{"id":1244029,"date":"2024-06-26T06:11:35","date_gmt":"2024-06-26T03:11:35","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244029"},"modified":"2024-06-26T06:11:35","modified_gmt":"2024-06-26T03:11:35","slug":"viata-satului-vazuta-de-un-legionar-incorect-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=1244029","title":{"rendered":"Via\u021ba Satului v\u0103zut\u0103 de un legionar – Incorect Politic"},"content":{"rendered":"
\n
\n

Via\u021ba Satului v\u0103zut\u0103 de un legionar<\/span><\/h1>\n
\n

Sterie Ciumetti
\nIncorect Politic<\/strong>
\nIunie 26, 2024<\/p>\n

\"Via\u021ba<\/a><\/p>\n

\"Via\u021ba<\/p>\n

VIA\u0162A SATULUI<\/strong><\/p>\n

Mardarie Popinciuc \u201cPentru Sf\u00e2nta Cruce, pentru \u0162ar\u0103\u201d<\/em><\/p>\n

Via\u0163a satului nostru, ca dealtfel a tuturor satelor din Bucovina, se \u00eenv\u00e2rtea \u00een jurul cultiv\u0103rii p\u0103m\u00e2ntului \u015fi cre\u015fterea vitelor, p\u0103s\u0103rilor \u015fi fabricarea \u00eembr\u0103c\u0103mintelor de tot felul; industrie casnic\u0103 \u015fi nu de v\u00e2nzare sau export.<\/p>\n

De la \u00eenceputul prim\u0103verii, c\u00e2nd disp\u0103rea z\u0103pada de pe c\u00e2mpuri, \u015fi p\u00e2n\u0103 toamna t\u00e2rziu, toat\u0103 lumea era pe ogoare. Se sem\u0103na de toate: gr\u00e2u, secar\u0103, orz, ov\u0103z, porumb, cartofi, c\u00e2nep\u0103, in \u015fi zarzavaturi de toate soiurile, \u00een special varz\u0103 \u015fi castrave\u0163i. M\u00e2ncarea deci nu ne lipsea. Dar bani nu aveam aproape nici odat\u0103. Aceast\u0103 ultim\u0103 circumstan\u0163\u0103 se \u00een\u0163elege mai bine dac\u0103 se \u0163ine \u00een seam\u0103 faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul imperiului Austro-Ungar, comer\u0163ul, \u00een toate formele lui, era \u00een m\u00e2na evreilor. Ace\u015ftia cump\u0103rau toamna pe nimic toat\u0103 produc\u0163ia \u0163\u0103ranilor \u015fi prim\u0103vara le-o revindeau pe pre\u0163uri multiplicate cu zece. In aceast\u0103 form\u0103, aproape nu exista cet\u0103\u0163ean care s\u0103 nu fie la cheremul lor. \u015ei cum \u00een chestie de bani erau nemilo\u015fi, erau ur\u00ee\u0163i de moarte.<\/p>\n

Tata, ca s\u0103 scape satul de aceast\u0103 plag\u0103, a \u00eenfiin\u0163at \u00een sat o sucursal\u0103 a Cooperativei B\u0103ncilor din Nord, care avea o pr\u0103v\u0103lie proprie pentru uzul membrilor B\u0103ncii. Celor ce aveau datorii la evrei, Banca le \u00eemprumuta banii necesari pentru plata acestora, cu condi\u0163ia expres\u0103 ca toate cump\u0103r\u0103turile viitoare s\u0103 le fac\u0103 de la pr\u0103v\u0103lia B\u0103ncii. Cel ce nu \u00eendeplinea aceast\u0103 condi\u0163ie, pierdea dreptul de a pl\u0103ti \u00een cote \u015fi trebuia s\u0103 lichideze datoria \u00eentr-o lun\u0103 de zile. Bine \u00een\u0163eles c\u0103 au fost vreo doi care n\u2019au \u00eendeplinit aceast\u0103 condi\u0163ie \u015fi tata, ca s\u0103 ia aminte to\u0163i c\u0103 nu era glum\u0103, le-a v\u00e2ndut casele prin licita\u0163ie public\u0103, cump\u0103r\u00e2ndu-le cu bani de-ai B\u0103ncii. Evreii, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu mai puteau face nego\u0163uri, au v\u00e2ndut tot ce aveau \u015fi s\u2019au dus la ora\u015f, \u00een Suceava care, pe vremea c\u00e2nd eu eram elev la liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, avea cam 80% din popula\u0163ie evrei; 98% din comer\u0163 era \u00een m\u00e2inile lor. Plecand evreii din sat, Banca le-a \u00eenapoiat casele celor doi care nu \u00eendepliniser\u0103 condi\u0163iile, u\u015fur\u00e2ndu-le pl\u0103tirea datoriilor. \u00cen acest fel satul r\u0103m\u0103sese curat de jidani.<\/p>\n

