{"id":1244637,"date":"2024-06-06T12:37:54","date_gmt":"2024-06-06T09:37:54","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244637"},"modified":"2024-06-06T12:37:54","modified_gmt":"2024-06-06T09:37:54","slug":"geneza-statalitatii-ucrainene-3-republica-ucraina-stat-artificial-de-sorginte-sovietica-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244637","title":{"rendered":"Geneza Statalit\u0103\u021bii Ucrainene (3)- Republica Ucraina – stat artificial de sorginte sovietic\u0103 – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Geneza Statalit\u0103\u021bii Ucrainene (3)- Republica Ucraina \u2013 stat artificial de sorginte sovietic\u0103<\/span><\/h1>\n
\n

Prof. Dr. Tiberiu Tudor
Incorect Politic<\/strong>
\nIunie 6, 2024<\/p>\n

\"Geneza<\/a><\/p>\n

GENEZA STATALIT<\/strong>\u0102\u021aII UCRAINENE (3)<\/strong><\/p>\n

Republica\u00a0 Ucraina\u00a0 \u0336\u00a0 stat artificial de sorginte sovietic\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

1.Novorosia<\/strong><\/p>\n

Problema apartenen\u021bei teritoriilor denumite generic Novorosia (slide 1)<\/em><\/strong> la Republica Ucraina sau la Federa\u021bia Rus\u0103 \u00ee\u0219i are primele origini \u00een colonizarea masiv\u0103 a stepei nord-pontice \u00een principal cu ru\u0219i, ruteni, evrei \u0219i germani (\u201egermanii pontici\u201d), dup\u0103 anexarea, \u00een 1783, a\u00a0 Hanatului Crimeii de c\u0103tre armatele Ecaterinei a II-a. Acesta a fost, sub protec\u021bie otoman\u0103, cel mai longeviv dintre cele \u0219apte hanate succesoare ale imensului teritoriu cucerit de Ghinghis Han. Potemkin a \u00eenceput un vast proiect, pe de o parte de urbanizare (Sevastopol, Herson, Nikolaev, Ekaterinoslav), pe de alta de cultivare a p\u0103m\u00e2nturilor roditoare, str\u0103b\u0103tute p\u00e2n\u0103 atunci de temu\u021bii c\u0103l\u0103re\u021bi t\u0103tari \u00een expedi\u021biile de jaf asupra vecinilor. Anexarea a fost consfin\u021bit\u0103 prin tratatul de la Ia\u0219i (29 decembrie 1791\/9 ianuarie 1792) care a \u00eencheiat r\u0103zboiul ruso \u2013 turc din 1787-1791. \u00cen perspectiv\u0103 istoric\u0103, aceast\u0103 colonizare s-a dovedit a fi fost o \u0219ans\u0103 a ucrainenilor, care, la momentele geopolitic favorabile lor, au revendicat toate aceste teritorii, indiferent de faptul c\u0103, prin migra\u021bia spre sud, ajunseser\u0103 sau nu majoritari \u00een unele din ele.<\/p>\n

Dup\u0103 revolu\u021bia din februarie 1917, Rada Central\u0103 ucrainean\u0103 a republicii na\u021bionaliste constituite la Kiev (denumit\u0103 din iulie Republica Popular\u0103 Ucrainean\u0103) \u00a0a \u00eenceput demersurile pe l\u00e2ng\u0103 Guvernul Provizoriu de la Petrograd pentru recunoa\u0219terea autonomiei Ucrainei \u00een cadrul unei Rusii federative. La 10\/23 iunie Rada a anun\u021bat oficial autonomia, pe care, ini\u021bial, Guvernul Provizoriu condus de prin\u021bul Gheorghi Lvov a respins-o, ca fiind de competen\u021ba viitoarei Adun\u0103ri Constituante. La 16\/29 iunie o delega\u021bie de trei mini\u0219tri ai Guvernului Provizoriu (Kerenski, \u00een calitate de ministru al Justi\u021biei) a sosit la Kiev pentru a aplana conflictul. S-a ajuns la un compromis: recunoa\u0219terea Radei \u0219i a autonomiei de c\u0103tre Guvernul Provizoriu, sub rezerva confirm\u0103rii de viitoarea Adunarea Constituant\u0103. La data respectiv\u0103 guberniile vizate de Rada de la Kiev erau: Vol\u00eenia, Podolia, Kiev, Poltava, Cernihov \u00a0\u0336 \u00a0guberniile din nordul Novorosiei \u00a0\u0336 \u00a0unde ucrainenii (rutenii) tr\u0103iau \u00eentr-un mozaic etnic cu polonezii, evreii \u0219i ru\u0219ii. La 3\/16 iulie Rada a confirmat oficial acordul de la Kiev.<\/p>\n

