{"id":1244649,"date":"2024-05-30T05:08:35","date_gmt":"2024-05-30T02:08:35","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244649"},"modified":"2024-05-30T05:08:35","modified_gmt":"2024-05-30T02:08:35","slug":"romania-euro-atlantica-in-pragul-prabusirii-totale-etapa-autonomiei-unguresti-in-transilvania-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244649","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia euro-atlantic\u0103 \u00een pragul pr\u0103bu\u0219irii totale. Etapa autonomiei ungure\u0219ti \u00een Transilvania – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Rom\u00e2nia euro-atlantic\u0103 \u00een pragul pr\u0103bu\u0219irii totale. Etapa autonomiei ungure\u0219ti \u00een Transilvania<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. univ. dr. Corvin Lupu
Incorect Politic<\/strong>
\nMai 30, 2024<\/p>\n

\"Rom\u00e2nia<\/a><\/p>\n

Rom\u00e2nia euro-atlantic\u0103 \u00een pragul pr\u0103bu\u0219irii totale.<\/strong><\/h2>\n

Etapa autonomiei ungure\u0219ti \u00een Transilvania<\/strong><\/h2>\n

\u00a0<\/p>\n

Prof. univ. dr. Corvin Lupu,<\/p>\n

26 Mai 2024<\/p>\n

\u00cen pragul Sfintelor S\u0103rb\u0103tori ale Cr\u0103ciunului 2023, revizionismul unguresc a f\u0103cut noi pa\u0219i \u00eenainte. Zolt\u00e1n Zakari\u00e1s, deputat U.D.M.R., pre\u015fedintele Alian\u0163ei Maghiare din Transilvania (A.M.T.), a depus \u00een nume propriu la Parlament trei proiecte de legi care urm\u0103resc implementarea autonomiei ungurilor. Primul proiect este proiectul de lege-cadru privind autonomia cultural\u0103 a comunit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, al doilea este statutul de autonomie cultural\u0103 a comunit\u0103\u0163ii na\u0163ionale maghiare, iar al treilea este Statutul de autonomie a \u0162inutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Na\u0163ional Secuiesc (C.N.S.). Cu o grab\u0103 complice cu ungurii, conducerile celor dou\u0103 camere ale Parlamentului au introdus pe ordinea de zi pentru \u0219edin\u021bele Camerei Deputa\u021bilor \u0219i Senatului din 28 \u0219i 29 decembrie 2023 discutarea celor trei proiecte de legi. \u00cen timp ce rom\u00e2nii, mereu neaten\u021bi, se aprovizionau cu m\u00e2ncare \u0219i b\u0103utur\u0103 pentru S\u0103rb\u0103torile de Cr\u0103ciun \u0219i de Revelion, ungurii munceau intens pentru ascensiunea lor la domina\u021bia \u0219i mai accentuat\u0103 a Transilvaniei.<\/p>\n

\u00cen ciuda faptului c\u0103 Parlamentul Rom\u00e2niei a respins cele trei proiecte de legi ale autonomiei ungurilor din Transilvania, Comisia European\u0103 a decis cu repeziciune s\u0103 \u00eenscrie ini\u021biativa \u201ecet\u0103\u021beneasc\u0103\u201d ungureasc\u0103 pe agenda Parlamentului European. Se na\u0219te \u00eentrebarea fireasc\u0103: dac\u0103 Parlamentul Rom\u00e2niei a respins proiectele ungure\u0219ti, ce mai vor coloniali\u0219tii de la Bruxelles? Ei bine vor! Ei vor s\u0103 treac\u0103 peste voin\u021ba poporului rom\u00e2n, ca \u0219i peste voin\u021ba altor popoare, cu bocancii lor murdari, murdari inclusiv de s\u00e2ngele prim-ministrului slovac Robert Fico.<\/p>\n

Rom\u00e2nia a formulat ac\u021biune la Curtea European\u0103 de Justi\u021bie \u00eempotriva deciziei Comisiei Europene de a \u00eenregistra ini\u021biativa \u201ecet\u0103\u021beneasc\u0103\u201d a ungurilor din Rom\u00e2nia prin care ace\u0219tia solicit\u0103 autonomia unui a\u0219a numit \u201e\u021ainut Secuiesc\u201d din centrul Rom\u00e2niei. \u00cen proces a fost parte \u0219i Ungaria, \u00een calitate de intervenient, bine\u00een\u021beles sus\u021bin\u0103tor al ini\u021biativei ungurilor. Rom\u00e2nia a pierdut \u0219i recursul la Curtea European\u0103 de Justi\u021bie, ceea ce consolideaz\u0103 ini\u021biativa ungureasc\u0103. Deci, aceast\u0103 ini\u021biativ\u0103 va fi supus\u0103 votului plenului Parlamentului European, institu\u021bie majoritar globalist\u0103, care militeaz\u0103 \u00eempotriva statelor na\u021bionale \u0219i suveranit\u0103\u021bii acestora, institu\u021bie care promoveaz\u0103 discriminarea pozitiv\u0103 a minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u00een dauna majorit\u0103\u021bilor na\u021bionale. Firesc este s\u0103 fie respectate prioritar drepturilor majorit\u0103\u021bilor na\u021bionale, pentru c\u0103 democra\u021bia trebuie s\u0103 apere prioritar interesele celor mai mul\u021bi. Dar toat\u0103 politica euro-atlantic\u0103 este cu susul \u00een jos.<\/p>\n

