bar\u0103 pe ace\u0219ti exalta\u021bi s\u0103 spun\u0103 c\u0103 Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t libertate pentru neamul bulg\u0103resc \u0219i al vlahilor \u0219i a \u00eencuviin\u021bat scuturarea jugului celui \u00eendelung purtat; din care cauz\u0103 \u0219i Dimitrie, mucenicul lui Hristos, a p\u0103r\u0103sit cetatea thessalonikenilor \u0219i biserica-i de acolo \u0219i petrecerea lui printre romei \u0219i a venit la ei ca s\u0103-i ajute \u0219i s\u0103 le fie p\u0103rta\u0219 la fapt\u0103. S-au potolit apoi pu\u021bin sminti\u021bii ace\u0219tia \u0219i iar\u0103\u0219i brusc, cu \u0219i mai mare \u00eensufle\u021bire, au prins s\u0103 se agite cuprin\u0219i de furii \u0219i strigau cu glas p\u0103trunz\u0103tor \u0219i inspirat [chipurile] c\u0103 nu-i acum vremea de \u0219edere, ci s\u0103 ia armele \u00een m\u00e2ini \u0219i s\u0103 porneasc\u0103 \u00eempotriva romeilor; iar pe cei prin\u0219i \u00een r\u0103zboi s\u0103 nu-i \u021bin\u0103 robi, ci s\u0103-i m\u0103cel\u0103reasc\u0103 \u0219i s\u0103-i ucid\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u0219i s\u0103 nu-i elibereze primind r\u0103scump\u0103rare, nici s\u0103 se plece la rug\u0103min\u021bi, nici s\u0103 se \u00eenmoaie la \u00eengenuncherile lor, ci s\u0103 fie tari ca o\u021belul \u00een fa\u021ba oric\u0103rei rug\u0103ciuni \u0219i s\u0103-i nimiceasc\u0103 laolalt\u0103 pe to\u021bi cei prin\u0219i.<\/p>\n

Convin\u0219i de asemenea profe\u021bi, neamul \u00eentreg, iau armele. \u0218i cum r\u0103scoala \u00eendat\u0103 le-a izbucnit, \u00eenc\u0103 \u0219i mai mult \u00ee\u0219i v\u00e2rau \u00een minte c\u0103 Dumnezeu dore\u0219te libertatea lor\u201d. (vezi Georgios Kedrenos, Compendiu de istorii, \u00een Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. III, Bucure\u0219ti, 1975, p. 144-145; Kekaumenos, Sfaturi \u0219i povestiri, \u00een Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. III, Bucure\u0219ti, 1975, p. 42-45; Ioan Kinnamos, Epitoma, \u00een Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. III, Bucure\u0219ti, 1975, VI; Pentru discu\u021biile asupra originii \u0219i a rolului vlahilor men\u021biona\u021bi de Ioan Kinnamos, vezi: E. St\u0103nescu, Les \u201eVlahoi\u201c de Kinnamos et Choniat\u00e8s et la pr\u00e9sence militaire byzantine au nord du Danube sous les Comn\u00e8nes, \u00een Revue des \u00c9tudes Sud-Est Europ\u00e9ennes, IX, 1971, 3, p. 588-592; V. M\u0103rcule\u021b, Vlahii \u00een ac\u021biunile militare din timpul Comnenilor, \u00een Revista de Istorie Militar\u0103, 2(60), 2000, p. 46-47).<\/p>\n

Nu doresc s\u0103 intru \u00een cauzele exhaustive ale r\u0103scoalei c\u0103peteniilor valahe Petru \u0219i Asan, pe care cronicarii occidentali sau francezi din timpul Cruciadei a IV-a i-a amintit doar ca valahi, iar statul lor \u00eenfiin\u021bat cu capitala la Veliko T\u00e2rnovo era construit pe e\u0219afodajul etnic \u0219i militar al popula\u021biei majoritare din mun\u021bi: valahii. Anna Comnena \u00een cronica memorial\u0103 \u201dAlexiada\u201d relateaz\u0103 c\u0103 \u00een anul 1094, cu prilejul unei campanii cumane la sud de Dun\u0103re, \u00eemp\u0103ratul Alexios I a fost informat despre mi\u0219c\u0103rile turanicilor, care trecuser\u0103 Dun\u0103rea, de \u201eun anume Pudilos, un nobil vlah\u201d. Cel pu\u021bin la fel de credincio\u0219i s-au ar\u0103tat vlahii \u0219i fa\u021b\u0103 de \u00eemp\u0103ratul Manuel I.<\/p>\n