\u00cen iulie 1917 a izbucnit criza politic\u0103 \u0219i guvernamental\u0103 de la Petrograd (marile demonstra\u021bii bol\u0219evice, e\u0219ecul ofensivei Kerenski-Brusilov pe front, problema ucrainean\u0103). Prin\u021bul Lvov a demisionat \u0219i s-a format un nou cabinet (8\/21 iulie \u00a0\u0336 \u201eal doilea Guvern Provizoriu\u201d) sub conducerea lui Alexandr Kerenski. Profit\u00e2nd de criz\u0103, Rada s-a mi\u0219cat cu repeziciune cer\u00e2nd noului Guvern Provizoriu zece foste gubernii \u021bariste, printre care toat\u0103 Novorusia \u0219i Basarabia. Sub presiunea evenimentelor, Kerenski a acceptat solicitarea, f\u0103r\u0103 nici o acoperire constitu\u021bional\u0103 \u0219i a semnat o list\u0103 de nou\u0103 gubernii, dup\u0103 interven\u021bia de ultim moment, la Petrograd, a delega\u021bilor Chi\u0219in\u0103ului (14\/27 iulie), care a dus la revocarea includerii Basarabiei pe \u201elista Kerenski\u201d [1].<\/p>\n

Efemera \u0219i precara RPU nu a de\u021binut niciodat\u0103, nici de de jure<\/em> \u0219i nici de facto<\/em> aceste teritorii. Pe de o parte, dup\u0103 lovitura de Stat din 25 octombrie\/7 noiembrie, Adunarea Constituant\u0103 a fost dizolvat\u0103 de c\u0103tre bol\u0219evici, la prima ei sesiune. \u201eLista Kerenski\u201d a devenit lipsit\u0103 de orice valoare juridic\u0103. Pe de alta, teritoriile Novorosiei, nici m\u0103car cele din nord, nu au fost niciodat\u0103 sub controlul administrativ sau politic al RPU. Ele au devenit \u00een 1918 teatrul ocupa\u021biei germane (timp \u00een care RPU a fost dizolvat\u0103), al interven\u021biei militare antibol\u0219evice a Alia\u021bilor \u0219i, \u00een 1919, al confrunt\u0103rilor dintre For\u021bele Armate ale Rusiei Sudice, de sub comanda generalului Anton Denikin \u0219i Frontul de Sud al Armatei Ro\u0219ii, comandat de generalul Alexandr Egorov (prieten de familie al lui Stalin, mare\u0219al al Uniunii Sovietice \u00een 1935, executat \u00een 1939). Dup\u0103 ocuparea definitiv\u0103 a Kievului de c\u0103tre trupele bol\u0219evice, la sf\u00e2r\u0219itul lui 1919, Guvernul RPU s-a retras, \u00eentr-un prim exil, \u00een Polonia, la Tarn\u00f3w, apoi la Var\u0219ovia, iar dup\u0103 1921 a plecat \u00een exil \u00een vest ([2], p.103). C\u00e2\u0219tigarea r\u0103zboiului civil de c\u0103tre bol\u0219evici a dus la dispari\u021bia \u00een 1921 a RPU \u0219i la constituirea Republicii Sovietice (\u00een noua titulatur\u0103 \u0219i Socialiste) Ucrainene \u00een cadrul URSS, ca membru fondator al acesteia, \u00een 1922. Ceea ce nu au putut ob\u021bine na\u021bionali\u0219tii RPU, \u00een 1917\/18, au ob\u021binut comuni\u0219tii RSS Ucrainene,<\/em> treptat, p\u00e2n\u0103 \u00een 1991, c\u00e2nd au proclamat independen\u021ba Republicii Ucraina.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, la trasarea liniilor de demarca\u021bie dintre republicile constituente ale URSS, o parte din zonele majoritar ruse ale Novorosiei au fost atribuite Ucrainei. Capitala Ucrainei Sovietice a fost, \u00eentre 1919 \u0219i 1934, Harkovul bol\u0219evic (situat la 40 de kilometri de linia de demarca\u021bie dintre RSSU \u0219i RSFSR) \u0219i nu Kievul. Aceast\u0103 atribuire nu a avut ra\u021biuni etnice, ci ideologice. Zona Donbasului era una dominant muncitoreasc\u0103. \u201eUcraina, \u00een forma prezent\u0103, a rezultat numai pentru c\u0103 bol\u0219evicii nu aveau majoritate \u00een Rad\u0103 \u0219i atunci ei i-au ad\u0103ugat Donbasul \u0219i Harkovul\u201d \u00a0\u0336\u00a0 spunea Gorbaciov, la ultima sa apari\u021bie oficial\u0103 interna\u021bional\u0103 (Conferin\u021ba pentru Pace \u00een Orientul Apropriat, Madrid 1991), referindu-se \u0219i la aspectele arbitrare ale liniilor de demarca\u021bie dintre republici: \u201eiar Hru\u0219ciov a trecut Crimeea de la Rusia la Ucraina, \u00eentr-un gest fratern. Noi nu am avut niciodat\u0103 grani\u021be interne.\u201d[3]. Linia de demarca\u021bie artificial\u0103 din 1922 a fost bomba cu efect \u00eent\u00e2rziat din 2014.<\/p>\n