Mi-am adus aminte de perioada \u201erevolu\u021biei\u201d din decembrie 1989, nu mult dup\u0103 evenimente, cum ungurii solicitau pe un ton amiabil, cuminte \u0219i respectuos s\u0103 li se ofere autonomie cultural\u0103 \u0219i educa\u021bional\u0103, sus\u021bin\u00e2nd cu fals\u0103 convingere c\u0103 ei nu doresc autonomie teritorial\u0103. Unii rom\u00e2ni mai \u00een\u021belep\u021bi, inclusiv Corneliu Vadim Tudor \u0219i Adrian P\u0103unescu au semnalat c\u0103 ungurii practic\u0103 politica pa\u0219ilor m\u0103run\u021bi \u0219i nu putem avea \u00eencredere \u00een ei, c\u0103 ei nu \u021bin la Rom\u00e2nia dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care Rom\u00e2nia, mai ales Transilvania, este controlat\u0103 \u0219i st\u0103p\u00e2nit\u0103 de ei. Au fost \u0219i al\u021bi rom\u00e2ni care au tras semnale de alarm\u0103, dar n-au fost asculta\u021bi. \u00cen ciuda faptului c\u0103 legisla\u021bia Rom\u00e2niei interzicea \u00eenfiin\u021barea \u0219i existen\u021ba partidelor pe criterii etnice, Uniunea Democrat\u0103 a Maghiarilor din Rom\u00e2nia a fost admis\u0103 \u00een via\u021ba politic\u0103, a participat \u00een alegeri, a intrat \u00een Parlament \u0219i s-a aflat foarte mul\u021bi ani la guvernarea Rom\u00e2niei, consolid\u00e2ndu-\u0219i continuu influen\u021ba \u0219i controlul asupra societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Ca s\u0103 nu se lase mai prejos, a\u0219a cum a fost \u0219i \u00een Evul Mediu \u0219i \u00een Epoca Modern\u0103, germanii din Rom\u00e2nia, r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele fostei comunit\u0103\u021bi a sa\u0219ilor, \u0219vabilor, landlerilor \u0219i \u021bip\u021berilor, s-au constituit \u00een Forumul Democrat al Germanilor din Rom\u00e2nia \u0219i au vrut \u0219i ei \u00een politic\u0103 \u0219i \u00een administra\u021bie, ajung\u00e2nd s\u0103 dea \u0219i pre\u0219edintele Rom\u00e2nie \u0219i \u00eenc\u0103 unul de foarte proast\u0103 calitate. Apoi, Forumul Democrat al Germanilor din Rom\u00e2nia a fost declarat de o instan\u021b\u0103 de judecat\u0103 urma\u0219 al fostului Grup Etnic German nazist \u0219i i s-a admis restituirea bunurilor de\u021binute de aceast\u0103 organiza\u021bie nazist\u0103 \u00een anii celui de Al Doilea R\u0103zboi Mondial (\u00eenc\u0103lc\u00e2nd prevederile Conven\u021bie de armisti\u021biu din 12 septembrie 1944 \u2013 n.r.).<\/p>\n

Da, a\u0219a spuneau ungurii dup\u0103 1990: \u201eNu vrem autonomie teritorial\u0103!\u201d. Pentru mine, ca istoric, era evident c\u0103 mint, dar mul\u021bi, prea mul\u021bi rom\u00e2ni, au privit cu \u00eeng\u0103duin\u021b\u0103 \u0219i toleran\u021b\u0103 aspira\u021biile anti-rom\u00e2ne\u0219ti ale ungurilor. Rom\u00e2nii se prosternau \u00een fa\u021ba lui Laszlo T\u00f6kes, \u201eaduc\u0103torul de libertate\u201d, c\u00e2nd, de fapt, Laszlo T\u00f6kes era doar turn\u0103tor \u0219i dublu agent al Securit\u0103\u021bii \u0219i al A.V.O.-ului unguresc, care ulterior \u0219i-a ar\u0103tat ura \u0219i dispre\u021bul fa\u021b\u0103 de rom\u00e2ni.<\/p>\n

Am amintit de \u201erevolu\u021bia\u201d din decembrie 1989, \u00een cadrul c\u0103reia majoritatea rom\u00e2nilor au fost perdan\u021bii, unii rom\u00e2ni au avut impresia c\u0103 au fost c\u00e2\u0219tig\u0103tori, iar ungurii, \u00een cea mai mare parte, au fost printre \u00eenving\u0103tori, al\u0103turi de celelalte minorit\u0103\u021bi, \u00een frunte cu evreii, cei care ne conduc ast\u0103zi \u021bara, devenit\u0103 colonie \u0219i apoi teritoriu ocupat militar \u0219i jefuit.<\/p>\n

Este regretabil c\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd toate resursele naturale ale Rom\u00e2niei sunt exploatate \u00een folos str\u0103in, c\u00e2nd ni se impun reguli potrivnice propriilor interese, c\u00e2nd ni s-a distrus \u0219i ni s-a luat toat\u0103 uria\u0219a economie pe care au construit-o rom\u00e2nii \u00een 45 de ani dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd am fost depopula\u021bi grav, c\u00e2nd ni se aduc sute de mii (\u00een cur\u00e2nd milioane) de str\u0103ini care s\u0103 distrug\u0103 unitatea cultural\u0103 a etniei rom\u00e2ne, c\u00e2nd am fost \u00eendatora\u021bi cu sume exorbitante, c\u00e2nd am ajuns cu indicatorii sanitari \u0219i de analfabetism la nivelul anului 1907, c\u00e2nd tineretul este \u00eengropat \u00een droguri \u0219i prostitu\u021bie institu\u021bionalizat\u0103 ilegal, mai sunt \u00eenc\u0103 rom\u00e2ni c\u0103rora li se pare c\u0103 ei au fost c\u00e2\u0219tig\u0103tori \u00een decembrie 1989. Nu mi-e mil\u0103 de ei, cum \u00een general \u00eemi este mil\u0103 de cei mode\u0219ti intelectual, dar mi-e mil\u0103 de cei din na\u021bia mea c\u0103-i cuprinde \u0219i pe ace\u0219tia.<\/p>\n

Da, ungurii cer autonomie de toate felurile, inclusiv teritorial\u0103. Nu este nici o mirare. De peste 103 ani, toate regimurile politice din Ungaria, de dreapta, de st\u00e2nga, de centru, autoritare sau de factur\u0103 liberal\u0103, consider\u0103 c\u0103\u00a0Tratatul de la Trianon<\/em>\u00a0este cea mai mare nenorocire din istoria de peste 1.100 de ani de c\u00e2nd ungurii au venit \u0219i s-au a\u0219ezat \u00een Europa, din nefericire l\u00e2ng\u0103 noi.<\/p>\n

Ei lupt\u0103 din r\u0103sputeri s\u0103 anuleze prevederile tratatului men\u021bionat, \u00eent\u00e2i s\u0103 autonomizeze Transilvania \u0219i apoi s\u0103 o \u00eencorporeze la Ungaria. O foarte mare parte a Transilvaniei a fost deja retrocedat\u0103 ungurilor, inclusiv prin falsuri grave, de c\u0103tre tr\u0103d\u0103torii care au fost adu\u0219i la putere de \u201e\u201erevolu\u021bia\u201d\u201d (am pus inten\u021bionat dou\u0103 r\u00e2nduri de ghilimele) din decembrie 1989, care s-au perpetuat la conducerea Rom\u00e2niei cu grij\u0103 ca nu cumva vreun patriot rom\u00e2n s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 conduc\u0103 Pre\u0219edin\u021bia sau Guvernul Rom\u00e2niei. Atunci, \u00een decembrie 1989, dup\u0103 ce l-au asasinat pe patriotul Nicolae Ceau\u0219escu, la conducerea Rom\u00e2niei, primii \u0219apte conduc\u0103tori ai primei linii de putere erau minoritari etnici. Nici un etnic rom\u00e2n! Adic\u0103: Ion Ilici Marcel Iliescu (bunicul Vasili Ivanovici era evreu, mama \u021biganc\u0103, so\u021bia tot evreic\u0103), Silviu Brucan (Saul Brukner era evreu), Nicolae Militaru (nume real Lep\u0103dat era \u021bigan), Virgil M\u0103gureanu era Imre Asztalos, Petre Roman (nume real Neulander era evreu). La formarea primului parlament (CPUN), pre\u0219edintele Senatului a fost Alexandru B\u00eerl\u0103deanu (nume real Sasha Goldenberg era evreu), iar pre\u0219edintele Camerei Deputa\u021bilor a fost Dan Mar\u021bian, tot evreu. Era evident \u0219i eu am spus-o \u00een mod repetat c\u0103 nu ne puteam a\u0219tepta la nimic bun pentru rom\u00e2ni \u00een aceste condi\u021bii! Poporul rom\u00e2n a fost din nou neatent!<\/p>\n

