{"id":1245018,"date":"2024-05-19T06:11:12","date_gmt":"2024-05-19T03:11:12","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245018"},"modified":"2024-05-19T06:11:12","modified_gmt":"2024-05-19T03:11:12","slug":"efectele-hipnotice-ale-ecranului-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1245018","title":{"rendered":"EFECTELE HIPNOTICE ALE ECRANULUI – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

EFECTELE HIPNOTICE ALE ECRANULUI<\/span><\/h1>\n
\n

Incorect Politic<\/strong>
\nMai 19, 2024<\/p>\n

\"EFECTELE<\/a><\/p>\n

EFECTELE HIPNOTICE ALE ECRANULUI<\/strong><\/h2>\n

Via IonCoja<\/a>:<\/em><\/p>\n

Motivul care m-a determinat s\u0103 aduc la suprafa\u021b\u0103 fa\u021ba nev\u0103zut\u0103 \u0219i \u00eentunecat\u0103 a acestor \u201emagii\u201d ale secolului nostru este unul simplu: v\u0103d cum oameni s\u0103n\u0103to\u0219i mental, at\u00e2t adul\u021bi, c\u00e2t \u0219i copii, cap\u0103t\u0103 \u00eensu\u0219iri de robo\u021bi hipnotiza\u021bi.<\/p>\n

Un articol de doctorul psiholog clinician, Daniela \u0218an\u021ba, din care pute\u021bi afla informa\u021bii utile \u0219i foarte importante despre cum ne afecteaz\u0103 creierul micul sau marele ecran.<\/p>\n

PSIH. CLINICIAN DANIELA \u0218ANTA<\/p>\n

DEGRADAREA PSIHIC\u0102 PRIN TEHNOLOGIA DIGITAL\u0102<\/strong><\/p>\n

De 15 ani, m\u0103 confrunt cu un fenomen \u00een practica psihologiei clinice. Este vorba de o nou\u0103 form\u0103 de dependen\u021b\u0103, dependen\u021ba de televizor \u0219i de tehnologia digital\u0103, care din punct de vedere neuropsihologic este o dependen\u021b\u0103 cu repercusiuni grave asupra func\u021biilor creierului pentru tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n

Ca psiholog clinician m\u0103 opun cu toat\u0103 responsabilitatea folosirii acestor dispozitive, cu excep\u021bia unor situa\u021bii de real\u0103 nevoie. Acela\u0219i lucru \u00eel recomand\u0103 \u0219i psihologi din lumea \u00eentreag\u0103, medici neurologi, medici psihiatri, care prin natura meseriei se confrunt\u0103 cu o adev\u0103rat\u0103 degradare psihic\u0103 a pacien\u021bilor care utilizeaz\u0103 aceste dispozitive.<\/p>\n

ROBO\u021aII HIPNOTIZA\u021aI<\/strong><\/p>\n

Motivul care m-a determinat s\u0103 aduc la suprafa\u021b\u0103 fa\u021ba nev\u0103zut\u0103 \u0219i \u00eentunecat\u0103 a acestor \u201emagii\u201d ale secolului nostru este unul simplu: v\u0103d cum oameni s\u0103n\u0103to\u0219i mental, at\u00e2t adul\u021bi, c\u00e2t \u0219i copii, cap\u0103t\u0103 \u00eensu\u0219iri de robo\u021bi hipnotiza\u021bi. Acest lucru se vede \u00een cabinetul psihologic \u0219i \u00een jurul meu. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, am v\u0103zut acest efect asupra propriei mele fiin\u021be \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u021biva ani, c\u00e2nd \u0219i eu eram dependent\u0103 mental ca majoritatea popula\u021biei. Totu\u0219i, salvarea mea a venit de undeva: la un \u00eendemn prietenesc, am \u00eenceput s\u0103 cercetez ce \u00eenseamn\u0103 aceste dispozitive \u0219i ce efecte au asupra omului. Am g\u0103sit repede explica\u021bia \u0219i am renun\u021bat, cred eu, \u00een timp util pentru a mai salva ceva.<\/p>\n