Un eveniment cu prilejul c\u0103ruia ace\u0219tia \u0219i-au probat fidelitatea fa\u021b\u0103 de basileu s-a consumat \u00een anul 1164, c\u00e2nd Andronikos Comnenos, v\u0103rul \u00eemp\u0103ratului, a \u00eencercat f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 uzurpe tronul. E\u0219u\u00e2nd \u00een tentativa sa, prin\u021bul bizantin a c\u0103utat s\u0103 se refugieze la Halici, dar relateaz\u0103 Niketas Choniates, \u201eprins de vlahi, la care ajunsese zvonul despre fuga lui, era dus \u00eenapoi la \u00eemp\u0103rat\u201d.<\/p>\n

Cu aceste m\u0103rturii din cronicile bizantine reiese clar c\u0103 Balcanii erau \u00eemp\u00e2nzi\u021bi de o popula\u021bie romanic\u0103 cu origini autohtone traco-dace, numi\u021bi chiar \u201ddaci\u201d \u00een unele istorii ale Bizan\u021bului din secolul XIV. Deci \u00eentemeierea regatului rom\u00e2nilor cu capitala la Veliko T\u00e2rnovo a fost demersul firesc a unei popula\u021bii cu o proprie con\u0219tiin\u021b\u0103, care a profitat de cruciadele latinilor care treceau prin teritoriile lor de a se rupe de st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit, ce nu avea nicio leg\u0103tur\u0103 etnic\u0103 \u0219i lingvistic\u0103 cu vechiul imperiu de la Roma. Bizan\u021bul era grec \u0219i locuitorii vorbeau limba greac\u0103 \u0219i se se numeau \u201dromei\u201d, \u00een timp valahii se denumeau pe ei, ca \u201drum\u00e2ni\u201d \u0219i urma\u0219ii Romei \u0219i a autohtonilor traco-daci.<\/p>\n

Cronicarul Anonymus al regelui maghiar Bela al III-lea de la sf\u00e2r\u0219itul secolului XII (apud Al. Madgearu \u0219i Tudor S\u0103l\u0103gean) aminte\u0219te \u00een scrierea sa din limba latin\u0103 c\u0103 la venirea ungurilor \u00een Panonia \u0219i Transilvania la sf\u00e2r\u0219itul secolului IX tr\u0103iau locuitori, bulgari, slavi \u0219i mai ales valahi, ca \u201dp\u0103storii romanilor\u201d. Deci popula\u021bia \u201dromanic\u0103\u201d, a valahilor, numi\u021bi altfel de cronicile germano-slavo-maghiare, erau extins\u0103 din sudul Balcanilor p\u00e2n\u0103 la nord \u00een teritoriile rutenilor (Bucovina de nord, Pocu\u021bia, Carpa\u021bii P\u0103duro\u0219i).<\/p>\n

Prima regiune din \u201dGesta Hungarorum\u201d, \u00een care popula\u021bia vlah\u0103 ne este prezentat\u0103, este C\u00e2mpia Panonic\u0103, Anonymus prezent\u00e2nd-o \u00een capitolul IX al lucr\u0103rii sale. Descrierea c\u00e2mpiei panonice este dat\u0103 de c\u0103tre ducii rutenilor, care \u00eei invit\u0103 pe unguri s\u0103 se a\u0219eze acolo \u201cquam terram habitarent Sclavi Bulgarii et Blachii ac pastores Romanorum. Quia post mortem Athile regis teram Pannonic Romani dicebant pascua esse eo, quod greges eorum in terra Pannonic pascebantur, et iure terra Pannonie pascua Romanorum este dicebatur, nam et modo Romai pascuntur de bonis Hungariae\u201d. Valahii tr\u0103iau \u00een Panonia. (Alexandru Florin Cioltei, Imaginea vlahilor \u00een scrierile str\u0103inilor \u00eentre secolele XI-XIII, Revista Transilvania, Sibiu, 2015).<\/p>\n