Ast\u0103zi, \u00een plin regim politic iudeo-globalisto-\u201eprogresist\u201d, a men\u021biona \u00een text etnia unei persoane este un fel de blasfemie. Nu este corect politic, \u201eeste detestabil\u201d, de parc\u0103 etnia ar fi ceva ru\u0219inos, ceva \u00eenjositor, ceva ce trebuie s\u0103 fie \u021binut secret, ceva intim. Dar pentru istoricul neangajat politic este necesar\u0103 men\u021biunea etniei! F\u0103c\u00e2nd aceste preciz\u0103ri de mai sus ale etniei conduc\u0103torilor \u021b\u0103rii eu ar\u0103t c\u0103 \u00een 22 decembrie 1989 etnicii rom\u00e2ni au fost \u00eenl\u0103tura\u021bi de la conducerea Rom\u00e2niei \u0219i aceasta este principala cauz\u0103 a nenorocirilor ulterioare ale rom\u00e2nilor, inclusiv ale prelu\u0103rii influen\u021bei \u00een Transilvania de c\u0103tre unguri, a re\u00eempropriet\u0103ririi lor cu posesiunile pe care le avuseser\u0103 \u00een Evul Mediu, prin deposedarea rom\u00e2nilor de terenuri, dup\u0103 cucerirea Transilvaniei de c\u0103tre unguri, de-a lungul a trei secole de lupte. Transilvania a fost cucerit\u0103 de unguri cu sprijinul Papalit\u0103\u021bii, pas cu pas, metru cu metru, dup\u0103 ce ungurii s-au cre\u0219tinat \u0219i ulterior s-au catolicizat.<\/p>\n

Dac\u0103 men\u021bion\u0103m etniile, a\u0219a cum nu este \u201ecorect politic\u201d \u00een cadrul \u201eregimului politic tic\u0103lo\u0219it\u201d (l-am citat pe Traian B\u0103sescu\u201d, din Rom\u00e2nia \u201estatului e\u0219uat\u201d (l-am citat pe Klaus Johannis), mai constat\u0103m ceva interesant. \u00cen decembrie 1989, la Timi\u0219oara, dup\u0103 preluarea comenzii la Mili\u021bie de c\u0103tre generalii Constantin Nu\u021b\u0103 \u0219i Mihalea Velicu, o serie de agen\u021bi str\u0103ini au fost asasina\u021bi \u0219i aproximativ o mie de provocatori \u0219i f\u0103ptuitori de fapte antisociale au fost aresta\u021bi \u0219i du\u0219i la Penitenciarul \u201ePopa \u0218apc\u0103\u201d. Din aceast\u0103 mie de aresta\u021bi, peste 800 erau unguri din jude\u021bul Mure\u0219! Ce c\u0103utau la Timi\u0219oara \u00een zilele revoltei populare? Nu se puteau revolta la T\u00e2rgu-Mure\u0219, sau \u00een satele lor? Cine i-a adus? De unde au \u0219tiut c\u0103 la Timi\u0219oara se va \u00eent\u00e2mpla ceva important ca s\u0103 fie \u0219i ei acolo? De ce nu ne-a spus Parchetul Militar nimic \u00een 34 de ani de \u201ecercet\u0103ri\u201d? A\u0219a de slabi (n-am vrut s\u0103 scriu cuv\u00e2ntul \u201epro\u0219ti\u201d) s\u0103 fi fost procurorii militari \u00eenc\u00e2t s\u0103 le scape acest detaliu important, care dovede\u0219te c\u0103 adversarii din istorie ai rom\u00e2nilor (n-am vrut s\u0103 scriu cuv\u00e2ntul \u201edu\u0219mani\u201d) sunt cei care au participat la declan\u0219area revoltei populare \u00een spatele c\u0103reia s-a dat lovitura de stat \u0219i s-a acaparat Rom\u00e2nia \u201epe nev\u0103zute\u201d.<\/p>\n

Fiindc\u0103 i-am men\u021bionat pe comploti\u0219tii care au preluat puterea prin lovitura de stat din 22 decembrie 1989, men\u021bionez c\u0103 \u00eenaintea lui Ion Ilici Iliescu, conduc\u0103torul complotului anti-ceau\u0219ist a fost Vasile Patiline\u021b, na\u021bionalist rom\u00e2n, la fel de na\u021bionalist ca \u0219i Ceau\u0219escu. Gorbaciov, care slujea Occidentul, fiind numit de Vladimir Putin ca fiind \u201eun tr\u0103d\u0103tor\u201d, nu vroia s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe Ceau\u0219escu cu un alt na\u021bionalist, adic\u0103, pe rom\u00e2ne\u0219te, nu dorea s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe \u201eDracu cu mum\u0103-sa\u201d. De aceea a fost Vasile Patiline\u021b asasinat \u00een Turcia. Rom\u00e2nia trebuia neap\u0103rat acaparat\u0103 \u0219i dat\u0103 str\u0103inilor \u0219i minoritarilor etnici. Aceasta a fost miza evenimentelor din decembrie 1989 \u0219i de dup\u0103 aceea, dar, neajuta\u021bi de nimeni, rom\u00e2nii nu aveau cum s\u0103-\u0219i dea seama, iar cei care au \u00een\u021beles \u0219i au \u00eencercat, timid, s\u0103 explice rom\u00e2nilor adev\u0103rul au fost acoperi\u021bi cu un cor foarte g\u0103l\u0103gios de contraziceri, au fost asasina\u021bi civic \u0219i imaginea lor a fost terfelit\u0103 \u00een asemenea hal \u00eenc\u00e2t n-au mai avut nici o credibilitate.<\/p>\n