Comuna noastr\u0103, mai bine zis \u201eComuna Vornicului Popinciuc\u201d, pe care a gospod\u0103rit-o treizeci \u015fi trei de ani f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere, \u00eenc\u0103 de pe vremea c\u00e2nd apar\u0163inea imperiului Austro-Ungar, a fost clasificat\u0103, aproape \u00een mod regulat, ca cea mai bine administrat\u0103 din jude\u0163. Sub conducerea tatei s-a cl\u0103dit localul prim\u0103riei, \u00een cealalt\u0103 parte de drum \u00een fa\u0163a casei noastre; salonul de joc al satului, al\u0103turi de casa noastr\u0103; \u00een acela\u015fi edificiu cu salonul func\u0163iona Banca al c\u0103rei Pre\u015fedinte a fost tata p\u00e2n\u0103 la moarte; Biserica, construit\u0103 pe hotarul ce desp\u0103r\u0163ea comuna noastr\u0103 de comuna Bunin\u0163i \u015fi servea pentru am\u00e2ndou\u0103, a c\u0103rei Prim-Epitrop a fost el p\u00e2n\u0103 \u015fi-a sf\u00e2r\u015fit zilele, \u015ecoala la care mergeau copiii din ambele sate, a\u015fezat\u0103 pe teritoriul comunei noastre al\u0103turea de Biseric\u0103; Monumentul pentru eroii c\u0103zu\u0163i \u00een lupta pentru desrobirea Bucovinei \u015fi unirea cu Patria Mam\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een fa\u0163a casei noastre; drumurile reparate aproape \u00een fiecare an; lunca \u015fi p\u00e2r\u00e2urile \u00eemp\u0103durite; f\u00e2nt\u00e2nile \u015fi izvoarele de ap\u0103 de pe c\u00e2mp, etc., toate \u00eeng\u00e2n\u0103 numele lui. Adev\u0103rul e c\u0103 tata era \u00een primul r\u00e2nd \u201eVornicul Satului\u201d \u015fi abia \u00een al doilea r\u00e2nd capul gospod\u0103riei noastre.<\/p>\n

Iarna, c\u00e2nd z\u0103pada acoperea p\u00e2n\u0103 \u015fi gardurile de puteai merge \u00een form\u0103 direct\u0103 de la o cas\u0103 la alta, era destinat\u0103 jocurilor, nun\u0163ilor \u015fi \u00eentre\u0163inerii vitelor. Femeile o utilizau pentru \u0163es\u0103turi \u015fi \u00een special pentru preg\u0103tirea zestrei fetelor de m\u0103ritat.<\/p>\n

\u015ecoala primar\u0103 am f\u0103cut-o \u00een sat sub conducerea D-nei Cojocariu, de la v\u00e2rsta de \u015fase ani la zece. Terminat\u0103 clasa a patra, m\u2019am prezentat la Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din Suceava, unde dup\u0103 darea unui examen, am fost admis ca elev al primului grad secundar.<\/p>\n

A\u015fa, \u00een toamna anului 1924, \u00eenbr\u0103cat cu haine noi, cu c\u0103ma\u015f\u0103 alb\u0103 cu flori cusute de surorile mele \u015fi cu bondi\u0163\u0103 de aba, m\u2019a dus tata \u015fi pe mine \u00eempreun\u0103 cu fratele Emilian la Suceava. Aici locuiam la o lipovanc\u0103 foarte de treab\u0103 care ne \u00eengrijea ca pe copiii ei. M\u00e2ncarea ne-o aducea tata de acas\u0103, gazda numai ne-o prepara.<\/p>\n

Aveam colegi de clas\u0103 de prin toate satele dimprejur. Profesorii erau oameni buni \u015fi se str\u0103duiau s\u0103 ne \u00eenve\u0163e tot ceea ce \u015ftiau. Nenorocirea era c\u0103 noi elevii ne ocupam mai mult de jocuri de tot felul dec\u00e2t de \u00eenv\u0103\u0163at. Cu toate acestea am trecut anul f\u0103r\u0103 multe b\u0103t\u0103i de cap. \u015ei a\u015fa, an dup\u0103 an, s\u2019a scurs timpul p\u00e2n\u0103 \u00een 1934 c\u00e2nd mi-am luat examenul de bacalaureat.<\/p>\n

In vacan\u0163e, din Iulie p\u00e2n\u0103 \u00een Septemvrie, mergeam acas\u0103. Hainele de ora\u015f erau puse, frumu\u015fel \u00eemp\u0103turite, \u00een dulapul cu miros de busuioc, \u015fi \u00een locul lor intrau la r\u00e2nd cele de lucru: bondi\u0163a de piele de oaie, p\u0103l\u0103rie cu boruri mari ca s\u0103 nu m\u0103 ard\u0103 soarele, bocanci, etc.<\/p>\n