Dar mai exist\u0103 un lucru care m-a f\u0103cut s\u0103 pot renun\u021ba mai u\u0219or \u0219i anume, anii copil\u0103riei, ai gimnaziului \u0219i o parte bun\u0103 din liceu, c\u00e2nd creierul meu nu a fost intoxicat, s-a putut dezvolta s\u0103n\u0103tos. Pentru c\u0103 acces la internet nu aveam, la televizor nu prea m\u0103 uitam, iar smartphonuri nu existau atunci. Prin simpla mea observa\u021bie \u0219i prin cercet\u0103rile personale v\u0103 aduc la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 oamenii nu de\u021bin informa\u021bia complet\u0103 asupra acestui drog, nu se spun efectele lui, din punct de vedere medical, c\u00e2t de nocive sunt asupra organismului \u0219i \u00een mod special, asupra creierului.<\/p>\n

C\u00c2TEVA NO\u021aIUNI PSIHO-SOMATICE<\/strong><\/p>\n

Creierul uman, \u00eencep\u00e2nd cu primii doi ani \u0219i p\u00e2n\u0103 la opt ani are o dezvoltare puternic\u0103. Apar procesele cognitive, percep\u021bia, reprezentarea, se dezvolt\u0103 aria limbajului, a comunic\u0103rii, rela\u021bionarea afectiv\u0103 cu cei din jur, reprezentarea, aten\u021bia etc. Procesul de dezvoltare continu\u0103 \u0219i dup\u0103 aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, apar emo\u021biile. Partea emo\u021bional-afectiv\u0103 este \u00een plin\u0103 dezvoltare, p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 17 ani \u00een perioada adolescen\u021bei.<\/p>\n

Din documenta\u021bia medical-psihiatric\u0103 afl\u0103m c\u0103 se pot instala \u00een perioada adolescen\u021bei viitoarele boli psihice: schizofrenia, tulbur\u0103rile paranoide, tulbur\u0103ri ale personalit\u0103\u021bii etc. Creierul uman nu se maturizeaz\u0103 complet dec\u00e2t la v\u00e2rsta de 25-30 de ani. Partea creierului care continu\u0103 s\u0103 se dezvolte este cortexul prefrontal. Aceast\u0103 zon\u0103 a creierului localizat\u0103 \u00een partea frontal\u0103 a capului este implicat\u0103 \u00een activarea unor factori importan\u021bi precum: aten\u021bia, planificarea, luarea deciziilor, controlul, g\u00e2ndirea logic\u0103, dezvoltarea personalit\u0103\u021bii \u0219i memoria pe termen scurt.<\/p>\n

Tinerii adolescen\u021bii p\u00e2n\u0103 \u00een 17 ani au nevoie de rela\u021bionare fizic\u0103, psihic\u0103, emo\u021bional\u0103 cu familia, Biserica \u0219i societatea (prin \u0219coal\u0103, diverse activit\u0103\u021bi). Copilul, adolescentul nu are nevoie de internet pentru a afla adev\u0103rurile vie\u021bii, nu are nevoie de televizor care s\u0103-l informeze cum s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103, c\u00e2t s\u0103 doarm\u0103 sau ce s\u0103 bea. Nu are nevoie de smartphone ca prieten, ci de o socializare s\u0103n\u0103toas\u0103 real\u0103, nu virtual\u0103 \u0219i de un duhovnic cu care s\u0103 se sf\u0103tuiasc\u0103 \u00een problemele intime \u0219i personale, pentru a se dezvolta \u0219i latura spiritual\u0103 a individului.<\/p>\n

SOCIALIZAREA VIRTUAL\u0102 \u0218I TULBUR\u0102RILE AFECTIVE<\/strong><\/p>\n

Efectele socializ\u0103rii virtuale duc categoric la tulbur\u0103ri afective, deficit aten\u021bional, tulbur\u0103ri depresive, anxioase, tulbur\u0103ri de comportament, \u00eent\u00e2rziere \u00een achizi\u021bii, tulburare \u00een spectrul limbajului \u0219i grave tulbur\u0103ri de personalitate care \u00eei vor marca viitorul de adult. La b\u0103tr\u00e2ni, efectele vizion\u0103rii programelor TV sunt atacurile de panic\u0103, frica, temerile, insomniile \u0219i toate cele amintite mai sus. Le pute\u021bi g\u0103si men\u021bionate \u00een literatura psihologic\u0103 de specialitate. De ce am \u00eendr\u0103znit s\u0103 numesc aceste dispozitive magia secolului prin hipnoz\u0103?<\/p>\n