Ungurii din Rom\u00e2nia \u0219i-au luat \u00een majoritate cet\u0103\u021benia Ungariei. O p\u0103streaz\u0103 \u0219i pe cea rom\u00e2n\u0103, dar nu din dragoste, ci din dorin\u021ba de a putea emite preten\u021bii, de a avea drepturi speciale \u00een Rom\u00e2nia, de minoritari, pentru a fi \u201ediscrimina\u021bi pozitiv\u201d, un procedeu impus care nu are nimic de-a face cu democra\u021bia. Democra\u021bia (demos=popor; kratos=putere) este despre cei mul\u021bi, despre majoritate, nu despre minoritate. \u00cen democra\u021bia autentic\u0103, nu \u00een cea fals\u0103, iudeo-euro-atlantic\u0103, minoritatea trebuie s\u0103 se supun\u0103 majorit\u0103\u021bii. Restul sunt pove\u0219ti manipulatoare.<\/p>\n

Pentru atingerea obiectivelor de anulare a prevederilor\u00a0Tratatului de la Trianon<\/em>, Ungaria \u0219i ungurimea interna\u021bional\u0103 nu ac\u021bioneaz\u0103 numai prin intermediul cet\u0103\u021benilor unguri din Rom\u00e2nia, ci \u0219i prin intermediul guvernului de la Budapesta. Acesta pompeaz\u0103 sute de milioane de euro \u00een ungurii din Transilvania, a acordat subven\u021bii celor care cump\u0103rau p\u0103m\u00e2nturi de la rom\u00e2ni, a dat \u00eemprumuturi f\u0103r\u0103 dob\u00e2nd\u0103, a finan\u021bat \u00een fel \u0219i chip opera\u021biunile de consolidare a st\u0103p\u00e2nirii ungure\u0219ti asupra unei foarte mari p\u0103r\u021bi a Transilvaniei, de sl\u0103bire a rom\u00e2nilor \u0219i rom\u00e2nismului \u0219i de penetrare a institu\u021biilor statului rom\u00e2n.<\/p>\n

Tragedia Rom\u00e2niei a fost \u0219i este aceea c\u0103 implicarea ungurilor \u00een distrugerea statului rom\u00e2n \u00een decembrie 1989 s-a f\u0103cut cu complicitatea Securit\u0103\u021bii, care a cooperat \u0219i cu serviciile secrete ungure\u0219ti pentru realizarea loviturii de stat. C\u00e2nd au v\u0103zut c\u0103 Securitatea tr\u0103deaz\u0103 grav regimul na\u021bionalist rom\u00e2n, serviciile secrete ungure\u0219ti au devenit prietene\u0219ti cu Securitatea \u0219i au r\u0103mas prietene\u0219ti p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Serviciile de informa\u021bii din Rom\u00e2nia, nu rom\u00e2ne\u0219ti (!), globalizate \u0219i aservite altor servicii str\u0103ine, n-au f\u0103cut nimic pentru a stopa aceste fenomene grave din istoria recent\u0103. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta, SRI-ul s-a umplut de unguri, de a c\u0103ror loialitate fa\u021b\u0103 de interesele Rom\u00e2niei profunde dac\u0103 nu te \u00eendoie\u0219ti e\u0219ti cel pu\u021bin prost, adic\u0103 prostul pro\u0219tilor. Dar ce s\u0103 mai spunem c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 unguri, SRI-ul este plin de evrei cu nume rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i de \u021bigani, care \u0219i ei se autointituleaz\u0103 \u201erom\u00e2ni\u201d. Ne mai mir\u0103 ceva din ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Ne mai mir\u0103 faptul c\u0103, dac\u0103 nu intervine Divinitatea, etnia rom\u00e2n\u0103 se dizolv\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een toat\u0103 sfera de influen\u021b\u0103 occidental\u0103 \u0219i dispare?<\/p>\n

\u00cen 28 decembrie 2023 cele dou\u0103 camere ale parlamentului antirom\u00e2nesc din casa fost\u0103 a poporului a respins proiectele de legi ale autonomiei ungurilor \u0219i secuilor. Deputa\u021bii \u0219i senatorii au respins proiectele ungure\u0219ti pentru c\u0103 mai este mai pu\u021bin de un an p\u00e2n\u0103 la mascaradele numite alegeri, pe care le decid serviciile secrete la ordinul str\u0103in\u0103t\u0103\u021bii. Alegerile au doar menirea de a salva aparen\u021bele de democra\u021bie. Proiectele de autonomie ungureasc\u0103 au fost respinse pentru a nu \u00eei \u00eend\u00e2rji \u0219i mai mult pu\u021binii patrio\u021bi rom\u00e2ni, care oricum nu au puterea s\u0103 se opun\u0103 la nimic r\u0103u din ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n

Din discu\u021biile care au fost \u00een parlament, s-a v\u0103zut c\u0103 ungurii con\u0219tientizeaz\u0103 opinia public\u0103 asupra faptului c\u0103 autonomia teritorial\u0103 nu este ceva r\u0103u \u0219i c\u0103 func\u021bioneaz\u0103 \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi ale Occidentului (devenit categoric retrograd!), c\u0103 nu face nici un r\u0103u rom\u00e2nilor etc. De asemenea, ungurii au insistat asupra necesit\u0103\u021bii promov\u0103rii unui statut al minorit\u0103\u021bilor, care s\u0103 le confere lor \u0219i evreilor \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor fostei comunit\u0103\u021bi a sa\u0219ilor drepturi \u00een plus care nu au cum s\u0103 fie acordate altfel dec\u00e2t \u00een dauna rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Apoi, din banc\u0103, ofi\u021berul acoperit al SIE, Titus Corl\u0103\u021bean, a mai aruncat un buzdugan periculos: necesitatea modific\u0103rii\u00a0Constitu\u021biei Rom\u00e2niei<\/em>. Acest document, elaborat \u00een 1991, mai cuprinde unele prevederi care i-ar mai putea ajuta pe rom\u00e2ni \u0219i ele se vor a fi schimbate. \u00cen noiembrie 2003, uz\u00e2nd de un mare fals, tr\u0103d\u0103torii de la conducerea \u021b\u0103rii, \u00een frunte cu minoritarii etnici Ion Ilici Iliescu \u0219i Adrian N\u0103stase, v\u00e2ndu\u021bi total str\u0103inilor, au modificat \u00een r\u0103u\u00a0Constitu\u021bia<\/em>. Nu mai precizez toate relele introduse \u00een\u00a0Constitu\u021bie\u00a0<\/em>\u00een frunte cu dreptul \u00eenstr\u0103in\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului \u021b\u0103rii. Cine vrea s\u0103 le vad\u0103 s\u0103 le citeasc\u0103 \u00een textul legii fundamentale. De la un regim at\u00e2t de tr\u0103d\u0103tor cum este actualul regim de la Bucure\u0219ti, ce patriot rom\u00e2n s-ar putea a\u0219tepta \u00een viitor la o modificare \u00een bine a\u00a0Constitu\u021biei Rom\u00e2niei<\/em>?<\/p>\n