Marele istoric rom\u00e2n postbelic PP Panaitescu, \u00eentr-o carte publicat\u0103 \u00een anul 1944 \u2013 \u201dRom\u00e2ni \u0219i bulgari\u201d, surprinde melanjul rom\u00e2no-bulgar din Peninsula Balcanic\u0103 \u0219i preluarea alfabetului glagolitic \u0219i liturghia slav\u0103 \u00een religia rom\u00e2nilor balcanici, la ini\u021biativa fra\u021bilor Chiril \u0219i Metodiu (valahi) din Salonic, fra\u021bi care \u0219i-au impus cuno\u0219tin\u021bele din Tesalia p\u00e2n\u0103 \u00een Moravia de azi. Petre \u0219i Asan au fost doi fra\u021bi valahi din Mun\u021bii Haemus, care s-au ridicat \u00eempotriva ridic\u0103rii taxelor \u0219i a asupririi bizantine. Asan, numele \u00een limba valahilor provenea dintr-o denumire pastoral\u0103, ce \u00eensemna \u201dcojoc alb\u201d.<\/p>\n

Liderii valahilor au fost primi\u021bi cu dispre\u021b de \u00eemp\u0103ratul constantinopolitan \u0219i de ierarhia politic\u0103 a Bizan\u021bului. Ei au fost umili\u021bi de un demnitar grec \u0219i chiar lovi\u021bi. Bizan\u021bul dorea cre\u0219terea taxelor pentru a \u00eent\u0103ri armata care lupta cu turci selgiucizi, dar \u0219i pentru a riposta prin corupere pe liderii cruciadelor latine, care se foloseau de lupta sf\u00e2nt\u0103 pentru eliberarea Ierusalimului \u00een vederea lovirii de fapt a Constantinopolului \u0219i jefuirea acestuia, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat prin cruciada a IV-a \u00een 1204\/1205.<\/p>\n

Fra\u021bii rum\u00e2ni Petru \u0219i Asan umili\u021bi de \u00eemp\u0103rat \u0219i \u0219i-au jurat r\u0103zbunare \u0219i au ridicat valahii p\u0103stori la lupt\u0103. Petru \u0219i Asan au \u00eentemeiat de fapt primul stat feudal rom\u00e2nesc, intitulat Regatul \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Alia\u021bi cu cumanii, voievozii valahi au devenit st\u0103p\u00e2ni pe teritoriul dintre Haemus \u0219i Dun\u0103re. Au trecut cu puterea lor la nordul Dun\u0103rii, st\u0103p\u00e2nind Muntenia, Dobrogea \u0219i Moldova, mai ales teritoriul dintre Prut \u0219i Nistru, care se va numi Basarabia. Interesant c\u0103 primul stat valah, adic\u0103 rom\u00e2nesc a cuprins Balcanii \u0219i o mare parte a actualului teritoriu al Rom\u00e2nie, av\u00e2nd inclus teritoriul de azi numit Baasrabia, locuit tot de valahi.<\/p>\n

Veliko T\u00e2rnovo \u2013 prima capital\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti medievale din Balcani<\/em><\/p>\n

Povestea r\u0103scoalei valahilor e simpl\u0103: cre\u0219tere a obliga\u021biilor fiscale impus\u0103 de Isaac II Anghelos, care \u00ee\u0219i preg\u0103tea nunta cu fiica regelui Ungariei, a declan\u0219at \u00een 1185 o r\u0103scoal\u0103 a rom\u00e2nilor sud-dun\u0103reni, \u00een alian\u021b\u0103 cu bulgarii. Rolul precump\u0103nitor al rom\u00e2nilor \u00een r\u0103scoal\u0103 este relevat de izvoarele bizantine care relateaz\u0103 detaliat evenimentele. Conduc\u0103torii r\u0103scoalei valahilor au fost fra\u021bii Petru \u0219i Asan. Dup\u0103 ce \u00eemp\u0103ratul le-a respins cererile f\u0103cute \u00een numele comunit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti, cei doi au organizat r\u0103scoala, iar Petru s-a \u00eencoronat rege sau \u021bar.<\/p>\n