S-a dovedit \u0219tiin\u021bific c\u0103, \u00een primele dou\u0103 minute de la vizionarea unui program TV, creierul prezint\u0103 o activitate electric\u0103, o configura\u021bie nou\u0103 nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een nicio alt\u0103 activitate uman\u0103. Din punct de vedere neurologic, activitatea cortical\u0103 (creierul) \u00een timpul vizion\u0103rii se situeaz\u0103 \u00een zona anomaliilor neurologice.<\/p>\n

Se cunoa\u0219te c\u0103 exist\u0103 o perioad\u0103 optim\u0103 pentru dezvoltarea organismului prin diferi\u021bi stimuli. Dac\u0103 apari\u021bia acestor stimuli nu se face la vremea potrivit\u0103, partea creierului responsabil\u0103 cu prelucrarea acestor stimuli nu se mai dezvolt\u0103, se atrofiaz\u0103 (se reduce, se usuc\u0103, sl\u0103be\u0219te), prin accesarea acestor dispozitive.<\/p>\n

Exact acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu creierul uman (cf. Jane Bernstein). Oamenii se diferen\u021biaz\u0103 de animale prin ra\u021biune, adic\u0103 prin func\u021bionabilitatea creierului. \u00cen timpul vizion\u0103rii unui film pe internet, televizor sau printr-un joc pe calculator, cortexul prefrontal intr\u0103 \u00eentr-o trans\u0103, \u00eentr-o hibernare f\u0103r\u0103 ca individul s\u0103 realizeze acest lucru. Dr. Ernest Hilgard spune c\u0103 televizorul poate foarte u\u0219or s\u0103-i aduc\u0103 pe oameni \u00eentr-o stare hipnotic\u0103. \u201eA sta lini\u0219tit, relaxat, \u00eentr-o camer\u0103 \u00eentunecoas\u0103, privind fix \u0219i pasiv o surs\u0103 de lumin\u0103 pe o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp, sunt primele componente ale inducerii hipnozei\u201d (Mander 1978).<\/p>\n

RETARDUL<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 cum se observ\u0103 \u00een imaginea de mai sus, activit\u0103\u021bile cortexului prefrontal \u00een cazul copiilor mici nu se mai dezvolt\u0103. Apare retardul psihic, mu\u021benia (tulburare de vorbire), deficitele aten\u021bionale, tulbur\u0103ri de percep\u021bie, autismul virtual etc. care este mai des dec\u00e2t cel nativ. \u00cen ziua de azi, copiii au retard psihic datorat acestor dispozitive. Am s\u0103 v\u0103 dau c\u00e2teva exemple din cazuistica psihologic\u0103:<\/p>\n

1. Copil de 3 ani diagnosticat cu autism \u0219i \u00eent\u00e2rziere \u00een achizi\u021bii \u00een lipsa televizorului \u0219i a telefonului, \u00een decurs de doi ani a recuperat psihic func\u021biile atrofiate nedezvoltate, g\u0103site \u00een imaginile mai sus prezentate.<\/p>\n

2. Copil de 5 ani diagnosticat cu tulburare de vorbire (mu\u021benie), \u00een decurs de o lun\u0103 \u00een lipsa total\u0103 a telefonului, tabletei \u0219i a televizorului a reu\u0219it s\u0103 lege cuvinte simple \u0219i s\u0103-\u0219i cheme p\u0103rin\u021bii pe nume. Recuperarea continu\u0103.<\/p>\n

3. Adult diagnosticat cu atacuri de panic\u0103 repetate, ipohondrie \u0219i insomnie \u00een lipsa televizorului \u0219i a acces\u0103rii internetului. \u00cen decurs de patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, atacurile de panic\u0103 au disp\u0103rut \u00een totalitate prin \u00eenlocuirea acestora cu cititul, care relaxeaz\u0103 func\u021biile creierului, apropierea de Dumnezeu, cu activit\u0103\u021bi \u00een natur\u0103, munc\u0103. Recuperarea este vizibil\u0103.<\/p>\n