Pentru istoric este foarte trist, de-a dreptul dureros, s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t a regresat rom\u00e2nismul, c\u00e2t de lipsit\u0103 de patriotism poate fi clasa politic\u0103 de la Bucure\u0219ti \u00een fa\u021ba ofensivei minoritarilor etnici, \u00een frunte cu evreii \u0219i ungurii \u00eempotriva rom\u00e2nismului.<\/p>\n

\u00cen 18 octombrie 1918, \u00een Parlamentul de la Budapesta, c\u00e2nd se discuta strategia ungurilor \u00een vederea promov\u0103rii ei \u00een apropiatul sf\u00e2r\u0219it al primului r\u0103zboi mondial, deputatul rom\u00e2n Alexandru Vaida-Voevod a luat cuv\u00e2ntul \u00een numele poporului rom\u00e2n din Transilvania afirm\u00e2nd cu t\u0103rie c\u0103 rom\u00e2nii nu recunosc dreptul ungurilor de a negocia apropiata viitoare pace \u00een numele lor. Atmosfera din parlament \u00een care vorbea Alexandru Vaida Voevod era deosebit de ostil\u0103 rom\u00e2nilor. Vacarmul era \u00eengrozitor. Ungurii se comportau de parc\u0103 ar fi vrut s\u0103-l m\u0103n\u00e2nce pe deputatul rom\u00e2nilor. Alexandru Vaida-Voevod, cu toate c\u0103 era efectiv \u00een pericol de moarte, a afirmat cu t\u0103rie c\u0103: \u201eDup\u0103 suferin\u021be \u0219i lupte de veacuri, na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 din monarhia austro-ungar\u0103 \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 \u0219i pretinde confirmarea drepturilor sale inalienabile \u0219i imprescriptibile la o via\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 integral\u0103\u201d.\u00a0<\/em>Alexandru Vaida-Voevod exprima \u00een pu\u021binele cuvinte din citatul anterior faptul c\u0103 poporul rom\u00e2n din Transilvania se desc\u0103tu\u0219ase \u0219i proclama cu t\u0103rie dorin\u021ba de a duce o via\u021b\u0103 independent\u0103, al\u0103turi de fra\u021bii s\u0103i din celelalte provincii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eentr-un stat unitar.<\/p>\n

Gravitatea fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor ungurilor, datorate \u00eenfr\u00e2ngerii \u0219i perspectivei pierderii controlului asupra slovacilor, s\u00e2rbo-croa\u021bilor \u0219i mai ales asupra rom\u00e2nilor a f\u0103cut ca la doar c\u00e2teva zile, dup\u0103 ce \u00een acela\u0219i parlament din Budapesta prim-ministrul Ungariei, Istvan Tisza, a declarat c\u0103 Ungaria a pierdut r\u0103zboiul, el a fost asasinat. Conduc\u0103torii rom\u00e2nilor din Transilvania, ca \u0219i guvernan\u021bii Rom\u00e2niei afla\u021bi \u00een refugiu la Ia\u0219i, se a\u0219teptau ca ungurii, obi\u0219nui\u021bi de secole \u00eentregi s\u0103-i domine pe rom\u00e2ni \u0219i s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 bogata Transilvanie, s\u0103 nu se \u00eempace cu g\u00e2ndul pierderii st\u0103p\u00e2nirii.<\/p>\n

\u00cen octombrie 1918 a izbucnit revolu\u021bia \u00een Ungaria. Societatea ungureasc\u0103 era scindat\u0103, dar toate grup\u0103rile doreau s\u0103 continue st\u0103p\u00e2nirea asupra Transilvaniei. Nici o grupare ungureasc\u0103 nu propunea \u0219i nu accepta libertate na\u021bional\u0103 pentru rom\u00e2ni.<\/p>\n

Prima reac\u021bie a ungurilor, \u00eenc\u0103 din luna octombrie 1918, c\u00e2nd era evident c\u0103 rom\u00e2nii vor libertate na\u021bional\u0103 \u0219i unitate na\u021bional\u0103, a fost aceea de furie n\u0103prasnic\u0103 \u0219i de recurgere la m\u0103celuri groaznice s\u0103v\u00e2r\u0219ite de g\u0103rzile ungure\u0219ti asupra rom\u00e2nilor din Transilvania. Toat\u0103 iarna 1918-1919 au avut loc execu\u021bii \u00een mas\u0103 f\u0103cute de unguri \u00eempotriva rom\u00e2nilor. Istoricul Constantin Kiri\u021bescu, autorul valoroasei monumentale lucr\u0103ri\u00a0Istoria r\u0103zboiului pentru \u00eentregirea Rom\u00e2niei (1916-1919)<\/em>, scria: \u201eRom\u00e2nii \u00eens\u0103 n-au ucis; nici o pic\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge n-a m\u00e2njit m\u00e2inile rom\u00e2nilor. \u00cen cele 300 de omoruri s\u0103v\u00e2r\u0219ite \u00een jude\u021bul Arad, din noiembrie 1918 p\u00e2n\u0103 \u00een februarie 1919, toate victimele au fost rom\u00e2ni, uci\u0219i de unguri; un singur ungur a fost ucis, \u0219i acela de un gardist tot ungur!\u201d Era doar un exemplu, dintr-un singur loc.<\/p>\n

La nivelul elitelor rom\u00e2ne\u0219ti, ca \u0219i la cel al rom\u00e2nilor de r\u00e2nd s-a cristalizat ideea c\u0103 raporturile cu ungurii nu pot fi reglate dec\u00e2t cu sabia! Consiliul Na\u021bional Rom\u00e2n din Transilvania a trimis delega\u021bi la Ia\u0219i s\u0103 cear\u0103 ajutor militar din partea regelui Ferdinand \u0219i a guvernului rom\u00e2n. R\u0103spunsul a fost prompt, \u00een ciuda unor greut\u0103\u021bi enorme ale armatei rom\u00e2ne. Solda\u021bii rom\u00e2ni, to\u021bi proveni\u021bi din Moldova, Muntenia \u0219i Oltenia, erau obosi\u021bi \u0219i anemici. \u00cen garnizoane se d\u0103dea doar m\u0103m\u0103lig\u0103. Luptau \u00een opinci pentru c\u0103 \u021bara nu le putea oferi bocanci. Cu toate acestea, vibra\u021bia lor rom\u00e2neasc\u0103 a fost foarte puternic\u0103. Trupele rom\u00e2ne au intrat \u00een Transilvania \u00een 16 noiembrie 1918 \u0219i au asigurat protec\u021bie rom\u00e2nilor ardeleni.<\/p>\n