Desigur, nu este problema noastr\u0103 a cui e Novorosia \u00a0\u0336\u00a0 este problema slavilor de r\u0103s\u0103rit. Pentru noi este important c\u0103 \u00een 1917\/18, ambele rudimente de statalitate ucrainean\u0103 (na\u021bionalist\u0103, Republica Popular\u0103 Ucrainean\u0103, \u0219i sovietic\u0103, Republica Sovietic\u0103 Ucrainean\u0103) au \u00eencercat s\u0103 anexeze Basarabia, precum \u0219i \u00eendemnul de atunci al primului pre\u0219edinte al Radei de la Kiev (de altfel marele istoric ucrainean Mihailo Hru\u0219evski): \u201eMuta\u021bi-v\u0103 cu traiul \u00een Basarabia. Basarabia trebuie s\u0103 devin\u0103 ucrainean\u0103.\u201d([2], p. 42). Un nou val al migra\u021biei spre sud-vest \u00a0a ucrainenilor se desf\u0103\u0219oar\u0103 ast\u0103zi sub acoperirea r\u0103zboiului lor \u0219i sub privirile noastre indolente.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

2.Dezvoltarea \u0219i expansiunea Ucrainei Sovietice<\/strong><\/p>\n

\u00centre 1922 \u0219i 1936 RSS Ucrainean\u0103 a profitat din plin de politica se indigenizare (\u201ekoreniza\u021bia\u201d) a Statului Sovietic, oficializat\u0103 \u00een 1923, la Congresul al 12-lea al PC(b). Dac\u0103 la \u00eenceput \u00een conducerea republicii, la toate nivelurile, erau mul\u021bi bol\u0219evici alogeni (de exemplu pre\u0219edintele Consiliului Comisarilor Poporului, \u0219eful guvernului, \u00eentre 1819 \u0219i 1923, a fost bol\u0219evicul tro\u021bkist bulgar Cristian Rakovski), treptat conducerea a trecut \u00een m\u00e2inile comuni\u0219tilor de etnie ucrainean\u0103. Limba de predare \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul de pe \u00eentreg teritoriul RSS Ucrainene a devenit ucraineana, limb\u0103 oficial\u0103 \u0219i \u00een administra\u021bie. \u00cen 1923 Stalin considera c\u0103 principalul obiectiv \u00een problema na\u021bional\u0103 era \u201ecombaterea reminiscen\u021belor \u0219ovinismului velicorus\u201d. Cultura ucrainean\u0103 s-a dezvoltat, \u00een forma comunist\u0103 (\u201ena\u021bional\u0103 \u00een form\u0103, socialist\u0103 \u00een con\u021binut\u201d). La sf\u00e2r\u0219itul deceniului al patrulea na\u021bionalismul comunist ucrainean prinsese r\u0103d\u0103cini \u0219i devenise un competitor periculos pentru puterea central\u0103. \u00cen 1938 koreniza\u021bia a fost abandonat\u0103. Limba rus\u0103 a devenit materie de studiu obligatoriu (se apreciaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 a fost legat\u0103 de iminen\u021ba r\u0103zboiului, care impunea o limb\u0103 de comunicare unic\u0103 \u00een armata sovietic\u0103). Stalin l-a trimis la Kiev, ca prim-secretar al PC Ucrainean, pe Nikita Hru\u0219ciov. To\u021bi membrii Biroului Politic al PC Ucrainean, cu o singur\u0103 excep\u021bie, deja aresta\u021bi \u00een cadrul marii epur\u0103ri, au fost executa\u021bi.<\/p>\n