CUM LUCREAZ\u0102 CELE DOU\u0102 EMISFERE ALE CREIERULUI<\/strong><\/p>\n

Este o am\u0103gire \u0219i o credin\u021b\u0103 total fals\u0103 \u0219i nefondat\u0103 c\u0103 utilizarea calculatorului dezvolt\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i \u00eel face pe copil mai inteligent. Tocmai s-a demonstrat mai sus c\u0103 dimpotriv\u0103, aduce grave disfunc\u021bii psihice. \u00cen continuare, v\u0103 voi prezenta creierul cu cele dou\u0103 emisfere cerebrale f\u0103r\u0103 de care nimeni de pe acest p\u0103m\u00e2nt nu poate func\u021biona. Aceste dou\u0103 emisfere ne fac fiin\u021be ra\u021bionale. Orice dereglare sau \u00eent\u00e2rziere a lor duc la probleme interne \u0219i de func\u021bionabilitate a nervilor \u0219i a organismului. Acestea sunt legate \u00eentre ele de o punte, corpul calos.<\/p>\n

\u00cen momentul vizualiz\u0103rii unor imagini video, emisfera cerebral\u0103 st\u00e2ng\u0103 \u00ee\u0219i reduce func\u021biile \u0219i puntea care leag\u0103 cele dou\u0103 emisfere \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai ac\u021bioneze. Creierul devine pasiv, atitudinea celui ce vizioneaz\u0103 este una pasiv\u0103. \u00cen acest caz, creierul este manipulat direct f\u0103r\u0103 ca el s\u0103 mai poat\u0103 ra\u021bionaliza, informa\u021biile sunt introduse direct \u00een subcon\u0219tient. Iar acesta, chiar dac\u0103 are o p\u0103rere negativ\u0103 despre anumite comportamente vizionate, \u00een timp, acestea fiind stocate \u00een subcon\u0219tient, omul va face ceea ce comand\u0103 subcon\u0219tientul. La copii, se vede mult mai repede modificarea aceasta a comportamentului datorat\u0103 vizualiz\u0103rii respectivelor scene.<\/p>\n

Valdemar Setzer, profesor \u0219i cercet\u0103tor \u00een cadrul Departamentului de \u0218tiin\u021be Informatice al Universit\u0103\u021bii Sao Paulo, Brazilia, indic\u0103 urm\u0103toarele: \u201eDatorit\u0103 tipurilor de g\u00e2ndire \u0219i limbaj formal, induse de utilizarea calculatorului \u0219i datorit\u0103 autocontrolului enorm pe care \u00eel cer \u0219i pe baza experien\u021bei mele personale cu elevii de liceu, am ajuns la concluzia c\u0103 v\u00e2rsta ideal\u0103 pentru a \u00eencepe s\u0103 utilizeze calculatorul este de 16, preferabil 17 ani\u201d.<\/p>\n

SUBLIMINALUL<\/strong><\/p>\n

At\u00e2t \u00een programele TV, c\u00e2t \u0219i \u00een paginile internetului, exist\u0103 mesaje subliminale care sunt introduse \u00een subcon\u0219tientul telespectatorului, ele devenind parte a caracterului acelui individ. Acesta le g\u0103se\u0219te \u00een propria minte, ca g\u00e2nduri care aparent sunt ale sale, personale \u0219i le aplic\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi. Cele mai multe mesaje subliminale au tent\u0103 pornografic\u0103. Cel mai simplu mod de a manipula masele este prin sim\u021bul vizual. Mesajele ajung direct la \u021bint\u0103, \u00een mintea omului.<\/p>\n

Concluzia este c\u0103 atunci c\u00e2nd omul vizioneaz\u0103 ecranul unui astfel de dispozitiv pe care apar succesiv imagini diferite, el nu se mai diferen\u021biaz\u0103 de un animal, care nu are ra\u021bionament, pentru c\u0103 func\u021biile creierului intr\u0103 \u00eentr-o stare de tip hipnotic (Zingnone 2002), \u00eentr-o stare de pasivitate, de lips\u0103 de antrenare a aten\u021biei \u0219i voin\u021bei.<\/p>\n

UN PROGRAM S\u0102N\u0102TOS \u0218I DUHOVNICESC<\/strong><\/p>\n

\u00cen continuare, v\u0103 voi prezenta abordarea unui sf\u00e2nt cu privire la educa\u021bia copiilor \u0219i dezvoltarea acestora: Sf. Teofan Z\u0103vor\u00e2tul spune c\u0103 o mare \u00eensemn\u0103tate are mersul la Sf. Liturghie, s\u0103rutarea icoanelor, t\u0103m\u00e2ierea, facerea semnului Sf. Cruci peste copil, binecuv\u00e2nt\u0103rile primite de preot \u0219i tot ce \u021bine de Sfintele Taine ale Bisericii.<\/p>\n