Dup\u0103 campanii militare conduse de generali \u00eenclina\u021bi spre tr\u0103dare, \u00eemp\u0103ratul a condus personal o campanie \u00een 1186. Petru \u0219i Asan s-au refugiat \u00een nordul Dun\u0103rii, acas\u0103 tot la fra\u021bii lor valahi, unde au cerut ajutorul cumanilor, dar \u0219i a rum\u00e2nilor nord-dun\u0103reni. La \u00eentoarcere, au recuperat teritoriile ocupate de bizantini, profit\u00e2nd de faptul c\u0103 \u00eemp\u0103ratul mic\u0219orase efectivele garnizoanelor. \u00cen 1187 s-a consumat o nou\u0103 b\u0103t\u0103lie, soldat\u0103 cu victoria bizantin\u0103. Luptele au continuat \u0219i \u00een anii urm\u0103tori, dar \u00eemp\u0103ratul nu a ob\u021binut victorii decisive. Rom\u00e2nii s-au \u00eent\u0103rit \u00een regiunea muntoas\u0103 \u00een cet\u0103\u021bi \u0219i fortifica\u021bii puternice. Detronarea lui Isaac II Anghelos a u\u0219urat efortul rom\u00e2nilor, \u00eentruc\u00e2t trupele bizantine au fost chemate \u00een capital\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri autoritatea noului \u00eemp\u0103rat, Alexios al III-lea.<\/p>\n

Vlahii au preluat controlul noului stat rom\u00e2nesc. Potrivit istoricului rus A.A. Vasiliev: \u201e\u00cen baza m\u0103rturiilor viabile, mi\u0219carea de eliberare din jum\u0103tatea secolului XII, \u00een Balcani a pornit \u0219i a fost purtat\u0103 in mod viguros de c\u0103tre valahi, str\u0103mo\u0219ii rom\u00e2nilor de azi. S-au al\u0103turat \u0219i bulgarii \u0219i \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 cumanii de dincolo de Dun\u0103re. Cea mai bun\u0103 surs\u0103 contemporan\u0103 greceasc\u0103 Nicetas Choniates a specificat in mod clar c\u0103 insurec\u021bia a fost pornit\u0103 de valahi (blachi). Liderii insurec\u021biei Petru \u0219i Asen (Asan) apar\u021bineau acestei rase.<\/p>\n

A doua campanie a imperiului bizantin \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost dus\u0103 \u00eempotriva valahilor. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd Nicetas i-a men\u021bionat pe bulgari a f\u0103cut-o concomitent cu men\u021bionarea valahilor\/rom\u00e2nilor\u201d. Rom\u00e2nii din st\u00e2nga Dun\u0103rii s-au sm\u021bit solidari cu fra\u021bii lor din Haemus \u0219i au participat la aceast\u0103 revolt\u0103 \u00eempotriva imperiului bizantin. Trecerea fluviului de c\u0103tre \u201evlahi\u201d (rom\u00e2ni) \u0219i \u201esci\u021bi\u201d (cumanii) de la nord la sud este men\u021bionat\u0103 \u00een mod explicit de c\u0103tre Niketas Choniates. Contribu\u021bia valahilor din Muntenia actual\u0103 la r\u0103zboiul de eliberare a valahilor balcanici este consemnat\u0103 de cronicile bizantine.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Petru \u0219i Asan \u2013 voievozii valahi ai primului stat medieval rom\u00e2nesc: Regatul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/em><\/p>\n

Din p\u0103cate, la intrigile bizantinilor, \u00eentemeietorii statului rom\u00e2nesc medieval, Asan \u0219i Petru, au fost asasina\u021bi de boierii lor, \u00een 1196 \u0219i 1197. Fratele lor, Ioni\u021b\u0103 Caloian zis Ioan Valahul s-a urcat pe tron \u0219i a consolidat \u021baratul vlah. Etnonimul bulgar a fost preluat mai t\u00e2rziu \u0219i exagerat de c\u0103tre istoricii bulgari. Ioan Valahul, elogiat de cruciatul francez Robert de Clari, a extins grani\u021bele de la Carpa\u021bii meridionali p\u00e2n\u0103 la r\u00e2ul Mari\u021ba \u0219i la Rodopi, de la Marea Neagr\u0103 p\u00e2n\u0103 dincolo de Vardar, la limita Albaniei. A ob\u021binut de la pap\u0103 recunoa\u0219terea sa ca \u201erege al bulgarilor \u0219i al rom\u00e2nilor\u201d (Rex Bulgarorum et Valachorum: titlul de \u00eemp\u0103rat nu i-a fost recunoscut).<\/p>\n