Mai departe lucrurile sunt bine cunoscute. Pactul Molotov \u2013 Ribbentrop, invadarea Poloniei, capitularea Fran\u021bei, ocuparea Basarabiei \u0219i a nordului Bucovinei. \u00cen august 1941, (1940? nota redac\u021biei)<\/em> prin sf\u00e2rtecarea estului Moldovei istorice, RSS Ucrainean\u0103 prime\u0219te cadou nordul Bucovinei, nordul \u0219i sudul Basarabiei, \u021ainutul Her\u021ba. \u201eTot ce s-a rupt din Rom\u00e2nia de c\u0103tre sovietici, s-a f\u0103cut la cererea, insisten\u021ba \u0219i \u00een folosul ucrainenilor.\u201d (Mircea Druc). \u201eEu nu pot s\u0103 scap de senza\u021bia c\u0103 inspiratorii \u0219i autorii cererilor de a ceda Bucovina de Nord au fost cercurile ucrainene de la Kremlin. Deocamdat\u0103 este imposibil s\u0103 determin\u0103m de unde vine aceast\u0103 puternic\u0103 influen\u021b\u0103 ucrainean\u0103\u201d \u0336 \u00a0comunica la Berlin ambasadorul Germaniei la Moscova, Friedrich von der Schulenburg) ([2], p.138).<\/p>\n

Aspira\u021biile teritoriale fantomatice ale na\u021bionali\u0219tilor ucraineni din 1917\/18 au devenit, \u00een 1941 \u0219i din nou \u00een 1945, o total\u0103 realitate, dar \u00een cadrul URSS, prin aportul treptat al adversarilor lor de moarte, comuni\u0219tii sovietici.<\/p>\n

Cum s-a n\u0103scut na\u021bionalismul ultra-xenofob ucrainean, care a reu\u0219it s\u0103 dinamiteze acest construct statal artificial d\u0103ruit de sovietici, este un subiect aparte.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

[1] Vladimir Cristi, O pagin\u0103 inedit\u0103 din istoria Basarabiei<\/em><\/strong>, Via\u021ba Basarabiei, anul\u00a0 II, nr. 4-5 (1933), p. 203-216.
\n[2] T. Tudor, Istoria unei tr\u0103d\u0103ri na\u021bionale\u00a0 \u0336 Tratatul cu Ucraina<\/em>, <\/strong>ed. IV \u0336 Prestige (2016).
\n[3] Gorbachev Foundation Archive, Fond 1, Opis 1, Record of Dinner Conversation between \u00a0Gorbachev, \u00a0Bush, \u00a0Gonzalez \u00a0and \u00a0King Juan Carlos of Spain, Madrid. October 29, 1991. https:\/\/nsarchive.gwu.edu\/sites\/default\/files\/documents\/6-Record-of-Dinner-Conversation-between.pdf<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Prof. Dr. Tiberiu Tudor<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n