Din punct de vedere al alimenta\u021biei, este bine ca p\u0103rin\u021bii s\u0103 fixeze un anumit program al meselor, o anumit\u0103 cantitate a m\u00e2nc\u0103rii. \u00cen caz contrar, dac\u0103 copilului i se d\u0103 tot ceea ce cere, din punct de vedere al alimenta\u021biei va deveni un adult ne\u00eenfr\u00e2nat. \u00cen ceea ce prive\u0219te mi\u0219carea fizic\u0103, un copil dezvoltat armonios are activit\u0103\u021bi casnice, responsabilit\u0103\u021bi personale \u0219i un anumit timp limitat pentru joac\u0103. \u00cen caz contrar, va deveni un adult iresponsabil.<\/p>\n

EDUCAREA MIN\u021aII<\/strong><\/p>\n

Nervii \u0219i sim\u021burile se dezvolt\u0103 prin r\u0103bdarea frigului, a c\u0103ldurii, a durerii, a r\u0103nilor. Organismul are nevoie s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u021bat cu schimb\u0103rile de temperatur\u0103, pentru c\u0103 astfel, viitorul adult va face fa\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 probleme oric\u0103ror lucruri anevoioase sau dificile de f\u0103cut. Copilul, t\u00e2n\u0103rul este potrivit s\u0103 fie \u00eenconjurat de mic de obiecte sfinte: icoane, lumina candelei, c\u00e2nt\u0103ri sfinte. \u00cen educarea min\u021bii, p\u0103rin\u021bii au datoria s\u0103 stea de vorb\u0103 cu copilul s\u0103 spun\u0103 lucrurilor pe nume, s\u0103-i l\u0103mureasc\u0103 direct, s\u0103 le insufle principii s\u0103n\u0103toase de via\u021b\u0103.<\/p>\n

O practic\u0103 bun\u0103 este a-l \u00eentreba pe copil ce p\u0103rere are despre anumite lucruri, iar \u00een cazul \u00een care gre\u0219e\u0219te s\u0103 fie corectat de p\u0103rin\u021bi. \u00cen acest mod, se cultiv\u0103 o g\u00e2ndire s\u0103n\u0103toas\u0103. Voin\u021ba unui t\u00e2n\u0103r se cultiv\u0103 prin t\u0103ierea proprii voi \u0219i ascultarea de p\u0103rin\u021bi. Copiii obi\u0219nui\u021bi s\u0103 nu asculte, \u00een timp vor fi greu de st\u0103p\u00e2nit \u0219i vor fi nemul\u021bumi\u021bi.<\/p>\n

Azi, \u00een Rom\u00e2nia \u0219coala este online sau nu. Copiii petrec minimum patru ore \u00een fa\u021ba calculatorului. Dup\u0103 cele citite mai sus, v\u0103 rog s\u0103 previzualiza\u021bi singuri viitorul bolnav al acestor copii.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:
\nRomila, Aurel, \u201eManual de diagnostic \u0219i statistic\u0103 a tulbur\u0103rilor mentale\u201d, Edi\u021bia a patra revizuit\u0103, DSM-IV-TR, 2000;
\nSf\u00e2ntul Teofan Z\u0103vor\u00e2tul, \u201eCalea spre m\u00e2ntuire\u201d, Editura Egumeni\u021ba, 2008;
\nVirgiliu, Gheorghe, \u201eEfectele televiziunii asupra min\u021bii umane\u201d, Bucure\u0219ti, Evanghelimos, 2005;
\nVirgiliu, Gheorghe, \u201ePornografia, maladia sec. XXI\u201d, Prodromos, 2011;
\nVirgiliu, Gheorghe, \u201e\u0218tiin\u021ba \u0219i r\u0103zboiul sf\u00e2r\u0219itului lumii fa\u021ba nev\u0103zut\u0103 a televiziunii\u201d, Prodromos 2016.<\/p>\n

(Articol publicat \u00een Revista Atitudini Nr. 84)<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n