De mai \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui \u015fi mult dup\u0103 ce acesta se ascundea dup\u0103 p\u0103dure, lucram cu to\u0163i ceilal\u0163i la c\u00e2mp: pr\u0103\u015feam, str\u00e2ngeam buruene, greblam m\u00e2nam caii la plug, aram, gr\u0103pam, coseam, ajutam la cur\u0103\u0163itul grajdului, la alimentarea vitelor, str\u00e2ngerea recoltei, a f\u00e2nului, dar mai ales umblam cu c\u0103ru\u0163a \u00een toate p\u0103r\u0163ile
\npentru c\u0103 \u00eemi pl\u0103cea enorm de mult s\u0103 conduc caii.<\/p>\n

C\u0103ru\u0163ele de f\u00e2n, gr\u00e2u, secar\u0103, orz, ov\u0103z, etc., ce eu le \u00eenc\u0103rc\u0103m \u015fi stogurile de f\u00e2n ce eu le cl\u0103deam dup\u0103 cum m\u0103 \u00eenv\u0103\u0163ase Badea \u0162urcan, au r\u0103mas de pomin\u0103. De multe ori, c\u00e2nd m\u0103 \u00eent\u00e2lneam cu c\u00e2te un vecin ce mergea cu c\u0103ru\u0163a lui la c\u00e2mp iar eu veneam cu a noastr\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103, acesta ie\u015fea din drum ca s\u0103 nu-l strivesc \u00eempreun\u0103 cu cal cu tot, \u00een cazul c\u00e2nd a mea s-ar fi r\u0103sturnat. C\u00e2nd ajungeam acas\u0103, nu puteam b\u0103ga c\u0103ru\u0163a \u00een \u015fur\u0103 pentru c\u0103 era mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t poarta. Tata m\u0103 tot certa: ,,mai \u00eencet m\u0103i b\u0103iete c\u0103 avem nevoie de cai \u015fi c\u0103ru\u0163\u0103 pentru mai mult\u0103 vreme, nu numai pentru azi.\u201d Se vedea \u00eens\u0103 c\u0103 \u00eei pl\u0103cea c\u0103 nimeni nu \u00eendr\u0103znea s\u0103 \u00eencarce c\u0103ru\u0163a ca b\u0103iatul lui. Seara c\u00e2nd ajungeam acas\u0103 cu ultima c\u0103ru\u0163\u0103, desh\u0103mam caii, le scoteam hamurile \u015fi \u00eenc\u0103lecat pe iapa cea mai b\u0103tr\u00e2n\u0103, numit\u0103 Midas, galopam p\u00e2n\u0103 la r\u00e2u \u00een care intram cu c\u0103ma\u015f\u0103 cu tot, spre disperarea mamei.<\/p>\n

Nu totul era \u00eens\u0103 numai lucru greu. Erau \u015fi bucurii mari. C\u00e2ntecele celor ce pr\u0103\u015feau, armonica de gur\u0103 \u015fi solzul de pe\u015fte a lui Mihai Nedelcu cu care str\u00e2ngeam recolta \u00een nop\u0163ile cu lun\u0103, care c\u00e2nd \u00eencepea a doini l\u0103sa c\u00e2nd impresia unei orchestre, c\u00e2nd a unei privighetori, dup\u0103 cum \u00eentrebuin\u0163a armonica sau solzul. Ce s\u0103 mai spun de oalele cu bor\u015f cu came, castrave\u0163ii mura\u0163i, oalele cu lapte acru scoase din r\u0103coarea pivni\u0163elor, sl\u0103nina afumat\u0103 cu usturoi ori ceap\u0103, fructele de tot felul. Sunt lucruri \u015fi pl\u0103ceri de neuitat.<\/p>\n

Dumineca, pe ploaie, z\u0103pad\u0103 sau cu vreme frumoas\u0103, pe frig ori pe c\u0103ldur\u0103, noi copiii mergeam cu tata la biseric\u0103. Era ziua c\u00e2nd toat\u0103 familia se \u00eentrunea la mas\u0103. Eram mul\u0163i \u015fi m\u00e2ncarea pentru to\u0163i d\u0103dea mult de lucru. Dar bucuria de a ne \u00eent\u00e2lni cu to\u0163ii era la fel mare. Tata se a\u015feza regulat \u00een capul mesei \u015fi cum era m\u00e2ndru de a ne vedea pe to\u0163i, \u00ee\u015fi r\u0103sucea mereu musta\u0163a. Dup\u0103 mas\u0103, \u00een zilele de var\u0103, duceam vitele la r\u00e2u \u015fi le sc\u0103ldam.<\/p>\n<\/div>\n

Share<\/span><\/p>\n