Pe parcursul lunilor urm\u0103toare \u00eencheierii r\u0103zboiului, cu sprijin iudeo-bol\u0219evic masiv din Rusia Sovietic\u0103, Bela Kun (nume real Cohen, ulterior Kohn, ulterior Kun) \u0219i Partidul Comunist pe care l-a creat el au ajuns \u00een fruntea Ungariei. La 16 aprilie 1919, dup\u0103 repetate ac\u021biuni provocatoare efectuate de iudeo-maghiarii bol\u0219evici \u00een Transilvania, Ungaria a declarat r\u0103zboi Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Armatele rom\u00e2ne, conduse de \u0219eful Marelui Cartier General al Armatei Rom\u00e2ne, generalul Constantin Prezan \u0219i de al\u021bi generali valoro\u0219i ca George M\u0103rd\u0103rescu \u0219i Traian Mo\u0219oiu, au fost trimise \u00eempotriva trupelor ungure\u0219ti, a c\u0103ror unitate de elit\u0103 era divizia secuiasc\u0103 din Ardeal. Aceast\u0103 unitate a fost \u00eencercuit\u0103 de rom\u00e2ni, \u00eenfr\u00e2nt\u0103 \u0219i izolat\u0103 de restul trupelor ungure\u0219ti. Dup\u0103 confrunt\u0103ri militare, fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice \u0219i adversit\u0103\u021bi din partea unor generali ai trupelor franceze care-i sprijineau pe unguri, la 21 iulie 1919 armata rom\u00e2n\u0103 controla \u00eentregul teritoriu care-i fusese recunoscut de Conferin\u021ba de Pace de la Paris.<\/p>\n

O important\u0103 victorie a ob\u021binut armata rom\u00e2n\u0103 \u00een luptele grele desf\u0103\u0219urate de-a lungul r\u00e2ului Tisa, c\u00e2nd ungurii au fost dezorganiza\u021bi \u0219i alunga\u021bi \u00een dreapta\u00a0 r\u00e2ului. Consiliul Suprem Aliat de la Paris a cerut rom\u00e2nilor s\u0103 se opreasc\u0103 pe aliniamentul r\u00e2ului Tisa. Conducerea Rom\u00e2niei \u0219i comandamentul militar rom\u00e2n \u0219i-au dat seama c\u0103 oprirea \u00eenaint\u0103rii ar permite ungurilor s\u0103 se refac\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i reia atacul asupra teritoriilor rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen ziua de 29 iulie, comandamentul rom\u00e2n a ordonat trecerea Tisei \u0219i m\u0103r\u0219\u0103luirea c\u0103tre Budapesta, pentru \u00eenfr\u00e2ngerea definitiv\u0103 a ungurilor. Trecerea armatei rom\u00e2ne peste podul de peste Tisa, construit cu rapiditate de geni\u0219tii rom\u00e2ni, s-a f\u0103cut sub privirile umede de emo\u021bie ale regilor Ferdinand \u0219i Maria de Rom\u00e2nia \u0219i ale prim-ministrului Ionel I.C. Br\u0103tianu.<\/p>\n

La 4 august armata rom\u00e2n\u0103 a ocupat capitala Ungariei, m\u0103r\u0219\u0103luind \u00een pas de parad\u0103 pe bulevardele Budapestei, \u00een sunetele fanfarei militare \u0219i sub privirile mul\u021bimilor \u00eengrozite degeaba de pe trotuare. Le era fric\u0103 degeaba, pentru c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 nu s-a comportat \u00een mod criminal, precum au f\u0103cut-o anterior ungurii \u00een Transilvania. Defilarea armatei rom\u00e2ne a fost primit\u0103 de generalul Constantin Prezan, marele ei comandant, care avea s\u0103 fie \u00eenaintat la gradul de mare\u0219al. Cum am mai spus, popula\u021bia Budapestei era \u00eengrozit\u0103 degeaba pentru c\u0103 rom\u00e2nii i-au cru\u021bat pe unguri \u0219i s-au purtat mai mult dec\u00e2t omenos. Armata rom\u00e2n\u0103 a luat mii de prizonieri, i-a dezarmat, de fapt a dezarmat \u00eentreaga Ungarie \u0219i a confiscat patru trenuri de alimente ale armatei ungare. Popula\u021bia Budapestei de peste un milion \u0219i jum\u0103tate de oameni tr\u0103ia \u00een lipsuri foarte mari, era \u00eenfometat\u0103. Se ajunsese ca singura hran\u0103 a ora\u0219ului s\u0103 fie format\u0103 din dovleci.<\/p>\n

Cu alimentele confiscate de la armata ungar\u0103, rom\u00e2nii au hr\u0103nit popula\u021bia Budapestei. Sunt elocvente fotografiile cu buc\u0103t\u0103riile de campanie ale armatei rom\u00e2ne \u00een jurul c\u0103rora se \u00een\u0219iruiau locuitorii Budapestei cu farfuriile \u00een m\u00e2n\u0103 ca s\u0103-\u0219i primeasc\u0103 hrana zilnic\u0103. \u00cen caz\u0103rmile din Budapesta, unde a fost \u00eencartiruit\u0103 armata rom\u00e2n\u0103, zilnic, erau primi\u021bi copiii s\u0103raci din Budapesta care m\u00e2ncau din str\u0103chinile solda\u021bilor rom\u00e2ni. De asemenea, veneau \u0219i comeseni neinvita\u021bi, care erau \u0219i ei primi\u021bi. La por\u021bile caz\u0103rmilor \u0219i \u00een diferite alte centre din ora\u0219 se distribuia p\u00e2ine \u0219i alimente calde popula\u021biei ungure\u0219ti.<\/p>\n

Guvernatorul Budapestei, generalul \u0218tefan Holban, a fost un organizator valoros, care \u00eentr-un timp record a rezolvat toate dificult\u0103\u021bile enorme cu care se confrunta capitala Ungariei. \u201eValahii\u201d dispre\u021bui\u021bi de unguri, care-i numeau \u201e\u00eempu\u021bi\u021bi\u201d, deveniser\u0103 cuceritorii ungurilor \u0219i binef\u0103c\u0103torii lor. \u00cen acel moment istoric, aristocra\u021bia ungureasc\u0103 a recunoscut omenia rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i faptul c\u0103 a fost salvat\u0103 de bandele iudeo-bol\u0219evice ale lui Bela Kun, care jefuiau casele aristocratice ungure\u0219ti \u0219i le violau so\u021biile \u0219i fiicele.<\/p>\n