Etnonimul bulgar a fost impus pentru recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103, ca stat ce a preluat mo\u0219tenirea \u021baratului bulgar. \u00cen cronicile arabe din secolul al XIII-lea, bine informate, \u00een loc de regatul bulgar era men\u021bionat\u0103 Valahia, cu indicarea precis\u0103 a coordonatelor geografice arabe \u0219i cu specificarea faptului c\u0103 Valahia se numea \u00een arab\u0103 \u201eal-Awalak\u201d, iar locuitorii \u201eulaqut\u201d sau \u201eulagh\u201d. \u00cen timpul lui Ioni\u021b\u0103 Caloian zis Valahul conform cronicilor latine (1197-1207), care era fratele mai mic a lui Petru \u0219i Asan, s-a petrecut cea de-a patra cruciad\u0103, care a sf\u00e2r\u0219it \u00een 1204 prin cucerirea Constantinopolului de c\u0103tre crucia\u021bi \u0219i \u00eenfiin\u021barea Imperiului Latin de Constantinopol. \u00centre noua structur\u0103 politic\u0103 \u0219i \u021baratul vlah au fost o serie de conflicte militare. Beneficiind de concursul cumanilor, vlahii au ob\u021binut victorii importante, \u00eentre care cea din 1205 la Adrianopol, unde a fost luat prizonier \u00eensu\u0219i \u00eemp\u0103ratul latin Balduin I.<\/p>\n

Cruciatul francez moare se pare \u00eentr-un turn \u00eenchisoare valah\u0103 din capitala noului stat rom\u00e2nesc \u2013 T\u00e2rnovo. Ioan Valahul aspira chiar la cucerirea Constantinopolului, dar planul s\u0103u nu a reu\u0219it din cauza manevrelor politice ale adversarilor s\u0103i. Ioni\u021b\u0103 a fost ucis \u00een 1207 de un cuman \u00een timpul asedierii Salonicului. Ioni\u021b\u0103 Caloian ocup\u0103 astfel un loc important at\u00e2t \u00een panteonul istoriei rom\u00e2nilor, dar \u0219i \u00een cel a istoriei bulgarilor datorit\u0103 succeselor sale militare \u0219i politice. Istoriccii bulgari datorit\u0103 unui na\u021bionalism prost \u00een\u021beles exagereaz\u0103 rolul bulgailor \u00een \u021baratul rom\u00e2nesc de T\u00e2rnovo. Afirm\u0103rea originii romane a poporului rom\u00e2n \u00een coresponden\u021ba purtat\u0103 cu Papa Inocen\u021biu al III-lea pentru recunoa\u0219terea sa ca \u00eemp\u0103rat, arat\u0103 l\u0103murit prezen\u021ba \u0219i influen\u021ba \u201evlahilor\u201d \u00een statul condus de Ioni\u021b\u0103, care era un lupt\u0103tor valah. (Hristo Hristov, History of Bulgaria (tradus din bulgar\u0103 de \u0218tefan Kostov). Editura Dimit\u0103r Markovski, 1985; Barbara Jelavich (Ielavici), History of the Balkans, 1983). \u201d<\/p>\n

Se n\u0103scu un razboi intre crucia\u021bi imp\u0103ratul Caloian, pe care cronicarul francez al cruciatei, Villehardouin, \u00cel nume\u0219te \u00ab Jehan Blac \u00bb, adic\u00e4 Valahul, Rom\u00e2nul. Lupta decisiva se d\u00e4du aproape de Adrianopol (1205), cu Rom\u00e2nii, ajutati si de Cumanii de peste Dunare, \u00een r\u00e2ndurile carora erau de sigur \u0219i Rom\u00e2ni de dincolo de fluviu, infransera cumplit oastea de cavaleri a cruciatilor. Insu\u0219i \u00abimp\u00e4ratul\u00bb Baldovin fu luat prizonier \u0219i \u00ee\u0219i sf\u00e2r\u0219i zilele la T\u00e2rnova. Ca urmare a izb\u00e2ndei, Caloian \u00ee\u0219i intinse stap\u00e2nirile in Macedonia \u0219i in Rumelia de peste Balcani.<\/p>\n