Drapele rom\u00e2ne\u0219ti fluturau pe mai multe cl\u0103diri din Budapesta. Pe unul din steagurile puse pe cl\u0103direa Parlamentului din Budapesta, un soldat rom\u00e2n h\u00e2tru a at\u00e2rnat o pereche de opinci. A fost un fel de revan\u0219\u0103 istoric\u0103 a \u021b\u0103ranilor rom\u00e2ni asupri\u021bi \u0219i dispre\u021bui\u021bi sute de ani de unguri.<\/p>\n

\u00cen Ungaria autorit\u0103\u021bile militare rom\u00e2ne i-au ocrotit pe evrei \u0219i i-au ferit de pogromurile puse la cale, \u00eentruc\u00e2t ungurii au dorit s\u0103 se r\u0103zbune pentru c\u0103 evreii \u00eei sus\u021binuser\u0103 pe bol\u0219evicii lui Bela Kun. Ocrotirea rom\u00e2neasc\u0103 a salvat evreimea din Ungaria de r\u0103zbun\u0103ri, crime \u0219i alungare. Nici evreii nu au fost \u0219i nu sunt nici ast\u0103zi recunosc\u0103tori rom\u00e2nilor pentru c\u0103 i-au salvat.<\/p>\n

Armata rom\u00e2n\u0103 a capturat toate resturile diviziilor armatei ungare \u0219i a cur\u0103\u021bat Ungaria de bandele de solda\u021bi unguri care cutreierau \u021bara f\u0103r\u0103 nici o conducere s\u0103v\u00e2r\u0219ind fapte reprobabile, a ocupat toate centrele industriale, toate fabricile de armament \u0219i toate depozitele de muni\u021bii. \u00cen zona Lacului Balaton, pe o anumit\u0103 suprafa\u021b\u0103, rom\u00e2nii au permis ungurilor anti-bol\u0219evici, sub conducerea amiralului Miklos Horty, s\u0103-\u0219i refac\u0103 armata pentru momentul \u00een care rom\u00e2nii se vor retrage \u0219i s-a prevenit \u00een acest fel revenirea iudeo-bol\u0219evicilor la putere. La retragerea armatei rom\u00e2ne, armamentul confiscat de rom\u00e2ni avea s\u0103 fie \u00eencredin\u021bat lui Miklos Horty. \u00cen acest fel, Rom\u00e2nia a decis regimul politic care se va instaura \u00een Ungaria pentru un sfert de veac. \u201eRecuno\u0219tin\u021ba\u201d ungurilor se va vedea \u00een perioada urm\u0103toare\u00a0Diktatului de la Viena<\/em>\u00a0(1940), c\u00e2nd autorit\u0103\u021bile ungure\u0219ti ale lui Miklos Horty vor comite masacre asupra rom\u00e2nilor, culmin\u00e2nd cu \u00eengrozitoarele crime de la Ip \u0219i Tr\u0103znea. Acela\u0219i Horty al c\u0103rui regim a ucis rom\u00e2ni, evrei, s\u00e2rbi \u0219i slovaci nevinova\u021bi are statuie \u00een centrul Budapestei euro-atlantice de ast\u0103zi, \u00een timp ce legi aspre, nedrepte \u0219i v\u0103dit anti-rom\u00e2ne\u0219ti nu permit \u00een nici un fel vreun elogiu, portret, nume de strad\u0103, nume de organiza\u021bie, bust, evocare laudativ\u0103 sau orice altceva \u00een memoria mare\u0219alului Ion Antonescu, dezrobitor al Basarabiei, Bucovinei de Nord \u0219i \u021ainutului Her\u021ba \u0219i salvator a sute \u0219i sute de mii de evrei.<\/p>\n

De la solda\u021bi la generali \u0219i la mare\u0219alul Constantin Prezan, armata rom\u00e2n\u0103 s-a dovedit la \u00een\u0103l\u021bime \u0219i datorit\u0103 ei s-a putut \u00eemplini \u0219i ap\u0103ra realizarea uria\u0219\u0103 a \u00eenf\u0103ptuirii Rom\u00e2niei Mari \u0219i a \u00eenfr\u00e2ngerii du\u0219manului secular de la Apus.<\/p>\n

\u00cen noiembrie 1919, \u00een urma insisten\u021belor Consiliului Suprem Aliat de la Paris, armata rom\u00e2n\u0103 s-a retras din Ungaria, p\u00e2n\u0103 la noul aliniament stabilit de Conferin\u021ba P\u0103cii \u0219i recunoscut de Rom\u00e2nia. \u00centre acest aliniament \u0219i Tisa au r\u0103mas 200.000 de rom\u00e2ni, care aveau s\u0103 fie maghiariza\u021bi \u00een deceniile viitoare, ast\u0103zi mai exist\u00e2nd o mic\u0103 minoritate rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i ea par\u021bial maghiarizat\u0103. Armata rom\u00e2n\u0103 care s-a retras din Ungaria era format\u0103 din solda\u021bi \u00eenfometa\u021bi, r\u0103u \u00eembr\u0103ca\u021bi, \u00eenc\u0103l\u021ba\u021bi \u00een opinci, obosi\u021bi, dar plini de patriotism \u0219i de dragoste nem\u0103rginit\u0103 fa\u021b\u0103 de \u021bar\u0103 \u0219i de conduc\u0103torii ei, cea care lipse\u0219te ast\u0103zi prea multor rom\u00e2ni.<\/p>\n

Ne oprim de a mai ar\u0103ta uria\u0219a du\u0219m\u0103nie manifestat\u0103 de unguri \u00eempotriva rom\u00e2nilor la nivelul anului 1940, c\u00e2nd, cu sprijinul Germaniei, Italiei \u0219i Uniunii Sovietice, o parte important\u0103 a Transilvaniei a fost din nou ocupat\u0103 de unguri, iar asupra rom\u00e2nilor s-au ab\u0103tut din nou mari nenorociri.<\/p>\n