Dar \u0219i domnia lui Caloian a fost de scurta durat\u0103, el pieri ucis la 1207, dupa zece ani de domnie, fiind \u00eenlocuit cu \u021barul Boril de origine cuman\u0103\u201d, scria istoricul PP Panaitescu. Ideea este clar\u0103 \u00een opinia istoricului rom\u00e2n. \u021aaratul, mai degrab\u0103 regatul lui Petru \u0219i Asan \u0219i apoi al lui Ioan Valahul din cronicile occidentale \u2013 mai ales a croncii lui Robert de Clari care descrie \u021bara valahilor din Balcani \u2013 era de origine etnic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Petru, Asan \u0219i Ioan Valahul erau numi\u021bi valahi \u00een aceste cronici, nu bulgari sau cumani. Ei au fost c\u0103peteniile \u2013 voievozii \u2013 care au \u00eentemeiat primul \u021barat, mai degrab\u0103 primul regat \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, cu capitala la Veliko T\u00e2rnovo \u0219i care era extins pe teritoriul actual al Munteniei, Moldovei, Dobrogei \u0219i Basarabiei, deci peste teritoriul locuit de valahi \u0219i de o sub\u021bire elit\u0103 politic\u0103 cuman\u0103. \u201d<\/p>\n

Acesti Vlahi din Balcani d\u0103dur\u0103 na\u0219tere dinastiei domnitoare si de aci importan\u021ba ce i s-a dat \u00een primele decenii ale vie\u021bii politice a imperiului pun\u00e2ndu-se numele ei \u0219i in titlul imperiului. \u00cen a doua genera\u021bie majoritatea bulgar\u0103 \u0219i tradi\u021bia oficial& a cancelariei slavone ramase dela primul imperiu instaurar\u0103 cu totul rolul judecat \u00eenainte de Rom\u00e2nii din Balcani.<\/p>\n

Ace\u0219ti Rom\u00e2ni continuau s\u00e4 existe ca popor deosebit in muntii lor si chiar in capitala \u021b\u0103rii, T\u00e2rnova, \u0219i \u00een secolul al XIII-lea, dei nu mai erau element politic de conducere\u201d scria PP Panaitescu. De altfel, istoricul sus\u021binea c\u0103 a doua genera\u021bie conduc\u0103toare a imperiului de la T\u00e2rnovo era deja bulgarizat\u0103 (aici mai trebuie cercetat, nu cred afirma\u021bia), iar \u00een cronicile cu numele prizonierilor din Balcani, prizonieri lua\u021bi de crucia\u021bii latini (catolici) \u00een Italia erau aminti\u021bi \u0219i \u201dvalahii din T\u00e2rnovo\u201d. De altfel, o sor\u0103 a lui Basarab I de la Curtea de Arge\u0219 \u00ee\u0219i c\u0103s\u0103tore\u0219te fiica, la \u00eenceputul secolului XIV, cu \u021barul \u201dbulgar\u201d(?) de T\u00e2rnovo, fiind alia\u021bi \u00een lupta cu bizantinii.<\/p>\n

\u0218i\u0219manizii de la T\u00e2rnovo \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 alian\u021ba cu valahii de la Curtea de Arge\u0219 \u00een lupta pentru suveranitate fa\u021b\u0103 de Bizan\u021b. Leg\u0103turile politice \u0219i de rudenie ale \u0218i\u0219manizilor cu Basarabii erau de sorginte valah\u0103 din vremea celor trei c\u0103petenii Petru, Asan \u0219i Ioan Valahul conduceau prima \u021aar\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Balcani cu capitala la T\u00e2rnovo. (PP Panaitescu, Rom\u00e2ni \u0219i bulgari, 1944, Bucure\u0219ti, pp. 10-30). Ceea ce consider c\u0103 trebuie s\u0103 re\u021binem din expunerea istoricului este faptul c\u0103 cronicarii occidentali ai cruciadei a IV-a au amintit clar de originea valah\u0103 indubitabil\u0103 a c\u0103peteniilor r\u0103scoalei din 1184-1185 \u00eempotriva Bizan\u021bului, precum \u0219i c\u0103 Ioan Valahul era amintit de cronicarul Robert de Clari, nobil francez s\u0103rac, ca \u201dJean le Blac\u201d, adic\u0103 Ioan Valahul, ca \u0219i structura de conducere a noului regat antibizantin.<\/p>\n

Dup\u0103 cucerirea Imperiului bizantin \u0219i instaurarea Imperiului Latin de Constantinopol, Villehardouin a servit ca lider militar, conduc\u00e2nd retragerea crucia\u021bilor dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea acestora \u00een b\u0103t\u0103lia de la Adrianopol \u0219i capturarea \u00eemp\u0103ratului Balduin I de c\u0103tre for\u021bele lui Ioni\u021b\u0103 Caloian, \u021barul Valahiei. Ca recunoa\u0219tere pentru serviciile sale, Bonifaciu de Montferrat i-a acordat lui Geoffroi cetatea Messinopolis din Tracia. Dup\u0103 \u00eencheierea cruciadei, titulatura sa a devenit mare\u0219al de Champagne \u0219i al Romaniei \u2013 o \u021bar\u0103 simbolic\u0103 \u0219i real\u0103 din Balcani.<\/p>\n

Iar francezul Robert de Clari vorbe\u0219te foarte frumos de valahi, chiar cu simpatie pentru vitejia lor, fapt ce a dus la c\u0103s\u0103toria dintre \u00eemp\u0103ratul latin al Constantinopollui \u0219i fiica regelui Burus al valahilor din T\u00e2rnovo, pentru a se aduce pacea dintre imperiul latin \u0219i valahi. Rum\u00e2nii sunt descri\u0219i ca viteji, iar zestrea fiicei lui Burus pentru c\u0103s\u0103toria cu \u00eemp\u0103ratul latin a \u00eenc\u0103put pe \u201d\u0219aizeci de dobitoace\u201d. T\u00e2rnovo \u2013 \u201eOra\u0219ul \u021aarilor\u201d se afl\u0103 pe malul r\u00e2ului Iantra \u0219i azi e un frumos ora\u0219 turistic, cu 70 mii locuitori. Ora\u0219ul vechi se afla pe trei dealuri: \u021aareve\u021b, Trapezi\u021ba \u0219i Momina Krepost. Deci, fostele re\u0219edin\u021be ale \u021barilor \u0219i ale patriarhilor valahi se afl\u0103 \u00een aceast\u0103 prim\u0103 capital\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Centrul vlahilor se afl\u0103 deci pe dealul \u021aareve\u021b, un nume simbolic. Vlahii se considerau urma\u0219ii \u021baratului (imperiului) roman? Putem sus\u021bine un adev\u0103r istoric c\u0103 la T\u00e2rnovo a fost prima capital\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eenainte de Curtea de Arge\u0219, \u00eentemeiat\u0103 de Basarab I. Deci \u00eentemeierea \u021a\u0103rilor Rom\u00e2ne trebuie consemnat\u0103 cu regatul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti din Mun\u021bii Balcani, cu capitala la T\u00e2rnovo \u00een anul 1186.<\/p>\n

Petru, Asan \u0219i Ioan Valahul au fost lideri valahi ce trebuie s\u0103 intre \u00een iconografia istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i \u00een manualele \u0219colare ca \u00eentemeietorii primului stat rom\u00e2nesc medieval. Ioan Valahul a ob\u021binut de la pap\u0103 recunoa\u0219terea sa ca \u201erege al bulgarilor \u0219i al rom\u00e2nilor\u201d (Rex Bulgarorum et Valachorum). Dar titlul de \u00eemp\u0103rat nu i-a fost recunoscut. Nu putea un valah, \u00een concep\u021bia papal\u0103, s\u0103 fie \u00eemp\u0103ratul romanilor deci mo\u0219tenirea politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a Romei imperiale.<\/p>\n

Ionu\u021b \u021aene<\/em><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n