Afirm\u00e2nd aceast\u0103 realitate istoric\u0103, nu putem s\u0103 nu realiz\u0103m c\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia nu mai are armat\u0103, ci doar ni\u0219te deta\u0219amente subordonate ocupantului militar str\u0103in al Rom\u00e2niei, care, mult\u0103 vreme, au fost instruite doar pentru a lupta al\u0103turi de armata SUA \u00een Orientul Mijlociu \u00eempotriva inamicilor evreilor, respectiv a talibanilor afgani \u0219i a irakienilor. O asemenea situa\u021bie dramatic\u0103 a o\u0219tirii s-a mai petrecut doar \u00een epoca domniilor fanariote, c\u00e2nd, de asemenea, armata rom\u00e2n\u0103 a fost desfiin\u021bat\u0103.<\/p>\n

Cum s-au putut uita aceste realit\u0103\u021bi crude din istoria raporturilor rom\u00e2no-maghiare? Cum pot fi aceste realit\u0103\u021bi ignorate \u0219i ast\u0103zi? \u00a0Aceast\u0103 uitare a rom\u00e2nilor este pedepsit\u0103 crunt \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 euro-atlantic\u0103. Rom\u00e2nii nu au g\u0103sit solu\u021bia s\u0103-\u0219i conserve autoritatea asupra propriului spa\u021biu existen\u021bial. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, vina pentru aceast\u0103 grav\u0103 lips\u0103 apar\u021bine tot modului \u00een care Securitatea nu \u0219i-a f\u0103cut datoria \u00een decembrie 1989 \u0219i dup\u0103 aceea. Cooperarea Securit\u0103\u021bii \u0219i apoi a SRI cu serviciilor secrete ungure\u0219ti \u00een decembrie 1989 \u0219i ulterior, a dus la o situa\u021bie de punere \u00een inferioritate a intereselor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een fa\u021ba celor ale ungurilor, situa\u021bie care s-a perpetuat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i cauze obiective ale acestei uit\u0103ri ale genera\u021biilor din ultimele opt decenii. Iudeo-bol\u0219evicii care au ocupat Rom\u00e2nia \u00een 1944 au instaurat un regim interna\u021bionalist proletar \u00eendreptat \u00eempotriva spiritului na\u021bional rom\u00e2nesc. Timp de dou\u0103 decenii ei s-au bazat pe minorit\u0103\u021bile na\u021bionale, cu excep\u021bia germanilor, pentru a-i supune pe rom\u00e2ni. Dup\u0103 1945, evreii, ungurii \u0219i \u021biganii au fost propulsa\u021bi la v\u00e2rful societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een teritoriu \u0219i la centru. Consilierii sovietici, majoritatea kazaro-evrei \u0219i ucraineni, au \u00eemp\u00e2nzit autorit\u0103\u021bile statului rom\u00e2n. Norocul rom\u00e2nilor a fost acela c\u0103 Stalin \u00eensu\u0219i a ordonat ca \u0219eful Partidului Comunist \u0219i \u0219eful Guvernului Rom\u00e2niei s\u0103 fie etnici rom\u00e2ni. \u00cen jurul lor se va coagula gruparea na\u021bionalist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i se va reu\u0219i ob\u021binerea eliber\u0103rii de sub ocupa\u021bia militar\u0103 str\u0103in\u0103, a suveranit\u0103\u021bii na\u021bionale, apoi a independen\u021bei cvasi-depline \u0219i s-a reu\u0219it promovarea regimului de dezvoltare a \u021b\u0103rii, \u00eentr-un mod care \u201ea sfidat imposibilul\u201d, cum afirma g\u00e2nditorul legionar Petre \u021au\u021bea, \u00een 1990.<\/p>\n

Aceea\u0219i situa\u021bie se va produce \u00eencep\u00e2nd chiar din ziua de 22 decembrie 1989, c\u00e2nd etnicii rom\u00e2ni au fost \u00eenl\u0103tura\u021bi de la conducerea de v\u00e2rf a Rom\u00e2niei, ulterior fiind coopta\u021bi doar etnici rom\u00e2ni dispu\u0219i necondi\u021bionat s\u0103 slujeasc\u0103 politicile anti-rom\u00e2ne\u0219ti practicate de regimul de tranzi\u021bie \u0219i de cel euro-atlantic, care au \u00eengenuncheat Rom\u00e2nia \u0219i pe rom\u00e2ni \u0219i au transformat \u021bara \u00een colonie, lupt\u00e2nd ast\u0103zi cu determinare pentru a distruge complet rom\u00e2nismul.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem cu orice risc, sup\u0103r\u00e2nd regimul politic actual \u0219i pe numero\u0219ii s\u0103i propagandi\u0219ti, doritori de a promova cli\u0219ee false la nivelul opiniei publice, c\u0103 Rom\u00e2nia datoreaz\u0103 st\u0103p\u00e2nirea Transilvaniei dup\u0103 1945 exclusiv generalisimului Iosif Vissarionovici Stalin, care, la sf\u00e2r\u0219itul celui de al doilea r\u0103zboi mondial, a sus\u021binut \u0219i a impus apartenen\u021ba Transilvaniei la Rom\u00e2nia. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 reprezentan\u021bii SUA, Marii Britanii \u0219i Fran\u021bei au sus\u021binut alipirea Transilvaniei la Ungaria. Norocul \u0219i dreptatea rom\u00e2nilor s-a bazat pe faptul c\u0103 cel mai influent conduc\u0103tor al Lumii a fost atunci Iosif Vissarionovici Stalin. Rom\u00e2nii nu i-au fost recunosc\u0103tori, au crezut c\u0103 dac\u0103 Transilvania este p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, ei o merit\u0103, de parc\u0103 ar fi avut puterea s\u0103 decid\u0103 singuri, sau de parc\u0103 i-ar fi ascultat cineva \u00een afar\u0103 de Stalin, sau de parc\u0103 dac\u0103 ai dreptate, ea vine singur\u0103 la tine. Nu, nu vine singur\u0103. Dac\u0103 ai dreptate trebuie s\u0103 \u021bi-o \u0219i dea cineva.<\/p>\n

Lupta ungurilor pentru anularea prevederilor\u00a0Tratatului de la Trianon\u00a0<\/em>continu\u0103, inclusiv cu sprijinul ascuns al unor tr\u0103d\u0103tori rom\u00e2ni, tot mai mul\u021bi.<\/p>\n

\u00cen sensul celor abordate anterior, Grupul pentru Rom\u00e2nia a \u00eentocmit un comunicat c\u0103tre societatea rom\u00e2neasc\u0103, c\u0103tre comunitatea ungureasc\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i c\u0103tre Ungaria, prin care solicit\u0103 renun\u021barea la promovarea politicii revizioniste antirom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Sursa: https:\/\/www.art-emis.ro\/analize\/romania-euro-atlantica-in-pragul-prabusirii-totale-etapa-autonomiei-unguresti-in-transilvania<\/a><\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n